PATOLOGIA PSIHIATRICA

NEUROZELE PSIHOZELE
[TULBURARILE [TULBURARILE
NEUROTICE] PSIHOTICE]

STARI REACTIVE PSIHOPATII

*PSIHOTICE [TULBURARI DE
*NEVROTICE PERSONALITATE]
CRITERII de DIFERENTIERE
ale NEVROZELOR de PSIHOZE

 I. GRAVITATEA ( Severitatea
simptomatologiei).
 II. CONSTIINTA BOLII PSIHICE.
 III.RELATIA CU REALITATEA
INCONJURATOARE.
EXAMINAREA BOLNAVULUI
PSIHIC.
 DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE,
SIMPTOME, OBSERVATII.
 I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :
 Evaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta
pacientul sa-si depaseasca jena; * Confidentialitatea; * Culegere
de date, dirijarea interviului.
 Interviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului;
aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.
 Istoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie,
comportament social, beneficiu secundar.
 Istoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric
familial;*Utilizare de alcool/medicamente.
 II.EXAMINAREA PSIHIATRICA:
 INTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar;
= Tacerea atenta – ca convinge
bolnavul ca a fost ascultat;
= Relatia de incredere, empatie
( nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici
unele simptome!)

INTERVIEVAREA RUDELOR (APARTINATORILOR)

*EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala,

Conversatie, Examenul functiilor psihice.
 III. ALTE EXAMINARI:
 = EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic);
suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii
psihice.
 = EXAMENUL PSIHOLOGIC.
 = EXPLORARI PARACLINICE.

 IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI:

 Sindrom.
 Boala psihica.
 Boli asociate/ secundare.
TULBURARILE ANXIOASE
 TIPURI CLINICE: (DSM-IV)
 ATACUL DE PANICA
 TULBURAREA DE PANICA
 AGORAFOBIA
 TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.
 FOBIA SPECIFICA.
 FOBIA SOCIALA.
 TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.
 TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE
STRESS.
 TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA
GENERALE.
 TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.
ATACUL DE PANICA
 O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin
patru din urmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind
intensitatea maxima in decurs de pina la 10 minute

 1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.

 2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.
 3. Transpiratii.
 4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.
 5. Senzatia de a se inabusi.
 6. Durere sau disconfort toracic.
 7 Durere sau disconfort abdominal.
 8. Senzatie de ameteala, instabilitate, “cap usor” sau lesin.
 9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de
sine).
 10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.
 12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.
 13. Valuri de frig sau de caldura.
ATACUL DE PANICA
 TIPURI:
 ATACURI DE PANICA INEXPECTATE
(NESEMNALIZATE): debutul nu este asociat cu un factor
declansant situational; survin “din senin”.
 ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE)
SITUATIONAL: atacurile apar aproape constant la
expunerea sau anticiparea unui stimul, dar nu sunt in mod
constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar
imediat dupa expunere.
 ATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte
posibil sa apara la expunerea la un stimul, dar nu sunt in
mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod
necesar imediat dupa expunere.
AGORAFOBIA
Anxietatea care apare in situatii in care scaparea
este dificila sau jenanta sau in care nu este
posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.
Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a
calatori cu autobuzul, automobilul,avionul, a se afla
intr-un lift sau pe un pod.
Comportamentul de evitare sau necesitatea
prezentei unei persoane insotitoare.
Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de
o alta tulburare.
TULBURAREA ANXIOASA
GENERALIZATA
 Implica ingrijorare excesiva legata de
circumstante, evenimente sau conflicte reale.
 Criterii de diagnostic( DSM-IV):
 Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada
de 6 luni in legatura cu anumite evenimente: performante
scolare, profesionale.
 Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.
 Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele
simptome: = neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati
de concentrare; = iritabilitate; = tensiune musculara; =
tulburari de somn.
 Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice
provoaca suferinta semnificativa clinic sau tulburari
sociale, ocupationale, etc.
CAUZE MEDICALE ALE
ANXIETATII
CARDIOVASCULARE NEUROLOGICE
Angina pectorala Akathisia
Aritmii Epilepsia
Valvulopatii.
ENDOCRINE RESPIRATORII
Hipercalcemie Astmul
Hipertiroidis
Boli cronice
METABOLICE obstructive ale cailor
Hiperpotasemia respiratorii
Hipoglicemia Embolia pulmonara
Hiponatremia
Hipoxia
Porfiria.
MEDICAMENTE care pot provoca
ANXIETATE
 AMFETAMINE;
 ANTICOLINERGICE;
 ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );
 TUBERCULOSTATICE;
 CAFEINA;
 DIGITALICE;
 SIMPATOMIMETICE ( Efedrina);
 LEVODOPA;
 NEUROLEPTICE ( Akathisia);
 BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);
 HORMONI TIROIDIENI;
 ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;
 INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.
NEUROCHIMIA ANXIETATII
 GABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea.
Cei care potenteaza sau au actiune similara cu
GABA reduc anxietatea.
 SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu
tulburare anxioasa. BUSPIRONA este un agonist
partial al serotoninei = tratament eficient al anx.
 NORADRENALINA: receptorul noradrenercic
presinaptic alfa 2 – implicat in anxietate; receptorul
postsinaptic beta – mediaza simptomele autonomice
din anxietate.
TULBURAREA DE PANICA
 Se caracterizeaza prin atacuri de panica
spontane .Se poate asocia cu agorafobia.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC:
 a. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin
unul dintre atacuri a fost a fost urmat timp de minimum
o luna de preocuparea pentru revenirea atacului, de
ingrijorarea fata de consecintele sale, de o modificare
semnificativa a comportamentului.
 b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare
mintala.
TULBURAREA DE PANICA
 SIMPTOME ASOCIATE:

 Anxietatea anticipatorie;
 Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala
serioasa, nediagnosticata);
 Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu
agorafobie).
TULBURAREA DE PANICA
 COMORBIDITATI:

SOMATICE:
= Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli
gastrointestinale= Afectiuni vestibulare.
PSIHIATRICE:
= Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala,
tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea obsesiv-
compulsiva, tulburarea de stres posttraumatic); =
Dependenta cronica alcoolica
TRATAMENTUL TULBURARILOR
DE PANICA
 I. FARMACOLOGIC:
 SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.
 ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina,
Clomipramina.
 BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam,
Lorazepam.
 INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI
REVERSIBILI AI MAO:
 ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al
serotoninei si noradrenalinei); Nefazodon; Mirtazapina.
 BUSPIRONA.
 ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu,
Anticonvulsivante, Clonidina, Antipsihotice.
 TRATAMENTUL PSIHOLOGIC
 TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA
include urmatoarele componente: psihoeducatie
si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici de
management al anxietatii; expunerea la
stimuli/situatii.
 PSIHOTERAPIA DE GRUP
 PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.
FOBIA SPECIFICA
 CRITERII DE DIAGNOSTIC:
 A. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila
declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii
specifice.
 B. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant
raspuns anxios imediat (care poate sa ia forma de atac de
panica).
 C. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila sau
excesiva.
 D. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta
excesiva.
 E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza
semnificativ activitatea obisnuita a persoanei.
 STIMULI FOBICI: = ANIMALI; = MEDIU NATURAL; =
SANGE,INJECTII, RANI; =SITUATII (transport public,tunel,
pod; = ALTII ( situatii ce pot produce sufocare, voma, boli…)
FOBIA SOCIALA
 ESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII
PUBLICE.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC:
 A. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de
functionare in care poate fi pus in dificultate ( a vorbi in
public,a minca, a bea, a scrie, a folosi toalete publice).
 B. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care
poate lua forma atacului de panica.
 C. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si
excesiva.
 D. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta
extrema.
 E. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu
activitatea obisnuita.
TULBURAREA OBSESIV-
COMPULSIVA
 Implica idei, imagini, ruminatii, impulsiuni,
obsesii sau modele repetitive de
comportament sau actiune ( compulsiuni).
 Obsesiile si compulsiunile sunt straine
Eu-lui .
 Daca pacientul incearca sa le reziste
produc anxietate.
TULBURAREA OBSESIV-
COMPULSIVA
 CRITERII DE DIAGNOSTIC:
 A. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI.
 B. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.
 C. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta
intensa, consuma timp si interfereaza semnificativ cu
activitatile uzuale.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
= Alte tulburari anxioase;
= Episodul depresiv major;
= Tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsiva.
TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATICA

 Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a trait, a

asistat sau s-a confruntat cu evenim. care au implicat moarte sau
lezare grava]; raspunsul persoanei: frica, neajutorare, oroare
intense.
 Evenimetul este retrait persistent[ rememorari dureroase,
imagini, vise, sentimente, actiuni].
 Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma .
 Hiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior.
 Durata simptomelor depaseste o luna.( in stresul acut
posttraumatic durata = 2 zile, max. 4 saptamini).
TULBURARILE SOMATOFORME
 UN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND SIMPTOME FIZICE
CARE NU AU SUBSTRAT ORGANIC. Ele sunt suficient de
serioase pentru a produce afectarea abilitatilor sociale si
ocupationale.
 FACTORII PSIHOLOGICI au o contributie importanta in a
determina debutul, severitatea, durata simptomelor.
 DSM IV include aici:
 TULBURARILE DE SOMATIZARE;
 TULBURARILE DE CONVERSIE;
 HIPOCONDRIA;
 TULBURARILE DISMORFICE CORPORALE;
 TULBURAREA ALGICA.
TULBURAREA DE SOMATIZARE
 Se deosebeste de alte tulb. somatoforme prin
multitudinea plangerilor si afectarea mai multor
organe/sisteme.
 In psihiatria clasica = HISTERIA [hystera=uter].
 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE:
 Hippocrate: I descriere a histeriei, consierata boala
exclusiv feminina, cauzata de sexualitatea perturbata.
 Areteu din Capadochia – descrie histeria la barbati:
Catochus (catalepsia).
 Galien: Histeria=boala de organ (cauza mecanica –
retentia lichidelor seminale / coruptia sangelui / iritarea
nervilor / convulsii).
 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE
 Aparitia crestinismului – Manifestarile sunt datorate
posesiunii satanice: histeria= demonomanie.
MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus – rolul
inconstientului in nevroze.
 Th. Sydenham: Trasaturile comune histericilor:

* caracterul proteiform al bolii;

* histeria poate imita orice boala;
* histeria masculina = hypocondriasis;
* rolul emotiilor; “crizele din calcul”.
 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE –
Continuare.
 CHARCOT - 1863 - Etiologia histeriei = suferinta generala a
SNC; = unele accidente histerice – etiologie psihologica.
- descrie: Marele Atac histeric (faza
epileptoida, a marilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul
terminal); si Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb.
senzoriale si senzitive.
BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la un
individ capabil de autosugestie, si care poate fi reprodusa
prin sugestie si dispare prin persuasiune.
P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice +
modificarile de caracter.
S. FREUD - CONVERSIUNEA.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
DSM-IV
 A. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand
inainte de 30 ani, se manifesta cativa ani, determina
alterarea vietii sociale.
 B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot
apare in orice moment:
 patru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen, articulatii,
extremitati, torace, etc.);
 doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere: grata,
balonare, varsaturi,diaree)
 un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila sau
ejaculatorie, tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);
 un simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru,
coordonare, paralizii localizate, senz. de nod in gat, dificultati
in deglutitie, afonie, retentie urinara, cecitate, convulsii,etc.)
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
PSIHIATRIA CLASICA
 I. SIMPTOME PAROXISTICE
 1. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica
Grand Mal.
 2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii,
miscari anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia;
Tulb. senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb.
senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.
 3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse,
Ticuri respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),
 4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice,
Stupoare,Stari maniacale/depresive.
 II. SIMPTOME PERMANENTE
(Personalitatea).
 Teatralism;
 Patetism;
 Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.
 Exaltarea imaginatiei;
 Egocentrism; Narcisism;
 Sugestibilitate crescuta.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Epilepsia.
 Spasmofilia.
 Sincope.
 Boli neurologice.
 Simulatia.
 Schizofrenia.
 Tulburarea de personalitate histrionica
TULBURAREA DE CONVERSIE
 Caracterizata prin prezenta unui sau mai multor
simptome neurologice care nu pot fi explicate printr-
0 tulburare neurologica cunoscuta ( paralizii, orbire,
parestezii).
 Termenul a fost introdus de S.FREUD care a
presupus ca simpt.de conversie reflecta conflicte
inconstiente.
 La dezvoltarea conceptului au contribuit: BRIQUET,
J.M.CHARCOT.
 Factorul psihologic ( initierea sau exacerbarea
simptomelor este precedata de conflicte sau alti
stresori).
HIPOCONDRIA

Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a simptomelor

fizice sau a senzatiilor.
CRITERII DE DIAGNOSTIC ( DSM-IV):
A. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa,
bazandu-se pe proasta interpretarea a simptomelor corporale.
B. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor si evaluarilor
medicale.
C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta.
D. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale, etc.
E, Durata tulburarii : cel putin 6 luni.

*Rezistenta la tratament!
TULBURARILE DISOCIATIVE.
 Caracterizate de perturbarea constiintei,
memoriei, identitatii sau perceptiei mediului.
 Disocierea este o aparare impotriva traumelor care
ajuta persoana sa se indeparteze de trauma; ea
intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasirea
traumei.
 Tipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa;
= Fuga disociativa;
= Tulb. disociativa a
identitatii; = Tulburarea de
depersonalizare.
AMNEZIA DISOCIATIVA

 Pierderea unor amintiri personale importante, de

obicei traumatizante, cu pastrarea capacitatii de
invatare a materialului nou. Cel mai frecvet tip de
tulb. de memorie = amnezia localizata ( pentru
evenimentele unei scurte perioade de timp).
 Etiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].
 Se termina brusc. Recurente - rareori.
FUGA DISOCIATIVA
 Plecare brusca, neasteptata, incapacitatea de a-si
aminti aspecte importante ale identitatii anterioare
( nume, familie, ocupatie). Deseori isi asuma o noua
identitate. Comportament normal in perioada fugii.
 Etiologie: trauma emotionala precipitanta.

tulb. de personalitate borderline,

histrionica, sunt predispozante.
Evolutie scurta de obicei, dar si cateva luni.
TULBURAREA DISOCIATIVA A
IDENTITATII
 Personalitati sau identitati distincte la aceeasi
persoana, fiecare din ele putand domina, atunci
cand este prezenta, comportamentul si atitudinea
fata de sine ( ca si cum nu ar mai exista vreo alta
personalitate).
 Personalitatea initiala este amnezica pentru
celelalte personalitati. Fiecare personalitate are
propriul set de amintiri si caracteristici fiziologice
diferite, raspunsuri diferite la testarea psihometrica.
 Dgs. Diferential: = Schizofrenia; = Simularea; =
Tulb. de personalitate borderline.
TULBURAREA DE
DEPERSONALIZARE
 Episoade persistente, recurente de detasare de propriul corp
sau Eu.
 Frecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu, senzatia de
deformare a extremitatilor, derealizarea.
 Se pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari somatice.
 Diagnostic diferential : Depersonalizarea-simptom *in boli
psihice( schizofrenie, depresie, psihastenie, episoade
maniacale); * in boli neurologice ( epilepsie, tumori
cerebrale,encefalita) * boli toxice si metabolice (intoxicatie cu
monoxid de carbon, botulism, hipoglicemie, hipotiroidism)
PRINCIPII TERAPEUTICE
 TULBURARILE DE CONVERSIE:
 TRATAMENTUL PAROXISMELOR :
= Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; -
provocatoare de durere. Sugestia = efectul scontat; timpul
de actiune; modul de actiune. Terapia electrica. Sugestia
verbala va insoti orice metoda utilizata! Tratamentul nu se
va efectua in prezenta apartinatorilor!
= Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice, sedative,
hipnotice, roborante)
 - TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA
STARII DE URGENTA:
 FARMACOLOGIC;
 PSIHOTERAPEUTIC.

Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea

de munca, statutul familial, responsabilitate,
beneficiu secundar.
TULBURARILE DE
PERSONALITATE.

NORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma (regula

caracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de persoane).
 = Statistica ( raportata la media statistica); = Ideala - Functionala (raportata la
modelul tipic); = Responsiva ( corespondenta normelor homeostaziei
functionale; face fata cerintelor sociale).

 ANORMALITATE: tulburare de fundal, se refera la structura si organizarea

psihica,se releva mai ales in tulburarile de comportament.

 SANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si

corectitudine in modul in care se concepe pe sine; adecvare in modul in care
face fata cerintelor vietii; integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si
increderea in sine; percepere raelista sociala.

 BOALA --- Episoade; Stari defective.

TULBURARILE DE
PERSONALITATE: Definitie;
Evolutia conceptului

 TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate

inflexibila, maladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala sau
simptome subiective.

 Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir.

 J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.
 K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.

 DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii);

= DEZECHILIBRU MINTAL (francezii);
= PSIHOPATIE ( Kraepelin);
= SOCIOPATIE ( americanii);
= CARACTEROPATIE ( Bilikievici).
ETIOLOGIA TULBURARILOR DE
PERSONALITATE.
 MULTIFACTORIALA.
 I. FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta
crescuta la gemenii monozigoti====Psihopatii
nucleare.
= Valori modificate ale
testosteronului, estradiolului, MAO , endorfine, 5-
HIAA, modificari EEG.
II. FACTORI PSIHOSOCIALI:==== Psihopatii
marginale.
( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).
EPIDEMIOLOGIE
 PREVALENTA TULB. DE
PERSONALITATE: = 6-9% pana la 15%.

 15% din pacientii internati in servicii de

psihiatrie prezinta tulb. de personalitate;
 30-50% din pacientii care se adreseaza
serviciilor ambulatorii prezinta tulb. de
personalitate.
TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE
TULBURARILOR DE PERSONALITATE
 1. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.
 2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice
(straine egoului).
 3. Sunt alloplastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe
mediul si nu pe sine).Rezulta nemultumiri, conflicte.
 4. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate.
 5. Mecanismele de aparare includ: fantezia, izolarea, proiectia,
intoarcerea impotriva sinelui,acting-out.
 6. Pacientul manifesta fixatie in dezvoltare si imaturitate.
 7. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.
 8. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al valorilor etice; logica
este subordonata impulsurilor.

 Functii psihice indemne: =Intelectul: = Functiile cognitive.

FORME CLINICE ALE
TULBURARILOR DE
PERSONALITATE

 I. TULBURAREA DE PERSONALITATE
PARANOIDA.
 Neincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se
actioneze impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in
evenimente banale; pastreaza constant resentimente fata
de jigniri ( colectionari de nedreptati).
 Hipersensibilitate
 Imposibilitatea de a se relaxa.
 Reci, lipsiti de simtul umorului, orgoliosi.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranta; =
Schizofrenia paranoida; = Alte tulburari de personalit.
COMPLICATII: Depresie, Tulb. delirante, Tulb, anxioase,
Abuz de toxice.
 II. TULBURAREA DE PERSONALITATE
SCHIZOIDA.
 Detasat de relatiile sociale.
 Nu doreste si nu-I fac placere relatiile apropiate.
 Alege aproape intotdeauna activitati solitare.
 Interes redus sau absent fata de relatiile sexuale.
 Raceala emotionala, detasare afectiva.
 Pare indiferent la laudele sau criticile altora.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate

paranoida, evitanta (pacientul doreste relatii cu
semenii), schizotipala (ciudatenii, excentricitati).
 III.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA.
 TRASATURI CLINICE.
 Deficite sociale si interpersonale, capacitate redusa pentru
relatii apropiate.
 Idei de referinta.
 Credinte ciudate sau gandire magica – influeteaza
comportamentul .
 Experiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale.
 Gandire/vorbire ciudata ( vaga, circumstantiala, metaforica sau
stereotipa).
 Suspiciozitate, ideatie paranoida.
 Afect inadecvat.
 Comportament ciudat, excentric sau neobisnuit.
 Lipsa prietenilor apropiati; anxietate sociala.
 III.
 Diagnostic diferential:
 Tulburarea de personalitate paranoida .
 Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are
excentricitati).
 Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate
emotionala, afecte intense, impulsivitate).
 Schizofrenia.[ markeri biologici comuni].

IN EVOLUTIE: = schizofrenie;
= suicid ( ¬10%).
 IV. TULBURAREA DE PERSONALITATE
ANTISOCIALA : comportament maladaptativ din
copilarie, nu recunoaste drepturile altora.
 Neconformare la regulile sociale, comiterea repetata de
fapte antisociale.
 Minciuni repetate, escrocherie, inselatorie – pentru profitul
sau placerea personala.
 Impulsivitate, iritabilitate, agresivitate.
 Iresponsabilitate persistenta ( incapacitatea sustinerii unei
activitati profesionale, a onorarii obligatiilor financiare)
 Lipsit de remuscari, de sensibilitate pentru altii.
 IV.
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
 Tulburarile de personalitate consecutive dependentei
la toxice.
 Retardarea mintala.

 Psihoze.

 Tulburarea de personalitate borderline, narcisica.

 Tulburari organice de personalitate.

COMPLICATII: = moartea violenta; = abuzul de

substante; = suicidul; =probleme legale, financiare.
 V. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE:
instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor,
impulsivitate – incepand in perioada adultului tinar.
 = Relatiile cu ceilalti sunt tumultuoase;
 = Frecvent: gesturi, amenintari sau acte autodistructive, automutilante
sau suicidare.
 Nu tolereaza sa fie singuri, eforturi de a evita abandonul real sau
imaginat.
 Frecvent: abuz de substante, sofat periculos, hiperfagie compulsiva
( binge eating).
 Sexualitate haotica.
 Afecte instabile, “furtuni” de afecte,disforie.
DIAGNOSTIC DIFERENTUAL: Tulb. psihotica (alterarea testarii realitatii
este persistenta).
 VI.TULBURAREA DE PERSONALITATE
HISTRIONICA: comportament dramatic,
teatral, impresionant.
 Cauta sa fie in centrul atentiei, seducatori.
 Comportament dependent.
 Afectiv sunt imaturi, superficiali, nesinceri.
 Foarte sugestionabili
 Egocentrism si autosupraevaluare.
 Relatiile interpersonale sunt perturbate.
 VII.TULBURAREA DE PERSONALITATE
NARCISICA: model de grandiozitate si
hiperpreocupare pentru stima de sine.
 Model grandios al importantei proprii.
 Reactioneaza la critica sau infrangere cu furie sau
depresie.
 Profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile.
 Lipsit de empatie.
 Comportamente sau atitudini arogante sau
superioare.
 VIII. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-
COMPULSIVA: perfectionism, ordine, exigenta, lipsa de
flexibilitate,
 Preocupat de reguli, ordine, programe, in asa masura incat pierde
scopul major al activitatii.
 Perfectionismul interfereaza cu indeplinirea sarcinii
 Hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica
sau valori.
 Rigid, incapatinat.
 Circumstantial, sclav al amanuntelor,prefera rutina sau ritualul in
detrimentul noutatii. Meticulos.
 Lipsit de umor, de abilitatea relatiilor interpersonale, de caldura
afectiva.
 Aduna obiecte, incababil de a se debarasa de ele, zgircit.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL = Tulburarea obsesiv-compulsiva.

 IX. TULBURAREA DE PERSONALITATE
EVITANTA: Inhibitie sociala, sentimente de
inadecvare si hipersenzitivitate la evaluarea
negativa incepand in perioada de adult tanar.
 Evita activitatile care implica contact interpersonal
semnificativ.
 Retinut in relatiile intime de frica de a fi ridiculizat.
 Se considera inadecvat din punct de vedere social,
neatragator din punct de vedere personal.
 Neobisnuit de retinut in a-si asuma riscuri personale sau in
angajarea in noi activitati.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate schizoida
( lipseste dorinta de a avea relatii); fobia sociala.
 X.TULBURAREA DE PERSONALITATE
DEPENDENTA: nevoie excesiva de a fi in grija
altuia ducand la un comportament adeziv, la
temeri de separare.
 dificultati de a lua decizii in lipsa sfaturilor, asigurarilor din
partea altora.
 are nevoia ca altii sa-si asume responsabilitatea in
domeniile importante ale vietii.
 nu-si exprima dezacordul cu altii de teama pierderii
sprijinului, aprobarii lor.
 se simte inconfortabil si neajutorat cind este singur.
ALTE TULBURARI DE
PERSONALITATE
 I.PASIV-AGRESIVA. Obstructionism, taraganare,
incapatinare, ineficienta.Certaret, se plange ca nu
este apreciat, invidios, exagereaza ghinionul
personal.
 II.DEPRESIVA. Pesimism, anhedonie, devotament
fata de datorie, cronic nefericiti, nesiguri pe sine.
 III.SADICA. Relatiile sunt dominate de
comportamentul crud sau injositor.
 ASOCIERI MORBIDE: = Dependenta fata de
toxice; = Episoade psihotice; = Tulburari
nevrotice.
 EXPERTIZA MEDICO-LEGALA
(Discernamant, responsabilitate).
 TRATAMENT.
TRATAMENT
 FARMACOLOGIC:
 Neuroleptice: propericiazina ( Neuleptil, 10-15
mg/zi.); clorpromazina ( Clordelazin 50-75-100
mg/zi); tioridazina 50-150 mg/zi.
 Carbamazepina: 200-600 mg/zi.
 Simptomatice.
 PSIHOTERAPIC:
IMPLICATII SOCIO-FAMILIALE
SI MEDICO-LEGALE.
 CAPACITATE DE MUNCA - Tipuri de
activtati profesionale.
 STATUT FAMILIAL.
 ASPECTE MEDICO-LEGALE:
 Discernamant/Responsabilitate.
 Consecintele detentiei. Statutul in detentie.

STAGIUL MILITAR.
TULBURARI LEGATE DE
CONSUMUL DE ALCOOL
 CLASIFICARE (DSM-IV).
I. TULBURARI DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL:
a. Dependenta la alcool;
b. Abuzul de alcool.
II. TULBURARI INDUSE DE ALCOOL:
a. Intoxicatia alcoolica;
b. Sevrajul alcoolic: - necomplicat,
- cu convulsii,
- cu delirium.
- cu delirium+convulsii
c. Dementa persistenta indusa de alcool;
d. Tulburare amnestica persistenta indusa de alcool;
e. Tulburare psihotica indusa de alcool (cu halucinatii; cu
deliruri);
f. Tulburare a dispozitiei indusa de alcool;
g. Tulburare anxioasa indusa de alcool;
ISTORICUL NOTIUNII DE
ALCOOLISM
 1849 - MAGNUS HUSS a creat termenul de alcoolism (manifestarile de boala
care iau o forma cronica la persoanele care au consumat bauturi spirtoase o
lunga perioada de timp).
 1866 - M. GABRIEL a folosit termenul de alcoolism in sens modern : boala
maifestata prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, ducand la
consum excesiv.
 1933 - alcoolismul-boala este introdus in manualul pentru codificarea cauzelor
bolilor.
 1952 - DSM-I (alcoolismul = addictie la alcool; considerat ca o tulburare de
personalitate).
 1960 - JELLINEK defineste alcoolismul = orice folosire de bauturi alcoolice
care cauzeaza probleme individului, societatii sau ambelor.
 1967 - APA recunoaste oficial alcoolismul ca boala.
 1968 - DSM- II: alcoolismul = aparitia simptomelor de sevraj la un bautor
axcesiv.
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
 ABUZUL DE ALCOOL: termen folosit in situatiile
utilizarii alcoolului in conditii care reprezinta
primejdie fizica ( ex: sofatul); nu se caracterizeaza
prin toleranta, model compulsiv de consum.Se
defineste prin consecintele negative ale utilizarii de
durata.
 DEPENDENTA LA ALCOOL.
 TOLERANTA (Concentratia de alcool/gradul clinic de
intoxicatie);
 OBISNUINTA ( Alcoolul devine necesar).
 DEPENDENTA PSIHICA/FIZICA (sindromul de sevraj)
Elementele dependentei alcoolice
 1. Sentimentul de a fi constrans la bautura.
 2. Un mod stereotip de a bea.
 3. Intiietatea bauturii fata de alte indeletniciri.
 4. Modificarea tolerantei fata de alcool.
 5. Simptome repetate de sevraj.
 6. Linistirea prin bautura.
 7. Reluarea consumului dupa sevraj.
METABOLISMUL ALCOOLULUI
 I. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire),
rapid; foarte solubil in apa.
 II. Metabolizare: in ficat = pe cale oxidativa(90%);
10% se elimina nemodificat prin plamini si rinichi.
Metabolizarea hepatica prin:
 Alcoholdehidroganaza (ADH),
 Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)

ADH--- transf. alcool in acetaldehida;

Aldehiddehidrogenaza--- transf. acetaldehidei in acid acetic.
 III.EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA
CREIERULUI:
 Modifica fluiditatea membranelor celulare ==
infuenteaza negativ functionarea receptorilor,
canalelor de ioni si altor proteine membranare.
 Activitatea canalelor de ioni asociata cu
acetilcolina nicotinica, serotonina tip 3 (5-HT3),
receptorii GABA a === crescute de alcool.
 Activitatea canalelor de ioni asociata cu receptorii
glutamat === inhibata.
 Influenteaza centri placerii (mediati de dopamina),
receptorii benzodiazepinici, producerea de
alcaloizi opioizi.
 IV.EFECTE COMPORTAMENTALE:
 ==Deprimare; ==Somnolenta; ==Scaderea activitatii neuronale.
===Sedare; anxioliza.
 == Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu
benzodiazepinele, barbituricele, carbamatii.
 In functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de
toleranta) produce: tulb. de gindire, judecata, activitate motorie
voluntara, control emotional, tulb. de constiinta pana la coma.
 Tulb. de somn: scaderea somnului REM si a somnului profund
(stadiul IV) si cresterea numarului de fragmente de somn cu
treziri numeroase si prelungite.
 V.EFECTE FIZICE:
 HEPATICE:Hepatita, ciroza.
 NEUROLOGICE;Polineuropatia toxica.
 GASTROINTESTINALE: Pancreatita, ulcerul,esofagita,
neoplasme.
 CARDIOVASCULARE: HTA, Tulburari de ritm cardiac,
cresterea riscului pentri infarctul miocardic si accidente
vasculare cerebrale.
 NEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta nefamiliala
Bureau-Barriere.
 METABOLICE: Hipoglicemia.
 SEXUALE: (alcoolul determina atrofii testiculare si
tulburari erectile).
ETIOPATOGENIA
ALCOOLISMULUI
 I. FACTORI SOCIOCULTURALI: obiceiuri, traditii, statut socio-
economic, nivel de instruire.
 II. FACTORI GENETICI:Argumente:
 Riscul alcoolismului mai mare de 4 ori la rudele apropiate ale
alcoolismului;
 Gemenii - risc crescut fata de frati;
 Studii de adoptie: copiii alcoolicilor adoptati de familii fara risc
prezinta un risc de 4 ori mai mare pentru alcoolism.
 Asocierea familiala cea mai evidenta = tata dependent / fiu
dependent.
ETIOPATOGENIA
ALCOOLISMULUI
 III.FACTORI BIOCHIMICI:
 Receptorii dopaminici tip 2 ( D2) - in tulb. inascute legate alcool.
Receptorii D2 - legati de Alela A1.
 GABA scazut in alcoolism; ==scaderea tolerantei si efectelor
depresoare ale alcolului. Alcoolul determina stimularea
raspunsului GABA.
 SEROTONINA scazuta.
 OPIOIDE ENDOGENE intervin in aparitia dependentei /
tolerantei fata de alcool; Enkefalinele = rol in aparitia crizelor
comitiale..
 IV. PERSONALITATEA:
 = Tulburarea de personalitate instabil-emotionala,
schizoida, evitanta, dependenta. antisociala.
 Nedezvoltata: intarzierea mintala usoara.
 Ttulburari organice de personalitate.
MECANISME intervenind in
AUTOINTRETINEREA
ALCOOLIZARII

Intilnire
alcool-
Aversiune organism
Conflicte
gustativa

Comportament
Presiuni socio-
PLACERE de
culturale
alcoolizare

Consecinte
Memorizare socioprofesionale
DEPENDENTA familiale
TOLERANTA
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
 HABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat
hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).
 TULBURARI PSIHICE: Afectivitate, Intelect
( restringerea sferei ideative), caracter ===
degradare sociala.
 TULBURARILE FIZICE.
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
 Nevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool
pentru o functionare adecvata - la care se adauga
comportamente cum sunt:
 Inabilitatea de a opri consumul;
 Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea
consumata.
 Persistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri).
 Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in
timpul betiilor ( blackouts).
 Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice
serioase.
 AFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE,
OCUPATIONALE
TRATAMENTUL DEPENDENTEI
ALCOOLICE CRONICE
 I. TRATAMENTUL DE SEVRAJ.
 II. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE DURATA:
Disulfiram; Acamprosate ( afecteaza sist. GABA
ajutand abstinenta); Naltrexona ( scade dorinta de
alcool prin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ).
 III. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE
INTREAGA VIATA!.
 IV. INTERVENTII PSIHOSOCIALE.
 V. ALCOOLICII ANONIMI.
INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA
 Consum de bauturi alcoolice urmat de:
 Comportament maladaptativ sau modificari
psihologice ( comportament sexual neadecvat sau
agresivitate, labilitate emotionala,afectarea judecatii,
a functionarii ocupationale sau sociale).
 Unul sau mai multe din urmatoarele semne:
 vorbire neclara; mers nesigur;
 necoordonare; afectarea atentiei si
memoriei;
 nistagmus; stupor sau coma.
INTOXICATIA ALCOOLICA
IDIOSINCRAZICA ( Betia
patologica).

 Entitate controversata.
 Aparitia de simptome severe dupa consumul unei
cantitati mici de alcool ( care in mod obisnuit nu
produc intoxicatii):
 Confuzie, dezorientare, iluzii si halucinatii tranzitorii
vizuale, delire tranzitorii. Impulsivitate, agresivitate,
suicid.
 Dureaza cateva ore.
 Amnezie consecutiva.
Leziuni cerebrale predispozante.
Problema medico-legala psihiatrica.
SEVRAJUL ALCOOLIC
NECOMPLICAT
 Debut: la cateva zile dupa sistarea sau
reducerea semnificativa a consumului de
alcool la un dependent.
 Clinic: tremuraturi ( maini, generalizate),
transpiratii, tahicardie, insomnii, greturi,
varsaturi, iluzii sau halucinatii
tranzitorii,anxietate, agitatie
psihomotorie,crize convulsivante.
SEVRAJUL CU CRIZE
CONVULSIVANTE

 Crize comitiale tip Grand Mal care apar la 12 - 24

ore dupa intreruperea sau reducerea substantiala a
cantitatii de alcool consumat.
 Deseori - repetate crize sau status epilepticus.
 TRATAMENT: Benzodiazepine ( controleaza
crizele, tulb. vegetative, deliriumul, anxietatea.
Carbamazepina, Tiamina.
SEVRAJUL CU DELIRIUM
(DELIRIUM TREMENS)
 URGENTA PSIHIATRICA!
 CLINIC: = DELIRIUM ( tulburari de constiinta,
afectarea functiilor cognitive); = TULBURARI
VEGETATIVE ( transpiratii, tahicardie, febra, tremor,
anxietate, insomniii); = HALUCINATII (vizuale
frecvent zoopsice, tactile, olfactive),= DELIRURI
( frecvent paranoide), = AGITATIE
PSIHOMOTORIE .
 CIRCUMSTANTE DE APARITIE.
 FACTORI FAVORIZANTI.
 TRATAMENT: Prevenirea!!
 Supraveghere permanenta, monitorizarea functiilor
vitale.
 Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si
tratamentul afectiunilor concomitente.
 Benzodiazepine ( i.v. sau i.m.daca nu este posibila
administrarea orala).
 Tiamina ( 100 - 300 mg./zi).
 Magneziu ( mai ales la bolnavii cu crize comitiale).
 Carbamazepina.
TULBURAREA AMNESTICA
PERSISTENTA INDUSA DE
ALCOOL.
 ENCEFALOPATIA WERNICKE - GAYET:
(Panencefalita superioara subacuta).
Clinic: = Tulburari psihice: - hipomnezie, hipoprosexie, bradipsihie, apatie, confabulatii,
posibil confuzie, coma.
= Tulburari neurologice: - paralizii oculare, ptoza palpebrala, modificarea reflexelor
pupilare, fotofobie, mioza,eventual: mioclonii, dizartrie, s.Babinski +, hipertonie.
= Tulburari neurovegetative: tahicardie, tahipnee, hipertermie, hiperhidroza, scadere
ponderala.
CAUZA = DEFICITUL ACUT DE TIAMINA!
LEZIUNI NEUROPATOLOGICE: CORPII MAMILARI, NUCLEII SUPRAOPTICI SI
PAVENTRICULARI AI HIPOTALAMUSULUI, FORMATIUNILE TALAMICE
PERIVENTRICULARE, TUBERCULII QUADRIGEMENI, SUBSTANTA CENUSIE
PERIAPENDICULARA, NUCLEI OCULOMOTORI, PLANSEUL v iv.
TRATAMENT: Tiamina 100-300 mg/zi (initial i.v, apoi i.m si per os)
EVOLUTIE: = Vindecare; = Sechele; = Exitus.
 PSIHOZA KORSAKOV ( Encefalopatia carentiala alcoolica).
 CAUZA = deficitul cronic de tiamina.
 LEZIUNILE NEROPATOLOGICE: Corpii mamilari.
 CLINICA: = amnezie antero-retrograda;
= tulburari de orientare;
= confabulatii;
= polineuropatie toxica.
TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice, Psihotonice.
EVOLUTIE: = Vindecare; = Dementa alcoolica; =Exitus.

DEMENTA INDUSA DE ALCOOL
 DEFINITIE: Dteriorare progresiva a functiilor
cognitive indusa de consumul cronic de
alcool.
 PARTICULARITATI:
 SLABIREA SIMTULUI ETICO-MORAL ( precoce);
 DEMENTA PUTIN PROFUNDA;
 REVERSIBILITATEA ( In conditiile sistarii
consumului de bauturi alcoolice).
TRATAMENT : Identic cu tratamentul dementelor de
alte etiologii.
TULBURAREA PSIHOTICA
INDUSA DE ALCOOL
 PREDOMINANT HALUCINATORIE: HALUCINOZA
ALCOOLICA.
[ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu
caracter de halucinoze care apar dupa o perioada
de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei
clare, cu sau fara delire].
PREDOMINAT DELIRANTA: Delirele cronice
alcoolice ( continut = gelozie).
TRATAMENT: Antipsihotice. Abstinenta fata de
bauturile alcoolice.
TULBURARI INDUSE DE
SUBSTANTE.
 Psihoactive; Droguri.
 Farmacodependenta; Narcomania. Toxicomania.
 DEFINITII:
 INTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia recenta de
droguri.
 SEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se instaleaza
in urma incetarii utilizarii masive.
 TOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa substanta sau ,
prin uz continuu, aceeasi cantitate de drog produce un efect mai mic.
 ABUZ: consecintele sociale, profesionale ale consumului de substanta.
 DEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in continuare
( cerinta imperioasa + constrangere).
 ADDICTIA: dependenta psihologica, comportamentul de cautare a drogului,
dependenta si toleranta fizica, deteriorarea fizica si mentala.
DROGURI
 DEFINITIE: Orice substanta care poate crea dependenta.
 CLASIFICARE:
 I. PRODUC INTOTDEAUNA, LA TOATE PERSOANELE
DEPENDENTA.Opiu + alcaloizi
Cocaina,
Hasisul.
Stupefiante de sinteza.
< aspectul farmacologic>
 II. CONSUMUL POATE FI INTRERUPT : Cafea, Tutun;
Barbiturice;
Tranchilizante.
< aspectul psihologic>

 INTERMEDIARE: Amfetamine,
 Hipnotice nebarbiturice.
 < factorul psihic + farmacologic.
ETIOPATOGENIA
TOXICOMANIILOR
 A. FACTORUL PERSONAL: = Genetic; =
Varsta; = Sexul ( fem.>); Personalitatea; =
Srarea de sanatate a organismului.
 B. FACTORUL FARMACOLOGIC: =
Proprietatile drogului.
 C. FACTORII SOCIOCULTURALI + Riscul
profesional.
DRUMUL TOXICOMANULUI
 DEBUTUL = = = retroactiv
 POARTA DE INTRARE : Durere, Placere,
Curiozitate, Imitatie;

FAZELE: 1. Tatonare Fixare Obisnuinta

Dependenta ( Tahifilia; Abstinenta).
2. Impregnare.
3. Degradare.
TULBURARI INDUSE DE OPIOIDE
 Derivati de opiu;
 Sintetice ( alcaloizi): opiu, morfina, heroina,
metadona, codeina, hidromorfon (dilaudid),
meperidina ( demerol).
 Extras din PAPAVER SOMNIFERUM ( Egipt).
 CAI DE ADMINISTRARE:
 Inhalatii / inspiratie ( fumat) = opiul, heroina.
 Injectabil ( i.v. sau subcutanat) = heroina.PERICOLUL HIV!
 Ingestie ( opioidele de sinteza).
 Supozitoare ( intrarectal).
 EFECTE:
 CRESTEREA PRAGULUI SENSIBILITATII
DUREROASE;
 VAGOTONIE: * Mioza, * Bradicardie, *
Hipersalivatie, * Deprimarea centrilor respiratori.
 EUTIMIE; AMNEZIA EXPERIENTELOR AFECTIVE
NEGATIVE.
 POZITIVAREA RELATIILOR CU AMBIANTA.

OBISNUINTA se realizeaza in luni; TOLERANTA

permite folosirea unor doze de 100 - 300 ori > fata
de doza letala.
INTOXICATIA SI SEVRAJUL LA
OPIOIDE
 INTOXICATIA: = Somnolenta; = Vorbire
ebrioasa; = Afectarea atentiei si memoriei; =
Analgezie; = Anorexie;
 SEVRAJUL: = Dorinta imperioasa de drog; =
Greata, varsaturi; = Mialgii; Hiperlacrimatie,
rinoree; = Midriaza; = Piloerectie; =
Transpiratii; = Diaree; = Febra; = Insomnii.
TRATAMENT IN INTOXICATIE,
SUPRADOZAJ SI DEPENDENTA
 Sustinerea functiilor vitale.
 NALOXON i.v. 0,8 mg.( se repeta doza in cazul lipsei de raspuns la
aprox. 4 ore pana la disparitia opioidului din organism ( ex.pentru
metadona: 3 zile).
 Dezintoxicarea: METADONA ( se incepe admninistrarea in sevraj - 20-
80 mg./zi doza unica, se continua pe termen lung. Pericolul:
DEPENDENTA. CLONIDINA ( diminua greata, varsaturile, diareea din
sevraj; este agonist al receptorilor adrenergici a2.)
BARBITURICE. BENZODIAZEPINE.
 Comunitatile terapeutice ( programe care pun accentul pe abstinenta si
pe terapia de grup intr-un mediu structurat).
 IN SUPRADOZAJ: = NALTREXON ( Antagonist cu actiune de 72 ore) +
NALOXON ( antagonist opiaceu).
COCAINA
 Arbustul COCA: Peru, Columbia, Bolivia, Argentina.
 INTOXICATIA ACUTA:
 Faza euforica;
 Faza confuziva;
 Faza de somnolenta.
INTOXICATIA CRONICA:
- Tulburari senzitiv-senzoriale;
- Tremor;
-Hipertensiune arteriala, tahicardie;
- Convulsii;
- Hipobulie, apatie.
- Deteriorare cognitiva.
DOZA = 1-6 gr./zi.
TRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina,Bromocriptina
CARBAMAZEPINA.
AMFETAMINE
 BENZEDRINA Japonia, Suedia,
 PERVITINA Franta.
 MAXITON
 ORTEDRINA
 DOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg./zi.
 DEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr./zi.
 SEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie,
Somnolenta.
 CONSUMUL CRONIC poate produce simptome
schizofreniforme.
 INTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice,
tahipsihie, cresterea increderii in sine, a libidoului, anorexie,
insomnii.
CANNABIS
 PROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA.
 MARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor uscate,
rulate in tigarete.
 HASISUL = exudatul rasinos, uscat care se prelinge
din frunze.
 EPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in
lume ( a 4-a substanta psihoactiva utilizata dupa
alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta -
18-30 ani.
CANNABIS
 EFECTE: = analgezic; = anticonvulsivant; = hipnotic;
= euforizant.
 INTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare, sedare,
senzatie de incetinire a scurgerii timpului, afectarea
judecatii, tulb. de perceptie; conjunctive injectate,
cresterea apetitului, tahicardie, uscaciunea gurii,
modificarea perceperii culorilor.
 Apare in: minute ( substanta fumata) sau ore
( substanta ingerata). Durata = 3-4 ore.
CANNABIS
 DEPENDENTA: ESTE PSIHICA, nu fizica!
 ABUZUL: Folosirea in antecedente de cannabis
care duce la deteriorare clinica manifestata prin una
sau mai multe din urmatoarele: - incapacitatea
indeplinirii obligatiilor scolare, profesionale, etc.,-
folosirea drogului in situatii care pot pune in pericol
integritatea fizica a persoanei, - comportamente
antisociale, - utilizarea continua, in ciuda cunoasterii
consecintelor .
CANNABIS
 tratamentul:
 Abstinenta ( renuntarea la orice substanta
psihotropa).
 Simptomatice: anxiolitice, antidepresive,
antipsihotice, hipnotice.
 Construirea unui sistem de suport.
 Psihoterapii:
 Comportamental-cognitica;
 Comportamentala;
 Psihodinamica;
 De grup;
BARBITURICE
 DEPENDENTA - descrisa in 1930.
 Apare in cateva luni dupa inceperea
administrarii.Clinica:
 Saracirea fondului mintal;
 Tulburari de caracter ( impulsivitate);
 Necoordonare motorie; dizartrie;
 Hipersalivatie;
 Obtuzie.
 ABSTINENTA (SEVRAJUL): asemanatoare
sevrajului alcoolic cu delirium si convulsii.
SEDATIVE, HIPNOTICE,
ANXIOLITICE.
 Sunt medicamentele psihotrope cel mai frecvent
prescrise.
 Recomandate deseori de nepsihiatri, fara precizari
referitoare la doza, durata admninistrarii, pericolul
dependentei = dependenta - boala iatrogena.
 Benzodiazepine: Alprazolam, Clordiazepoxid,
Clorazepat, Diazepam, Oxazepam.
 Tratamentul numai in conditii de spitalizare!
TULBURARILE AFECTIVE
 ISTORIC:Homer; Hippocrate; Areteu.
 1675: WILLIS - descrie Mania / Melancolia.
 1854: A.J.FALRET descrie La Folie circulaire.
 1882: KAHLBAUM descrie Ciclotimia.
 1896: C.E.KRAEPELIN delimiteaza BOLILE MANIACO-DEPRESIVE
[ caracterizate prin * tulburarea afectiva, * evolutia dinspre manie spre
depresie si invers; * AHC pozitive.
 1917: RIBAKOV descrie CICLOFRENIA.
 SIGMUNG FREUD = Depresii psihogene;
 = Depresii endogene.
 I.C.D.10: = Episod maniacal;
 = Tulburare afectiva bipolara;
 = Episod depresiv;
 = Tulburare depresiva recurenta ( cu episod actual usor,
moderat cu/fara simptome somatice, sever cu/fara simptome psihotice)
 EPIDEMIOLOGIE:
 Tulb. depresiva majora este cea mai comuna;prevalenta pe
parcursul vietii =15% ( poate 25% la F); incidenta la pacientii in
ambulator=10%, la cei internati=15%.
 INCIDENTA = APARITIA DE CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE INTR-
O COLECTIVITATE INTR-O PERIOADA DE TIMP.
 *PREVALENTA = FRECVENTA CAZURILOR DE IMBOLNAVIRE
INTR-O COLECTIVITATE.
 Tulb bipolara tip I - prevalenta pe parcursul vietii = 1%.
 Sexul : prevalenta tulb. depresive majore este > la F
( diferente hormonale, efectele nasterii, stresori diferiti in functie
de sex). Pentru tulb. bipolara tip I - prevalenta egala la cele
doua sexe.
 Varsta: Debutul tulb. bipolare : varsta medie = 30 ani (5-6 ani si
50 ani). Debutul tulb. depresive majore = 40 ani .
ETIOPATOGENIE
 FACTORI EREDITARI: mai evident implicati in transmiterea tulb.
bipolare tip I decat a episodului depresiv major.
 Studii familiale: rudele de gradul I ale celor cu tulb. bipolara tip I au un
risc de 8 - 18 ori > de a face boala, si de 2 - 10 ori < de face tulb.
depresiva majora. Persoanele cu ambii parinti suferind de tulb. bipolara
= 60% sanse de a face boala.
 Studii pe gemeni: la monozigoti concordanta = 65%, la dizigoti = 14%.
 TRANSMITERE: = Autosomala; = Legata de cromozomul X. S-au
identificat mai multe situsuri ( pentru ca tulb. bipolara implica mai multe
defecte genetice). HETEROGENITATE GENETICA (diferiti indivizi
poseda anomalii genetice diferite care determina simptome similare).
COMPLEXITATE GENETICA ( simptomele pot fi determinate de efectul
combinat al mai multor defecte genetice).
 GENE ASOCIATE CU TULB. BIPOLARA: Cromozomul X implicat in
1935 ( la aprox. 33% cazuri). Legatura intre locusul 4p16 pe cromozomul
4p si tulb. bipolara (aici se situeaza si genele receptorilor dopaminici D5
si alfa 2C adrenergici). Cromozomul 18; 12q23-q24; 16p; 21q22.3.
ETIOPATOGENIE
 MECANISME BIOCHIMICE
 ANOMALII ALE
NEUROTRANSMITATORILOR:
 IN MANIE: = reducerea functiei serotoninergice
= cresterea functiei DOPA si NADR.
IN DEPRESIE: = reducerea functiei
serotoninergice, DOPA, NADR.
Interactiuni intre diferitele sisteme de
neurotransmitatori!!
 ROLUL MESAGERILOR INTRACELULARI:
(antidepresivele si stabilizatorii de dispozitie
actioneaza asupra sistemelor intracelulare de
semnalizare).
 PROTEINELE G: actioneaza ca transductori
transmembranari ai informatiei; neurotransmitatorii induc
raspunsul lor via receptori legati de proteina G.
 SISTEMUL CICLIC AMP: senzitivitate redusa in depresia
unipolara.
 CALCIUL: rol in neurotransmisie; moduleaza eliberarea
neurotransmitatorilor in sinapsa. Rol in depresia bipolara.
 TULBURARI FUNCTIONALE CEREBRALE:
 SCADEREA FLUXULUI SNAGUIN CEREBRAL SI A
METABOLISMULUI CEREBRAL - depresia majora.
 SCADEREA GLOBALA A UTILIZARII METABOLICE A
GLUCOZEI.
 REDUCEREA ACTIVITATII METABOLICE LA NIVELUL
CORTEXULUI FRONTAL, A CORTEXULUI PREFRONTAL
DORSOLATERAL MAI ALES IN EMISFERUL STANG in
depresie.
 CRESTEREA ACTIVITATII LOBULUI TEMPORAL DREPT.

INVESTIGATII: PET, SPECT, Rcbf, rata metabolismului

cerebral al glucozei.
 CLINICA
TULBURARILOR AFECTIVE
 I. DEPRESIA (EPISODUL
DEPRESIV MAJOR).
 Debut: Lent; simptome-
semnal; 20-40 ani.
 Aspectul general : facies (Ω
melancolic; tinuta, mers,
imbracaminte.
 Tulburari psihice: *
Afectivitate, * Gandire, *
Activitate.(+ alte functii).
 Tulburari somatice: * Apetit,
somn, greutate, instincte
 SUICIDUL!
 II MANIA ( EPISODUL
MANIACAL).
 Debut: Acut/Insidios -
simptome-semnal.
 Aspectul general: facies,
atitudine tinuta,
imbracaminte.
 Tulburari psihice
(*Afectivitate, *Gandire,
*Activitate + alte functii).
 Tulburari somatice:Apetit,
somn, cicluri menstruale,
tonus simpatic.
 DEPRESIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
 ALTE TULBURARI DEPRESIVE :Tulburarea
depresiva recurenta, Depresia unipolara, bipolara.
 DEPRESIA NEVROTICA,
 DEPRESIA SECUNDARA : Medicamentoasa
( rezerpine,propranolol, clonidina; cortizon;
neuroleptice; tuberculostatice; antiinflamatoare).
Puerperala. In schizofrenie.
 <“DEPRESIA ATIPICA”>
 MANIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 MANIA POSTTRAUMATICA;
 MANIA MEDICAMENTOASA: amfetamine,
corticosteroizi, tuberculostatice, Levodopa)
 MANIA IN BOLI ENDOCRINE.
 PARALIZIA GENERALA PROGRESIVA.
CLINICA TULBURARILOR
AFECTIVE
 III.TULBURARILE DEPRESIVE:
 A. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA =
TULBURAREA AFECTIVA UNIPOLARA .
Frecventa mai mare - femei. Simptomele
trebuie sa persiste cel putin 2 saptamani.
 B. TULBURAREA DISTIMICA: ( Nevroza
depresiva). Mai putin severa, durata mai
lunga, coexista deseori cu alte tulburari
psihiatrice.
 IV. TULBURARILE BIPOLARE:MANIACO-
DEPRESIVE.
 Tulburarea bipolara I : un episod maniacal +
episoade depresive majore sau hipomaniacale.
 Tulburarea bipolara II : cel putin un episod
depresiv major si unul hipomaniacal.
 Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau
mai multe episoade depresive, maniacale sau
mixte intr-un an.
 V. CICLOTIMIA
 DIAGNOSTIC: = Bolnavul nu a intrunit niciodata
criteriile de diagnostic pentru Episod depresiv major
si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai
tulburarii. = Simptomele sunt mai mult sau mai putin
constante timp de doi ani.
 CRITERII: 1. Prezenta timp de doi ani a numeroase
perioade cu simptome hipomaniacale si
numeroase perioade cu simptome depresive care
nu intrunesc criteriile pentru episod major. 2. Timp
de doi ani nu a avut perioade asimptomatice mai
lungi de 2 luni.
TRATAMENTUL DEPRESIILOR
 IN CONDITII DE INTERNARE argumente: *
Riscul tentativelor de suicid. *Monitorizarea
tratamentului - doze, corectarea efectelor
secundare, sesizarea virajului afectiv. *
Cresterea compliantei pacientului.
 I. TRATAMENT FARMACOLOGIC
(antidepresive).
 II. TRATAMENT ELECTROCONVULSIVANT.
 III. TRATAMENT PSIHOTERAPIC.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
AL DEPRESIILOR
 ANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de
preparat tine seama de mecanismele
biochimice in functie da care se deosebesc:
 a.Depresii prin deficitul unui singur
neuromediator ( NA,Serotonina=5-HT, DA,
Ach.,GABA).
 b. Depresii mixte ( implica doua sau mai
multe tipuri de neurotransmitatori).
 INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII:

 DEPRESIA PRIN DEFICIT NA. = domina inhibitia

psihomotorie,slabire,deshidratare; hipersomnie diurna, insomnie de
trezire. Raspunde la AD cu actiune nespecifica ( maprotilina,
lofepramina, amoxapina) sau specifica ( reboxetina).

 DEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT = domina nelinistea psihomotorie

marcata, insomnia de trezire, hiperfagie sau comportament suicidar
recurent, interferenta alcoolice. Raspunde la: AD triciclice, SSRI, AD
duale ( mirtazapina, venlafaxina).

 DEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat,

Raspunde la AD dopaminergice ( amineptina, nomifensina).
:
CLASIFICAREA
ANTIDEPRESIVELOR
 I. AD CICLICE:
 1. TRICICLICE: = Imipramina ( Antideprin);
= Clomipramina ( Anafranil);
= Amitriptilina;
= Nortriptilina;
= Doxepina ( Sinequan).
2. TETRACICLICE: = Maprotilina ( Ludiomil);
= Mianserina ( Lerivon).
 II. INHIBITORI AI
MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO).
*CLASICE: Marsilid, Niamid.
*SELECTIVE: Humoryl.
*INHIBITORI SELECTIVI SI
REVERSIBILI: Moclobemid.
 III. AD CICLICE “ATIPICE”:
= inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor.
SEROTONINA: *Fluvoxamina;
* Fluoxetina(prozac);
* Citalopram;
* Sertralina (Zoloft);
* Paroxetina(Seroxat).
NORADRENALINA: *Reboxetina(Edronax)
NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA):
*Mirtazapina( Remeron);
*Venlafaxina(Effectin).
ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR 5-HT2 SI BLOCANTI AI
RECAPTARII NA SI 5-HT2 (Nefazodona).
INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion.
 IV.TIMOREGLATOARE:
 SARURI DE LITIU;
 CARBAMAZEPINA;
 DERIVATII ACIDULUI VALPROIC (Orfiril, Depakine)
 LAMOTRIGINA (Lamictal);
 CLONAZEPAM (Rivotril).

SE ADMINISTREAZA CA TRATAMENT DE
INTRETINERE ( PREVENTIV).
 CONDUITA TERAPEUTICA IN
DEPRESII
 EVALUAREA: = Diagnosticului;
= Formei clinice;
= Riscului suicidar;
= Functionarii sociale.
 MONITORIZAREA = Starii generale;

= Evolutiei simpt.;
= Efectelor secund.;
= Compliantei.
 TRATAMENTUL EPISODULUI
ACUT
 ANTIDEPRESIV ( preparatul selectat
individualizat).
 ANXIOLITIC ( benzodiazepinic, fenotiazinic,
altele) - eventual.
 HIPNOTIC.
 TRATAMENTUL AFECTIUNILOR
ASOCIATE - eventual.
 TERAPIA ELECTROCONVULSIVANTA.

DURATA = aprox. 6 luni dupa virajul afectiv.

PREVENIREA RECADERILOR
 Recadere = exacerbarea simptomatologiei
dupa suprimarea initiala a ei si reaparitia in
6-9 luni de la debutul episodului acut.
 Continuarea tratamentului AD.
 Timoreglatoare.
 Supraveghere si controale periodice
(psihiatrce si medicale/biochimice).
 PSIHOTERAPIA IN DEPRESII
 1. TERAPIA COGNITIVA.
 2. TERAPIA COMPORTAMENTALA.
 3. PSIHANALIZA.
 4. TERAPIA FAMILIALA.
 TRATAMENTUL MANIEI
 INTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie, delire
expansive si comportament delirant);
= noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);
= monitorizarea tratamentului.
TRTAMENTUL MEDICAMENTOS:
Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi).
Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).
Risperidona ( rispolept ¬ 10 mg/zi).
Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina,
tioridazina) - de obicei asociate celorlalte.
Tranchilizante;
Hipnotice.
SCHIZOFRENIA
 DEFINITIE:
 W. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice
caracterizate prin simptome psihopatologice
specifice evoluand spre dezorganizarea
personalitatii si ducand la invaliditate cronica.
 H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta
ideoafectiva, ambivalenta, autism, idei delirante si
halucinatii putin sistematizate si tulburari profunde de
afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficit
si disociatia personalitatii.
ISTORICUL CONCEPTULUI DE
SCHIZOFRENIE
 1852 BENEDICT MOREL - I descriere a boli numita dementa precoce
(caracterizata prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii).
 1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni
cu debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia, catatonia,
dementa paranoida).
 1911 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza conceptului =
scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii fiind “Cei 4 A”:
autismul, ambivalenta,tulburarea asociatiilor si afectivitatii. Se pot ameliora
NU vindeca.
 1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de rang I
( sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul, transmiterea
gandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar, saracire afectiva,
perplexitate, ).
 DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I…..-10.
EPIDEMIOLOGIE
 PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.
 > 2,7 milioane schizofreni in America.
 Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.
 CINE FACE SCHIZOFRENIE?
 Varsta debutului ( a celui evident) = adolescenta, adult tanar.
 Inteligenta bine dezvoltata.
 Nici un grup social/cultural nu este scutit. Continutul delirelor -
cultura persoanei!
 Factori socioeconomici: frecventa de 2x > la necasatoriti si vaduvi;
frecventa de 8 x > a bolii la cei cu situatie socioeconomica modesta.
 Sexul: M face boala intre 15-25 ani ( mai ales forma paranoida); F -
25-34 ani.
ETIOPATOGENIE
 MULTIFACTORIALA: Factori genetici,
biochimici, neurofiziologici, imunologici,
psihologici.
 I. FACTORII GENETICI:
 Riscul imbolnavirii = 10% ( rude apropiate);
= 40% ( gemeni monozigoti sau copii
cu ambii parinti schizofreni).
_ Transmitere: = monogenica;
= poligenica .
_ Argumente: Concordanta la gemeni, Studii de adoptie.
ETIOPATOGENIE
II: FACTORI BIOCHIMICI.
a. Ipoteza dopaminergica - hiperactivitate dopaminica (legata de scaderea activitatii
cortexului prefrontal) - determina simptome pozitive; - hipoactivitate dopaminica in zona
frontala - determina simptomele negative. Receptori: D1,D2,D3,D4,D5.
Hipocampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2, D3, D4.
Neurolepticele produc cresterea turnoverului DA. Postmortem, la bolnavii schizofreni -
densitate > a receptorilor DA.
b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NADR moduleaza sistemul DA ( anomaliile
predispun la recaderi).
-Cresterea NA in Locus coeruleus -- agitatie;
-Scaderea NA in locus coeruleus -- catatonie.
c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al neurolepticelor
atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei.
d. GABA - uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp; aceasta poate duce la
hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.
e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).
ETIOPATOGENIE
 III. NEUROPATOLOGIE:
 TEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA (CT,
RMN, PET) evidentiaza disfunctia cortexului
prefrontal , modificari ale densitatii paremchimului
cerebral, asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa
si anomalii in functionalitatea lobului temporal.
ETIOPATOGENIE
 IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:
 Riscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara
( cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).
 Riscul este > la populatia urbana.
 Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scurt
- expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.
 Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.
 Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie.
 ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !
 SLOW-VIRUS ,
La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA, IgM.
ETIOPATOGENIE
 V.FACTORI PSIHOSOCIALI:
TEORII PRIVIND PACIENTUL =
= Teorii psihanalitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii
in dezvoltare care apar mai devreme decat cele ce rezulta in
dezvoltarea neurozelor. - Defecte ale Ego-ului.
= Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia =
raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu persoane din anturaj).
TEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familia
“schizofrenogena”).
TEORII SOCIALE = industrializarea, urbanizarea.
CLINICA SCHIZOFRENIEI
 A. DEBUTUL:
 Lent (50-70%): *pseudonevrotic; *comportamental.
 Acut: ( 30-50%). *bufee delirante, halucinatorii

* excitatii maniacale (atipice)

* episoade depresive (atipice)
* stari confuzo-onirice).
_ Subacut.
_ Medico-legal.
CLINICA SCHIZOFRENIEI
 B. PERIOADA DE STARE:
SIMPTOME:
1. TULBURARI DE GANDIRE : =scindarea si tulburarea
asociatiilor ( dezlanare, insiruire neconsecventa de intampari).
Gandirea - dirijata de aliteratie, analogie, asociatii prin asonanta,
interpretari simbolice.Cuvantul folosit inafara contextului;
hiatusuri, vagul. = barajul; furtul gandirii; gandirea fortata;
repetitii monotone ( semn al goliciunii si impreciziei ideilor).
Bleuler - gandire autista ( dereista). = Tulburarile de continut ale
gandirii: delirul primar.[ paranoid, cosmogonic, gelozie, inventie,
hipocondriac]
 1.a.Tulburarile de limbaj = oral (neologisme,
verbigeratie, ecolalie, mutism), = scris = desenul.
 2. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kaepelin -
“Dementa afectiva”).
 Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;
 Discordanta intre afectivitate si gandire ( exemplu al
scindarii personalitatii) .
 Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale - acte
antisociale; nu permite contactul afectiv cu medicul curant;
 Afectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva, ambivalenta
si aplatizarea afectiva (paratimii).
 3. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:
 Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta;
lipsa de initiativa.
 Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;
 Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia
catatonica, bradikinezia, akatisia ),modificari calitative
( postura catatonica, flexibilitatea ceroasa, sindromul
ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).
 Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale,
empatice, inadecvare sociala.
 3. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI
(pierderea sau estomparea conturului
propriului Eu) indoiala, perplexitate,
nesiguranta; ex: sentimentul de unitate al
pacientului se poate extinde la intregul
univers; vointa si energia ii sunt extrase de o
lume dinafara. = Pierderea stimei fata de
propria persoana; = Inabilitatea de a separa
Eu-l de ambianta. Depersonalizare;
Derealizare.
 4. TULBURARI DE PERCEPTIE:
 Halucinatii = auditive, adevarate sau pseudohalucinatii,
imperative; rareori - vizuale, tactile, olfactive, gustative,
somatice.
 Iluzii = deja-vu, jamais-vu; perceperea distorsionata a
timpului.
FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE:
= constiinta; = atentia; = memoria; = orientarea; = inteligenta;
= aptitudinile (literar-artistice).
 INDEPARTAREA DE REALITATE A
SCHIZOFRENILOR SE EXPRIMA ASTFEL:
 Sunt ciudati, bizari, absenti, sau nu au empatie pentru
oameni care se simt separati de ei.
 Detasarea de realitate = caracteristica universala a
schizofreniei; cauzata de tulburarile afective si volitive
ducand la “autismul sarac”( Minkovski: o usa inchisa in
spatele careia nu se afla nimic).
 Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale,
filozofice, alte probleme fundamentale umane ( ca si cum
prin psihoza ar cauta un nou sistem de valori).
 SIMPTOME POZITIVE:
 HALUCINATIILE;
 DELIRELE si TULBURARILE FORMALE DE GANDIRE
(DISOCIEREA GANDIRII, TANGENTIALITATE,
CIRCUMSTANTIALITATE)
 ALTERAREA SENSULUI EU-LUI si COMPORTAMENTUL
BIZAR;
 AGITATIA PSIHOMOTORIE.
 SIMPTOME NEGATIVE (deficitare):
 APLATIZAREA AFECTIVA;
 LIPSA MOTIVATIEI;
 SISTAREA ACTIVITATILOR SOCIALE;
 SARACIREA GANDIRII SI VORBIRII;
 PIERDEREA INTERESULUI SI PLACERILOR.
FORMELE CLINICE ALE
SHIZOFRENIEI ( DSM-IV)
 1. SCHIZOFRENIA PARANOIDA.
 2. SCHIZOFRENIA CATATONICA.
 3. SHIZOFRENIA FORMA
NEDIFERENTIATA.
 4. SCHIZOFRENIA - TIPUL REZIDUAL.
 5 TIPUL DEZORGANIZAT ( HEBEFRENIA).

+ Tipuri clasice = *SIMPLA; *TARDIVA; *

GREFATA; * SCHIZOAFECTIVA.
FORMELE CLINICE ALE
SCHIZOFRENIEI

 SCHIZOFRENIA PARANOIDA:
 Debutul este la varsta mai mare (¬30 ani).
 Simptome: pe prim plan - delirele primare urmate de
interpretari delirante secundare, eventual halucinatii. -
tulburari grave de conduita.
 Evolutia spre degradarea personalitatii nu este
obisnuita.
 SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATA
(HEBEFRENICA) Debut: 15-
25 ani.
 Simptome: = tulburari multiple de gandire pana la
dezorganizarea completa; = delire hipocondriace (centrate pe
masturbatie, menstruatie); = schimbari comportamentale
( devin visatori, nu invata, centrati pe probleme
pseudostiintifice, pseudofilozofice, cred ca sunt capabili sa
rezolve probleme debaza ale omenirii). = tipice sunt: prostia,
ilaritatea, rasul nemotivat, glumele, stupiditatea, jocurile de
cuvinte, bizareria asociatiilor de idei, regresia,dezinhibitia;
halucinatiile apar mai tarziu, legate de tulburarile de gandire,
unii se amuza de ele, dar nu actioneaza.
 Prognosticul - cel mai rezervat degradare.
 Remisiunile sunt rare, superficiale.
 SCHIZOFRENIA CATATONICA.
 Simptomatologie ( DOMINA TULBURARILE
ACTIVITATII PSIHOMOTORII):
 Stupoare;
 Mutism;

 Negativism ( activ/pasiv);

 Flexibilitate ceroasa;

 Executare, supunere automata la ordine;

 Sindrom ecopatic;

 Agitatie lipsita de scop ( uneori alternand cu stuporul)

SIMPTOMELE CATATONICE DISPAR IN SOMN.

 SCHIZOFRENIA NEDIFERENTIATA

 Deliruri si halucinatii marcate;

 Incoerenta;
 Comportament intens dezorganizat;
 Nu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma
paranoida, catatonica sau dezorganizata.
 TIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari
schizofrene continue in absenta setului complet de
simptome pozitive sau a simptomelor suficiente unui
alt tip de schizofrenie.
 Aplatizare afectiva;
 Retragere sociala; introversia si autismul;
 Comportament excentric;
 Gandire ilogica: saracirea ideilor;
 Moderata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor
delirante.
 FORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI:
 SCHIZOFRENIA SIMPLA:
 Tulburari afective, emotionale, de vointa ( apato -
abulie);
 Initiativa modificata: lipsa consideratiei fata de
familie, neglijarea obligatiilor sociale, indecizie, lipsa
introspectiei.
 Uneori se deosebeste greu de tulburarea de
personalitate schizoida.
 Tabloul progreseaza lent, in ani, spre degradarea
lenta a personalitatii.
 TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.
 Simptome ale schizofreniei si tulburarilor afective
( tip maniacal sau depresiv) prezente
concomitent; lipsesc criteriile de diagnostic pentru
una din cele doua psihoze.
 SCHIZOMANIA / SCHIZODEPRESIA.
 Evolutia, Prognosticul mai favorabil; (conservarea
nucleului afectiv al personalitatii).
 Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice!
 SCHIZOFRENIA GREFATA
 Clinic = oricare dintre forme;
 DEFICITUL INTELECTUAL o diferentiaza de
schizofrenie ( unde intelectul este normal dezvoltat);
 Cracteristice: saracia delirelor, halucinatiilor,
 SCHIZOFRENIA TARDIVA
 Debuteaza dupa varsta de 40 ani.
 PROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI.
 Factori care pledeaza pentru un prognostic
pozitiv:
 SEXUL Feminin; - BIOTIPUL picnic; - AHC Pozitive ( boli
afective); - DEBUTUL : acut, productiv, la varsta cat mai
mare; - FORMA CLINICA: catatonica, schizoafectiva
Factori care pledeaza pentru un prognostic nefavorabil:
- BIOTIPUL leptosom + personalitatea premorbida de tip
schizoid; - DEBUTUL la varsta mica ( <20 ani), insidios;
FORMA CLINICA: hebefrenica, simpla, nediferentiata.
DIAGNOSTICUL POZITIV

 A. Tulburarile de gandire ( disociatia).

 B. Tulburarile de vointa si activitate.
 C. Delirul primar.
 D. Tulburarea de afectivitate.
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
 TULBURARILE DELIRANTE:
 delirele sunt sistematizate; nu au caracter bizar.
 nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.
 TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME:
 durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase
luni.
 evolutia = favorabila
 TULBURARILE DE PERSONALITATE:
 simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.
 OLIGOFRENIA.
TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI
 PRINCIPII:
 Initierea tratamentului = in spital ( stabilirea dozei eficiente;
controlul efectelor secundare; complianta).
 Precocitatea tratamentului = eficienta crescuta!
 Tratamentul va fi individualizat ( particularitati individuale,
tip de neuroleptic, toleranta, doza, durata, asocieri
medicamentoase).
 Tratamentul de cursa lunga = toata viata; relatia
terapeutica cu medicul!
 METODE DE TRATAMENT IN SCHIZOFRENIE:
 1. Tratamentul medicamentos.* pentru faza acuta; *
pentru prevenirea recaderilor.
 Neuroleptice (denumirea - de la efectele secundare
neurologice) standard sau depot.
 2. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat
neurolepticele; aprox. 60% din pacienti remit; nu
produce afectarea creierului)
 3. Psihoterapii.
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS IN SHIZOFRENIE:
 NEUROLEPTICE.
 Antagonisti ai receptorilor dopaminergici: Neuroleptice
clasice = Butirofenone (Haloperidol); = Clorpromazine; =
Perphenazine; = Thoridazine; = Trifluoperazine; = Fluphenazine.
Au efecte secundare de tip extrapiramidal, akatisie.
 Antagonisti ai receptorilor dopaminergici si ai altor
receptori( serotonina) : Neuroleptice atipice = Olanzapina
( Zyprexa); = Risperidona ( Rispolept); = Clozapina ( Leponex);
= Quetiapina ( Seroquel).
In functie de efectul lor - NLP incisive si NLP sedative.
Corectarea / prevenirea efectelor secundare.
 TERAPII ASOCIATE:
 Sedative nonneuroleptice.
 Hipnotice barbiturice, nebarbiturice.
 Anxiolitice.
 Antidepresive.
 Tratamentul afectiunilor asociate.

ALTE TERAPII MEDICAMENTOASE:

Anticonvulsivante ( carbamazepina).
Saruri de Litiu.
TULBURARILE DELIRANTE
(DELIRE CRONICE
SISTEMATIZATE)

Tulburari psihice in care simptomul dominat il

reprezinta DELIRELE.
Emil Kraepelin descrie:
PARANOIA = sistem delirant persistent in
absenta halucinatiilor si fara deteriorarea
personalitatii.
PARAFRENIA = delire si halucinatii, debut
tarziu, fara degradarea personalitatii.
PARANOIA ( TULB. DELIRANTE)
 DIAGNOSTIC:
 1. Delirele = sunt nonbizare, sistematizate.
Durata lor - cel putin o luna.
 2. Delirele apar in lipsa altor simptome care
caracterizeaza schizofrenia ( comportament
bizar, aplatizare afectiva, disociatie). Exceptie:
prezenta halucinatiilor tactile, olfactive, legate de
tema deliranta.
 TRASATURI CLINICE:
 Descriere generala = Tinuta adecvata, bine imbracati, nu
par desprinsi de activitatea zilnica. Uneori par ostili,
suspiciosi, excentrici.Arata absolut normali, cu exceptia
prezentei sistemului delirant marcat.
 Afectivitatea = concordanta cu delirul.
 Tulburari de perceptie = lipsesc prin definitie ( DSM-IV
accepta posibilitatea halucinatiilor tactile, olfactive,
congruente cu delirul)
 TRASATURI CLINICE:
 Gandirea = tulburarea de continut - delirul:
sistematizat, temele frecvente sunt: de
persecutie, gelozie, erotoman, grandoare.
Lipsesc celelalte tulburari caracteristice
schizofreniei.
 Orientarea, memoria atentia, judecata nu sunt
afectate. Constiinta bolii absenta!
 Comportament: delirant; tentative de suicid,
homicid.
 TIPURI:
 1. EROTOMAN. Erotomania; Psihoza pasionala; Este Iluzia
deliranta de afi iubit. Delirele de interpretare - rol esential.
Eforturile de a contacta persoana - numeroase, regula.Conflicte
cu legea.
 2. GRANDIOS = Megalomania.
 3. DE GELOZIE. ( Paranoia conjugala; sindromul Othello) Mai
frecvent la barbati.La alcoolici. Comportament delirant.
Agresivitate.
 4. PERSECUTOR. Cel mai frecvent. Cverulenti, revendicativi,
procesomani.
 5. SOMATIC. ( Psihoza monosimptomatica hipocondriaca):
infectii, dismorfofobii, miros urat al corpului ( gura, vagin,etc),
RETARDAREA MENTALA
 Prevalenta = aprox. 1% ( greu de apreciat)
 Etiologie: = anomalii cromozomiale
(sindromul Down) si alte anomalii
cromozomiale ( phenylketonuria, boala Rett);
= factori prenatali (rubeola, lues,
toxoplasmoza, herpes simplex, SIDA,
sinromul fetal alcoolic); = factori perinatali
( hemoragii intracraniene, ischemie
cerebrala, greutatea la nastere).
DIAGNOSTIC
 ISTORIC.( graviditate, suferinte ale mamei, nastere,
dezvoltarea psihomotorie; antecedente familiale tip
retardare; ambianta socioculturala).
 INTERVIU PSIHIATRIC.
 EXAMEN FIZIC ( indeosebi neurologic).
 EVALUAREA PSIHOLOGICA.
 RETARDAREA USOARA, MODERATA, SEVERA,
PROFUNDA.
 PERSONALITATEA!
PSIHOPATOLOGIA VARSTEI A
TREIA
 GERONTOLOGIA = Stiinta proceselor de
imbatranire.
 GERIATRIE = Studiul batranetii.
 PSIHOGERIATRIE = Studiaza tulburarile
psihice specifice varstei a treia.
 SENILITATE.
 SENESCENTA - Primara; - Secundara.
PSIHOLOGIA VARSTNICULUI
 * AJURIAGUERA “ On vieillit comme on a
vecu”.
 Tulburari de memorie ( legea disolutiei memoriei);
 Modificarea fluiditatii gandirii (conservatorism,
rigiditate);¬ conflictul intre generatii¬
 Modificarea activitatii voluntare;
 Tulburari de afectivitate.
 Tulburarea ritmului nictemeral.
 MODIFICARI
ANATOMICE

MODIFICARI PATOL. MODIFICARI

FIZIOLOGICE BATRAN. PSIHOLOGICE

MODIFICARI
METABOLICE
DEMENTA
 DEFINITIE: Slabirea globala a functiilor
inalte corticale ( memorie, capacitatea
rezolvarii problemelor cotidiene,
performanta invatarii deprinderilor,
abilitatilor perceptuo-motorii,folosirea
corecta a abilitatilor sociale) deseori
progresiva si ireversibila.
CAUZELE DEMENTELOR
( tipuri)
 I. DEGENERATIVE: * Alzheimer;
* Pick;
* Senila.
 II. VASCULARE: * Multiinfarct;
* Microinfarcte corticale
* Lacunara.
 III. NEURODEGENERATIVE:
 * In boala Parkinson;
 * In boala Huntington;
 * In boala Wilson; * Scleroza laterala amiotrofica.
 IV. INFECTIOASE: * Creutzfeldt-Jakob;
* SIDA;
* Encefalite virale;
* Meningite cr.virale
* Neurosifilis.
 V. METABOLICE:* Wernicke-Korsakov;
* Deficit vit. B12.
* Pelagra.
* Insuficienta renala severa.
DEMENTA ALZHEIMER –
ETIOPATOGENIE SI
DIAGNOSTIC
 ALOIS ALZHEIMER - 1906 – a descris
bola la o femeie de 51 ani . Evoluţia a fost
progresivă, in 4,5 ani ajungând la demenţă
profundă.
 Alzheimer a menţionat aspectul specific
neuropatologic al bolii:
 atrofii cerebrale generalizate,
 modificări histopatologice:
 depozite proteinacee;
 aberaţii citoscheletice şi neuritice;
 vase sanguine dismorfe.
După 90 ani boala se
caracterizează prin:

 1.Aspectul neuroanatomic reprezentat de

atrofia cerebrală difuză şi
 2.Histopatologia specifică:
 Plăci senile,
 Degenerescenţa neurofibrilară,
 Pierderi neuronale (hipocamp, cortex),
 Pierderi sinaptice,
 Leziuni oxidat
 Inflamaţia
 Acumulare de proteine aberante.
PLACILE SENILE (NEURITICE)
formate din:

 Substanţa amiloidă ( proteina beta A4, provenind

dintr-o proteină precursoare, APP) este anomalia
neuropatologică absolut necesară diagnosticului de
DA.

 Prelungiri neuritice anormale in spaţiile

extracelulare.
DEGENERESCENTA NEUROFIBRILARA
– caracteristică, dar NU specifică DA.

 Formată din filamente helicoidale pereche şi filamente

drepte.

 Conţine agregări anormale de “proteine TAU”.

 Localizare: cortex, complex hipocampo-amigdalian,

nuclei bazali,locus coeruleus.
PIERDERI NEURONALE SI
SINAPTICE.

 Unele populaţii de neuroni se pierd selectiv, mai ales

neuronii asociaţiei corticale şi unii nuclei subcorticali,
incluzând celulele colinergice ale nucleilor bazali şi
celulele serotoninergice.

 Pierderile sinaptice se corelează cu severitatea

demenţei.
LEZIUNI MITOCONDRIALE SI
OXIDATIVE

 Hiperactivitatea succinildehidrogenazei şi altor

markeri enzimatici mitocondriali; ele preced
acumularea de amiloid!

 Localizarea deficitelor metabolice se corelează

cantitativ cu simptomatologia clinică: deficite>in partea
stanga la pacientii cu dificultati de limbaj pregnante
sip e partea dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.
ETIOLOGIA DA.

MULTIFACTORIALA:
 Factorul genetic
 Factori neurochimici
 Factori imunologici
 Factori toxico-metabolici
 Factori traumatici
 Factori vasculari.
 Sexul.
1. FACTORI GENETICI-rol variabil
in determinarea bolii.

 Istoricul familial de DA = cel mai consistent factor de risc.

Aprox 75% din DA ar fi familiale. Transmiterea –
autosomal-dominantă.

 Anomalii cromozomiale:
=cromozomul 14 la 14q24.3 (s-au identificat peste 30 de
mutaţii diferite in această genă: presenilina 1;
SHERINGTON).
=cromozomul 21: gena proteinei precursoare a amiloidului.
=cromozomul 19: presenilina 2.

 Allela apolipoproteinei E4 (apoE4) reprezintă un marker

pentru DA familială şi DA sporadice cu debut tardiv. Se
situează pe aripa lungă a cromozomului 19.
2. FACTORI NEUROCHIMICI

 Scăderea importantă a Neurotransmiţătorilor,

Receptorilor,
Sistemelor enzimatice.
2. FACTORI NEUROCHIMICI
 Sistemul acetilcolinic (ipoteza colinergică a DA).

Scăderea activităţii acetilcolinei este legată de tulburările

de memorie.
In DA = scăderea concentraţiei acetilcolinei şi a
colinacetiltransferazei in creier (mai ales in
hipocamp).
2. FACTORI NEUROCHIMICI
 Sistemul serotoninergic: implicarea dovedită de
scăderea activităţii şi numărului de receptori la nivelul
lobului Frontal şi Temporal, Hipocampului.

 Se corelează cu modificările noncognitive din DA.

2. FACTORI NEUROCHIMICI
 GABA – neurotransmiţătorul implicat in conexiuni
complexe cu alte sisteme de neurotransmiţători şi
neurohormoni.

In DA = scăderea progresivă şi difuză a activităţii

corticale (mai ales in lobii temporali);
= scăderea nivelului GABA in lcr.( aceasta fiind
responsabilă de comportamentul agresiv al
pacienţilor cu DA).
2. FACTORI NEUROCHIMICI
 Neuropeptide: somatostatina
corticotropina
vasopresina
substanţa P.

~implicaţii terapeutice~
3.FACTORI IMUNOLOGICI
 Argumente:Titrul anticorpilor antiţesut
cerebral semnificativ crescut la cei cu DA faţă
de sănătoşi.
 Posibil: implicarea sistemului imun in
formarea amiloidului din plăcile senile.
Neurofibrilele amiloidice şi plăcile senile =
derivate imunoglobulinice.
4.FACTORI TOXICO-
METABOLICI
 Aluminiul: acumulări la nivelul benzilor neurofibrilare şi in neuronii
fără degenerescenţă neurofibrilară din creierul DA.
 Metabolismul glucozei modificat: = scăderea ratei
metabolismului cerebral glucidic;
= creşterea producerii de
acid lactic (prin reducerea activităţii enzimelor care intervin in
degradarea glicolitică a glucozei?).
5.FACTORI TRAUMATICI
TCC
* factori de risc pentru DA;(datorită afectării
axonale difuze, hipoxiei, ischemiei).
Argumente: evidenţierea amiloidului difuz şi a
degenerescenţei neurofibrilare in Demenţa
pugilistică.
* pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.
6. BOLILE VASCULARE
 Argumente: evidenţierea la autopsia DA a
bolilor coronariene cu sau fara infarct
miocardic.
 Pacienţii cu suferinţe vasculare – depozite
semnificative de amiloid in creier.
7.SEXUL FEMININ=factor de
risc pentru DA.

 Explicaţii posibile: - efect hormonal nespecific

(m.ales in menopauză);
- prezenţa de gene
predispozante DA pe cromozomul X;
- incidenţa crescută a
allelei apoEe4 la femei
 SCHEMA IPOTEZELOR UNIFICATE IN
PATOGENEZA SI PATOFIZIOLOGIA DA.

Beta Amiloid Pierd.

si Sinaptice
Tau
Pierderi
Inflamatie si neuronale DA
Hiperperfuzie
Gene Atrofie
Si cerebrala
Imbatranire

Disfunctii
cerebrovascul
DIAGNOSTICUL DA.

 1. Clinic:
= antecedente personale patologice cu valoare de
factori de risc;
= antecedente heredo-colaterale pozitive;
= date heteroanamnestice; anamnestice;
= examen obiectiv somatic, neurologic, examen
psihiatric;
= teste clinice.
 2.Investigatii paraclinice.
 3.Examenul neuropatologic.
DIAGNOSTIC CLINIC.

 Cu cit stim mai multe despre diagnosticul DA, cu

atit ne dam seama ca boala este heterogena in
prezentare si evolutie.
 De aceea unii vorbesc despre mai multe boli.

 Se accepta subrupe clinice bazate pe

- varsta debutului (DA cu debut precoce <65 ani si

DA cu debut tardiv > 65 ani);
- trasaturi predominente;
- evolutie;
- incidenta familiala; etc.
SIMPTOMATOLOGIA DA:

 1.Simptome cognitive (tulburari de atentie,

memorie, disfazie, dispraxie, agnozii).

 2.Simptome noncognitive (halucinatii, delire,

depresie, agresivitate, tulburari de somn).
DA - DSM-IV.

 A. Aparitia de multiple deficite cognitive:

1.Deficit de memorie.
2. Una sau mai multe din urmatoarele:
=afazia,
= apraxia,
= agnozia,
= perturbarea functionarii executive.
 B. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza fiecare afectarea
semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale.
DA - DSM-IV.

 C. Evolutia se caracterizeaza prin debut gradat si

declin cognitive continuu.
 D. Deficitele cognitive (A siB) nu se datoreaza
uneia din cauzele de mai jos:
-alte boli ale sistemului nervos central;
-conditii sistemice cunoscute ca posibile cause de
dementa;
-conditii induse de substante.
 E. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui
delirium.
IMPORTANTA MAJORA!
DIAGNOSTICUL IN STADIUL
INCIPIENT

 De retinut = debutul este lent de obicei;

= posibil debut prin episoade
psihotice(depressive, delirante, confuzo-onirice) sau
prin simptome neurologice (hipertonie musculara,
semen de focar).
PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A
PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.

 1. Nu cere ajutor din proprie initiative, adus de

apartinatori,
 2. Are tendinta de privi spre apartinatori cand este
intrebat ceva: semnul intoarcerii capului.
 3. Are dificultati in evocarea datei.
 4. Ezitari in limbaj (cautare de vuvinte).
 5. Are tendinta de a minimaliza si/sau rationalize;
poate fi deranjat de relatarile rudelor privind
comportamentul sau.
PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A
PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.

 6. Pacientul nu pare bolnav.

 7. In istoricul bolii – problemele de limbaj se gasesc
cu cel putin 6 luni in urma.
 8. Pacientul ia foarte putine medicamente sau nu ia
de loc.
 9. Sotul ( sotia) spune:” cu exceptia memoriei, este
sanatos”.
 10. Nu exista istoric de TCC, crize recente sau AVC.
 11. Examenul medical si neurologic – nesemnificative.
DA PROGRESSION SCALE

Stadiu Precoce(usor) Intermed. Tardiv(sever)

(moder.)

Trasaturi Neaga/minimaliz. Retragere.Scad.inte Majorit. Functiilor

problemele; res sunt pierdute. De
Comportament Scaderea Pentru igiena pers. obicei – tintuit la
general/functionare performantelor. Apatie.Necesita pat.
. Comport. soc. supraveghere.
adecvat inca.
Memorie/orientare. Dezor. spat. pentru Dezor. T-S. Mem.
locuri Dificult. In pierduta,poate
nonfamiliale.Dific. evocarea numelor recun vag
de evocare a rudelor, adreselor, fizionomii,in final-
evenim. recente. nr. De telefon. testare imposibila.
Functia motorie Fara deficit sau Bradikinezie, Semne
bradikinezie semne parkinsonine, crize,
discreta. extrapiramidale,hip reflexe
ertonie,mioclonii, primitive,hipertoni
e in flexie,mers
imposibil;
Stadiu Precoce(usor) Intermed.(moder.) Tardiv(sever)

DA PROGRESSION SCALE
Dispozitie/Compor Anxietate;Posibil Probl.cu Accent.
tament dispozitie abstractizarea;Halu simptomelor
depresiva; cin.,delire(paran,de anter.Tipete,
Modificari ale gelozie),Agresivit. mormaieli.
personalitatii.
Limbaj. Dific.in a gasi Parafazii semantice Jargonofazie pana
cuvinte potrivite in verbale,ecolalie,ec la mutism sau
conversatie. olalie, stereotipii vorbire
verb. incomprehensibila.
Praxia. Abilitati vizuo- Apraxie Apraxiile multiple
spatiale construct,ideomoto greu de determinat
norm.Apraxie rie,a imbracarii. datorita proastei
constructiva. intelegeri pina la
imposibilitatea
testarii.
Gnozia Recun.formelor Autotopoagnozie.D Autotopoagnozia
vizuale complexe eficit stereognozic intregului corp---
dificila. bilateral.Dezor.stan imposibilitatea
ga-dreapta. testarii.
EXPLORARI PARACLINICE.
 1.C.T.CEREBRALA. = Atrofii corticale
difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea
fiziologica si in demente de alte etiologii)
= Atrofia lobului Temporal
mijlociu (oarecum specifica DA).

 2.REZONANTA MAGNETICA = Atrofia structurilor

lobului T. mijlociu, in mod particular a hipocampului
si amigdalei. Scaderea densitatii substantei albe.
EXPLORARI PARACLINICE.
 3. PET = Scaderea ratei de metabolizare
cerebrala o oxigenului si glucozei in cortexul
temporal posterior si parietal bilateral. (se
coreleaza cu pierderile neuronale).
 4. SPECT = Hipoperfuzie frontala bilaterala
cu predominenta la nivelul lobului frontal
sang.