ANUL XXXVIII. No. 10. IANUARIE 1915.

.-
. .61
t .1 1 . ,-; st14., t t , n ,tiq
... . isn illk si n-4 ntivirtl qanbizoq 5-to AtitoT
/ 91Au utsrt1-.1-:yr b0. q mszizas$ szolds its lrutsni 70V st
3 % `-..Itl. t riNft-tlt
0 ..uhusiflt i--33f j3figr5OgiT imp,
rttrno3o
--.1.--,1--v.--.-- -.tlas-topuEl .08 .oil 5i:SITI
-331 i

3T.T uci 411[14119111. itoa,

.4 .3 'Tf7 i FT I
BISERICA7 r f
ni ful 01 .*b
sE 0,812..,nimu,

7 10V ua its? ihettodA

{II 1...7013 ma An"
29117I A

ORTOBOXA ROMANA
III ,II " 4.1 , . .

LFlie7 "!'2 F REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA

I '1 __r , 111/9A
et
-oiE-1 3 atn.t.2 ..e .i ob .31 '1 fr. ) A ' ' 1 f '''''."-;" 1, DI K'zI

SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE

, - 1_, -7- . . . _ I -6
1 - -.... )ett4 1(1110 to 1D ----'""--.-'''''''' u ' ' otq
All In 11_30/2. 0,1) 0b611 7O ,
rtset I a -tti o- to,.. -t tti
aft- ./..i vpiouli s ,/ u frib .313:474-tgli ,0141
U . ' . - 'c.Y . SI ti :11.1
- n- li., ^ c }j E St./ 'I 1 £
.I91 tut` I .113P 'le rt rA1 i).- () LuIsfl El'o-tA sb -
.1 a -__., Cifint..,1Sti , Pag.
I. P. S. Mitropolit Primal, Pastorala .........
1

t . . - . 973
R, I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei. Scrisoare Pastorala.Telegrama .,
trimisa de I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei si Sucevei M. S. Re-
gelui cu prilejul anului nou 1915 si raspunsul M. S Regelui catre I.
P. S. Mitropolit , 978
Arhiereul Teojil M. Ploesleanu. Paza de unile rataciri contimporane. . . 982
M. P. Profetia pi Psalmul. 992
4 G... Anul 1915 si rasboiul . 999
fi) Dr. Dragomir Demelrescu. Sa cade a ne inching cand trecem pe langa
biserica
B. Mangaru. Tot spre Biserica . . ..... ....... . .
1007
1020
...... i
. . . .
C.) I. Mihalcescu. Steaua Magilor . . . . . . . . . . . . . . 1037
G... Familia Luptatorilor . ., . -.- 1047
I. Chiru-Nanov. Zidurile Ierichonului cad. . . . . . . . . . 1051
T. G. B. Cateva marturii straine despre starea morals a poporului roman
in trecut. , 1063
!'' Diac. Nic. M. Popescu. Catagrafia eparhiei Ungrovlahia. 1072
4 Diac. Nic. M. Popescu. Carti noi. . 1087
,.4 Oficiale. Donatiuni . . . . . .
.

.. . 1 . ........ 1089
Comiletul Revislei. Apel. .
! /'
I u. 1092
o_rt
v)A.x.;) "'..' A
I 10-0114 a .b .10-)
firt5i1 41n- rt.1,1)1 4 V4T1.
si acl SECTS <` 1E ii4 onsss4 .noal
ussuolostnin itnE Air, A t. W.IttlitFA .2 .9 *CI
t`c of rill eu_ot ittluitor
.
'1DEtvl:Ei R. 'c T.T7 iuniiaga U3 Aluzbul DE)
.h t 1. D- `t- lot 8 Itmrrtis9
;topIut") ,irtg) lurruhla Bti '111 stnhou tried
-moCI i'./ ocrE m W nsd.04
sin
TIPO GRA M CAR TILOR BISERICE.,S ZI
ro ".
.1 I t- '.sr 60, STRADA PRINCIPATELE UNITE, 60. 1nm. in 4 '.0
I I &9i ,V, -tq
I

un.i, - I 1 na 1915. q
a
A' A ito3 gig ,Ds 63a
www.dacoromanica.ro
ANUL XXXVIII. No. 10. IANUARIE 1915

BISERICA ORTODOXA ROMANA

REVISTM PERIODICA ECLESVISTICM

SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE

PASTORALA.
Dispozitiile Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei pentru starpirea concubinajului.

.Stanta illitrofiolie a Ungro-Vlahiei a adresat urmA-

toarea circular. catre P. C. Protoierei ai Eparhiei:
Prea Cucernice Pdrinte,
Sosindu-ne sfintele sarbatori ale Nasterei Domnului si
Mantuitorului nostru Iisus Hristos dimpreund cu inceputul
anului nou 1915, urmeaza carnavalul incepator imediat dupa
aceste sarbatori, care este timpul cel mai bine potrivit si
obisnuit la Romani pentru savarsirea casatoriilor. Sfanta
Biserica Ortodoxa randuind cu prevedere bune regule pen-
tru intemeierca familiei si a societatei, a oranduit savar-
$i-ea casatoriilor in toate carnavalurile, dar cu preferinta
este acest de iarna $i acel de dupa Pasti, cu luna Mai, urmate
cu sfintenie de catre bunii si stramosii neamului nostru.
Dela un timp incoace, sub influenta strainismului, Noi
cu durere vedem, ca o parte din tinerimea noastra dela
orase, ducand o viata prea sburdalnica, prin aceasta s'a nascut
$i s'a inmultit intre Romani mult atamatorul concubinaj,
foarte putin sau nicidecum cunoscut alta data, care, din
nefericire, de scurt timp incoace a strabatut $: pe la sate,
in dauna bunei familii crestinesti $i a moralei publice, con-
tra poruncilor si a canoanelor hotarite ale sfintei noastre
Biserici Ortodoxe de Rasarit. Contra acestui flagel navali-

www.dacoromanica.ro
974 PASTOB.A.LA.

for in Cara noastra sl ruinator bunei si cinstitei familii

crestinesti romanesti, au trebuit si trebue luate cele mai ur-
gente masuri. Origina concubinajului sta in deprecierea ca-
satoriei religioase si despretuirea nuntei oficiale, de pe tim-
pul aplicarei nouilor legi dupa codicile apusene, cu re-
ducerea la jumatate a gradelor de Inrudire, respectata de
catre Biserica si traditia noastra. Efectele acestui teribil
flagel social au inceput a se cunoaste foarte simtitor, cate
odata varsindu-se numai casatoria civila, iar de cele mai
multe on nici una, sub pretexte ware.
Noi, in eparhia acestei sfinte Mitropolii cu durere am
observat, Ca nu sunt judete, care sa nu aiba mai multe
mii de oameni, cari traesc o vieata alaturea cu regulele,
porunca Decalogului si canoanele sfintei noastre Biserici.
Dupa dispozitiunile ce am luat din anii trecuti pentru a fi
intrat toti fiii nostri duhovnicesti in buna ordine a casa-
toriei legiuite si canonice, dupa ce descoperisem ca nu-
mai in judetul Prahova se afla intre sateni aproape doua
mii de concubinajuri Injositoare bunei familii romane, ca-
tre acestia se mai adaoga si periculoasa secta adventista,
importata de peste hotare si incuibata cu deosebire tot in
acel judet printre minierii straini adapostiti la noi.
VazAnd deci, ca vatamatoarele pericoie sociale se latesc
ca o rea pecingine (lepra) intre sateni cu deosebire, si in
conformitate cu votul Sfantului Sinod din trecut contra con-
cubinajului, am luat urgente masuri; pe care masuri le-am
inceput Inca de anul trecut cu acel judet, Prahova, unde
am avut de mana dreapta pe energicul si vrednicul fost
prefect D. Agraru, pe P. C. Protoiereu Inocentiu, cu cari, Ne
intelesesem, ca prin concursul autoritatilor civile impunand,
grabind si inlesnind casatoriile civile pe la primariile respec-
tive si admitand casatoriile religioase in bloc, am reusit a sä-
varsi casatoriile legale si canonice ale mai multor sute de fa-
grupate dupa centrele mai mari de populatie. Rezulta-
tul incepator Ne-a fost cu totul satisfacator; cad in ziva de

www.dacoromanica.ro
 PASTORALA 975

Mai 1914 prin P. S. Arhiereu Teofil, vicarul nostru, am

1 I.

cununat la Valea Calugareasca. 60 de perechi odata, intruniti

sub cerul liber si in fata biser.cii locale, intr5.nd astfel in
legalitate 120 persoane, spre marea bucurie generala si
spre satisfacerea imensului public satesc adunat acolo.
De asemenea in ziva de 29 lunie acelas an, am savarsit
in acelas mod cu numerosi preoti casatoria religioasa. a
32 perechi in comuna Baicoiu-Prahova, producand acelas
efect moral ca si acel dela 11 Mai trecut.
De asemenea am savarsit casatoria religioasa a 20 pe-
rechi in comuna Ceptura in ziva de 20 lulie acelas an, sca-
pand astfel in acel judet peste 100 perechi rapite din ghia-
rele mizeriei concubinajului, plus indoitul, daca nu intreitul
numar, de copilasi bastarzi, putand fi toti acestia consi-
derati de acum Inainte ca legitimati prin taina sfintei casa-
torii a parintilor lor, savarsita in public si in mijlocul sau
inaintea sfintelor biserici locale. Care masura binefacatoare
am dispus a se continua si in celelalte judete ale Eparhiei
noastre, treptat, treptat, mai primind in aceasta privinta
si alte rapoarte favorabile.
Acum deci, cu inceputul anului 1915, Ni se impun consi-
deratiuni si mai puternice sau cu totul extraordinare de
a se grabi cat mai mult cu activarea casatoriilor civile si
religioase a tuturor concubinarilor, si iata pentru ce: E-
uropa cu deosebire arzand ca intr'un mare toe, flacarile
acestuia 'ameninta a se intinde si preste casa noastra.
Rasboiul cel mare vedem cum bate la usa noastra. Toti
barbatii in stare de a purta arme dupa datorii si lege sunt
si vor fi chemati a lupta sub steaguri spre apararea si
spre marirea scumpei noastre Patrii-Romania.
Din cei ce vor pleca peste hotarele Orel, multi, daca
nu si WO, nadajduim ca se vor tntoarce, cu bine, aducan-
du-ne stindardele biruintei asupra vrajmasilor nostri; dar
probabil ca multi vor ramanea si pe acolo, ca semne mo-
numentale a sacrificiilor facute pentru neam si tara. Din-

www.dacoromanica.ro
976 PAS''`ORALA.

tre acestia cu siguranta multi, credem ca vor fi traind

'Ana aci in concubinaj, avand si copii; cari toti, nevino-
vati de pacatele parintilor lor, si amenintati de a rama-
nea orfani, dupa cum sunt si deja bastarzi, vor forma cel
mai nenorocit si vatarnator contigent dintre desmostenitii
societatei romanesti.
Deci, Noi parinteste tngrijindu -Ne atat de starea sufle-
teasca a vitejilor aparatori ai Patriei, In frunte cu ofiterii
lor, cat si de soarta vaduvelor lor, precum si de scaparea
din ghiarele mizeriei a acestor nenorociti bastarzi, amenin-
tati a deveni si orfani, ramasi pe drumuri si neavand tine
a be da buna crestere, dispunem urmatoarele:
a) Toti Prea Cucernicii Protoierei sa se inteleaga cu Onor.
prefecti ai jikdetelor respective pentru urmarirea si lnre-
gistrarea tuturor concubinarilor dupa localitati.
b) De acord cu autoritatea bisericeasca si civila sa se
is grabnice masuri pentru savarsirea casatoriilor civile la
primariile locale, inlesnindu-li-se sau usurandu-le cat mai
mult si micile cheltueli eventuale.
c) Imediat dupa savarsirea casatoriilor civile, asteptate
cat mai curand, caci carnavalul acesta este foarte scurt, sa
se proceada si la savarsirea casatoriilor religioase, grupand
pe locuitori dupa comuni sau centre mai populate, cu-
nunandu-se sate mai multe perechi deodata, conform exem-
plelor dela inceput aratate.
d) Cununiile religioase pentru care nu se cer nici o chel-
tuiala, afara de lumanarile, care pot fi luate din ale bise-
ricei prin epitropiile respective, sä se savarseasca de catre
P. C. Voastra asistat de preotii satelor megiese, fata fiind
si autoritatile civile locale.
e) Toate cununiile religioase in bloc, se vor savar§i daca
este vremea rea, in biserica, impartite dupa numarul po-
sibil de incaperi; iar data este vreme frumoasa, sa se sa-
varseasca sub cerul liber, pe un altar improvizat si impo-
dobit frumos, in fata bisericei parohiale locale, de aseme_
nea si ea impodobita cuviincios.

www.dacoromanica.ro
 PASTORALA 977

f) De pe toate aceste casatorii religioase in bloc, dorim

sa Ni se scoata si fotografii colective, care vor putea fi
folositoare, atat pentru suvenirea familiilor (si a copiilor)
intrate in legalitatea canonica, cat si pentru orientarea
noastra pentru viitor.
Urgenta savarsire a casatoriilor civile si religioase se
impune a se faptui numai decat in decursul acestui car-
naval, incepandd-se lucrarile chiar imediat dupa iesirea or-
dinului de fata.
Se impune de urgenta, continuarea bunelor mAsuri luate
de catre Noi, Inca de mai inainte, atat pentru starpirea
rusinosului si vatamatorului concubinaj, cat si pentru asi-
gurarea familiilor celor plecati dela noi.
Grabirea cu savarsirea casatoriilor legitime si canonice,
sunt absolut necesare si folositoare; atat pentru linistea
sufleteasca a tuturor celor cari vor pleca la rasboiul probabil
apropiat, cat si al vaduvelor, care eventual vor putea ramane
dupa dansii, dobandind prin aceasta casatorie, un drept de
mostenire legala, cat si mai ales a nevinovatilor, dar nenoro-
citi cooilasi, astazi bastarzi, dispretuiti; iar maine intrand pa-
rintii in legalitate, copilasii nevinovati, scapati de stigmatiza-
rea societatei, vor putea purta cu lauda numele parintilor lor,
capatandu-si prin aceasta si dreptul de a mosteni recom-
pensele drepte ale sacrificiilor celor cazuti pentru Lege
Patric si Coroana.
Prea Cucernicia Voastra sunteti de urgenta invitat ca
imediat sä urmariti aplicarea cu incepere cat mai timpu-
riu a dispozitiunilor luate prin ordinul de fata, pentru sa-
varsirea casatoriilor tuturor concubinarilor aflati in aceL
judet, neexceptand nicidecum pe acei dela orase, dim-
preuna cu ofiterimea locala, si pun6.ndu-Nevin curent la vreme
despre savarsirea tuturor celor de acum bine oranduite.
t 117071 on, Mitropolit Prinzat.

www.dacoromanica.ro
 METROPOLIA MOLDOVEI SI SUCEVEI

Scrisoare pastorale catre preoti, privitoare la punerea

in aplicare a legei speciale, autorizand luarea
de rnasuri exceptionale.
Onorate Pdrinte,
Razboiul, cel groaznic, care acum zgudue aproape toea
lumea, din care pricina vremuri giele apasa si asupra Ta-
rei noastre, a hotarIt Guvernul sa aduca in Corpurile Le-
giuitoare o lege numita: 4 Legea Speciald, autorizand lua-
rea de masuri exceptionale».
Aceasta lege a fost votata, promulgate si publicata in
(Monitorul Oficial No. 217, din 24 Decembrie 1914,$i
prin ea, se de clerului insemnate Indatoriri, pe care e o-
bligat a le Indeplini.
In cele d'Intai articole, din lege, se prevad ma.a.ri ju-
decatoresti Si se regulamenteaza pozitiunea functionarilor
civili, mobilizati; iar prin art. 22 se arata ajutoarele, ce
vor primi, de la stat, familiile celor mobilizati, care nu
sunt functionari civili.
Pentru distribuirea acestor ajutoare se infiinteaza o Casa
de sprijin numita (Familia Luptatorilor) careia i se re-
cunoaste personalitatea juridica.
Aceasta Casa, e administrate de un comitet central, cu

www.dacoromanica.ro
 SCR1SOARE PASTORALLY 979

sediul in Bucuresti, avand ca prerdinte pe Ministrul Dome-

niilor.
Comitetul central va avea ca organe ajutatoare comi-
tete judetene, in fiecare judet si comitete comunale in fie-
care comuna ,urbana, neresedinta de judet si In comunele
rurale.
In comitetele judetene, resedinta de Mitropolie, sau E-
piscopie, iau parte: Mitropolitul, sau Episcopul, iar in cele-
lalte judete, protopopii.
In comitetele, din comunele urbane, neresedinta de ju-
det si In cele rurale, iau parte: un preot si un Invatator,
ambii desemnati de Consiliul Comunal,cand ar fi mai
multi In comuna,in caz contrar iau parte de drept: preo-
tul si Invatatorul, din localitate.
Aceste comitete sunt singurele organe, autorizate cu
strangerea fondurilor, trebuitoare pentru ajutorarea celor
mobilizati si cu distribuirea lor.
Alte dispozitiuni insemnate, cari merits toata atentiu-
nea preotimei sunt, acelea, cuprinse in art. 23 cu privire
la aplicarea timbrului de ajutor de 10 bani, pe langa tim-
brul legal, la toate cererile, adresate autoritatilor, cum qt
acelea, cuprinse in art. 25 cu privire la lucrarea fara plata
a pamanturilor celoi mobilizati.
Precum se vede, preotimea are un insemnat rol la pu-
nerea in aplicare a acestei legi si se impune deci; ca preo-
tii .sa studieze legea cu amanuntime pentru a cunoaste
bine dispozitiunile ei si, la cerere, a le explica si altora.
Dar ceeace Tai's asteapta mai mutt de la cler, in a-
ceste vremuri grele, e indemnul si sfatuirea poporului la
indeplinirea datoriilor, cerute de imprejurari: ca toti, uniti
Inteun gand si o inima, sa fim gata, cand ceasul va suns.
Si cu cat ceasul se apropie, cu atat munca noastra
trebuie sa fie mai staruitoare, ca astfel sa nu ne gaseasca
nepregatiti.

www.dacoromanica.ro
980 SCRISOARE PASTORALA

Pentru aceea indemnam cu toata staruinta pe iubitii

nostri preotinu numai pe aceia, cari fac parte din co-
mitete; ci si pe aceia, cari nu fac parteca toti sa dea
sprijinul for pentru indeplinirea dispozitiunilor acestei legi.
Si aceasta cu atat mai mult, cu cat in art. 26 se pre-
vede si o sanctiune pentru organele, constituite ale Sta-
tului, cari nu vor da concursul lor.
Nadajduim, ca acum, and cu vointa si ajutorul lui
Dumnezeu, ceasul indeplinirei idealului nostru national se
apropie tot mai mult, not toti, patrunsi de insemnatatea
lui si incalziti de acelas avant patriotic si legatura fra-
teasca, sa fim, ['Ara sovaire, la indeplinirea slintei noastre
datorii.
In aceasta asteptare, rog pe Alotputernicul Dumnezeu,
sä trimita Harul Sau ceresc asupra poporului nostru si cu
vitejie sa intareasca scumpa noastra. Armata.
Pinten, Metropolit Moldovei 5i Sncevei
No. 49
Ianuarie 1915.

www.dacoromanica.ro
 Telegrama trimisa de I. P. S. Mitropolit Pimen
al Moldovei §i Sucevei, M. S. Regelui cu prilejul
anului nou 1915.
In aceste vremuri grele i pline de primejdii, cu care
se incepe anul .nou, 1915, gandul i nadejdea noastra e
Indreptata catre Dumnezeu, pe care la slujba, savarsita
azi In Santa Mitropolie, L'am rugat cu cAldura sa V'ajute
cu Harul Sau Ceresc §i sa Intareasca cu vitejie Armata
noastra, pentru paza Tarei i Intregimea neamului.
Sa traiti Majestate cu scumpa Familie Regala.
Pimen, Mitropolitul Moldovei ,ci &teeter..

Raspunsul M. S. Regelui, catre I. P. S. Mitro-

polit al Moldovei §i Sucevei.
(Caldliroasele urari, ce imi aduceti pentru anul nou, au
4 gasit un rasunet recunoscator In inima mea. Sa dea Dum-
cnezeu, ca in anul care incepe, nourii grei, care Intunecl
(cerul sa dispara pentru binele Tarei, Din partea mea va
4 urez ani multi i fericiti In cirmuirea eparhiei voastre..
FERDINAND

www.dacoromanica.ro
 Paza (le unile rataciri contimporane.

I.

Cetirea Sfintei Scripturi,

Intelegi ce citestiv? Intreba apostolul Filip pe mai ma-
rele vistieriei Candachiei, regina Etiopenilor, care intor-
candu-se dela Ierusalim, cetia, stand in caruca sa, pe pro-
orocul Isaia. Marturisind Etiopianul In raspunsul sau ca nu
Intelege cuvintele proorocului, atunci ucenicul lui Iisus se
asaza langa dansul §i-i explica. Intelesul cuvintelor sfintei
Scripturi. (Fapt. 8, 27-35).
Pricepi ce cite,sti a Aceasta este intrebarea care poate
si trebue sa-§i o pue §i in zilele noastre multi cre§tini, cari
citesc sfa.nta Scripture pentru edificarea lor. Caci intelesul ei
este Inchis pentru oricine o citqte numai din obicinuinta
§i fara patrundere. Chiar acel ce o cite§te cu luare aminte
§i cauta se o inteleaga bine, prea adeseori intalne§te pa-
sagii sau bucati de capitole, pe cari nu ar putea sä be la-
mureasca numai reflexiunea sau numai parerile proprii.
E nevoe de un prietin, de un invatator care sa-i desco-
pere intelesul ascuns, aka precum Filip 1-a desvaluit etio-
peanului prin insuflare dumnezeeasca.

www.dacoromanica.ro
 PAZA DE UNILE RjiTACIRI CONTIMPORANE 983 '

Biblia este pentru crestin cea mai venerabila carte, caci

ea cuprinde cele mai vechi documente ale istoriei neamului
omenesc: Vedem in ea creatiunea lumei si a omului fap-
tuita prin puterea dumnezeeasca, origina binelui raului,
nimicirea lumii pamantene prin marea inundatiune cunos-
cuta sub numele de potop. Se gasesc traditiuni analoage
asupra acestor diferite puncte la popoarele cele mai vechi,
cari nu auzisera niciodata de Avraam nici de Moisi. Toate
au povestirile marilor evenimente ale primilor varste. Po-
vestirile lor .difera dupa felurimea ideilor pi cunostintelor
lor, dar se potrivesc in punctele fundamentale, cu traditiu-
nile sfinte pe cari le-am primit dela Moisi.

Seful legiuitorul poporului ales, Moisi, culesese cu

ingrijire informatiunile cele mai exacte relative la urmasii
lui Avraam, compatriotii sai, scriind istoria lor. Invatat
intru toata intelepciunea egiptenilor, ca un print regal, e
fu si organul de care s'a servit Dumnezeu ca sa del legea
Sa fiilor lui Israil, cum si libertatea lor.
Isus Navi, urmasul lui Moisi, continua pana la timpul
sau istoria poporului Israelit. Dupa dansul Israilitenii fiind in
cea mai mare libertate, nu full carmuiti de sefi permanenti.
Natiunea lor era impartita In mici state, numite triburi, si
neatarnate unile de altele. Batranii fiecarui trib erau sin-
gurii in posesiunea oarecarei autoritati. and izbucnia un
rasboi, poporul alegea ca sef al sau, sub numele de jude-
cator, pe omul cel mai vestit prin meritul Si prin curagiul
lui. Cartea judecatorilor, istoria acestor timpuri, a fost com-,
puss precum se pare, ca §i cartea Rut, de catra profetul.
Samuil. Acest om insuflat de Dumnezeu a scris si prima
din cartile de sub numele sau pana la capitolul douazeci
pi cinci.

www.dacoromanica.ro
984 PAZA DE UNILE

Forma aceasta de guvernamant a trebuit sa produca

mi§cari violente in stat, qi prea adeseori ea a aruncat pre
poporul Israelit In zapaceala anarhiei. Guvernamantul regal
/i urma. Printre regii israeliti, David si Solomon sunt cei
mai celebri, fiindca ei au radicat regatul for la cel mai
lnalt grad de putere Si de marire. Ei ne-au lasat §i scrieri
de o importanta si valoare neintrecute. Cine nu cunoWe
cantecele edificatoare ale psalmistului ? David n'a compus
toti cei o suta cincizeci de psalmi reuniti intr'o colectiune
sub numele sau. Multi sunt ai lui Asaf, care, cu Natan si
Gad, continua cartile lui Samuil. Alti psalmi sunt mult mai
vechi. Unul este chiar al lui Moisi. Acegte cantari intrec on ce
alts poezie, in demnitate, in Inaltime, In putere. Nu-i poate
ceti cineva fara ca sufletul sa-i fie adanc micat. Solomon,
fiul lui David, ne-a lasat dovezi de profunda intelepciune
in cartea Pildelor, in Eclesiastul si in Cantarpa cantarilor,
poema alegorica §i sublima. Acqti domnitori gloric4i a-
vura urma§i, dar nu avura ravnitori, nu avura continuatori.
Tara RI impartita in doua state deosebite, regatul lui Iuda
§i regatul lui Israel. S'a uitat vechia unire, s'au uitat lee -
tiile varstelor premergatoare, poruncile si legile lui Moisi.
In zadar oamenii cei sfintiti ai Domnului, Si straluciti prin
pietatea lor, amenintara cu o apropiata ruina pre acest
popor impartit Si dedat la inchinarea idolilor. Profetii nu
furs ascultati, §i confuziunea aduse ruina natiunei intregi.
Cele doua regate fury cucerite Si subjugate de catra alte
popoare, ducand pe locuitorii for In robie. Aceasta fu robia
Babilonului. Nenorocitii Israeliti iii adusera atunci aminte,
dar prea tarziu, de prezicerile lui Iona, ale lui Osia, toil,
Amos, Isaia, Mihea, Naum, Abadia, Habacuc, Sofonie, Ie-
remia, ale caror profetii, indemnari si amenintari be cetim
In scrierile pe cari ei le-au compus la diferite epoce.

www.dacoromanica.ro
 RATACIRI CONTIMPORANE 985

In timpul de saptezeci de ani cat a durat robia lor in

tara Babilonului, nefericitilor fii ai lui Israil nu le-au lipsit
profeti, cari sa-i invete si sa-i mangae. Astfel au fost pro-
orocii Iezechil si Daniil.
Cir, regele Persiei,' cucerind Babilonul le-au permis Is-
raelitilor sä se intoarca in patrie. Dupa intoarcerea lor,
proorocii Agheu, Zaharia si Malahia le-au propoveduit po-
cainta si pazirea cu credinta a legii lui Moisi. Printre Is-
raelitii Intorsi din Babilon se afla si Inteleptul Ezdra. A-
cesta aduna cartile risipite ale vechiului asezamant, si forma
colectiunea pe care o avem astazi. El alatura la aceasta
colectiune si cartea Iob, scrisa dupa cat se pare pe vre-
mea lui. Moisi sau aproape de epoca lui. Ezdra fii ajutat
in lucrul sau de card credinciosul Neemia. Acesti aoi
scriitori compusera fiecare cate o istorie a timpului lor. E
probabil ca Ezdra, care a bine meritat dela patria sa, sa
fie si autorul cartii Imparatilor cum si a Cronicilor. La a-
ceasta colectiune de carti sfinte, s'au adaos si altele, asu-
pra carorora parintii Bisericii nu sunt de acord, dar cari
contin deasemenea mari adevaruri si folositoare Invataturi.
Astfel sunt: cartea Iuditei, cartea lui Tobie, istoria Suzanei,
a lui Bel, rugaciunea lui Manase si cartile Macabeilor. Pre
langa aceste carti alaturate la vechiul asezamant mai sunt
Inca doua foarte edificatoare si instructive: cartea Intele-
pciunii, atribuita fare temei lui Solomon, si sentintele morale
ale lui Isus fiul lui Sirah.
Scrierile vechiului asezamant sunt de o mare si neta-
gaduita valoare pentru crestini, nu numai fiindca contin
istoria primitive a neamului omenesc, dar si pentruca sunt
indispensabile spre intelegerea scrierilor noului asezamant.
In acele scrieri se arata mai cu preciziune starea sufle-
teasea a unei omeniri in asteptare si pregatire pentru pri-

www.dacoromanica.ro
986 PAIR DE UNILE

mirea Mesiei, si sunt pline de preziceri si aluziuni la ve-

nirea si domnia lui.

Venind la asezamantul eel nou, cei patru Evanghelisti ne

fac cunoscute cuvintele si in vataturile lui Iisus Hristos.
Evanghelistii Matei, Marcu si Luca au scris biografia lui
Iisus pentru judeii convertiti cu o simplicitate si o iubire
de adevar uimitoare. Luca a scris deasemenea, aproape
treizeci de ani dela moartea Mantuitorului, si Faptele A-
postolilor, rugat fiind de catra un oarecare Teofil, om dis-
tins printre crestinii cei dintai. Faptele Apostolilor sunt
istoria Bisericii' primitive, si. in special a numeroaselor lu-
crari §i fapte ale Sf. Apostol Pavel. Sf. loan, care in Evan-
ghelia sa povesteste de asemenea vieata Invatatorului sau,
pare sä fi avut cu deosebire in vedere pe crestinii cari in-
troduseserd in noua religiune idei si pareri de ale filosofiei
orientale. Tot for le-a adresat si prima epistold care ne -a
ramas dela dansul. Aceasta este cauza pentru care se gd-
sesc in scrierile sale multe lucruri obscure si chiar neinte-
lese pentru orice om necunoscator de Invataturile filosofilor
orientali din acea epoca.
Ceeace Mantuitorul nostru a zis si a invatat relativ de
persoana sa si mijloacele mantuirii omului, nu se poate
scoate dintr'un izvor mai curat si mai slant deck din cele
patru Evanghelii, fiindcd in ele se Ad propriile sale cuvinte
adresate poporului si ucenicilor. Cu toate acestea eriisto-
lele St. Apostoli sunt de o foarte mare valoare pentru
cunoasterea religiunii crestine, In adevar, deli scrise in im-
preiurari diverse, si adresate cand judeilor convertiti, cand
crestinilor veniti din paganism, accste epistole sunt strans
legate de invataturile lui Iisus. Ele au ca autori pre uce-
nicii dumnezeescului Invatator, 7i respird o sfintenie de-

www.dacoromanica.ro
 RATACIRI CONTIMPORANE 987

savarsita. Crestinii din cele dintai timpuri le-au adunat

indata aceste scrieri ale noului asezamant, si s'a oranduit
ca ele sä se citeasca deobste in stintele biserici. Trebue
a adaoga la aceste scrieri ale noului asezamant si Apo-
calipsul, carte plina de tablouri impunatoare si de ima-
gini minunate, dar al carei trite les este atat de tainic, a-
tat de nepatruns, ca multi dintre ilustrii invatati, cari au
incercat sa faca explicatiuni la sceasta carte, neputand
radica valul Intelesului ei ascuns, au renuntat la aceasta
de teama caderei in ratacire.

and reflectez la acest tot, cand consider ca aceste carti

ale sfintei Scripturi, atat a vechiului cat si a noului ase-
zamant, n'au fost compuse toate in aCeiasi kara, nici In
aceiasi epoca, ci succesiv intr'un spatiu de mai multe mii
de ani, si ca ele au trecut printre atatea schimbari de
limbi, de datine, de moravuri, de idei; cand vad ca a-
ceste scrieri sunt opera unui mare numar de autori, dintre
cari fiecare isi avea scopul sau deosebit, cetitorii sai, au-
ditorul sau; cand ma gandesc ca cea mai aproape de tim-
pul nostru dintre aceste scrieri numara optsprezece vea-
curi, in vremea carora totul s'a schimbat: idiomele,
obiceiurile, 'popoarele chiar si tarile;toate acestea avan-
du-le in vedere cand iau in mama sfintele Scripturi, atunci
simtesc bine marea insemnatate a acestei Intrebari: 0114e-
legri ceeace citerdi Operile scrise in propria noastra limba
aCum cateva veacuri, sunt In parte obscure astazi cand
toate lucrurile s'au schimbat. 0 simpla scrisoare din zilele
noastre chiar nu este cu totul Inteleasa pentru mine, daca
nu stiu cine ii este autorul si cui este ea adresata, si daca
se gasesc in ea aluziuni sau nume de lucruri si de eve-
nimente cari nu-mi sunt pe deplin cunoscute. Putea-voi
dar sa nadajduesc a intelege singur aceasta sfanta Biblie

www.dacoromanica.ro
98 4 PAZA DE UNELE

ale carei carti sunt scrise la epoce asa de departate si de

diferite, in mijlocul popoarelor cari nu mai sunt si a vea-
curilor a cdror fizionomie s'a
Dela Inceputul ei Biserica crestind a avut parinti si in-
vatatori in sinul sau, cari si-au inchinat multi ani si unii
chiar intreaga for vieata la studiarea §i comentarea sfinte-
lor Scripturi. Ei au cautat in istoria si limbile anticitatii
luminile necesare, pentru a risipi intunecimea pe care tim-
pul o aruncase asupra unor parti din sfanta Scriptura. A-
cesti oameni inspirati de Dumnezeu au devenit pentru noi
adevaratii interpreti ai cuvantului dumnezeesc, si noi sun-
tem obligati a ne raporta la explicatiunile lor, fiindca nu
toti oamenii pot, si nici nu-i este dat oricui a talmaci Sf.
Scriptura, precum nu-i este dat oricui inchina intreaga
vieata stiintelor cari se rapoarta la religiune. Acesti invd-
tatori ai Bisericii merita tot respectul si ascultarea noa-
stra pentru doua motive: Intai, pentruca Iisus a fagaduit
ucenicilor sai, in terminii cei mai clari, ajutorul de sus
care ii va tine pe calea adevarului 1); al doilea, pentruca
acesti Invatatori luminati, prin cunostinta atat a Limbii ori-
ginale cat si a istoriei Bisericii primitive, au explicat lo-
curile grele ale sfintei Scripturi, aratand Intelesul pe care
Apostolii si urmasii for II aplicau la expresiunile devenite
obscure.

Nu este un lucru de mirare dar, dace unii oameni, dan-

du-se drept interpreti ai religiunii si propoveduitori, fare
sd aiba insa cunostintele pregatitoare si fara misiune le-
gala, au alterat adevarul si simplicitatea Crestinismului prin
felurite inchipuiri si rataciri. Nu e de mirare ca interpre-
tatiuni diferite au facut sa se nasca in sinul Bisericii o

1) loan 14. 16-17.

www.dacoromanica.ro
 BATA cm CONTIMPORANE 9S9

multime de schisme si de secte, incepand dela cearta pen-

tru observarea ceremonialului legii mozaice de pe vremea
Apostolilor, si dela arieni pana la sectele rationaliste si
adventistii din vremurile noastre I). Si lucru ciudat, ca fie-
care din aceste schisme si secte se crede a fi singura In
posesiunea adevarului, si condamna fara mild pre acei cari
adopta explicatiuni diferite de ale sale.
and se intainesc locuri neclare in sfanta Scriptura, cand
se gasesc in ea parti cari se rapoarta la evenimente foarte
departate, cum si la imprejurari ce nu se mai intalnesc
astazi, nu-si va permite cineva sä explice aceste locuri ob-
scure sau dificile dupa prejudeca.lile on ignoranta lui, fard
a se expune sa cada in rataciri si inchipuiri inutile si pe-
riculoase. Cetiria cartitor sfinte cere mari precautiuni.
Biblia, aceasta sfanta carte, nu se cuvine a o foileta ca
pe oricare carte ordinara, ci ca pe conducatoarea pe
calea mantuirii si a vietii vecinice; si pentru a intelege
ceeace cetim din ea trebue neaparat sa urrnarn cu sir-
guinta povatuirile sfin ;ilor parinti ai Bisericii, a ne pleca
urechea si gandul cu toata ingrijirea la explicatiunile ce
ei au dat sfintei Scripturi, atat prin scris cat si prin
viu grai in adunarile credinciosilor din vremile tor. Me-
ritul crestinului nu consista in cetirea, nici chiar in re-
citarea bibliei, ci in adevarata ei intelegere si mai ales In
observarea preceptelor ei, primind din vechiul aezarnant,
in continuare, numai cele ce le-au primit si le-au urmat
Mantuitorul si Apostolii sai, si facand deosebire intre sta-
rea cea de sub lege si cea de sub bar. 0 mica deslusire
1) In numarul 7 al acestei reviste de pe luna Octombi-e 1914,
s'a acut o importanta expunere pe scurt a celor ,case secte ad-
Ventiste de catra D-nul B. Mangaru, profesor,
0 scriere de mare valoare din punct de vedere doctrinal este
cartea intitulata: «Combalerea principalelor invataturi adventiste ,
dupd mai multi scriitori, de Iconom Const. Nazarie, profesor al
facultatii de Teoiogie din Bucure0, aparuta in 1913.
<Biserica Ortodox5. Rominl, 2

www.dacoromanica.ro
990 PAZA DE UNILE

aici este la locul ei. Sub iconomia vechiului asezarnant,

oamenii cereau dela Dumnezeu perderea vrajmasilor lor,
lisus Hristos si ucenicii sai au cerut iertare pentru prigo-
nitorii si calaii lor. Acolo Creatorul este infatisat ca un
Dumnezeu gelos si intaratat, aici Invatam a cunoaste pe
Creatorul nostru ca pe un Parinte al dragostei si milos-
tivirii. Acolo virtutile isi gasesc rasplata lor in binecuvan-
tarile si bucuriile pamantesti, aici vedem ca rasplata de-
finitive nu este in aceasta lume, ca adevarata noastra pa-
trie este in cer si sufletele noastre nemuritoare apartin
veciniciei. Acolo ceremonialul legei este potrivit unui po-
por in pregatire, aici este potrivit harului venit prin lisus
Hristos. Acolo jertfele animalelor, aici panea vietii. Acolo
serbarea Sambetei ca amintire a izbavirii Israelitilor din
robia Egiptului, aici Duminica este ziva de bucurie a In-
v erei Domnului si a noastra spre viata vecinica. Acolo
c.rcumcisiunea, aici botezul pocaintei spre iertarea paca-
telor etc.
*

Nuinai calauziti de sfintiti scriitori bisericesti, incepand

cu parintii apostolici, putem ceti cu intelegere si cu folos
sntele Scripturi, cand voim sa ne ocupam cu adevarat de
mantuirea noastra si de desavarsirea noastra morals. Scrie-
r le lor, dictate de o sfanta cucernicie, vorbesc cu tarie
inimii noastre, si servesc a ne face sa patrundem din ce
in ce mai bine Intelesul sfintelor Scripturi. Cate roduri fo-
lositoare au cules unii din cercetarea unor astfel de scrieri!
Cate din ele ne-au inspirat bune hotariri! De cate on ele
ne-au miscat intr'un chip placut sufletul nostru! De cate
cri ele au retinut pasii multora departe de caile viciului!
De cate on au turnat ele in inima noastra suferinda man-
gaeri alinatoare, scoase din izvorul curat si slant al cu-
vantului lui Dumnezeu! Vai, cat se departeaza dela calea

www.dacoromanica.ro
 RATACIRI CONTIMPORANE 991

mantuirii, si de ce bunuri morale se lipsesc acei ce se in-

capatineaza a cetio Biblia fara pregatire, cum si fara alte
lumini decat ale for I
Mantuitorul a fagaduit ucenicilor sai ajutorul cel de sus
care ii va povAtui la tot adevarul zicand: 4.57 eu voi rugd
pre Tatd1, ,51 all Meingditor va da voud, cage sit rdmde cu
voi in veac. Duhul adevdrului, pe care lumea nu -1 poate
primi, cdci nu-1 vede pre el; iar voi it cunoa,steti pre el, cd
cu voi petrece, ,si intru voi rdmane, (loan 14, 16-17). Du-
hul Sfant a revarsat $i revarsa darurile sale in Biserica
cresting prin sfintii parinti, ca prin organe alese spre man-
tuire. Prin ei a luminat si lumineaza, prin ei mangae si
sfinteste sufletele noastre. and cetim sfintele Scripturi
dupa povatuirile si explicatiunile sfintilor scriitori, Ince-
pand din cele dintai veacuri ale ' Crestinismului, pare ca
auzim pre insus Iisus graind, pare ca chiar glasul sau sung
la urechile noastre, patrunzandu-ne 'Ana in adancul inimilor,
si ne pune in stare sa dam raspuns oricui ne cere cuvant
despre credinta noastra, fiindca atunci intelegem ce cetiml ! ...
Teofil M. Ploe#eanu.

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA 1 PSAL,MUL
Vezi Biserica OrtodoxA Romani;, anul XXXVIII No. 9.

Am sfarsit articolul din numarul trecut al revistei, vor-

bind de legea cultului judaic si am aratat ce mare pret
puneau judeii pe aceasta. Calcarea legii era privita ca pa-
cat si erau atatea legi ale cultului, incat numai catrturarii
puteau sa le stie si ss le observe. Pe aceste legi le cri-
tics Mantuitorul si in predica sa de pe munte, fixeaza noua
doctrina a crestinismului.
(Dreptatea, fariseilor si a carturarilor El o respinge si
o detests. Negresit insa, nu aceasta dreptate, a formelor
goale, este aceea a psalmilor; este una cu mult mai inalta
q.i mai apropiata de Dreptatea invataturii lui Hristos, ass
cum o expune intr'un chip inalt sf. apostol Pavel in scri-
sorile sale.
.Dreptatea lui Dumnezeu), de care vorbesc profetii,
estecum am aratat, cand am vorbit despre eiatat de
profund conceputa si de atare valoare etica si morals, in
cat ea este baza acelei dreptati eterne, de care vorbeste
apostolul Pavel. Precum am aratat, pentru profeti, legile
etice stau mai sus decat legile cultului. Ei de atatea on
strip si se revolts contra unui cult fara baza etica. Ado-
rarea lui Dumnezeu ei o vad si o recunosc numai in ab-
soluta curatenie a sentimentelor, si numai Inteo viata cu
adevarat morals si care se manifests in mod statornic in

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA SI PSALMUL 993

practicarea dreptului si a dreptatii si a adevarului etic; de

aceea ei vorbesc cu dispret de «dreptatea» legilor cultului,
aproape batjocuresc jertfele si posturile si solemnitatile
cultului si resping toate ceremoniile goale si tot serviciul
religios, care e numai formula goala. Acestora ei le neaga,
sau cel putin le dau o neInsemnata valoare morala si etica.
* *
Impartirea psalmilor dud continut. 0 specie de psalmi
este ceintecui de triune; in care se canta biruinta asupra
dusmanilor. Cel mai cunoscut dintre aceste cantece este
psalmul 67, at carui continut este exclusiv istoric, !Elsa
'Ana acum cercetatorii psalmilor n'au putut stabili, care
este acel fapt istoric, la care se refera cantecul. Unii cred
ca psalmul canta expeditia lui Ioram, facuta In alianta. cu
Iosafat, in contra Moabitilor, cari s'au revoltat. Altii cred,
ca eroul cantat In psalmi, ar fi tanarul rege Hischia dupa
biruinta sa asupra Asirienilor, in partea de rasarit a Iorda-
nului. Altii vad in psalm un mars rasboinic facut pentru
regele Iosia, cand a inceput rasboiul cu Necho. In sfarsit
alti cercetatori pun acest psalm in legatura cu oarecari
intreprinderi rasboinice ale regelui David, sau cu faptele
de eroism de pe timpul Macabeilor.
Interesant .este acest psalm pentru limba sa arhaica. Se
gasesc Intr'Insul multe cuvinte, cari nu se mai vad nicaeri
in tot testamentul vechiu, si in genere constructia fraselor
este foarte Indrasneata si neobicinuita, ceeace arata ca
autorul acestui psalm a fost un poet inzestrat cu o foarte
mare putere creatoare In limba. Si Inteadevar din punct
de vedere filologic, acesta e psaImul cel mai studiat de
ebraisti.
Pe langa aceasta, psalmul este elohimist, nu jahveist si
inteadevar e cel mai splendid dintre psalmii elohimisti.
Dumnezeu nu e numit numai simplu lehova, ci mai In
totdeauna Elohim (in textul romanesc ai bibliei de Buzau

www.dacoromanica.ro
994 PROFETIA PSALMUL

e tradus numai cu cuvantul Dumnezeu) care revive In cur-

sul psalmului de doudzeci si trei de ori. Si interesant este
apoi faptul ca Elohim e numit si cu numele sale celelalte,
cu toate cate se gasesc in biblie, dar toate ii sunt date
numai ca atribute: Elohim Iah, Elohim Iahve, Adonai,
Saddai, El, Iahve Adonai').
Psalmul acesta fiindca respira din el atata energie, a-
tata incredere In Dumnezeu si In biruinta lui, atata veselie
de biruinta si de triumf, a fost chiar dintru inceputul Bi-
sericii noastre privit ca psalm profetic si a fost adaptat
cultului cretin si introdus intre cantarile Bisericii. Cum a
Inteles Biserica noastra ortodoxa acest psalm se vede
desi spus tntr'un mod foarte simpludin inscriptia pusa
In fruntea acestui psalm de traducatorii nostri: «Psalm 67.
Canta Bisericii pentru invingerea vrasmasilor, ca si in e§i-
rea din Egipet2)), ca se va sul Hristos Dumnezeu la cer
si de acolo, va trimite Apostoli din toate neamurile, sd in-
toarcd limbileri. (Biblia de Buzau).
Din cauza acelor cuvinte arhaice, de cari am vorbit si
din cauza constructiunii fraselor, psalmul in cateva versete,
este obscur, asa cã traducatorii dau acestor versuri cand
un sens cand altul, si de aici provine faptul ca In doua, ori
trei traduceri vezi versetele traduse in doug si in trei fe-
luri. Privit sensul for din punct de vedere logic, el nici
intr'o traducere nu poate multumi, mintea pe deplin. Cres-
tinul credincios, cetind versetele, trece repede peste ele,
neobservand piedecile sensului, si leaga de cele cetite_

1) Traducatorii nostri n'au lasat aceste numiri, ci pe toate le-

au prefacut in Dumnezeu" (ca pretutindeni in psalmi), num i.
unde nu s'a putut, au zis Domnul"; asa.: Cantati lui Dumnezeu
(Elohim), cantati numelui lui; cale faceti celui ce s'a suit peste a-
pusuri. Domnul (Adonai) este numele lui (v. 41.
2) 'rite lege ca si in psalmul 113 care incepe Cand a exit Is ail
din Egipt".

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA BSI PSALMUL 995

ideile cari ii convin mai mult sentimentelor sale si trece

inainte').
Pans la versetul 20, psalmul se ocupa cu fapte de ale
trecutului. Dela acest verset poetul se intoarce spre pre-
sinte. Precum s'a aratat Dumnezeu atat de mare si de bun
in trecut fats de poporut sau, tot ass se va arata si de
acum inainte. Si 'n fantesia sa, poetul, vede un nou triumf
mare In urma unei biruinte asupra popoarelor pagane.
Toate semintiile lui Iacob iau parte la acest triumf. Cor-
tegiul triumfal se misca.: in frunte merg cantaretii din
gura, corul si buciumatorii, dupa ei urmeaza cantaretii cu
chitara, si de amandoua laturile cortegiului merg fete fe-
cioare, cari cants din chimvale. Apoi cortegiul intra in
marea curte d templului, si aici i-se aduce lui Elohim jertfa
de multumire. La sfarsit, ca intr'o 'eerie de teatru, apare
Dumnezeu pe nori, ca Domn al intregului pamant, si regii
pamantului vin cu totii la picioarele lui Dumnezeu a-
duc omagiul for si daruri scumpe.
Un frumos canter de biruinta este si psalmul 113, care
in primele sale zece versete este de o netagaduita clari-.
tate si plasticitate poetics. Ne permitem ss reproducem
aceste versuri dupa textul bibliei de Buzau, indreptand
numai putinele abateri de forma ale traducerii.

Astfel versetele 13 14, biblia de Buzau le traduce: Impara-

tul puterilor at celui iubit: cu infrumusetarea casei sa imparts prazi.
De ati dormi in mijlocul hotarelor, aripile porumbitii sunt cu ar-
gmt poleite, intre umerile ei cu stralucire de aur, rand osebeste
cel ceresc imparati peste dansa, ca zapada se vor albi in Selmon".
E greu de scos un sens!
Traducerea lui Luther zice: Regii stapanirilor au fugit cu grabs,
Si cinstea casei a impartit prada. Cand voi poposeati intre staule,
stralucirea ca §i aripile porumbitii, care sclipesc ca si aurul si 'ca
argintul. Cand cel puternic a risipit pe regi prin tare', atunci s'a
luminat, unde era intunerec".
0 traducere latina (Reza, 1642) zice: Regii ostirilor fug. fug si
ce ramane prin case', se imparte ca prada. Si chiar dace' ati zacea
intre doua gramezi de piatra, yeti fi asemeni cu aripile porumbi-

www.dacoromanica.ro
996 PROFETIA SI PSALMUL

Cand a sosit din Egipet Israel

Si casa lui Iacov dintre neamul strain:
Facutu- s'a atunci Iudea sfintenia Sa
Israel pamant al stapanirii sale
Vazut-a marea si le-a facut loc;
Indarat se intoarse lordanul.
Saltat-au muntii ca berbecii
Si colinele ca mieii tineri.
Ce-ti este, mare, ca ai fugit ?
Ce tie, lordane, ca to -ai Intors din cale ?
Ce voua, muntilor, ca ati saltat ca berbecii ?
Si voi, coline, ca mieii tineri ?
De fata Domnului s'a zguduit pamantul
De fata Dumnezeului lui Iacov
Acel ce a prefacut stanca in iezer de apa
Si cremenea in isvoare curate.
Nu noun Doamne, nu noun,
Ci numelui tau da marire! ')
Despre acest psalmdar 1ntelegandu-1 numai pand la
versetul 8, asa cum 11 au rupt in psaltirile lor catolicii
zice scriitorul german Herder, unul dintre oamenii cei mai
indragostiti de frumusetea psalmilor:
«Acest psalm Este unul dintre cele mai frumoase ode
din toate limbile. Scurtimea cu care e descris totul; mi-
rarea plina de spaima ce se impartaseste marii, Iordanului,
muntilor, colinelor $i care mirare se duplica prin intreba-
rile $i repetitiile poetului; apoi faptul, ca toate acestea au
tei, acoperite cu argint; ale carei pene sunt suflate cu our galben.
Cand cel Atot puternic va Werne regii pe acest pamant, atunci
vei fi alb ca de zapacla in Zalmon".
Nu continuum §i cu alte traduceri. Cititorul vede ca atatea in-
terpretki se dau versetelor, calf sunt traducatorii!
1) In psaltirile Bisericii apusene §i a protestantilor, psalmul 113
are numitrul 114. El se ispraveste cu vorbele, Si cremenea in is-
voare curate", iar cu versul Nu noua, Doamne, nu noua" incepe
psalmul 115 in psaltirile lor. La ace§ti psalmi (113, 114, 115) nu ne
potrivim cu impartirea lor: altfel ii impart catolicii qi altfel noi.

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA SI PSALMUL 997

fost provocate de o singura privire a lui Dumnezeu, care

privea dintre nori; o privire, una numai, dar care a spe-
riat marea si riul Si muntii si dealurile si a facut stancile
sa se desfaca si sa faca iezere de apa, si pietrele sa de-
vie isvoare; prin toate aceste fapte, oda aceasta scurta
devine sintesa intregei calatorii a ludeilor din Egipt prin
pustie 'Ana la asezarea for in Canaan,.
Dintre cantecele de triumf $i de biruinta, este demn de
remarcat $i psalmul 75: «Cunoscut este In Iudeia Dum-
nezeu, in Israil mare este numele lui.... . Acesta are un
colorit curat national, un imn patriotic.
Cdntece de laudd. Dintre cantecele de lauda, cari prea-
maresc faptele lui Dumnezeu, cel mai frumos al Psaltirii
este psalmul 77. Cantecul acesta e poesie epica, desfasu-
rata pe larg in descrierea faptelor, $i din aceasta cauza
este si atat de lung. Psalmul are doua parti deosebite in-
tre ele prin dovezile istorice pe cari le insira poetul, dar
legate intre ele prin ideea fundamentala. Partea dintaiu se
ocupa cu faptele lui Iehova pe timpul ratacirii poporului
prin pustiu; iar a doua cu faptele ce le-a facut El, pentru
popor, dupa ocuparea Canaanului, pand pe timpul lui David.
Ideea fundamentala este aceasta : Dumnezeu a facut popo-
rului necontenit bine, iar poporul i-a multumit numai cu
rele, de ateea Iehova a fost drept ca a batut pe popor din
vreme in vreme si Ca it va mai bate. In esenta psalmul
apara pe Dumnezeu de acuzatia ce i-o aduce poporul, ca
ar fi nedrept, pentruca 11 bate.
Inceputul psalmului este deosebit cu totul de inceputul
altor psalmi, si are acel farmec poetic, ce-I au introducerile
legendelor batranesti, cari .tiu O. spue lucruri adanci din
vremurile trecute:
«Poporul meu, is aminte invatatura mea, i plecati u-
rechea voastra spre graiurile gurii mele!
Deschide-voiu in pilde gura mea, si voiu spune vorbe
mari din vremurile de mai inainte.

www.dacoromanica.ro
998 PROFETIA y9I PSALMITI,

Cate le-am auzit noi si ni s'au facut cunoscute si cite

ni le-au povestit parintii nostri.
Pe acestea nu le von tainui copiilor lor, ce vor veni pe
urma noastra,
Ci vom vestI laudele lui Dumnezeu, si marturiile puterii
lui si minunile sale pe cite le-a facut.
Caci El a pus acestea marturie in Iacov, si in Israel a
intarit legea,
Pe care a poruncit-o parintilor nostri, ca s'o faca cunos-
cuta fiilor lor, ca s'o cunoasca neamul ce va veni,
Fii care lor li se vor naste 1), ca s'o stie si ei si s'o
spue copiilor lor.
Ca sa-si intemeieze in Dumnezeu increderea lor, si sa
nu uite faptele Domnului si sa caute poruncile Lui.
Si sa nu fie asemeni parintilor lor, un neam incapata-
nat si indaratnic».
Introducerea continua pana la versul 14. De aici apoi
incepe enumararea faptelor lui lehova prin pustiu si prin
Canaan. Psalmul e plin de sentinte morale, pentruca poe-
tul a intrebuintat faptele istorice numai ca pretext, de a
putea arata prin ele rautatea si ingratitudinea poporului,
punand mereu in contrast maretia faptei lui lehova si jos-
nicia faptei poporului.
M. P.

11 Vorbeste de patru generatium: mosii, parintii nostri, noi kilo

si fii ce ni se vor naste noun.. Vrea sa exprime continuitatea tr -
ditiei din generatie in generatie.

www.dacoromanica.ro
 ANUL 1915 $1 RASBOIUL.
Anul groazei, anul sangelui 1914 s'a dus in sanul
veciniciei. Cat va tral omenirea acest an va fi pomenit cu
cutremur, caci o catastrofa mai inspaimantatoare ca in
cursul lui nu s'a mai auzit. Milioane de oameni, in cei mai
frumosi ani ai varstei s'au prapadit; miliarde s'au cheltuit;
tinuturi intregi de tari s'au pustiit.
Presedintele Statelor Unite din America a dispus, sa se
faca rugaciuni publice pentru pace intre popoare. Papa
dela Roma ai carei credinciosi se lupta unii cu altii a dis-
pus acelas lucru. Si cu toate acestea e greu de prevazut,
ca vom avea pace, pana ce popoarele in lupta nu se vor
istovl unite pe altele. Va curge insa mutt sange; se ver
cheltui multe bogatii si se vor saraci indivizi si popoare!
Si cu ce avant snfletesc si cu ce frumoase aspiratii tre-
ceam not 'Romanii pragul anului 1914! Dupd inaltatoarea
campanie militara din 1913 doriam, o Romanie noun. Cu
apropierea tutulor Romanitor din Regat intr'un gand si o
simtire pentru vremuri bune in viitor. Cate energii s'au
cheltuit si cate exortatiuni frumoase s'au facut. Acordul
fratilor era aproape asigurat!
Si deodata ca din senin isbucneste rasboiul mondial!

Noi Romanii am inceput anul 1915 cu rugaciuni aduse

Iui Dumnezeu si cu urari de bine si de zile frumoase a-

www.dacoromanica.ro
1000 ANUL 1915 SI RASBOIUL

duse sefului statului, M. S. Regelui. Dupa serviciul divin

din catedrala sf. Mitropolii si dupa Tedeumul obicinuit la
care a asistat M. S. Regele Ferdinand si M. S. Regina
Maria cu A. S. R. Principe le mostenitor, a fost receptie in
Palatul mitropolitan. A vorbit mai intai I. P. S. Mitropolit
Primat Konon in numele clerului, facand cele mai caldu-
roase urari de anul nou si cu cuvinte simtite. Dupa aceea
a vorbit D-nul I. I. C. Brateanu, presedintele consiliului
de ministri in chipul urmator:
«Un an s'a incheiat trudit de grea grija si de adanca
durere, dar totdeodata izvor de mari nadejdi. In impre-
jur6.6 fara de seaman o domniecea mai lungs si cea
mai fecunda a istoriei noastres'a sfarsit in mijlocul jalei
obstesti. 0 domnie noun s'a inceput, inconjurata de dra-
goste si de increderea tuturor.
Din aceasta durere si din aceste credinti, o noun si
trainica legatura s'a faurit intre Tron si Tara; ea da Ma-
jestatei Voastre noui puteri pentru indeplinirea marei me-
niri ce Dumnezeu I-a dat.
Pe pragul anului care incepe, plin de incredere si de
mari nadejdi, din adancul inimei tuturor se ridica o urare
ferbinte, ca Dumnezeu sa binecuvinteze munca Majesta,:ii
Voastre.
Faca cerul ca la sfarsitul acestui an Regele si poporul
Sau sa se bucure de acea inalta multumire sufleteasca pe
care nu o da decat constiinta marilor datorii indeplinite.
Mandra tovarasa a Majestatei Voastre, partasa a tutu-
ror grijilor Sale, sporindu-si neincetat opera binefacatoare
de alinare si de, mangaere, va inlesni greaua sa sarcina,
crescand tot mai mult iubirea ce o inconjoara.
Aceleasi simtiminte de dragoste se indrepteaza, fireste
cu veneratiune si recunostinta, catre Regina Elisabeta, care
in ass lung sir de ani, a fost sprijin nepretuit al Marelui
intemeietor al Regatului si alinare neobosita a tuturor su-
ferintelor.
Expresiune credincioasa a cugetului obstesc urez din
tot sufletul,

www.dacoromanica.ro
 ANUL 1915 tiI RASBOIITL 1001

Sa trdiasca Majestatile Voastre.

Sa trdiascd M. S. Regina Elisabeta.
Sd. trdiasca A. S. R. Principe le Mostenitor.
Sa trdiasca Augusta Voastra Familie.
Majestatea Sa Regele a raspuns apoi astfel:
ADin addncul sufielului mulfunzesc aldt Ina lt Prea Szin-
#ei Tale cat ,i a'onzniei-voastre pentru ccilduroasele urdri
ce Ne aduce(i cu prilejul anului nou.
Pe pragul acestui an intunecal incd de nouri de fur-
fund, arunc privirile Mete in /recut sz in viilor. Cu addnca
mulfumire ne pulem inching Alotputernicului pentru tct ce
s'a scivdr,sit in decursul celor 48 de ani de domnie a Ma-
relui Meu predecesor. Infdptuirea Romdniei de azi era cu
pulinfd numai prizz aceea eel dela prima zi a venirei sale,
Regele Carol s'a identifical complect cu Tara idccind din
vointa ei,voinca Sa, din puterile poporului, pulerea Sa, a-
jut& in lunga si rodnica Sa viea /d de bdrbai de Slat pa-
triotic',
(Poi asigura faru ca si Eu voiu cduta a ia'entifica tot
astfel vointa si Puterile Mete cu ale iubitului Meu popor.
Avon insd nevoie in aceste timpuri grele ca vointa de unire
in Vindire si spirilul de abnega fie, sa fie addnc sapale in
inimile tuturor; astfel fdcdndu -ne toci impz eund dalorza,
putem sperez ca la finele anului, soarele binefdcdtor iarais-i
va strciluci cu razele lui calde asupra scumpei noastre Tdri.
lAcesle sunt urdrile ce azi din lowed inima le aduc Re-
mcinieiv .

Urdm si not din toatd inima ca la finele anului acesta,

soarele binefacator sa straluciasca cu razele lui calde asu-
pra scumpei noastre tdri si Dumnezeu sa binecuvinteze
munca iubitului nostru Rege. In aceste vremuri cumplite
se cere din partea noastra a tuturor unire si iar unire in
jurul steagului pe care std. scris: Patria sz onoarea eil Vre-
murile acestea cer cumintenie, munca si tacere!

www.dacoromanica.ro
1002 3..111, 1915 SI RASBOIUL

Anul 1915 isi incepe cursul cu mostenirea anului 1914,

adica cu rasboiul mondial. Pe langa aceasta si'l incepe §i
cu o mare nenorocire pentru Italia. Un puternic cutremur
a costat vieata a aproape 40.000 oameni, o nenorocire cu
mult mai mare decat cea de acum cativa ani din Sicilia.
Au lost distruse mai multe orase si sate. Numai in orasul
Avezcano au pierit 10.000 oameni.
Romania is parte din toata inima la nenorocirea Italiei.
Au exprimat regrete M. S. Regele Ferdinand si Dl. I. I. C.
Bratianu. Nenorocirea Italiei ne love§te adanc si pe noi.
1 oate interesele noastre, rationale si economice sunt strans
legate de ale Italiei. Si mai cu seamy in aceste zile de
grea cumpana, and gandurile noastre trec hotarele, ne
asteptam nu numai la incurajiare, ci si la sprijin puternic
din partea Italiei, sora mare a Romaniei.
*

Sa vedem acum situatia armatelor pe diferite fronturi.

Dela inceput putem spune, ca luptele se dau neincetat, lupte
fara rezultate hotaritoare. Cand se vor capata asemenea re-
zultate nu poate prevedea nimeni. Pe frontul occidental,
Germanii au batut pe Francezi la Soissons, taind trecerea
unor insemnate detasamente peste raul Aisne revarsat.
Au fost omoriti multi Francezi si multi au lost luati pri-
zonieri. Francezii, deli recunosc infrangerea, nu- i atribue
insa o deosebita importantd. Pierdere de oameni si mu-
nitiuni si nimic mai mult. Retragerea Francezilor nu insem-
neaza decat o departare de 2 kilm. de transeele germane.
In schimb Englezii si Francezii au respins atacurile ger-
mane in Belgia, la Nieuport. Toti recunosc ca vremea rea
va impiedeca cateva luni luptele mari si hotaritoare. Ploua
si ninge. Vieata In transee slabeste in tot cazul energia
soldatilor si secera vieata. Cate nu se vor spune in pri-
vinta aceasta la terminarea rasboiului

www.dacoromanica.ro
 ANUL 1915 $1 RASBOIUL 1003

Pe frontul oriental se dau lupte intre Rusi si Germani

cu succese alternative. Obiectivul Germanilor e Varsovia
Desigur, daca Germanii ar lua Varsovia, atunci au luat
cheia' frontului rusessc. Asa spun cunoscatorii. In cazul a-
cesta, Rusii vor trebui sa evacueze si Galitia, caci ii s'ar
putea taia retragerea. De aceea Rusii concentreaza trupe
numeroase la Sud-Vest de Varsovia si la Nord-Vest, ame-
nintand din partea aceasta mai eu searna. spatele Germa-
nilor. Vremea rea impiedica si pe acest front lupte mart
cu caracter decisiv. De remarcat pentru not e faptul, ca
Rusii au ocupat aproape Intreaga Bucovina. Au ocupat st
trecatoarea Ccirlibaba, care deschide calea spre Sighetul
Marmuresului. A ramas neocupata. numai Vatra Dornet,
care ar deschide calea spre Bistrita Transilvaniei. Rusii se
afla insa la lacobeni cu intariri naturale si militare. Aus-
tro-Ungarii au armata multal in Vatra Dornei, dar si Rusit
aduc trupe numeroase la Iacobeni.. Se vor da aici lupte
mari si sangeroase, caci desigur, daca Rusii iau Vatra Dor-
nei, atunci patrund cu usurinta in nordul Transilvaniei st
pot sä ameninte trupele Austro-Ungare din apusul Galitiet
si chiar si pe cele dela Sud.
In luptele din Bucovina au cazut multi Romani din par-
tea locului Austriacii an organizat o legiune de romani,
batrani si tineri, care sa se Impotriviasca inaintarii Rusilor.
Romanii erau inarmati cu pusti vechi ruginite si cu o sin-
gura Incarcatura. Rusii nu i-au tratat ca soldati, pentrucd
nu purtau uniforme si i-au macelarit pe toti. Iata in ce
chip se distruge elementul romanesc din aceste parti si
ce raspundere mare au acei, cari an indemnat, sa se for-
meze asemenea legiune. Ne sangera sufletul de durere.
*
Pe frontul sarbesc e liniste absoluta. Numai din cand
iri cand lupta de artilerie la Orsova, fara nici un rezultat.

www.dacoromanica.ro
1004 AIM, 1813 $1 RASBOIUL

Se spune insa., ca Austro-Ungarii pregatesc o armata mare,

de 400.000 soldati, cu care sa porneasca sub conducerea
arhiducelui Euge;iiu contra Sarbilor. Se mai spune, Ca a-
laturi de Austro Ungari se vor afla si soldati germani. In
tot cazul va mai trece catva timp, 'Ana la formarea a-
cestei armate.

In vederea grelelor imprejura.ri cancelarul austro-ungar,

contele Berektod si-a dat demisia si in locul sau a fost
numit ministrul ungur Stefan Burian. In chipul acesta In-
treaga politica austro-ungara e condusa de doi barbati de
stat unguri: Burian §i Tisza. Ce putem spune despre a-
ceasta schimbare in momentele acestea ?... Noi Romanii,
n'o putem privi deck cu ingrijorare!

Romanii din armata austro-ungara se lupta cu eroism si

produc entusiasm in randurile superiorilor.
Iata ce citesc in ziarul <Romanul > din Arad despre pur-
tarea unui regiment romanesc:
Regimentul de infanterie Nr. 31 este un regiment cu-
rat romanesc recrutat in mare parte din comunele roma-
nesti ale comitatului Sibiiu, Istoria acestui regiment, care
a luat parte la numeroase lupte, are pagini glorioase, cari
vorbesc despre vitejia soldatului roman.
Ca si in trecut as'tfel si In actualul rasboiu acest regi-
ment romanesc a savarsit acte de un rar eroism, pe cari
a tinut sa le releveze cu deosebite elogii insult generalisi-
mul armatei austro-ungare, arhiducele Frideric.
Soldatul roman a dat prin urmare o noun dovada stra-
lucita despre vitejia stramoseasca, facand cinste patriei si
neamului romanesc.
4Agentiei Tel. Ung.* i se comunica din marele cartier
general al nostru:
0 indrazneaki bravura a sa-viarrsit regimentul de infan-
Jerk Nr. 31. In 17 a. 1. c., pe cand inaintam spre Przedborz

www.dacoromanica.ro
 ANUL 1915 RkSBOItL 1003

sublocotenentul Steinfelder comanda o trupa din avan-

garda unei coloane de a noastra, care trupa izbindu-se
de mai multe on cu du*rnanul a ajuns la 4 ore d. a. Ina-
intea Przedborz-ului. Unii spuneau, ca trupele noastre, cari
inaintasera ceva mai inainte, Inca nu puteau sa fi ajuns
tarmul drept al Pili/ei. Afara de aceea lasandu-se intune-
recul de-abinelea nu se putea sti cu siguranta, daca se va
comanda atacul asupra Przedborz ului on nu.
Sublocotenentul Steinfelder Insa ne mai a,steptand co-
manda s'a indreptat spre cele cAteva grinzi, cari mai ra-
masesera intregi din podul aruncat in aer de peste riul
Nita, a trecut riul, a alungat soldatii dusmani, cari mai
ramasesera Inca in Przedborz si a ocupat partea ostica a
orasului. Patrunzand Steinfelder si ostasii sai in Przedborz,
cornandamentul a aflat, ca dusmanul s'a hotarit sä nu mai
opuna nici o rezistenta pe tarmul de rasarit al Pilitei. A-
fara de aceasta trupa lui Steinfelder a mai facut si pri-
zonieri §i a capturat o cantitate mare de munitie, pe care
dusmanul surprins n'a putut-o transpnrta mai departe.
Arhiducele Frideric, generalisimul armatelor noastre drept
recunostinta pentru atacul dus vitejeste la indeplinire, l'a
avansat de locotenent pe sublocotenentul curajos si ferches
tschneidip), care de doua luni de zile isi conduce ba-
talionul cu multi prevedere.

Intr'un interview acordat reprezentantului ziarului cAz

Est. arhidacele Prideric s'a exprimat In urmatorul mod
despre asaltul soldatilor romani asupra orasului Przedborz:
A fost minunat de frumos cceace au facut soldatii din
regimentul 31. Din rapoartele ce mi-au -sosit stiu, ca un
singur batalion al acestui regiment, sub coriducerea unui
sublocotenent, a luat cu asalt oraul Przedborz din Polonia »...

Ne si,mtim mandri cared cetim asemenea randuri despre

vitejia soldatului roman. Dar ne doare, cand.ne gandim
la atata singe romanesc varsat pentru o cauza, care nu
e a Romanului. Zeci de mii de Romani §i-au perdut vieata
Ri4er Dear,. -.mi. 1, 3

www.dacoromanica.ro
1006 ANIIL 1915 BSI RASBOIIIL

pe campiile Galitiei, in Polonia ruseaka,_ In muntii Car-

pati si in Serbia. Care va fi oare pretul jertfei lor? Veni-
vor pentru ei zile mai frumoase qi mai prielnice pentru
dezvoltarea for nationals ? SA speram.

In Asia se luptA Turcii cu Ru§ii. Daca e adevarat cele

ce spun comunicatele militare, Ruqii ar fi distrus in doua
lupte consecutive aproape 2 corpuri de armata turceasca
§i le-ar fi luat toate munitiile. Se vor da Inca multe §i
mari lupte qi pe frontul aceasta, pana se va arata de a
cui parte va fi biruinta.
Intre Englezi si Turci au fost mai multe ciocniri decal
lupte serioase. In tot cazul, se pare, a Turcii n'au reu§it
cu proclamarea rasboiului sfant. Se vede, ca nici la Mu,
sulmani religia numai poate inflacara la varsare de sange I
*
Rasboiul acesta prin grozaviile. lui sperie mintea Ome-
neasca. S'au pierdut pana acum aproape 2 milioane oameni
§i nici un semn nu e, ca vom avea pace intre popoare.
Din contra, se anunta pentru primavara armate noun de
peste 10.000.000 de soldati. Prin urmare rasboiul acesta
de istovire, daca nu de exterminare, va fi lung §i greu...
*
Romania 4i mentine neutralitatea qi se pregateqte ne-
Incetat pentru orice Imprejurare. In aceste vremuri grele
§i primejdioase sa cere cumintenie si rabdare. SA lucrim
si sa tacem. Dumnezeu ajuta pe cei cuminci.
G...

www.dacoromanica.ro
Se cade a ne inching cand trecem pe langa Biserica?

Nu de mult, Inteo. dimineata, plecand de acasa, eram

Insotit de un venerabil preot, licentiat In teologie. Mer-
gand tmpreuna, am trecut pe langa o biserica. Vazandu-me
ca'rni descoper capul qi fac semnul sfintei cruci, ma pri-
veste lung, cu Qarecare nedomirire gi ezitAnd putin, Imi
pune Intrebarea de mai sus; dacd, adica, se cade ,s-i tre-
buie a ne inchind, cand trecem pe Mngd bisericd.
La auzul acestor cuvinte, l'am privit cu mirare, fapt pe
care venerabilul preot l'a observat.
Sfintia to ce crezi, i am zis? Se cade sau nu.?
Din momentul ce va vad inchinandu-va, cred a se
cade si chiar trebuie, mi-a raspuns preotul. Dar vedeti,
domnule profesor, a continuat el mai departe. Eu am o
nedomirire. Caci iata ce se IntAmpla: Si eu credeam ca
trebuie sa ne inchinarn. Dar intreband pe un distins cu-
noscator in cele bisericeti mi a spus, cd este ceva de pri-
sos; cd nu este nevoie. Omul, in casa sa si In Biserica,
mi-a zis, distinsul citric teolog, sa cade sä se roage
sa se tnchine; dar trecand pe langa Biserica, ca ce sa se
mai tnchine? Doara de ochii lumei Sa faca ca Fariseii ?...
Fiindca astfel mi-a vorbit distinsa fats bisericeasca, si
mi a spus categoric, cd este ceva de prisos, ,si cd nu tre-
buie, eu vazand ca va Inchinati, am fost nedomirit i de aceea
am indraznit a va Intreba;*i va rog a'mi ierta Indrazneala.

www.dacoromanica.ro
1008 SE CADE A NE iNCHINA

Nu, venerabile parinte. N'am de ce sa to iert. Din

contra, cred ca ai facut un lucru bun, ca. m'ai intrebat.
Mai ales ca modul acesta de Intrebari este foarte instruc-
tiv. Este unul din cele mai vechi metoade de a invata,
de a afla adevarul lucrurilor si de a tine bine minte, lucrurile
fiindca se leaga de imprejurari, de timp, de lot, de per-
soane si altele. Deci dar foarte bine ai fa cut ca mai in-
trebat, ca sa iesi din nedomirire si sa ai cunostinta clara
si adevarata a unui lucru, care contribuie mult la edifi-
carea noastra.
Ti-o repet. Bine ai facut ca m'ai Intrebat si iata ca ma
grabesc a'ti raspunde:
Dct. Se cade, venerabile parinte, si trebue sd ne lucks-
ndvz si sd ne descoperim capul, cand trecem pe Icing& Bi-
sericd, dacd suntem crestini adevdrati. Acesta este ras-
punsul meu.
Dar cred Ca nu trebuie sa ran anem pur si simplu la
acest raspuns. Atunci sfintia to ai fi poate In aCeeasi ne-
domirire. Ba chiar nedomirirea ar creste, prin faptul, ca
dela o distinsa fata bisericeasca ai avut un raspuns ne-
gativ si dela mine unul afirmativ; si atunci pe tine sa
crezi intre aceste doua pareri diametral opuse.
*
*

and lti afirm, venerabile parinte, ca: trebuie sd ne in-

chindm cant/ trecem pe Mngd bisericti, parerea mea aceasta
o cred dreapta si aa'evdrata. 0 cred dictata de sfanta noastra
credinta crestina ortodoxa. Si iata pentru ce.
Biserica, venerabile parinte, este pentru not credinciosii
local comun de rugaciune. Ea coprinde sfantul altar cu
sfantul prastol (santa masa), unde se invoaca numele cel
sant al lui Dumnezeu; unde se inalta rugaciuni si cereri
catre El §i se savarseste jertfa cea fara de sange, pen-
fru mantuirea noastra. Acolo se aduc imne si laude de

www.dacoromanica.ro
 CAND TRECEM PE LAN GA BISERICA? 1009

multumire si preamarire lui Dumnezeu si se savarsesc toate

sfintele mistere si slujbe bisericesti ale sfintei noastre cre-
dinte.
Si trebuie sa stii, venerabile parinte, ca Biserica, ca
loc cornun -de rugaciune pentru credinciosi si ca sane-
-War, hirmai in sfanta noastra religiune crestina, s'a imbra-
'cat eti adevaratul ei caracter de loc sacra Al sfeint. Nu-
'mai la not este cu adevarat locul ldca,sului dumnezeesc al
credintei, locul cel sacra pi sldnt, sfinlil dupd dreapla cre-
dinta", descoperita oamenilor prin. insusi Fiul lui Dumne-
zeu, si eAe sfintit dupa toata orinduiala acestei sfinte
credinte.
Pentru a intelege insa sensul adevarat al acestor cu-
vinte, trebuie, venerabile parinte, sa insistam putin, a-
supra bisericei, ca loc de rugaciune pentru credinciosi, la
pagani la Iudei. Atunci vom Intelege mai bine si cred
pe deplin, sensul, insemnatatea si sfintenia ]ocului de ru-
gaciune ail Crestinilor, care este sfanta noastra Biserica.
*

In cultul public, omul rugandu-se lui Dumnezeu, a le-

gat totdeauna divinitatea de loc.
Altarele pagane, cu zei de tot felul si chipul; la picioa-
rele carora inchinatorii se prosterneau si aduceau jertfele
lor, sunt proba cea mai convingatoare pentru a invedera
acest adevar at lucrurilor.
Id paganism 1nsa totul se marginea la aceasta trichina.-
ciune si prosternare. Nu exista nici un concept religios
-si nici un ideal. Statuea sau idolul, zeul adica caruia se
Inchinau, i locul, pentru adus sacrificiile, coprindea totul
si la ele se marginea toata credinta. Inchinatorul nu Du-
tea si nici.nu avea dreptul sa cugete mai departe, ca sa
stie si sa'si dea seama despre credinta .sa. Lui nu i se ce-
Tea de-hat s'a priveasca idolul, sa se proStearha la pamAnt,

www.dacoromanica.ro
1010 SE CADE A NE iNCHINA

si sa-i aduca jertfe. Acesta era tot idealul religios In pa-

ganism si la aceasta se marginea toata credinta trichina-
torului.
Fiecare idol sau zeu, se impunea credinciosilor In di-
ferite chipuri; totdeauna insa prin origini misterioase, ob-
scure, si nepatrunse. Fiecare si Isi avea 1nchinatorii sai.
Inchinatorii, la randul lor, se supuneau si Ii respectau,
ba chiar se si temeau. Ei puteau, fiecare, sa'si aiba idoli
in miniature, ca idolasi pe la casele lor, ca sa se Inchine
lor si sa deprinda la aceasta si pe copiii lor, cari se ju-
cau cu idolasii, asa cum se joaca astazi copiii nostri cu
papusile.
Totul cum vezi, venerabile parinte, era departe de a in-
spire si 1nalta pe credincios; din contra 11 prostea si II
degrada, atat atunci cand se inchina la picioarele zeului,
cat si cand ii avea in casa sa.
Paganismul, nici In cultul public, nici in email privat
sau particular, nu coprindea nici un ideal religios, care sä,
satisfaca ratiunea inchinatorului. Pentru aceasta, el n'a putut
desvolta nici un concept si nici un ideal religios. El, in
toata desvoltarea sa, nu s'a ridicat la o Invatatura despre
cult, ci a ramas la idol eri la jerlfa ce i-se aducea.
Ideea de biserica, ca loc sacru Oulu, ca loc comun
de Inchinaciune, care sa uneasca pe credinciosi, inteo cre-
dintl si sa-i inalte sufleteste, in paganism a fost cu deSa-
varsire necunoscuta. Pentru aceea altarele pagane au dis-
parut ca intunericul la lumina soarelui, atunci cand s'a
aratat lumina evanghelica, si au remas toate parasite de
credinciosi. Chiar templele cele marl si frumoase, dintre
cari uncle erau minunea lumei, cum a fost templul Dianei
din Efes si altele, cari chiar pana in ziva de astazi, asa
In ruine, cum sunt, atrag admiratiunea noastra pentru arta,
frumusetea i rnaretia lor, toate au ramas pustii.
Un lucru Insa trebuie sa retinem din toate acestea. A-

www.dacoromanica.ro
 CAND TRECEM PE LANGA. RISERICA? 1011

nume. Se observa faptul el asa cum au fost acele altare

paganesti, fara ideal religios, farl nimic InAltator pentru
trichinatori si credinciosi, ele erau locuri resAectate ,ci vene-
rate. Erau locuri de inchindciune inaintea cdrora inchind-
torti se prosternau, cu respect Si veneratiune.
*
* *
0' ideie mai Malta si preinchipuire a adevAratei Biserici
a lui Dumnezeu, ca loc sacru de Inchinaciune pentru cre-
dinciosi, avem in credinta religioasa a Iudeilor, coprinsi
in Vechiul Testament. Aci pentru Intaia oars se aminte-
ste de: loc de sfintenie; de loc sacru ;i sfdnt, unde cre--
dinciosii sa se adune si sa se roage, si unde sA se invoce
numele cel slant at lui Dumnezeu din Ceruri. tti reco-
mand, venerabile parinte, sA citesti cele coprinse in car-
tile lui Moise relativ de aceasta, chestiune. Sa citesti cele
coprinse. in cartea Exodului, unde Dumnezeu porunceste
lui Moise sa faca aceasta. SA citesti toate cele cuprinse
in cartea Levitilor, in Numeri si Deuteronom. Acolo vei
vedea toate asezarile privitoare la cortul marturiei, ca lac
sacru de inchindciune, si toate legiurile Cu privire la cultul
lui Dumnezeu In Vechiul AsezAmant ').
* *
Dar pe nog, venerabile pArinte, ne preocupa Biserica,
ca loc sacru ,ci state, de Inchinaciune. Ne preocupa ches-
tiunea: daca, trecand pe langA Biserica, trebue a ne -in-
china, sau nu. Sa revenim, la aceasta. Dar ca sa revenim.
si sl avem o deplina intelegere a lucrului, tried doua trei
cuvinte asupra celor relative la locul cel sacru si slant pen-

1) Pentru cetitorii Bisericei Ortodoxe", cari vor voi a se ocupa.

spre a cunoaste de aproape aceste lucruri, le spunem ca toate a-
ceste descrieri se incep in cap. XXV al cartei Exodului $i se con-
tinua cu intreruperi in cartea Leviticului, a Numerilor $i a Deute-
ronomului.

www.dacoromanica.ro
 1012 SE CADE A NE INCHINA

tru inchina.ciune, la Iudei, loc care fu, mai .intaiu,. cortut

nuirturiei §i In urma templul din Ierusalim.
* *

PreinchiPuirea adevaratei Biserici a lui Dumnezeu, pre-

cum am amintit mai sus, se incepe, venerabile parinte,.
cu legea cea veche. Ea pleaca dela cortul marturiei, po-
nincit de Dumnezeu lui Moise, $i se desavar$este in tem-
plul din Ierusalim, ridicat de imparatul Solomon, iara$i
dupa porunca dumnezeeasca, spre a fi in Ierusalim loa
scictu de inchindciune pentru credincioisi, ca sa se cheme
acolo numele cel sfant al lui Dumnezeu din Ceruri.
Ierusalimul, venerabile parinte, locul acesta Insemnat
carele -dupa chiar etimologia sa inseamnd locuinta lui m-
nezeu $i locuinta sau loca$ul pacii, loc insemnat $i renu-
mit inca din timpurile patriarhale, unde sfanta Scripture
ne spune ca era mare preot $i rege at lui Dumnezeu cel
prea Inalt, Melchisedec, carele pentru dreptatea si sfin-
tenia vietei sale, devine chipul $i preinchipuirea arhieriei
ui Iisus Hristos, este menit de iconomia dumnezeeasca
spre a fi local cel sacru $i sfant at mantuirei noastre. Ei
est' menit a fi locul cel ve$nic at loca$ului. dumnezeesc $i
al sala$luirei dumnezee$ti pre pamant, de unde sa izvorasca
_In veci vieata qi mantuirea pentru oameni.
Cea mai insemnata preinchipuire dar a adevaratei Bi-
sericei lui Dumnezeu, a Bisericei cre$tine, care s'a ridicat
pe credinta in Iisus Hristos, ca Dumnezeu at mantuirei
noastre si s'a rezemat si a$ezat parnante$te pe morrran-
tul cel datatOr de vieata al Domnului, Dumnezeului $i
I\Iantuitorului nostru Iisus Hristos, o avem si o vedem in
Ierusalim. Ea este In templul ridicat acolo, din porunca
dumnezeeasca, de Imparatul Solomon.
Cu privire la aceasta tin, venerabile parinte, sä reco-
mand sfintiei tale ca sa citesti, cu toata atentiunea, cele

www.dacoromanica.ro
 CARD TRECEM PE LANGA BISERICA? 1013

coprinse in cartile imparatilor. Sa citesti te rog locurile

unde se vorbeste despre zidirea templului, si in deosebi
sä fii cu toata luarea aminte la cele privitoare la inan-
gurarea sau sfintirea acelui templu ridicat de Solomon.
In toate aceste locuri ale sfintei Scripturi ceiti reco-
mand ale ceti vei vedea cum legea cea veche, prin gla-
sul lui Moise si al lmparatului Solomon, ridica pe Ebrei
de la cele pamantesti la cele ceresti. Vei vedea cum, atat
cortul marturiei, cum si templul din Ierusalim, sunt ade-
varata imagine si preinchipuire a Bisericei crestine, ca loc
de rugaciune pentru credinciosi, si In acelas timp ca loc,
sacru si sfant, unde sa se cheme la rugaciuni si cereri
tiumele cel slant at lui Dumnezeu cel din Ceruri. Acolo
vei vedea si misiunea pe care o are templul sau biserica,
ca loc sacra de Inchinaciune pentru credinciosi. In fine,
cetind acele locuri, vei vedea multe lucruri. Atunci vei in-
telege cu Inlesnire necesitatea unui loc sacru si slant de
inchinaciune pre parnant, unde credinciosii sa se roage
lui Dumnezeu. Si daca te vei ridica cu mintea de la legea
cea veche, la sfanta noastra credinta crestina, vei lnte-
lege sfintenia deosebita pe care o are Biserica crestina,
ca loc de, inchinaciune, or unde va fi ea. Vei vedea. ca
daca locul cortului marturiei si al templului, erau locuri
sacre si sfinte, numai din simple porunci dumnezeesti St
se considers casa lui Dumnezeu, unde credinciosii trebuiau
sa se Inchine, cu cat mai mult trebuie a fi slavita Biserica
crestina, care se zideste pe credinta in Iisus Hristos, pre
mormantul sau, cel datator de vieata, si coprinde si mor-
mantul martirilor, celor ce au pecetluit cu sangele si vieata
for sfanta credinta I).
1) Pentru ca cetitorii Bisericei Ortodoxe" sa aiba o ideie corn-
pledta qi sa inteleaga pe deplin 9ensul cuvintelor si al afirmar'-
lor mai sus facute, raportam aci memorabilele cuvinte ale regelui
Solomon pe care le-a pronuntat Si cu cari s'a rugat lui Dumne-
zeu la inaugurarea sau sfintirea templului din lerusalim. Sunt cu-

www.dacoromanica.ro
1014 SE CADE A NE INCHINA

Din toate cele coprinse in vechiul Testament unde cor-

tul Marturiei *i Temp lul din Ierusalim preinchipuiesc Bi-
serica lui Iisus Christos, trebue a refine urmatoarele: Ca
toate cele ce ne spune Manta Scripture despre cortul Mar-
turiei §i despre templul din Ierusalim, ca loc sacru §i slant,
ales Si consacrat lui Dumnezeu pentru rugaciune, s'a fa-

vintele pe cari le am recomandat ca sa le citeasca venerabilul pa-

rinte cu care discutam chestiunea: dace trebuie a ne inching cand
trecem pe langa biserica, sau nu.
late ce se zice in a III-a carte a Imparatilor.
Si au fost dace au savarsit Solomon a zidi casa Domnului, si
casa sa, dupe douazeci de ani, atunci au adunat imparatul Solo-
mon pre toti batranii lui Israil in Sion, ca sa aduca sicriul legei
Domnului din cetatea lui David, aceasta este Sionul, in Luna lui
Athanin. Si au ridicat preotii sicriul. Si cortul marturiei, si vasele
cele sfinte, care erau in cortul marturiei. Iar imparatul si tot Isra-
ilul merge& inaintea sicriului jertfind oi, si boi fare de numar. Si
au begat preotii sicriul legei Domnului, la locul lui in oltarul ca-
sei, in sfintele sfintelor, subt aripile heruvimilor. Ca heruvimi erau
cu aripile intinse preste locul sicriului: si acoperea heruvimii pre-
ste sicriu, si preste sfintele lui deasupra. Si covarsea cele sfinte:
si se vedea capetele celor sfintite din cele sfinte, inaintea oltaru-
lui, si nu se vedea afara, si au fost acolo pans in ziva aceasta.
Nu era in sicriu, fare numai cele doua table de piatra, tablele le-
gei, care le-au pus acolo Moise in Horeb, cand ati facut legS-
tura Domnul cu fill lui Israil, cand ieseau ei din pe.'mantul tgip
tului. Si au fost clack au iesit preotii din cel slant, nor au um-
plut casa Domnului Si nu puteau preotii sa stea sa slujeasca de
fata norului, ca umplusa marirea Domnului casa Domnului. A-
tunci a zis Solomon: Domnul au zis ca locueste in negura. Si eu
am zidit casa numelui tau slant tie, si gata ca sa sezi, si sa lo-
cuesti to intru ea in veci. Si a intors imparatul fata sa, si bine
a cuvantat imparatul pre tot lsrailul: si toata adunarea lui Israil
sta. Si au zis imparatul: Bine este cuvantat Domnul Dumnezeul
lui Israil astazi, cel ce au grait cu gura sa pentru David tatal meu
si in mainele lui au plinit zicand: Din ziva in care am scos pre
norodul meu Israil din Egipt, nu am ales cetate nici intr'un neam
de a lui Israil, ca sit zideasca casa, in care sit fie numele meu a-
colo; ci am ales in Ierusalim ca sa fie numele meu acolo; gi .am
ales pre David, ca sa fie povatuitor preste norodul meu Israil.
-Si a Post in inima lui David tatine-meu, sa zideasca casa nu-
-rnelui Domnului Dumnezeului lui Israil. Si au zis Domnul catre
David tatal meu: Pentruci ai socotit intru inima ta, ca sa zi-
4lesti casa numelui meu, bine ai facut, ca ai socotit cu inima

www.dacoromanica.ro
 CAND TRECEM PE LANGA BISERICA 1015

cut dupa planul, nepatruns de noi, al iconomiei dumne-

zeesti pentru mantuirea noastra. Asa se explica ca Dum-
nezeu au poruncit lui Moise ca sa consacre lui Dumnezeu
loc de sfintenie, pentru Inchinarea Sa, cortul Marturiei,
si lui David si Solomon, ca sa ridice templul, unde sa se
cheme numele sau sant, In Ierusalim; pentruca aci, in a-

ta aceasta. Insa tu nu vei zidi casa, ci fiul tau, carele va iest din
coapsele tale, acesta va zidi cash' numelui meu. Si au ridicat Dom-
nul cuvantul sau, care I-au grait sf m'am sculat eu in locul lui
David tatalui meu, si am sezut pre scaunul lui Israil, dupa cum
au grait Domnul, si am zidit casa numelui Domnului Dumnezeu-
lui lui Isra 1. Si am asezat acolo loc sicriului, in carele este lega-
tura Domnului, carea o au fa.'cut Domnul cu parintii nostri, cand
i'au scos pre ei din pamantul Egiptului. Si au statut Solomon ina-
intea fetei jertfelnicului Domnului in preajma a toata adunarea
lui Israil, si si-a intins mainile sale la cer, si a zis: Doamne
Dumnezeul lui Israil, nu este Dumnezeu precum tu in cer sus,
si pre pamant jos, cel ce pazesti legatura; si mila robului tau ce-
lui ce umbla inaintea ta cu toata inima sa, cel ce ai pazit robu-
lui tau lui David tatine-meu; si ai graft cu gura ta, si cu mainele
tale ai savarsit, precum este astazi. Si acum Doamne Dumnezeul
lui Israil, pazeste robului tau lui David tatalui meu, cele ce at
grait lui zicand: Nu se va lua om dela fata mea, carele sa seaza
pre scaunul lui.lsrail, numai de vor pazi flu tai chile sale ca sa
umble inaintea mea in ce chip ai umblat tu inaintea mea. Si a-
cum Doamne Dumnezeul lui Israil sa se adevereze cuvantul tau
lui David tatalui meu. ca de acum cu adevarat va lacui Dum-
nezeu cu oamenii pre pamant; de vreme ce cerul, sf cerul cerului
nu sunt destul tie, in ce chip casa aceasta, carea o am zidit u-
melui tau; Deci cauta spre rugaciunea mea, sf spre cererea med.
Doamne Dumnezeul lui Israil, ca sa auzi cerereat si rugaciunea,
cu care se roaga robul tau inaintea ta catre tine astazi.
Sa fie ochii tai deschisi spre casa aceasta ziva sf noaptea spre
locul, de carele ai zis: Fi-va numele meu acolo ca sa auzi ruga-
ciunea, cu care se roaga robul tau in locul acesta ziva sf noap-
tea. Si sa asculti cererea robului tau, si a norodului tau Israil or
cate vor cere in locul acesta: sf tu sa auzi in locul locuintei tale
in cer. Si sä faci, si milostiv sa fii. Ori cate va gresi fieste care
de aproapelui sau, sf va lua preste sine blestem, cu care s'a bles-
temat pre sine, si va vent, si se va marturisi inaintea jertfelnicu-
lui tau in casa aceasta. $i tu sa'l asculti din Cer, si sa faci, sf sa
judeci pre norodul tau Israil; si sa rasplatesti celui ce face farce
de lege, sa-i dai carea lui in capul lui, sf sa indreptezi pre cel
drept, sa-i dai lui dupa dreptatea lui. Cand va cadea norodul tau

www.dacoromanica.ro
1016 SE CARE A NE iNCHINA

ceasta cetate, aved a se, a§eza pentru vecie locul lacmului

dumnezeesc pentru mantuirea noastrA, mormantul cel da-
tator de vieata al Domnului.
Si toate acestea, s'au facut, venerabile parinte, dupd
mult milostivirea iconomiei dumnezeqti pentru antuirea
noastra. S'au facut ca sa nu lipseascd din lume un loc,

Israil inaintea vrajmasilor pentruca au pacatuit inaintea ta; si sa

vor intoarce, si se vor marturisi numelui tau, si se vor ruga, si
vor cere iertaciune in casa aceasta; si tu sa-i auzi pre ei din Cer,
milostiv sa fii spre pacatele norodului tau Israil, si sa-i intorci
pre ei la pamantul, care l'ai dat parintilor lor. Gaud se va inchide
Cerul, si nu va ploua, pentruca au pacatuit inaintea ta, si se vor
ruga spre locul acesta, si se vor marturisp numele tau, si se vor
intoarce deia pacatele lor, cand vei smeri pre dansii; sa-i asculti
din Cer, si milostiv sa fii pacatelor robului tau, si norodului tau
Israil: si sa le arati lor calea cea bung, pre carea sa umble, Si sa
dai ploaie pre pamantul tau, carele l'ai dat mostenire norodului tau.
Cand va fi foamete, au moarte, au arsura, au omida, au pali-
tura, si cand it va necaji pre el vrajmasul lui in vre o cetate de
ale lui; toata intamplarea, toata durerea; toata rugaciunea, si toata
ct rerea care va face fieste ce om, cum va cunoaste fiesta carele
rana inimi lui, si va tinde mainile sale spre casa aceaqa; tu sa-i
asculti din Cer, din lacasul tau cel sfant, si milostiv sa fii, si sa
faci, si sa dai omului dupa toate calla lui, precum vei cunoaste
inima lui, ca tu singur stiff inima tutulor fiilor oamenil9r. Ca sä se
teama de tine in toate zilele, in care traesc pre pamantul, care l'ai
dat parintilor nostri. §i celui strain care nu este din norodul tau
acesta Israil, ci va veni din pamant de departe pentru numele tau;
ca vor auzi numele tau cel mare, si mana ta cea tare, si bratul
tau cel inalt, si vor veni, si se vor ruga la locul acesta; Tu sa'l
asculti din Cer, din lacasul tau cel sfant, si sa faci dupa loate,
cote to va ruga cel strein, ca sa cunoasca toate noroadele paman-
tului numele tau, si sa se teama de tine, ca si norodul tau is-
rail; si sa cunoasca, cum ca numele tau s'au chemat preste casa
aceasta, care am zidit.
Cand va iesi norodul tau la rasboi asupra vrajmasilor sai in
calea, pre care vei trimete pre ei, si se vor ruga intru numele
Domnului, pre calea cetati acestia, care o ai ales tie, si a casei
care o am zidit numele tau; Si tu sa asculti din Cer rugaciunea
lor, si cererea lor, si sa-i Indreptezi pre ei. Cand vor gresi
ca nu este om carele sa nu gresdasca, si vei bate pre ei, si vei
da pre ei inaintea vrajmasilor, si vor robi pre ei cei ce robesc,
in pamant departe sau aproape. sa vor pocal cu inima lor in
pamantul, in care s'au clus robi, si se vof intoarce, si se vor ruga

www.dacoromanica.ro
 LAND TRECEM PE LANGA BISERICA? 1017

unde sa se cheme numele cel sfant al lui Dumnezeu cel

din Ceruri. Iar locul acesta fu Ierusalimul.
Si acum iata-ne la chestiune. Suntem ajunsi la Biserica
crestina, ca loc sacru si sant de inchinaciune. Sa vedem
acum ce este aceasta Biserica s daca, trecand pe Tanga
ea, trebue sa ne Inchinam sau nu.

1.c. in pamantul robiei for zicand: gresit'am,`nelep,iuit'am, strambatate

am tacut. $i sa or intoarce la tine cu toate inima Tor, si cu tot su-
b

fletul for in pamantul vrajmasilor Tor, unde i-ai mutat, pre ei, si
se vor ruga catre tine pre calea pamantului Tor, carele I'ai dat
parintilor Tor, si a cetatei, care o ai ales, si a casei care o am zi-
dit numelut tau; sa asculti din Cer din lacasul tau eel slant ruga-
c unea Tor, si cererea Tor, si sa faci dreptatea lor. $i milostiv sa
f i nedreptatilor lot, care au gresit tie, si toate urgisirile cu care
to -au urgisit, si sa faci pre ei sa afle indurare inaintea celor ce
1-au robit pre ei, si sa be fie mil& de ei; ca norodul tau, si mo-
stenirea to sunt, pre cari i-ai scos din pamantul Egiptului. din
cu'ptorul celor de fier.
Sa fie ochii tai, si urechile tale deschise spre rugaciunea robu-
ui tau, si spre rugaciunea norodului tau Israil, ca sa-i asculti pre
et intru toate care sa vor ruga tie. Ca tu i-ai ales pre ei moste-
ire tie din toate noroadele pamantului, precum ai grait prin mana
r bului tau Moist, cand ai scos tu pre parinti nostri din paman-
t i1 Egiptului Doamne, Doamne.
Atunci a grait Solomon pentru casa dupa ce a sfarsit a o zidi
pre ea; soarele l'a ara'tat in Cer; Domnul au z s cel ce lAcueste
n negura: zideste casa mie; casa cuvioasa.--tie, ca sa lacueste in-
tru moire. Au nu aceasta este scris in cartea cantarei ? $i au fost
dupa ce au sfarsit Solomon a se ruga catre Domnul toata rugA-
c unea, si toata cererea aceasta, si s'a sculat dela fata jertfelni-
cului Domnului, unde era ingenunchiat pre genunchii sai, si mai-
nele sale intinse spre Cer. $1 a statut, si binc a cuvantat pre
toata adunarea lui Israil, cu glas mare zicand: Bine este cuvantat
Domnul Dumnezeu astazi, cel ce au dat odihna norodului sau Is-
rail dupa toate cate au grait: Nu a Camas neplinit nici un cu-
vent din toate cuvintele cele bune, care au grait prin mana lui
Moist robul sau.
Fie Domnul Dumnezeul nostru cu noi, precum au fost cu ph-
rntii nostri. SA nu ne lase pre noi, nici sa se intoarca de catre
noi. Ci sa piece inimile noastre catre sine, ca sa umblam intru
toate caile lui, si sa pazim toate invA.taturile lui, si poruncile lui,
a indreptarile lui, care au poruncit parintilor nostri. $i sa fie cu-
vintele acestea, cu care m'am rugat inaintea Domnului Dumne-
?eului nostru astazi, apropiindu-se catre Domnul Dumnezeul no-

www.dacoromanica.ro
1018 SE CADE A NE tNCHINA

*
* *
Dela inceput, ai .vazut, venerabile parinte, ca raspunsul
meu a fost afirm ttiv. Dar in acela§ timp ti-am spus, ca
Biserica, ca loc comun de Inchinaciune pentru credincio§i,
numai in sfanta noastra religiune cre§tina, a dobandit a-
devarata ei insemna.tate, §i s'a inbracat cu adevaratul ei
caracter, de loc sacra sfdnl, loc sjincil, dupa toata °ran-
duiala, care reese din dreapta noastra credinta, descope-
rita prin 1nsu§i Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru Iisus
Christos Dumnezeu.
stru ziva si noaptea, ca sa faca dreptate, norodului tau Israil, cu-
vantul zilii in ziva lui. Ca sa cunoasca toate noroadele paman-
tului, ca Domnul Dumnezeul acesta este Dumnezeu, si nu este
altul. $i sa fie inimile noastre deplin care Domnul Dumnezeul
nostru, si curat sa umblam intru randuelile lui, 5i Sa pazim po-
runcile lui ca in ziva aceasta.
$i imparatul, si toti fiii lui Israil au jertfit jertfa inaintea Dom-
nului. $i a junghiat imparatul Solomon, jertfele cele de pace,
care s'a jertfit Domnului, douazeci Si cloud de mii de boi, si o
seta si douazeci de mii de oi. $i au sfint.t casa Domnului impa-
ratul si toti fiii lui Israil. In ziva aceea sfintit'au imparatul Solo-
mon mijlocul pridvorului, carele era inaintea fetei casei Domnu-
lui; pentruca a facut acolo ardere de tot, si jertfele, si grasimile
cele de pace, ca jertfelnicul cel de arama din'aintea Domnului era
mic ele nu putea coprinde arderea de tot, si darul si jertfele cele
de pace.
$i au facut Solomon sarbatoare in ziva aceea, si tot Israilul cu
el adunare mare dela intrarea Imathului, pans Ia. raul Egiptului
inaintea Domnului Dumnezeului nostru sapte zile, si sapte zile,
patrusprezece zile.
$i in ziva a opta a slobozit norodul: si bine au cuvantat pre
imparatul. si s'a dus fiestecarele la lacasurile sale veseli si cu
inima buns pentru bunatatile, care au facut Domnul lui David, ro-
bul sau, si lui Israil, norodul sau.
$i au fost dupa ce au sfarsit Solomon a zidi casa Domnului,
si casa imparatclui, si toate lucrurile lui Solomon, cate au vrut
sa face. $i s'au aratat Domnul lui Solomon a doua oars precum
s'au aratat in Gavaon. $i au zis catre el Domnul: Auzit-am glasul
rugaciuni tale, si a cererei tale, cu care to -ai rugat inaintea mea,
si am facut tie dupa toata rugaciunea ta. Sfintit-am casa aceasta,
care o ai zidit, ca sa se puie numele meu acolo in veac, $i vor
fi ochii mei acolo, si inima mea in toate zilele.
(Cartea 111 -a imparatilor cap. VIIITX vers. 4).

www.dacoromanica.ro
 CAND TRECEM PE LANGA. BISERICA. 1019

Si sa crezi, venerabile parinte, ca asa este lucrul. Santa

noastra credinta a Impacat, dupa. cuvantul Domnului. In
mod foarte ingenios, maret, rational si in acelas timp e-
dificator pretutindinitatea lui Dumnezeu, cu necesitatea
pentru crestin de a se ruga Dumnezeului mantuirei sale
In anume loc, care loc sa poata fi pretutindeni, caci Dum-
nezeul credintei noastre este pretutindeni. Si astfel, desi
ne inchinam In Biserica, in loc anumit si determinat, nu
suntem legati de loc nici noi, nici Dumnezeu
.
caruia ne In-
chinam; caci ne putem inchina pretutindeni. Biserica Dum-
nezeului nostru poate fi priulindeni.
Pretutindenitatea dar si spiritualitatea -lui Dumnezeu se
impaca cu necesitatea de a ne inchina Lui in Biserica. El
nu se margineste cu aceasta; ci este $i rama.ne acelas, fiind
pretutindeni de fata. Si aceasta reese In mod clar, lumi-
nos si rational din sfanta noastra credinta.
In adevar. Santa noastra religiune ne invata el Bise-
rica crestina, atat ca edificiu
. moral,creitindiatea de pre-
tutindeni,cat si material,templul, asemenea de pretutin-
deni,se tntemeiaza pre Iisus Christos, Domnul, Dumne-
zeul si Mantuitorul nostru, care prin moartea si tnvierea
sa, ne-a scos de sub pacat si ne-a mantuit.
Prin urmare, asa precum putem fi crestini pretutindeni
pe fata pamantului, tot asa, pretutindeni, on unde ne vom
afla, putem sa ne inchinam Lui. Pretutindeni putem sa a-
vem locul cel s feint, Biserica, In care sa ne inchinam Dum-
nezeului nostru Iisus Christos; caci el este de fata, on
unde vor fi credinciosi adunati Intru numele Lui, spre a'L
prea marl si a se trichina Lui. Biserica sa, fara El nu se
poate concepe. El este nedespartit de Biserica, pe care a
rascumparat-o cu scump sangele sau. Deci dar, dupa In-
vatatura noastra de credinta, Iisus Christos fiind pururea
cu Biserica Sa, on unde va fi ea, si on unde s'ar afla pe
fata pamantului, pretutindinitatea lui Dumnezeu se impaca,

www.dacoromanica.ro
1020 SE CADE A NE INCHINA

cu locul anumit, Biserica, in care credinciosii se roaga.

5i ea este loc slant, caci Dumnezeu este acolo, unde este
Biserica Sa.
Asa fiind lucrul, Biserica, ca loc comun de inehinaciune
pentru credinciosi, in sfanta noastra credinta, s'a inbracat
cu adevaratul ei caracter de sfintenie. Ea este cu adeva-
rat loc sacra ri sidni; §i este astfel pentruca. Dumnezeu,
Mantuitorul nostru, este cel ce sfinteste Biserica Sa, in
care credinciosii sai se roaga si se inchina Lui.
Iata dar 'cum Biserica dupa invatatura sfintei noastre
credinte, atat moralminte, cat si materialminte, ca semn
vazut, ca loc sacra si slant, ca loc de sfintenie, se zideste
pre Iisus Christos si se zideste pre credinta noastra. in El
ca Dumnezeu al mdutuirei noastre. Iata cum ea se sfinteste
prin El.
* *

Dar faptul acesta se adevereste cu intreaga istorie a

Crestinismului pana in ziva de astazi; caci Bisericile, ca tern-
plele crestine, dela inceputul crestinatatei si pana astazi
s'au zidit totdeauna si se zidesc pe aceasta credinta.
Astfel locul crucificarei si mormantul de unde Domini]
a inviat din morti, sunt simbolul care Intrupeaza in ele cre-
dinta noastra In Iisus Christos, ca Dumnezeu at mantu-
irei noastre. Sunt locuri sacre, sfinte si sfintite prin insusi
Fiul lui Dumnezeu, cel ce au uferit acolo moartea si au
fost pus in mormant.
A ceste locuri rezervate, dupa iconomia dumnezeeasca,
In Ierusalim, sunt si vor fi pururea locul cel sfdnt, care slin-
tepee pre credinciosi. Vor fi pururea spiritualminte, loc sa-
cru de inchindciune, ca izvoritor de vieata duhovniceasca,
prin care se revarsa darul dumnezeesc, si crediriciosul se
intareste intru credinta mantuirei sale, sporind astfel in
toate cele bune si de folos in veiata sa.
Dar crucificarea, moartea si invierea Domnului, coprinse

www.dacoromanica.ro
 CAND TRECENI PE LANGA. EISERICA? 1021

toate in mormantul sau, cel isvoritor de vieata darului

dumnezeesc, $i simbolizand prin El, pre insusi Christos
Dumnezeu, rezulta ca spiritualminte el este pretutinden
or unde s'a marturisit $i se marturiseste aceasta credinta
rezulta ca el este pretutindeni, acolo, unde Dumnezeu s'au
proslavit prin aceasta mArturisire si a prea marit cu dum-
nezeeasca Sa putere pre cei ce au marturisit cu tarie
credinta, incununandu i cu cununa martirica a viecei de
veci. Astfel toate acele locuri, unde s'a facut marturisirea;
$i marturisitorii au suferit moartea pentru credinta in Chri-
stos, Mate sunt /octal sacre sfinle; caci pre ele s'a mdr-
turisit credinta 'in moartea i invierea Domnu-
lui, pentru a noastra matuire. Adevarul credintei s'a pe-
cetluit si s'a intarit prin moartea martirica a marturisitorilor-
Astfel toate aceste locuri sunt nu numai mormantul mar-
tirilor credintei, dar ele ne arata insa$i credinta in moartea
$i invierea lui Christos. Ele sunt simbolul mormantulm
Sau cel d6tator de vieatA ; $i asa se explica pentru ce pe
acele locuri, In deosebi, se ridicau Biserici Domnului no-
stru Iisus Christos. Astfel se explica pentru ce pe acele
locuri se rugau lui Dumnezeu $i se invoca sant numele
Lui. Toate acestea se faceau pentruca se marturisea Iisus
Christos, se marturisea credinta in Dumnezeirea Sa si el
mantuirea noastra s'a adus prin El. Tar ca semn vazut at
credintei celei nevazute, se preinchipuia acolo, pe locul
marturisirei si pre moastele martirilor marturisitori, mor-
mAntul Domnului, sfintindu-se dupa orAnduiaI6, ca astfel
sa fie loc sacru -i Mint; sa fie loc sfin(it hci DumnezeU;
caci acolo se marturisise $i se adeverise credinta in Iisus
Christos, prin moartea martirica a celor ce au suferit pen-
tru marturisirea credintei.
Pe mormintele martirilor dar, unde se marturisise cre-
dinta in moartea $i invierea lui Iisus Christos, credinta in
Dumnezeirea Sa, se ridicau Bisericile. Acestea. erau loc
Biserica Ortodoxt Ftoimna 4

www.dacoromanica.ro
1022 SE CADE A NE INCHINA

comun de inchinaciune pentru credinciosi, loc sacru si slant,

consacrat lui Dumnezeu. Si acolo. pentruca locul se sfin-
%ise prin marturisirea credintei si moartea martirica a mar-
turisitorilor, acolo se ridica si se sfintea, dupa toata buna
randuiala a credintei, mormantul Domnului, spre a fi jert-
felnic sacru, pentru aducerea jertfei cei fara de sange, po-
runcita de Domnul a se face intru amintirea Sa, pentru
iertarea pacatelor noastre, si ca sa ne impartasim prin ea
Darul sau cel dumnezeesc, sfintindu-ne si curatindu-ne du-
hovniceste, spre mantuire.
*
* *

Cu latirea Crestinismului insa in toata lumea, pentru a se

putea pastra aceasta traditiune, Biserica a ingrijit zi a regu-
lat, ca on unde se va ridica Biserica, sa fie cu adevarat
loc sacru si sant pentru rugaciune, loc in care sa se vada
semnele marturisirei credintei in Dumnezeirea lui Iisus Chri-
stos, si sa se vada de top ca acolo El este cu Biserica
Sa. Si cum martirii si marturisitorii s'au rarit si timpurile
de prigonire au incetat, pentru a se putea ridica Biserici
crestine pretutindeni si In toata lumea, s'a chibzuit a se
depune In toate acele locuri sfinte moaste ale 'martirilor,
si a se face acele locuri, locuri sacre ale marturisirei cre-
dintei in moartea si in tnvierea lui Iisus Christos, adica in
Dumnezeirea Sa.
asa, or unde, pana in ziva de astazi se ridica si se
zideste o Biserica crestina, dupa randuiala sfintei noastre
credinte ortodoxe, care a pastrat intacta si neschimbata
sacra traditiune a Bisericei si a invatatur:i credintei cre-
stine; dupa ce totul este gata, conform prescriptiunilor
canonice, atunci se sfinteste Biserica, si In jertfelnicul ei,
unde este a se savars1 jertfa cea fall de sange, pentru
mantuirea noastra, acel jertfelnic se sfinteste preinchipu.

www.dacoromanica.ro
 CAND TRECEM PE LANGA BISERICA? 1023

indu-se In mormantul Domnului. Se depune acolo sfinte

moaste ale martirilor, cari au suferit moartea pentru cre-
dinta In Dumnezeirea lui Iisus Christos, adeverindu-se aceasta
credinta prin aducerea de fata a Evanghelistilor si martu-
risirile corale ale martirilor.
Sfintia to ai vazut cu cata litanie, cu cats pietate si
sfanta slujba dumnezeeasca se depun sfintele moaste ale
martirilor in sfantul jertfelnic (sf. masa din altarul Bisericei),
si cum acest jertfelnic se sfinteste prin Harul dumnezeesc
In jertfelnic sacru si sant, preinchipuind mormantul data-
tor de vieata a Domnului. Ai vazut cum prin punerea sfin-
telor moaste si a chipurilor Evanghelistilor, se sigileaza cre-
dinta In Iisus Christos, Dumnezeul mantuirei noastre, ca
sa fie locul acela, loc sfant de Inchindciune, loc sfant pen-
tru savarsirea sf. Mistere si invocarea numelui lui Dum-
nezeu din Ceruri.
* * *
Precum vezi, venerabile parinte, nici o religiune n'a unit
si n'a legat in mod asa de ingenios, si in acelas timp ra-
tional, locul de rugaciune al credinciosilor, cu dumnezei-
rea si invatatura de credinta. Nici o religiune n'a facut
din locul de Inchinaciune al Credinciosilor un loc cu ade-
varat sacru ,si sfeint. Singur Crestinisthl a facut aceasta.
El singur a unit ideea despre Dumnezeul cel adevarat, care
este pretutindeni si sfinteste, In tot locul, pre cei ce cred
In El, cu dreapta credinta si dupa dreapta judecata, as1
cum reese din Invatatura sfintei noastre religiuni. Singur
el a aratat Iamurit modul cum se Implineste astfel toata
iconomia dumnezeeascA despre readucerea si apropierea
omului de Dumnezeu, pentru a se inchina lui, dupa cum
ne-au Invatat Inst.* MA.ntuitorul, cu duhul si cu adevarul,
"cdci Duk este Dumnezeu; ,ri cei ce se inching Lui, cu du-
hul fi cu adevarul se carte sd se inchine.0)

Vezi loan 1V, 23-24.

www.dacoromanica.ro
1024 SE CADE A NE 1N CHINA

Tata, venerabile parinte, ce este si ce coprinde sfanta

noastra Biserica, ca loc de inchinaciune penirie credincio,si.
Jar pentru cunostinta complecta a acestei invataturi des-
pre Biserica, ca templu si loc sacru de inchinaciune, si pen-
truca sa o cunosti si din punctul de vedere apologetic,
Tin sa to rog a cunoaste si aceasta: Daca astazi vezi pe
ludei si Musulmani, cu sinagoage si moschee ca locasuri
de rugaciuni in toate partile, pe unde ei se afla, faptul a-
cesta nu desminte, nici nu slabeste adevarul celor mai
sus expuse. Daca acesti credinciosi monoteisti au astazi, in
afara. de Ierusalim si Meca, locasuri de rugaciuni, aceasta
nu se datoreste de cat influentei credintei crestine, de
care s'a influentat intru aceasta pe nesimtite si au imitat
pe crestini. Dar totul se margineste la aceasta imitatiune
nimic mai mult; caci sinagoagele si moscheele lor, sunt
considerate de ei pur si simplu ca scoale; cel mult ca
scoale de comun contact cu caracter religios. Ele n'au nici
o legatura tainica cu invatatura de credinta. Nimic nu in-
trupeaza in ele din credinta ce o au, afara de unele citate
si texte sacre scrise pe pereti; dar si aceasta, tot sub influ-
enta crestina, sub influenta protestantismului. Ele nu servesc
decat ca loc comun de inchinaciune pentru credinciosi.
Si n'au la baza alta ratiune, decat ideea leistd, de a se
putea adica rugs pretutindeni Dumnezeului Creator al Ce-
rului si al Pamantului. Iata tot ideealul si tot conceptul
religios al sinagogei judaice si al moscheei musulmane, or
unde s'ar afla in afara de Ierusalim si Meca, locul socotit
sacru si sfant de acestia.
* * *
Si acum, venerabile parinte, cand asa fugitiv si mer-
gaud Ti-am spus toate acestea despre Biserica; acum cand
cunosti ce este si ce coprinde Biserica; acum cand stii ca
acolo unde este Biserica, este tainic de fata insusi lisus
Hristos, Dumnezeul nostru; acum cand stii pre ce loc sa-

www.dacoromanica.ro
 CAND TRECEM PE LANGA. BISERICA? 1025

cru, sfant si sfintit se zideste; acum cand stii ca santul

jertfelnic care este acolo, preinchipueste tainic sff coprinde
santul mormant al Domnului, sfintit canoniceste, dupa
toata randuiala sfintei noastre credinte; acum cand stii ca
acolo sunt depuse sfinte moaste ale marturisitorilor cre-
dintei, cari au marturisit aceasta credinta si au suferit
moartea pentru ea; acum cand stiff ca acolo stau c fata.
Evanghelisti si Apostoli, cari au marturisit si marturisesc
marele mister al intruparei Fiului si Cuvantului lui Dum-
nezeu, pentru a noastra mantuire; cand stiff ca Biserica
coprinde toate acestea, spre a fi loc sant de inchinaciune
pentru credinciosi, judeca te rog daca este sau nu loc sacru
si sant, dupa credinta noastra, si daca, trecand pe langa
Biserica, se cade sau nu a ne descoperi capul si a ne in-
china, facand semnul sfintei cruci. Judeca te rog, daca ma-
car prin atata, trecand pe langa Biserica trebuie isa mar-
turisim ca ne dam seama de sfintenia locului pe langa
care trecem, fie ca datoria cere a intra in Manta Biserica
si a ne inchina. Judeca te rog daca nepuand face acea-
sta datorie, trebue macar a cla dovacla ca credem sff mar-
turisim, macar prin atat, in trecerea noastra, sfintenia lo-
cului nostru de rugaciune si inchinare catre Dumnezeu.
.Nu ma indoesc, venerabile parinte, ca acum esti pe
deplin edificat asupra chestiunei. Acum cunosti cuvantul
pentru care trecand pe langa Biserica suntem datori cu
pielate a ne descoperi capul si a ne inchina.
Da, domnule profesor. Acum sunt pe deplin edificat
si inteleg Malta ratiune teologica, in spiritul sfintei noa-
stre credinte creOne, ca trebue si suntem datori cand
trecem pe langa santa Biserica, daca nu avem timpul si nu
putem a intra intr'insa si a ne inchina acolo, trebue cel
putin trecand sa ne inchinam. Va multumesc din inima
domnule profesor, pentru bunatatea ce a'ti avut a va os-
teni atat cu ex,plicarea sff lamurirea acestei chestiuni,

www.dacoromanica.ro
1026 SE CADE A NE INCHINA CAND TRECEM PE LANGA BISERICA?

Aci s'a sfaqit convorbirea noastra. De altmintrelea

trebuia a o sfar0, caci eram dela ajuni la locul unde fie-
care trebuia a ne ocupa de datoriile ce aveam In acea zi.
Terminand §i despartindune, i-am spus cucernicului
parinte Ca asupra acestei chestiuni, daca voe§te sa teolo-
ghisim mai pe larg, sunt la dispozitiunea prea cucernicei
sale, qii cand va binevol.
Dr. Drag Demetrescu.

TOT SPRE BISERICA.

Cercetand mersul spiritului omenesc In desvoltarea sa,
gasim anumite pareri, care stapanesc In anumite vremuri,
pareri nascute din diferite Imprejurari §i devenite tiranii
timpurilar. -Cand aceste hotarlri au plecat dela persoane,
epocele au purtat numele acelor persoane, iar cand au a-
tarnat de anumite fapte, atunci epocele au purtat numele
cauzelor sau numele rezultatelor, dupa cum puterea unora
sau a altora a- fost mai mult sau mai putin impunatoare.
Omenirea, intr'un timp dat, este fortata sa-qi Indrepteze
activitatea lute() anume directiune qi acl spiritul i§i da
1ntreg tributul sau de munca; de aci vine §i mirarea noa-
stra, cand, cercetand trecutul, nu-I putem pricepe de multe
ori, sau ni se pare cu totul curios. Fetele istoriei omenirii,
privite din acest punct de vedere, sunt cu totul deose-
bite, chiar atunci cand povestesc aceea§i idee sau acelaq
lucru, Si nepotrivirea vine de acolo ca, In judecarea lor,
intervin elemente noi, pe care spiritul, le descopere sau le
inventeaza cu timpul, ori, pur §i simplu, numai le presu-
pune. Teoriile nu sunt obligate sa fie intotdeauna Clare
qi pozitive, ele pot fi §i numai inchipuite pentru un mo-
ment, lasand viitorului sarcina de a le fixa qi a be de-
monstra. Dar afara de aceasta, nu toate mintile se po-

www.dacoromanica.ro
 TOT SPRE BISERICA 1027

trivesc, $i mai adesea on o judecata se multumeste cu o

demonstratiune mai saraca, pe cats vreme altele cer yeti-
ficari minutioase si calcule cat se poate de profunde, de
aci un alt neajuns: Ca ceeace pentru unii e axioms; pen-
tru altii este o falsitate, prezentata In haina sofismelor.
In asa chip s'a plimbat spiritul omenesc de cand e lu-
mea si pe ass cal a ratacit continuu, avand tntotdeauna
grija sa spuna Ca teoriile date la lumina nu sunt ultimul
cuvant al cercetarilor sale.
Un singur punct a fost si a ramas. de care s'au isbit
si se vor isbi, de sigur, multa vreme luptele intelectuale,
fall a putea fixa ceva solid, cu puterile ratiunei omenesti,
asupra lui. Acest punct a fost supranaturalul, a fost acea
putere datatoare de viata, acea mans ascunsa care guver-
neaza si intervine cand trebue, care incurca socotelele
celor fara de socoteala si descurca firul treburilor, atunci
cand crede si cand voeste. Ceeace face puterea Acestui
necunoscut pentru stiinta asa numita pozitiva este tocmai
faptul ca se ocupa mereu de Dansul. Ce rezultate ay dat
aceste ocupatiuni, nu cadrul acestui articol ar fi indestula-
tor pentru asa ceva; studii speciale sunt multe, si acolo
se pot citi de toate; un lucru, lnsa, este comun $i con-
stant: niciodata o parere n'a ramas definitive asupra a-
cestui punct pe taramul filosofic, si iarasi niciodata, dar
absolut niciodata, Biserica nu $i -a schimbat vederile In a-
ceasta privinta, ci a pastrat constant, neschimbat $i ne-
clintit punctul sau de vedere. *i ad au fost capete alese,
au fost spirite inalte si inzestrate cu bogate cunostinte
din stiintele pozitive, si cu toate astea au ramas statornice
In credintele Bisericii, cu toate vijeliile vremurilor, care
n'au avut alt dar decat ca, punandu-le pe calea cercetarilor,
sa le fixeze $i sa le statorniceasca $i mai mult in convin-
gerile pe care le aveau. Nu de putine on Intalnim oameni
savanti, cari declare ca cercetarile stiintei nu se pot in-

www.dacoromanica.ro
1028 TOT SPRE BISERICA

tinde decat pans la o anumita bariera si ca ce e dincolo

Intrece puterile priceperii mintii omenesti. Altii, admirand
misterele naturii cu profunziunea for plina de neinteles,
s'au. multumit cu constatarea for fara a le defini si si-au
facut o placere sufleteasca din extaz.
Daca omul ar fi intotdeauna sincer si daca in actiunile
sale ar purcede intotdeauna cu sufletul curat, de sigur ca
marturisirile sale ar fi corespunzatoare convingerilor si to-
tul ar merge in bund regula. Omul, insa, din fire e am-
bitios, e mandru si are o mandrie in raul inteles at cuvantu-
lui; el starue in ceeace a afirmat, chiar atunci cand sunt
elemente puternice, ce, in mod normal, ar impune modi-
ficarea convingerilor de mai inainte. Acestui rau mai ur-
meaza un alt Intreg cortegiu de neajunsuri, caci se prea
poate ca autorul sau emitatorul unei teorii sa aiba sco-
sa 'aiba supusi si de aci urmarea Intemeerei unei scoli,
care, pentru noutatea ei, o sa faca sgomot, valva si o sa
fie imbratisata de multa lume doritoare de lucruri noun.
Cu tacestia, de cele statornice alta data nici nu mai poti
vorbi, fiindca nu esti in curent cu ce a aparut de curand
si care 'a felcut epoccio in alte tari cu multa cultura, «nu
ca a noastra.> Pentru clansii ramai un inapoiat, un om
din timpul lui Pasvante si atata tot. Ba ce e mai mult,
de mai starui cumva sa reei discutia, sä produci .vr'un
argument, iti castigi beleaua, fiindca onoratul tclu preopi-
nent, in lipsa de argumentare logica, iti adreseaza fel de
fel de cuvinte pline de dispret si provocatoare de scene
neplacute si regretabile. Cunoscator at acestor urmari $i
dandu-ti socoteala de situatia, pe care ti-ai crew o, urmand
pe interlocutorul tau, renunti la orice discutie, lasandu-1
cu surasul satisfacator ca te-a invins si cu o privire dis-
pretuitoare pe care ti-o arunca In asa chip, ca sä fie ob-
servata de cei dimprejur. Cateodata ramai uimit, vazand cu
cata usurinta prinde imitatia In .chestiuni de idee. Snobis-
mul acesta este inspaimantator.

www.dacoromanica.ro
 TOT S PRE B1SERICA 1029

Dar iata ca vin vremuri, cand omul,: vrand, nevrand,

isbit de anumite fapte, de puternice evenimente, trebue
sa se destepte, trebue sa se isbeasca cu capul de pragul
de sus, si atunci chiar de n'ar voi, trebue sa vaza pe cel
de jos. In materia care ne priveste, s'au scurs vremuri si
s'au rostogolit multe pareri, producand nelinistea si tur-
burarile care trebuiau sä urmeze in mod fatal si care erau
legate in mod strans de acele pareri.
Asa, pentru edifiarea repede, n'avem decal sa ne du
cem cu gandul numai peste trei secole si, pentru variatia
teoriilor, sä luam ca punct de plecare secolul al XVII-lea,
secol in care se produce o reactiune, un fel de curaj al
oamenilor care impartasau si sustineau vederile Bisericii.
Cu toate defectele acestui veac, care trebuesc cautate in
starea bolnavicioasa a trecutului, daca ne ridicam la ge-
neralitate, la a ele puncte care formeaza jaloanele si can-
delete pe care s'a sprijinit omenirea si care au luminat
cararile scriitorilor In acel des intuneric, vedem ca reli-
giunea face loc filosofiei; aceasta recunoscand ca este fiica
ei, este extrasul in esenta, ceeace de altfel exista, caci fi-
losofia religiunilor ocupase mutt de tot pe parintii si scrii-
torii bisericesti. In acest secol se recunoaste indoita trebu-
inta de a crede si de a sti, cea dintaiu subordonand pe
cea din urrna. Intelepciunea omeneasca, tinzand prin lu-
mina la un ajutor supranatural, nu intarzie sa se desvolte,
intrand in cercetarile profunde ale problemei, care cer..e-
tari nu se opresc deck in fata redutabilelor mistere ale
religiunei, unde libertatea de a cugeta n'are alta margine
decat domeninl credintei. Cine a cetit sau citeste tratatele
de filosofie ale lui Bossuet, Fenelon, Nicole si Malebranche
se convinge lesne de adevarul sustinut de not mai sus.
Malebranche nu se sfieste de a intra chiar in cercetarea
sau analiza misterelor si a cauta cu toga sau gacara ta-
tiunei secretul lor. Motivul, care I -a Indemnat la aceasta,

www.dacoromanica.ro
1030 TOT SPRE BISERICA

a lost faptul ca ratiunea omeneasca, fiind o scantee diving,

putea strabate in adancurile cele nepatrunse. Vazand, insa,
zadarnicia stradaniei sale, afirma ca ratiunea este corupta
prin pacat si de ad imposibilitatea sa In cercetari. Prig
urmare ea trebue supusS credintei de acolo de unde nu-si
mai poate continua activitatea cu succes. Filosofia, fiind
intotdeauna nesigura; religiunea ramane adevarata filosofie.
Am vorbit mai sus de scoale, si,.in acest veac, avent
a face cu doul scoale filosofice: cea germana si cea Iran-
ceza. Daca scopul pe care-1 urmaresc aceste scoale este
acelas, nu tot astfel sta lucrul cu modul si mijloacele de
cercetare, de investigatiune, precum si cu usurinta on pre-
cautiunile, pe care le au in vedere la pronuntarea cuvan-
tului for asupra rezultatelor. Si daca filosofia franceza se
sileste cateodata sä se desparta de religie, punand in filo-
sofie ultima treapta a desvoltarei spiritului omenesc, filo-
sofia germana a ramas mai totdeauna religioasa, chiar a-
tunci cand ea s'a crezut ca se afla in cea mai mare libertate
speculative. Pentru secolul al XVII, numele lui Leibnitz,
care si prin nastere si prin stiinta si prin traiu apartine
acestui timp, este destul ca sa faca dovada afirmatiunilor
noastre. DO Kant da la lumina crilica rafiunei pure, filo-
sofii vor cauta cu toate acestea sa se tina cat mai a-
proape de filosofia religioasa, pana cand unii vor ajunge
sa se identifice cu dansa. Din aceasta identificare va esi
gustul filosofiei pentru cercetarile teologice, si al teologilor
pentru problemele filosofiei. Aci trebue vazuta si adeva-
rata cauza a scolasticei, adica in acest din urma gust.
In scurt, caracteristica generala a secolului at XVII-lea
este religioasa si toti cercetatorii aduc laude religiunei. Si
pentru documentarea acestui fapt nu e nevoe sa citam
din cei mai apropiati de ideile religioase, fiindca gasim ci-
tate .importante In chiar scrierile filosofilor cu destula li-
bertate in cercetare. Iata una: (Religiunea este regiunea

www.dacoromanica.ro
 TOT SPRE BISERICA 1031

tuturor enigmelor vie tii, §i toate contradictiunile cugetarii

acl tsi gasesc deslegarea tor. Este regiunea unde se linis-
tesc sau se potolesc toate durerile sentimentului, regiunea
Wei vesnice si adevarului desavarsit. Ad curge fluviul
Lethe, din care sufletul bea uitarea tuturor relelor si tutu-
ror nedreptatilor, aci toate luminile timpului se risipesc si
dispar fats de lumina infinitului. In constiinta de. Dum-
nezeu, spiritul se desbraca si scapa de orice forma mar-
ginita §i finita: este constiinta cu desavarsire li.bera de In-
lantuirile materiei, este constiinta adevarului absolute.
Se credea Ca, cu inceputul acesta, lumea va pasi mereu
spre ideal, observand acest concert armonios intre teologii
filosofi si filosofii teologi.
* *

De odata, insa, in secolul at XVIII, filosofia declara ras-

boiu mare religiei. IA ofensiva, neaga origina )divina a re-
ligiunei nu vede In aceasta decat o superstitiune, Inchisa
In creerul catorva vizionari ai tntretinuta §i perpetuata de
ignoranta poporului. Aceasta este parerea marei majori-
tati a filosofilor din acest timp. Deistii, ca Voltaire, Impar-
tasesc aceasta opiniune cu ateii ca Diderot si Holbach. In
acest strigat universal de lupta, cateva spirite politice ca
Montesquieu au cuvinte de respect pentru institutiunile
religioase; cateva suflete independente §i curagioase ca
Rousseau au accente de entusiasm pentru evanghelie §i
morala Invataturei Mantuitorului lists Hristos.
Daca, lnsa, atat Montesquieu cat si Rousseau se vor
forty pe ici pe calea sä ne des pe liberiii cugetatori, tre-
bue sa cautam cauza in spiritul timpului, care, chiar cand
e nedrept, 1 i impune autoritatea sa, de oarece puterea
opiniunei este foarte mare si hotaritoare, atat pe taram
9tiintific cat si pe taram administrativ. Ca mai tarziu va
vent desmeticirea, va veni, dar deocamdata opiniunea sta-

www.dacoromanica.ro
1032 TOT. SPRE BISERICA.

paneste, cu toate cugetele drepte dar raslete, fiindca a-

tunci and cei multi zic intr'un fel, prin forta lucrului se
amesteca Intre acestia *i acei cari nu cugeta la fel cu ei,
dar cari, din diferite Imprejurari tac adevarul. Genialul
Pascal a numit opiniunea regina lumei, fiindca opiniunile
conduc societatile si le conduc clupa a for vointa.
In fata unei puternice atmosfere de ateism, scriitorii si
teoreticianii secolului al XVIII voesc a supune dogmele. la
o cercetare minutioasa si cu pretentiune stiintifica, dand
religiunei atacurile cele mai violente, dar si cele mai ne-
drepte. Filosofia cerceteazd cu deamanuntul cartile reli-
gioase, nu pentru a se folosi de ce e bun intr'insele, ci
pentru a gasi scazaminte si motive de combatere si dis-
trugere. Ba chiar acolo uncle nu le gaseste, le inventeaza.
In fata unei asemenea stari de lucruri, teologiei nu-i ra-
mane altceva de facut, deck sd stea in aparare, care,
fata cu asemenea vremuri, era Inca prea mult daca putea
fi sustinuta cu succes. Majoritatea formand-o ireligiosii si
ateii, vocea aparatorilor religiei abia se aude si putini sunt
cei .ce au curajul sä duca o lupta atat de puternica con-
tra unui nor atat de gros si vijelios. Dar daca acesti lup-
tatori, acesti scriitori n'au fost socotiti atuncea si, nefiind
la moda, au fost priviti ca obscuri si cu vederi stramte
scrierile for le-au ridicat numele mai In urma, cand norul
a trecut si azi stau in mare cinste. Intr'un cuvant, pentru
vlosofia acestui secol, tot ce e virtute si ide psihologica
in legatura cu supranaturalul este nenatural si deci contra
adevarului. E domnia materiei in toata stralucirea ei, e
fieacul materialismului si al egoismului dus la ultima mar--
gine. De Dumnezeu, de Patrie, de socieiate, de mild, de
binele general nici vorba nu poate fi. Folosul momentului
si individual prin orice mijloace, iata terra!
*
*
Nu tot asa este gandirea secolului sl XIX, caruia' cultdl
pentru studiul istoriei i-a nascut gustul pentru toate ope-

www.dacoromanica.ro
 TOT SPRE BISERICi 1033

rile maxi si pentru toate doctrinele profunde. In prima sa

parte, acest secol voeste sa faca istorie impartiala si critics
dizinteresata, dar aceasta nepartinire nu-si castiga liber-
tatea decat mai, mai, catre sfarsitul celei de a doua juma-
tati.. Virtutea morals, folosul ei cel mare pentru societate,
lunga trainicie a religiunei, proba facuta prin studiul isto-
riei. Ca dansa se gaseste in leaganul fiecarei natiuni, toate
acestea nu puteau sa permita savantilor, ca sä explice
fapte ass de marl din cauze ass de sarace, cum se facuse
'Ana ad. Istoria devine o autoritate de prima forta. Ea
produce o intreaga serie de experiente, $i, cercetand in
mersul sufletului omenesc, ii desemneaza drumul in viitor.
Cum, se intreaba istoricul, o instilutiune ass de populua
si ass de statornica ca religiunea ar putea sa fie conside-
rata ca un accident in desvoltarea civilizatiunei generale
de pruncia careia o gasim ingrijind intotdeauna cu o de
osebita atentiune; se veseleste cu natiunea, cand ajunge
la botezul progrosului ei, o gasim in culmea gloriei cand
civilizatiunea se urea spre culmi, dar pe carari drepte; insa
o gasim si plangand cu lacrami marl si plina de amara-
ciune, cand natiunile, abatandu-se dela principiile ei
urmand filosofia materialista, merg spre a-si da sfaxsitul.
In acest caz, pe cand filosofia isi priveste ruina ce a fa-
cut-o; religia isi acopere fata cu durere. Dar istoricul se
mai intreaba: Daca religiunea nu este decat un product
al imaginatiei, o gresala naiva a copilariei spiritului ome-
nesc, cum se face ca ea persista in toate epocile, pe care
le strabate sufletul in desvoltarea sa ? Cum se face ca
chiar in etatea barbateasca sau de vigoare a spiritului
menesc, gasim religia stapanind oameni atat de. insemnati,
say.ant si chiar genii? Credinta n'are ea, oare drepturi a-
supra naturii ornenesti, tot ass precum le are si stiihta,
dar adresandu-se. la o alts parte a omului ? Patruns de a-
ceasta grija a rostului sau, pe lume, savantul intra in cer-

www.dacoromanica.ro
1034 TOT SPRE B1SER1CA

cetari serioase, se foloseste de experienta trecutului si

mans progresul mai departe.
Pentru tnlesnirea doritorilor de studii in aceasta direc-
tiune, amintim, in treacat, ca trei cai s'au urmat pentru
ajungerea la deslegarea Intrebarilor mai sus aratate, si a-
nume: metoda etimologica, metoda istorica si metoda psi-
hologica. In ce consists fiecare din acestea, nu e locul a
arata ad si nici nu este scopul articolului de fata. Dori-
torul le poate studia In parte, caci sunt si frumoase si fo-
lositoare. Semnalam numai ca secolul al XIX se poate
privi ca un rasarit de soare, dar care se urea foarte in-
cet si care din and in and se mai ascunde dupa unii
nori, care ti intuneca lumina.
*
* *

Cu inceputul secolului al XX, stiinta incepuse sa pri-

ceapa ca sunt anumite margini pans unde isi poate In-
tinde cercetarile, ba chiar in acelas teren Isi Impartise
munca si nu-si spunea cuvantul decat acolo unde lucra-
se. Fiecare ramura de activitate respects rezultatele do-
bandite de celelalte si era o stima reciproca. Era un semn
bun. Biserica incepuse a fi, ceeace a lost si trebuia sa
ramana: barca sufletului. Totusi rataciti existau si semi-
cultii nu incetaserA sä-si arate ifosile. Dar cultura merge
incet si pe nesimtite si sarcina acestui secol era, dupa toate
probabilitatile, sa aduca pe rataciti la cunostinta adeva-
rului, sa-i Intoarcs spre usile Bisericii. Cafea omeneasca
este inceata si anevoioasa, pentru multe si multe motive
si natura omului este ass de curioasa, !neat ar trebul din
fiecare cuvant din aceasta constatare sa faci o carte de
mii de pagini. Se merged greu, sau poate ca Atotputer-
nicul nu mai putea Ingadul ratacirea. A gasit de trebuinta
sä intervina, si iatane unde suntem. Semne an mai Post
date destule, dar nu s'au priceput, nu s'au studiat. i ce

www.dacoromanica.ro
 TOT SPRE BISERICA 1035

curioasa roata a vremii l Cu o suta *i ceva de ani In urmg,

fun revolutia franceza, pornita din idei de libertate, pe care
le tntindeau *i asupra religiunei. Ce s'a petrecut atunci,
e tuturor prea cunoscut: In locul religiei s'a Intronat tat
simbol al frumusetii, al golului pamantesc *i tot gandul
qi toata cugetarea *i-au rupt aripile; refuzand de a mai
sbura In sus, au cazut la pamant, care lea inmormantat.
Rezultatul este cunoscut: adevarul a strigat tare *i surzii
au trebuit sä-1 auda *i sa.-i dea locul ce i se cuvenek. Zei ;a
desbracata a fost Bonita din temple; Hristos a fost cerut
de toti sa fie prea marit.
Atunci se luptau cei ce nu credeau nici In zei supra-
naturali, nici tntr'un singur Dumnezeu; erau necredincio*ii,
erau ateii. Azi, Insa, lucrurile s'au rostogolit cu multa graba;
azi ne gasim In fata celei mai marl nenorociri pe care n'a
vazut-o lumea niciodata, *i pare ca fata lucrurilor s'a schim-
bat ca prin farmec. Cu cat nenorocirea, ce ameninta, e
mai mare, cu atat *i desmeticirea pare a fi mai grabnica.
Se gasesc In lupta zecimi de milioane qi In toate partite
*i de pretutindeni se Inalta rugaciuni ca.tre' cel Atotputer-
nic. Toti, dar absolut toti: credincio*i, sociali*ti, nihili*ti,
WO *i-au pus speranta In ocrotirea Celui ce pana ad le era
necunoscut. Domnitori, regi *i imparati, carora li se pros-
ternau cei mici, dar care nu vedeau nimic mai sus de co-
roana lor, azi Inghenuche qi-*i ridica. ochii *i rugaciunile
spre Cel ce este scaparea tuturor. Un macel mai groasnic
ca cel de azi, nu s'a pomenit; dar Si o spulberare a tot
ce e nicminicie qi pustiu In sufletul omenesc, iar nu s'a mai
vazut. Toti marturisesc pe Dumnezeu Si toti alearga spre
El. Vaduva care *i-a perdut copilul, singurul sau sprijin;
sotia care nu *tie de barbatul *i poate *i de un copil sau
doui ai sal; generalii carora li s'a adus qtirea de perderea
odraslelor; printii qi chiar regii care nu *tiu nici macar
mormantul fiilor lor, toti and de dorinta de a be vedea cel

www.dacoromanica.ro
1036 TOT SPRE BISERICA

putin pulberea oaselor. in imposibilitatea de a-si Implini

eel putin aceasta dorinta, un strigat de speranta se ridica,
o voce puternica le spune: uitati-va mai sus! 0 lumina
incepe sa strabata intunei icul, si un balsam linistitor sa
revarsa peste sufletile amarite: emote revederea a tot ce -ai
iubit, a tot ce-ai avut scump, dincolo de mormant, in lu-
mea luminilor, acolo toci ai tai to asteapta, acolo si numai
acolo vei pricepe de ce vaduva si-a trimis pe unicul sau
fiu in rasboiu si de ce chiar capul incoronat, care avea
toata putinta 'sä-§i apere odrasla, a dat-o flacarilor si chi-.
nurilor.
In aceasta bubliitura de tunuri, in aceste distrugeri si
prapaduri, cand lumea nu mai sae ce voeste si Incotr'o
merge, faca Cerul ca sa se reverse darurile Dufmlui &Ant
peste noi, sä ne lumineze cararile si sa ne arate telul ca-
tre care trebue sa ne indreptam. far noi cei credinciosi,
precum si toti cei ce uitasera calea dreapta si au sufle-
tele indurerate si. obijduite sa ne intoarcem tot spre sfanta
Biserica, ca aci si numai aci e scaparea. .De altfel, dupa
toate probabilitatile, acesta mi se pare ca e semnul vre-
mii. Dumnezeu, pentru aceasta, isi va intinde mila sa nu
numai spre cei ce l- au cunoscut, dar, iertand §i pe cei ce
nu au stiut ce fac, avem speranta Ca si-6 va intinde a-
supra tuturor, onclonand ingerilor sä sune din trambita pa-
cea peste toata intinderea globului.
B. Man,garic.

www.dacoromanica.ro
 STMATTA.
II) Un eveniment; care poate fi luat ca baza pentru cal-
cularea anului nasterii Domnului, este aratarea stelei care
a detfrminat pe cei trei magi despre cari vorbeste E-
vanghelia; sä vina la Betlehem, ca sa se inchine pruncului
Iisus. Inca din vechime s'a scris mult despre aceasta stea
si discutiunea totus nu e lnchisa. E de notat ca rezultatul
la care se ajunge pe aceasta cale e cutotul altul decat
cel la care se ajunge pe cale istorica si o armonizare a
amandon.ra nu s'a putut realiza pa.na acum.
Ineepand cu Kepler, cei mai multi astronomi au vazut
in steaua neobicinuita, care a condusy)e magi la Betlehem,
nu o stea noun, nici vr'o cometa, ci conjunctiunea, adica
intalnirea, sau mai exact apropierea planetelor Jupiter si
Saturn. Aceasta conjuctiune a avut loc, dupa calculele as-
tronamice, in conAelatitmea sau zodia pestilor, la anul 747
dupa fondarea Romeiadica cu 6 Inainte de inceputul
erei cre..tine vulgare sau dionisiaceIn zilele de 20 Maiu,
27 Octombrie si 12 Noembrie. La aceasta dinurma data
s'a apropiat de cele doua planete de mai sus si o a treia,
planeta Marte:
Intamplarea aceasta atar de rata a conjunctiunii mai In-
ni a doua si dupa aceea a trei planete, ar fi dar feno-
menul ceresc, stcaua minunata, de care vorbeste Evan-
ghelistu1,1) ca s'a aratat la nasterea Domnului.
E cunoscut ca Astrologia juca in vechime la multe po-
poare, $i mai ales la Asiro-Babilonieni sau Haldei, un foarte
mare rol si ca dela ei se raspandise in tot Orientul. A-
strele ingenere nu se studiau din punct de vedere stiin-
') Mateiu II, 1 10.
liserira Ortodoxi Romani 5

www.dacoromanica.ro
1038 STEAUA MAGILOR

ific, ci pentru influenta ce se credea ca au asupra vietii

omenesti. Si era firesc sä fie asa., pentruca fiecare astra
--si indeosebi soarele, tuna si cele cinci planete cunoc-
cute pe atunciera socotita ca divinitate. Ivirea unei co-
mete, a unei stele necunoscute, conjunctiunile de planete
si orice fenomen ceresc neobicinuit trebuiau dar sa fie
prevestitoare de ceva neobicinuit, rar, miraculos in viata
unui popor sau chiar a omenirii Intregi.
Dar care e explicatiunea faptului ca cei trei magi an
venit din rasaritul indepartat in Iudeea, ca sa vada impli-
nirea evenimentului prevestit de acea conjunctiune si care
era evenimentul asteptat?
Cei trei magi au fost, dupa toata probalitatea, trei a-
strologi haldei. Dupe principiile astrologiceale asa. zisei
Astrologia sanaasa cum le-au inteles nu numai Haldeii,
ci si un Pitagoras, Hippodrates, Baco de Verulam, Co-
pernic, Kepler, Tycho Brahe s. a. fiecare tarn sta sub in-
fluenta unei anume constelatiuni sau zodii, de care e strans
legata soarta sa. Trecerea planetelor sistemului nostrei so-
lar prin acea constelatiune are dar o influenta buna sau rea
pentru Cara respective si anume trecerea lui Saturn, Marte,
Uranus si Neptun are influenta rea, Cara aceea trebue
sä se astepte la totfelul de calamitati in acel an, pecand
trecerea lui Jupiter si Venus are influenta buna, e un semn
de vreme linistita, imbelsugata, prielnica pentru orice in-
treprindere.
Palestina se afla dupa spusele lui Rabi Abravanel
sub zodia pestilor. Conjunctiunea avand loc in constelati-
unea sau zodia pestilor, magli haldei si-au flat dar numai
decat seama ca evenimentul prezis de ea privia. Palestina
si deaceea au vent la lerusalim, capitala Palestinii.1) Aci
se asteptau ei sa afle pe noul rege, aducator de mantu-
ire, pe care-1 astepta cu nerabdare in acp1 time tot Ori-
entul, pe regele despre care pomenesc in scrierile for si
Tacitus si Suetonius ca area sa vine din Orient, din Cara

1) Vezi Das G.:burtsjahr Jesu de C. Tomsen, m Glauben and

Wissen," anul VII (1909). pag. 452 si Nochmals der Stern der
Weisen de Marie Thelemann, in Die Reformation," anul IX 1910)
pag. 55, coloana II.

www.dacoromanica.ro
 STEAUA MAGILOR 1039

Tudeilor .i pe acesta 1-au gasit Si adorat magii in per -

soana pruncului Iisus.
Ca1cule astronomice mai precise si not date $i cunostinte
de Astrologie haldaica, au stabilit insd ca conjunct iunea
de mai sus n'a ut loc in constelatiunea pestilorcum
a afirmat Kepler si multi -dupa ell) nisi la datele spuse
le el. Astfel dupa migdloasele calcule ale D-rului Neuge-
bauer dela institutul astronomic din Berlin, conjunctiunea
lui Jupiter cu Saturn a avut loc in anul 748 dupa fonda-
rea Romei, sau cu 6nu cu 7 ani Inainte de nasterea lui
Hristos dupa era vulgara, si in constelatiunea berbecelui
tar nu a pestilor. Punctul culminant, adica apropie-
rea cea mai mare intre ambele planete,conjunctio ma-
xima, cum se chiama in Astronomiea fost atins in ziva
de 24 Decembrie a acelui an, cand Jupiter s'a aflat la 15
rade, adica tocmai in mijlocul constelatiunii berbecelui.3)
Aceste date sunt confirmate intotul si de papirusul de-
motic Cu No. 8279, din muzeul din Berlin, descifrat si
folosit in aceasta chestiune de medicul Cavaler de Oefele.
Acest papirus coprinde. un tablou de planetele vazute $i
conjunctiunile planetare dintre anii 17 a. Chr. Si 10 p. Chr.
In el se arata ca conjunctiunea dintre Jupiter si Saturn a
avut loc la 11 Aprilie 748 a. u. c. in constelatiunea ber-
becelui .i a fost vazuta pana 1a,21 Iunie, cand Jupiter a
intrat in constelatiunea taurului, pentru ca la 25 Noem-
brie sä intre dinnou in constelatiunea berbecelui .i sa a-
jungd la conjunctio maxima in ziva de 24 Decembrie.4)
Conjunctiunea dela 11 Aprilie insemneazddupa calcu-
lele astrologilor haldei ca Iisus ar fi lost conceput in ziva
de 11 Aprilie, cea dela 24 Decembrie ca Iisus s'a nascut
in acea zi.
Mersul stelei, cum este descris, de st. Evanghelist Ma-
teiu, ar corespunde cu ceea ce Astronomia 1nvata ca s'a pe-

C. Thomsen, hcul citat.

)
2 Indeosebi H. H Kritz nger, in , G'auben and \Nissen," anul
VI I, pag. 95 97 si in articolele citate din Die Reformation".
Die Reformati(m. 1910, pag. 23, coloana II.
4) Aceste cercetari au fost publicate mai intai in Nlitteilungen
der vorderasiatschen Gesellschaft", Heft 2, 1905. Act sunt citate
dupa. .,Die Retormatioq" No. din 9 lanuarie 1910, pag. 22.

www.dacoromanica.ro
1040 STEAUA MAGILOR

trecut cu desfasurarea conjunctiunii in chestiune. and

magii au sosit in Ierusalim si s'au prezentat lui Irod, ei
zic ca au vazut steaua in rdsdrit (vers 2). Prinurmare ei
vazusera mai de mutt steauaadica intre 11 Aprilie si
21 Iuniecare atunci nu se mai vedea. Zic apoi ca au va-
zut steaua qin rasarit,) expresiune astronomica sub care
se intelege inceputul conjunctiunii, iar nu rasaritul ca punct
cardinal, cä adica steaua ar fi fost spre rasarit, caci ea tre-
bue sa fi fost spre apus. Mai departe (vers 9) Evangheli-
stul adaoga ca magii, cAnd au voit sa piece din Ierusalim
au vazut dinnou steaua pe care o vazusera cln rasarit*
si cal ea a mers inaintea lor pand ce 4a stat, deasupra to-
cului unde se afla pruncul. Expresiunea as stat, ar fi ia-
ras astronomica si ar arata punctul culminant at apropi-
erii celor douA planete din cazul de fatA, a lui Jupiter cu
Saturn, care a avut loc in ziva de 24 Decembrie, acel mo-
ment in care planeta activa, Jupiter, a ajuns in niijlocul
constelatiunii berbecelui, a stat putin pe loc si dupa aceea
a inceput a se departa din nou.2)
Daca steaua magilor n'a fost altCeva decat o conjunc-
tiune de planete, aceasta conjunctiune nu poate fi alta cleat
cea din anul 748 a. u. c. Aceasta pentru mai multe motive:
Intai, pentruca din mai multe conjunctiuni planetare cari
au avut loc in anii 747 si 748 a. u. c., singura aceasta a avut
loc in constelatiunea berbecelui, pecand celelalte au avut
loc in constelatiunea pestilor. Conjunctiunele lui Jupiter cu
Saturn in constelatiunea berbecelui sunt foarte rari. Ele se
IntamplA abia odata In o mie de ani, pecand in constelatiu-.
nea pestilor si in celelalte constelatiuni asemenea conjunc-
tiuni au loc in mai putin de 20 ani. Prinurmare cele dintai,
ca ceva foarte rar, trebuiau sa produca mai mare impresie,
sa para ceva minunat si prevestitor de intamplari neobici-
nuite, pecand cele de al doilea erau ceva aproape comun si
nu puteau impresiona in chip deosebit. Ca atare conjunc-
tiunea lui Jupiter cu Saturn din constelatia berbecelui, din
anul 748, a fost, dupa toata probabilitatea, cea cunoscuta
sub numele de steaua magilor.
Al doilea. Conjunctiunele din constelatia pestilordupa
2) Die Reformation," acelas numar si an ca mai sus.

www.dacoromanica.ro
 STEAUA MAGILOR 1041

voile cercetari in domeniul Astrologiei haldaicenu pre-

vesteau evenimente imbucuratoare, ci dimpotriva triste,
maxi nenorociri. Profesorul Hugo Winckler, din Berlin, unul
din cei mai buni cunoscatoridaca nu cel mai bunai A-
strologiei haldaice, sustine ca o conjunctiune in constela-
tia pestilor ar fi insemnat sfarsitul lumii, iar nu nasterea
unui Mantuitor.1) Conjunctiunile din constelatia berbecelui
prevesteau dincontra evenimente inbucuratoare, vesele,
fericite. Fericitul eveniment care se astepta in acest timp
cu multa incordare sufleteasca era nasterea unui mare rege
care sa aduca lumii fericire si mantuire. Magii haldei da-
dusera acestui rege sau imparat numele de regele soare-
lui si o traditiune veche spunea ca acesta se va naste in
- Amurru.Tara apusului, nume sub care se intelegea Pale-
stina. Deoarece Palestina si in special Iudeea, sta sub in-
fluenta constelatiunii berbecelui, fu un motiv mai mu t
pentru magi ca sa caute aci pe noul nascut rege, de care
legau atatea nadejdi. Pentru aceasta ii si aduc ei ca da-
ruri, tocmai acele daruri cari se obicinuiau a se aduce
soarelui: aur, tam5.e si smirna.
Asadar numai aceasta conjuctiune putea .determine pe
magi,') sa-,si paraseasca Cara, sa porneasca Intr'o calatorte
lunge si sa vine in Iudeea, ca sa se tnchine Imparatului-
M antuitor.
Dace ei vor fi plecat din Sara for indata dupa observa-
rea primei conjunctiuni, adica. la 11 Aprilie, sau catre star-
situl ei, adica in Iunie inainte de 25, sau chiar mai tar-
ziu, nu s'ar putea. spune. Data plecarii si deci durata ca-
latoriei for depinde in prima linie de Cara si orasul de
unde au plecat si de neamul din care faceau parte, adica
daca erau intr'adevar Haldei, adica urmasi ai vechilor A-
siro-Babilonieni, on Persi. In acest dinurma caz, ei pu-
1) Cf. Die Reformation" 1910, pag. 23, col. I.
') Chestiunea, d .ca conjunctiunea de care e vorba a avut loc
in constelatiunea pestilor sau intr'a berbecelui se clarific5. 'Dana la
un punct si discutiunea asupra ei inceteath, daca e adevarat Leea
ce se afirma in Die Reformation" 1910, pig. 55, ci pozitiunea
lui Jupitersi Saturn s'a schimbat din vremea Haldeilor pana azi
si Ca atunci constelatiunea pestilor coprindea o buna parte din
spatiul ocupat azi de constelatiunea berbecelui.

www.dacoromanica.ro
1042 STEADA MAGILOR

teau fi din vr'o provincie sau oral din partea de apus a

imperiului persan, deci nu prea departe de Palestina si au
putut parni la drum chiar la 25 Noembrie, and a inceput
a doua apropiere intre Jupiter si Saturn. Indiferent de tim-
pul cat au calatorit si deci cand au plecat din Cara lor,
magii se aflau in Iudeea pela 20 Decembrie, iar in ziva
de 24 Decembrie, cand Jupiter a ramas stationar, ei erau
In Betlehem.
Daca acesta conjunctiune este steaua magilor, atunci
dar Mantuitorul s'a nascut in anul 748 a. u. c. adica cu
mai mutt de 4 ani inainte de era crestina In curs, adica
cum a fost stability de Dionisie cel Mic.
Dar concluziunea la care se ajunge pe baza calculelor
astronomice de pana aci este foarte relativa nesigura,
pentruca desigur conjunctiunile de planete mai sus amin-
tite n'au nimic de a face cu steaua despre care scrie E-
vanghelistul ca s'a aratat la nasterea Domnului si care a
determinat pe magi sa intreprinda calatoria for catre Ie-
rusalim si Betlehem.
Sfantul Evanghelist vorbeste de o singura stea. E17.4p.s.v
-r:tp aassa r6v ricatiprx ri:2 civazolst=cdci am vdzut steaua
tut in rdsdril, zic magii. Daca ar fi fost o conjunctiune
de doua sau trei planete, cum sunt cele de mai sus, E-
vanghelistul ar fi pomenit desigur ca erau mai multe stele,
iar nu una singura. Oricine face deosebirea intre un sin-
gur lucre si mai multe lucruri. Mai ales in vremile vechi,
cand Astrologia juca un ass de mare rol si cand deci
observarea $i descrierea fenomenelor ceresti, mai ales a
celor neobicinuite, se faces cu cea mai mare scrupulozi-
tate, cu adevarata religiozitate chiar, e inadmisibil ca ci-
neva sa nu fi redat In mod absolut exact ceeace observa.
Devremece Evanghelistul vorbeste de o singura stea,
trebue neaparat sa fi lost numai una singura. 0 conjunc-
tiune (le planete e dar esclusa.
Ce a. putut dar sa fie? Sau o comets sau o stea noun.
Comets e greu de admis ca a putut fi, pentruca co-
.
metele se aratA intotdeauna in apropierea soarelui, au mer-
sul repede si dispar curand, pecand dela aratarea intai
a steiei descrisa de Evanghelist si 'Ana la a doua. aratare
a ei deasupra Betlehemului au trecut desigur cateva luni.

www.dacoromanica.ro
 STEAUA MA G-LLOR 1043

Nu ramane dar de admis decat ca a fost o stea noun

cum s'a vazut in vechime si in evul mediu. Astfel, in a-
nul 134 a. Chr. a fost vazuta in China si, proba6i1, si de
Hipparc o stea noun, foarte stralucitoare, in constelatiunea
scorpionului. In anul 827 p. Chr. s'a vazut asemeni in
scorpion, o stea a carei stralucire era egala cu a lunii in
primul patrar In anul 380 p. Chr. s'a vazut in acvila o stea
stralucitoare ca Venus. In anui 1572 s'a ivit steaua nu-
mita a lui Tiho (Brahe) in constelatiunea casiopea. Acea-
sta stea intrecea in stralucire pe Venus si s'a putut ye-
dea chiar ziva. Stralucirea ei a mers descrescand si a fost
vizibila intotal doi ani. Totasemeni a fost si steaua care
a aparut in 1604 in Ofiucus, a carei stralucire a fost mai
puternica cleat a lui Jupiter si ceva mai slaba deck a
lui Venus, care a fost observata si de Kepler si care a
putut fi vazuta iaral timp de doi ani. Analiza spectrala
a demonstrat in timpul dinurma ca pe asemenea stele se
produc puternice explozii de hidrogen, din care cauza stra-
lucirea for e deobiceiu mai mare decat a altor astre.1)
0 asemenea stea, o stea noua, a trebuit sa fie si steaua
pe care au vazut-o magii. Cum ea s'a aratat, dupa toata
probabilitatea, in constelatiunea berbecelui sau a pestilor
si in spre apus, magiica buni astrologi si deci si buni
cunoscatori ai zodiacului si ai evenimentelor ce se credea
ca prevestesc miscarile planetelor, aparitiunile de not stele
si ingenere toate fenomenele ceresti neobicinuite au
plecat spre Ierusalim, ca sa afle pe Imparatul cel' mult a-
steptat, pe aducatorul pacii si fericirii intre oameni.
Un mic calcul astronomic 15.murwe aproximativ tim-
pul cat au calatorit magii si ceeace spune Evanghelistul,
ca in timpul cand magii se aflau in Ierusalim steaua se
ascunsese, iar dupa aceea s'a aratat dinnou si i-a condus
pana la Betlehem, unde s'a oprit din mers. Miscarea de
rotatiune a pamantului presupune o aparenti miscare a
soarelui si a fiecarei stele fixe in timp de 24 de ore pe
tot intinsul cerului, dela rasarit la api..s, adica o miscare
de 3600 pe zi, sau de 150 pe ceas. Miscarea de translatie
1) Vezi C. Thomsen, Das Geburtsjahr Jesu, in Glauben and
\Vissen," anul VII, pag. 432 -453.

www.dacoromanica.ro
1044 STEAUA MAGILOR

a pamantului presupune deasemeni o miscare aparenta

a soarelui in timp de un an prin Coate censtelatiile zodiacu-
lui, dela apus spre rasarit, adiCA o miscare de 360" pe
an, sau de 30° pe lund. SA presupunem acum ca soarele
apusese de un ceas, cu alte cuvinte ca. se afla. la 150 de-
desuptul orizontului de apus si ca steaua cea noun se afla
la 45" de grade deasupra aceluias orizont, in momentul
cand magii s'au hotArit sa intreprinda calatoria lor spre
Palestina. Aceasta ne da o distantA de 15"+45°.60" in-
tre soare si stea. Aceasta distanta. de 60° a strabatut-o
soarele in interval de cloud luni si s'a intalnit cu steaua,
care din cauza luminii puternice a soarelui nu s'a mai pu-
tut vedea putin timp inainte si dupa apropierea sa ma-
xima de soare. In acest timp magii sosisera in Ierusalim,
caci ei spun ca au vazut steaua in rasarit, dar in acel mo-
ment n'o mai vedeau. Intr'aceea soarele a trecut repede-
din dreptul stelei si aceasta a inceput A fie vazuta din-
nou, desi deocamdata numai cateva minute, pentruca rA-
saria aproape °data cu soarele. Dupa 14 zile insa ea se
afla la 15" spre apus de soare, rasaria cu un ceas inain-
tea soarelui si se afla la rasaritul lui la 15° deasupra ori-
zontului estic. In acest timp au trebuit sa calatoreasca magii
dela Ierusalim la Betlehem. Calatoriile se fac in Orient de
obiceiu dupA amiazi tarziu, seara si dimineata de noapte
si pand ce se inteteste caldura. Magii au trebuit dar sa
piece si ei noaptea din Ierusalim. Drumul inspre Betlehem
merge mai intaiu drept spre miazazi, coteste apoi pu ;in
spre rasarit, Inconjurand mormantul Rahelei (la Bet-Giala
de azi) si duce apoi drept spre rasarit, la Betlehem. Mer-
gaud pe acest drum, magii au vazut dar steaua rasarind
in fdta lor, inaltandu-se pe orizont si oprindu-se, adicA a-
punand sau intunecandu-i-se stralucirea din cauza rasari-
tului soarelui, tocmai deasupra Betlehemului, cum zice E-
vanghelistul: «.,ci laid steaua pe care o vazuserd in rdsiirit.
mergea inainlea lor, pond ce a venit ii a WIWI deasupra
nude era pruncul.)>1)
Nu se poate dar si nu trebue sa intelegem prin steaua
magilor altceva deck o stea noun, pentruca numai acea-
.') Idem, ibidem.

www.dacoromanica.ro
 STEAUA MACALOR 1045

sta se potriveste intotul cu descrierea Evanghelistnlui si

nu sta in contrazicere nici cu rezultatul la care se ajunge
pe calea cercetarilor istorice cu privire la anul nastera
Domnului, intrucat stelele not pot aparea in orice timp
si aparitia, ca si disparitia lor, nu, poate fi calculata de
astronomi, cari se multumesc numat s'o inrecr6 istreze.
Ca stea, iar nu ca conjunctiune de planete, on cornea
sau fenomen meteoric, au inteles steaua si cei mai multi
si mai de seams parinti bisericesti si exegeti, din vremu-
rile cele mai vechi si 'Ana azi.
Astlel Sfeintul Ignatie, episcopul Antiohiei, ucenicu
sfantului Evanghelist Joan, spune: «0 stea a luminat pe
cer mai tare decat 9elelalte stele si stralucirea ei era nes-
. pusa, iar noutatea a produs mirare. Celelalte stele, dim-
preuna cu soarele si luna, jucau imprejurul ei, iar ea ne-
contenit revarsa lumina asupra celorlalte. *i se Intrebau
cu uimire, de unde poate fi acea aratare neobicinuita In-
tre ele?, I)
De aceeas pareremai putin elementul legendariceste
si Clement Alexatirinul.3)
Fericitul Augustin o numeste simplu stea (stella si sia'us.
Sidnlul Loan Gurddeaur socoteste ca a fost un me-
teor, sau mai exact o stea minuuata, neobicinuita, ne mai
vazuta, pentruca mersul, aparitia si disparitia ei nu se a-
semana cu a stelelor obicinuite. El aseamana acest me-
teor sau stea cu stalpul de foc, care a condus pe Israe-
liti prin pustia Arabiei, numindu 1 <aovallEg ri6(Jck:,;; scs
tuorip p.StriCnIJACTOS1/2C1 tiir i 61)tvputere nevazuta care a
lmbracat aceasta. Inf6tisare.4)
1) 'Aar-iip iv oupav(p 14Xxgcv 7sivr7.:, 1-6; aarip2;, zy.t TO pO)C
tXt)T05 cive-AXiktrroviiv xxt isvtap.6v 7xpetzsv r zmtva:1; airw), ro aa .
XOL1Ti 7riVT/ a5rpg ap./ iixEy 7.11 ctzVrin zopk I i ro rCp aaTEp. co-
rk 6.a riv r.nrip6iXX(.ov rd fp6.); atm!) urcip azvrx. rapaxii TS To, 7so-asv
xxwdrrls it avdp.oto; a.yrce..; Efeseni XIX, 2), confer si Protevan-
ghelia lui Iacob.
2) Fragmentul 74.
3) Apud Paul Schantz, Commentar tiber das Evangelium des
hetligen Matthaus, (Herder, Freiburg in Breisgau, 1879 , pag. 88
si Dr. lulin Olarin, Evangheliile dup4 Mateiu, Marcu si Luca,
comentate (Caransebes, 1894), pag. 25.
4) P. Schantz, lucrarea citatd.

www.dacoromanica.ro
1046 STEA.UA MAG1LOR

Eftimie Zigabenul Teofilad urmeaza pe Guradeaur,

si
dar se apropie mult §i de parerea comuna majoritatii pa-
rintilor bisericqti, admitand o stea neobicinuita, pe care
numai Per§ii, ca buni astrologi, §i dintre ei in deosebi
magii, au observat-o.1)
De Guradeaur de astfel nu difera mult nici Kepler,
care, vorbind des -re steaua magilor, sustineinfirmand
astfel singur parerea sa cu conjunctiunea planetelor Jupi-
ter si Saturnca steaua magilor n'a putut fi nici comets,
nici o stea noun, ci un meteor, sau o stea miraculoasa,
care se afla in regiunea inferioara a aerului.a)
Singur Origen, din antichitatea crqtina, crede Ca a fost
comets, iar nu stea. Aceasta pentru acelea0 motive ca si
Guradeaur, pentruca adica era ceva neobicinuit.3)
Dintre teologii medievali, cari Inteleg prin steaua ma-
gilor o stea noun, e destul sa citam pe Beda Venerabi-
iar dintre exegetii contimporani pe romano-catolicul
lis.4),
B. Weinhart5) si pe protestantul .Wsgen.6)
I. Milialcesca.

P. Schantz, lucrarea cititta".

= Queras, cur igitur nunc demum venerint adorare regem a
stella significantem? Ouia stella haec non fuit e numero commu-
ium cometarum aut novorum siderum, sed accessit i11i privatim
miraculum motus in inferiori regione aeris. Quamdiu igitur stella
isa est in aethere inter coeteras oriens et occidens, commovit
quidem Chaldaeos novitate astrologiae peritos, at de re aliqua
certa in individuo non monnit; postquam vero Seso in aerem de
mittere et sensim occidentem versus progredi coepit, tandemque in
ccidentem recept disparuit turn demum magi consilium sequendi
ceperunt veneruntque memoria itincris stellae in Iudaem,' apud P.
Schantz, op. cit. pag. 99.
1 Dupa P. Schantz.
4 Dupd P. Schantz.
' Das Neue Testament unseres Herrn Jesus Christus, nach det
Vulgata iThersetzt und erklart (Herder, Freiburg in Breisgau, 1899),
pag 2, nota 5.
b Die Evangelien von Matthdns, Markus und Lucas ausgelegt...,
(primul volum asupra Noului Testament din .Kurzgefasster Kom-
mentar zu den heiligen Schriften Alten und Neuen Testam6ntes,
,,owte zu den Apokryphen, de Herm. Strack si Otto Zokler, Mint-
c en, 1907), pag. 22, nota de sub paging.

www.dacoromanica.ro
 Familia Luptatorilor.
I.

La inceputul campaniei militare din 1913, s'a intocmit la

Camera de comert din Bucuresti un mare comitet pentru
ajutorarea familiilor nevoiase a celor plecati peste Dunare.
Comitetul, in urma unui frumos si patriotic apel a strans
sume importante. In toate capitalele de judete s'au format
de asemenea comitete in acelas scop. Am luat parte la
lucrarile comitetului din Bucuresti si marturisesc, ca s'a
facut mult bine familiilor lipsite de mijloace ale celor can
plecasera peste Dunare. Au muncit cu acest prilej mem-
brii comitetului
.
de ajutorare si un grup de profesori si in-
stitutori cu toata ravna si focul sacru. Toate institutiile fi-
nanciare, toti oamenii de bine s'au grabit sa contribuie
cu obolul lor. Si preotii din Bucuresti au adunat some
frumoase in acest scop.
Am vazut suferinta, mizeria si neajunsurile. Am vazut
Insa si cazuri, care denota cat de defectuoasa e educatia
noastra romaneasca. TO sangera inima de rusine si de durere.
SA trecem peste toate, cad nu e timpul de a rascolt
,unile pacate ale vietii noastre sociale.
Asociatia A Familia Luptatorilor) si-a fAcut datoria in
1913. A dat ajutoare In Bucuresti si In Cara si a iconomi-
sit si aproape 600.000 lei. Am luat socotelele si am fa-
www.dacoromanica.ro
1048 FA :ILIA LUPTATORTLOR

cut eu raportul in numele d-lor cenzori si am gasit totul

in cea mai perfecta regula.
II.

Traim zile, cand aproape intreaga Europa e in flacari.

Nu stim ce va face si Regatul Roman. In tot cazul, trite-
lepciunea cere, sa fim pregatiti pentru once imprejurare.
Dace se va intampla, sa fim si not luati de vartejul ras-
boiului acesta ingrozitor, atunci suntem datQri, sa ne in-
grijim de acei, cari raman acasa, cand sprijinitorul lor, s'a
dus sä apere Cara.
Guvernul a reorganizat asociatia «Familia Luptatorilor,)
si Corpurile legiuitoare a recunoscut-o ca personals morals.
Roproduc aici articolele din legea specials, autorizand
luarea de masuri exceptionale in caz de mobilizare privi-
toare la aceasta asociatie.
Art. 22. Familiile tuturor celorlalti mobilizati ca sol-
d4i sau grade inferioare cari nu sunt functionari civili,
vor priml dela Stat, din ziva mobilizarii si [Ana la 15
zile dela data decretului de punere pe picior de pace,
urmatoarele ajutoare:
a In comunele rurale cate 15 lei lunar de familie;
b) In comunele urbane cate 20 lei lunar de familie.
In afara de aceste ajutoare fixe lunare, familiile mobi-
lizatilor vor mai putea fi ajutate, atat in comunele rurale
cat si in cele urbane, cu gasire de lucru, distribuire de
alimente si alte articole necesarii traiului, asistenta medi-
cala, ingrijirea copiilor prin leagane si gradini de copii,
si la nevoie chiar baneste peste cifra fixate mai sus.
Pentru indeplinirea acestui scop, se Infiinteaza o case
de sprijin numita «Familia Luptatorilor*, careia i se re-
cunoaste personalitatea juridica.
Dtnsa va fi administrate de un comitet central, cu se-
dull in Bucuresti, compus din: ministrul agriculturii si at
domeniilor sau un delegat al sau, primarul Capitalei, di-
rectorul cailor ferate romane, directorul general al regiei
monopolului, prefectul judetului Ilfov, secretarii generali

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA LUPTATORILOR 1049

ai ministerelor de interne si rasboi, presedintele Camerei

de comert din Bucuresti, directorul Cassei centrale a Ban-
cilor populare, a Cassei centrale a meseriilor4 administra-
torii Cassei scoalelor si ai bisericii si 15 notabili, desem-
nati de consiliul de ministri.
Comitetul central va avea ca organe ajutoare: comitete
judetene, in fiecare judet, in orasul de restdinta, afara de
judetul Ilfov, si comitete comunale, In fiecare comuna ur-
bane, neresedinta de judet, si in comunele rurale.
Comitetul judetean se compune: din prefect, primar,
presedintele consiliului judetean, medicul primar al jude-
tului, administratorul financiar, revizorul scolar si 5 no-
tabili desemnati de consiliul comunal.
In orasul unde este universitate, resedinte de Eiparhii
episcopale, Camere de comert si prefecturi de polit e, vor
face parte de drept din comitet: rectorul universitatii, Mi-
tropolitul sau Episcopul respectiv, in locul protoiereului de
judet, presedintele Camerei de comert $i prefectul pohtiei.
In comunele urbane neresedinte de judet si in cele ru-
rale, comitetul comunal se compune: din primarul comu-
nei, un preot, un invatator, desemnati ambii de consiliul
comunal, cand ar fi mai multi In comuna, presedintele
Bancii populare si un proprietar sau arendas desemnat
de comitetul judetean.
Functiunile membrilor din comitetul central, comitetele
judetene pi- comitetele comunale vor fi onorifice.
Aceste comitete sunt organele autorizate pentru toata
Cara cu strangerea fondurilor si distribuire de ajutoare.
Ele vor putea sa-si fixeze on ce alte asociatiuni exis-
tente cu cari sa se poata ajuta la indeplinirea sarcinilor.
Nici o alta societate, asociatiune sau persoana nu vor
putea aduna fonduri, in scopul aratat mai sus, fale in-
voirea comitetului central sau a comitetelor judetene sau
comunale. Sumele sau obiectele adunate se vor depune
a comitetul care a acordat invoirea.
De asemenea, cu ingrijirea mobilizatilor bolnavi sau
raniti raman insarcinate exclusiv, pe langa serviciul sani-
tar al armatei si civil, cele doua societati de Cruce Ro
sie, care sunt auxiliarele serviciului sanitar militar, anume:
«Crucea Rosie din Romania, si «Crucea Rosie a doam-
nelor din Romania,.

www.dacoromanica.ro
1050 FAMILIA LUPTATORILOR

Cea dintai va avea sfera ei de activitate pe campul de

lupta, iar cea de a doua in interiorul ta rel.
Orice autoritate publica, afara de serviciul sanitar al
armatei $i civil, institutie privata, asOciatiune sau persoana
ar voi sa aduca ofrandele sau serviciile sale bolnavilor
sau ranitilor pe campul de lupta, nu o poate face decal:
in conditiunile stabilite cu societatea «Crucea Rosie din
Romania,, sub controlul si supravegherea careia vor func-
tiona.
III.
Comitetul central compus din persoanele indicate de
lege si din acele numite de Consiliul de ministri, s'a in-
trunit si a numit o delegatie permanents, care sa se ocupe
de bunul mers al societatii. S'a intocmit regulamentul ce-
rut de lege si se asteapta aprobarea lui de cei in drept.
IV.
Din lege rezulta, ca in caz de mobilizare se acorda fa-
miliilor soldatilor si gradelor inferioare, cari nu sunt func-
tionari civili, 15 lei pe tuna in comunele rurale, si 20 lei
in comunele urbane. Bine inteles, ca aceste sume se vor
da numai familiilor lipsite de mijloace, iar nu la toata
lumea.
Se vor mai ajuta familiile celor mobilizati atat in cc-
munele rurale, cat si in cele urbane, la executarea mun-
cilor agricole, sau cu distribuire de alimente si alte ar-
ticole nec.esare traiului, axistenta medicala, gasire de lu-
cru, ingrijirea copiilor prin leagane §i gradini de copii si
la nevoie si ajutoare in bani peste cele aratate mai sus.
Prin urmare s'au luat toate masurile ca familiile acelora,
cari vor pornI eventual la hotare, sa nu ramana in su-
ferinta. Guvernul si particularii cu dare de mans '§i vor
face pe deplin datoria.
Nu va fi vorba de caritate, ci de cea mai sfanta dat
rie a patriotismului.
G...

www.dacoromanica.ro
 Zidurile Ierichonului cad...
retatea doarme linistita." in coasta dealului. Ziduri groase
o incing in briu puternic si zavoare, nesupuse mainii o-
menesti, incue portile de fier. Peste cloud damburi si-o
lunca, intr'o valcea ascunsa. a Iordanului, stau bulucite cor-
turile fiilor lui Israel, ca la.,patruzeci mii barbati. E tar-
ziu din noapte si oboseala a cuprins trupurile istovite3 iar
somnul a ingenuchiat sufletele sbuciumate. Cerul si-a a-
prins facliele si luna cresteaza bolta azurie, cernand puz-
derie de beteala deasupra taberii, unde stapaneste o ta-
cere de pustiu. Numai in cortul laturalnic, dinspre soare
rasare, captusit din panza de in si cu strasina mai ridi-
cata, se framanta un trup si n'are somn. E Iosua, capete-
nia Israelitilor. Pe gingia vaii pasesc incet doua umbre si
yin spre tabard. Iosua se ridica in usa cortului si casni
privirea in noapte.
Portul e al nostril! Isi zise.
Ii lass, sä se mai apropie, apoi iards ingana:
Da,... ei sunt!
Cei doi barbati trasera drept la cortul lui Iosua. and
fusers in fata lui, pusera mainile la piept si facura semnul
Inchinaciunii..
Voi, Caleb si Elifaz! ii intampina capetenia. Hei! is stati
si spuneti ce facut-ati! Incet, ca sant obositi tovarasii....
Stapane,Incepu Calebrascolit-am toata tara, in as-
cuns, si aflat-am, cä dusmanii poarta multa teams nea-
mului nostru, si multi chiar au inceput sa cinsteasca pe
lehova, Dumnezeul nostru. Cetati puternice au dusmanii,
insa si tara geme de bogatii.

www.dacoromanica.ro
1052 ZIDURILE IEItICHONULUI CkD

Bun! intrerupse Iosua.

Cercetasul urma :
Patruns-am si'n cetate; our si argint mutt au. Acolo
gazduitu ne-a femeea Rahab, care impreund cu toata casa
ei poarta cinste poporului Israelit si se trichina. lui Iehova.
Iar caul regele Ierichonului aflat-a despre venirea a doui
streini in cetate si vrut-a, sä ne dea pierzarii, femeea Ra-
hab ne-a ascuns in manuchiuri de in, intinse pe acoperi-
sul casei. Si femeea, mintand, spre scaparea noastra sl
din indemnul lui Iehova, spus-a trimisilor regelui pagan,
c'a vazut doi barbati asa si-asa, dar au iesit pe portile
cetatii si fugit-a catre gura vaii. Atunci plecat-a urmari-
torii, in cotro femeea le spusese, si portile cetatii si au
tras zavoarele. Cum insa casa era lipita de zidul latural-
nic, pogoritu-ne am cu o funie, prin fereastra; iar Rahab
zis-a noun: duceti-va la munte, ca sa nu vá intampine pre
voi urmaritorii, si ascundeti-va acolo trei zile, pand ce se
vor inturmi ei, si dupa aceea duceti-va la calea voastra.
Binecuvantata fie casa acestei femei! grai. Iosua.
Caleb urma:
Iar not facut-am legaman-t, cu juramant, c'atunci, cAnd
fiii lui Israel supune-vor cetitea, sa crute pre femeea Ra
hab, pre parintele sau, pre murna sa, pre fratii sai si pre
toata casa parintelui sau. Si pecetluind cuvantul nostru
i-am dat funia, cu fire carmezine, spuindu-i: leag-o la, fe-
reastra, prin care ne-am pogorit, ca semn sä fie noun si
tovarasilor nostri, and ziva intrarii in cetate va veni. Iar
daca vorba noastra cuiva destainul-se-va, atunci deslegati
santem de juramantul facut. Asa incheiat-am cuvantul; s'
apoi trei zile am stat ascunsi, In munti, iar femeea Ra-
hab s'a tinut de legamant.
Jur pe capul meu si pe Dumnezeul parintifor nostri, c'asa
s'a intamplat, intocmai, cum tovarasul meu spuse! inchee
si Elifaz, al doilea trimis, al lui Iosua.
Crutata fi-va toata casa femeei Rahab, caci Iehova vrut-a
astfel! pecetlui prin grai cdpetenia Israelului.
Apoi spuse celor doi viteji si credinciosi cercetatori :
Odihniti-va in pace, si maine vorn lucra, cu Domnul!..
Caleb si Elifaz facura inchinaciunea cuvenita si intrand
in corturile ]or, adormira de graba.
Iosua ramanand singur, static multa vreme neclintit, cu

www.dacoromanica.ro
 ZIDITRILE IERICHONULTH CAD 1033

mintea dusa si cu ochii pierduti in negurile noptii. Apoi

ingenuche, cu fata spre soare rasare, isi franse mijlocul,
'Jana ce atinse parnantul cu fruntea, si ridicandu-si din
nou privirile catre bolta cereasea, se ruga, in soapta:
Stapane, atotputernic, m'ai ales slujitorul tau, ad. pe
pamant, si calauza numitu-mai in locul lui Moise, pre care
1-ai asezat dea dreapta ta, acolo, sus; binecuvantare si in-
barbatare datu mi-ai, si eu legile tale cu supunere le-am
pastrat. Asculta plecata mea ruga, preamarite ceresc, si
intoarce iaras gandul cel bun asupra norodului tau; de-a
gresit, iarta-i lui, caci inima ta iertatoare foarte este, iar
trupul omenesc Tanga pacat salaslueste. Poporul tau e sta-
pane, caci cu marirea ta, l-ai spalat de ocara Egiptului;
marea Rosie despidat- ai in zid de valuri, si calea pusti-
ului aratat-ai norodului, ziva prin stalp de nor, noaptea
prin sul de foc. Doamne de este cu putinta, revarsa mai
de graba harul tau, si cum patruzeci de ani hranit-ai pre
fiii lui Israel cu mana pustiului, fa sa ajunga poporul tau
in pamantul fagaduintii si zilelor grele stavilar pune-le.
Iosua intoarse capul spre partea, uncle dormia cuibu'
fail de legilor, pi-apoi urma:
Stapane din calea legii tale nu m'am abatut nici cat
negrul sub unghie, si tot astfel am invatat si pe poporul
tau. Asculta ruga mea, lehova, si supune noun cetatea
cea puternica; surpa zidurile ei si pedepseste-i pa.ganii,
trecandu-i prin ascutisul sulitilor noastre; caci pacatoasa
foarte este suflarea din ea, afara numai de femeea Rahab
si casa ei, care cinstit-a numele tau, si bine mult facut-a
trimisilor mei. Cu ingaduirea ta, atotputernice, cruta-vom
pre acea femee si pre casa ei, cand marirea ta datu-va
Ierichonul in mainele Israelului. Asa fie voia ta... In numele
lui Abraam, pi-al lui Jacob, pi-al lui Moise, Amin!
Parae de sudoare incepura, sa curga pe tamplele lui
Iosua, glasul i se stinse si trupul i se molesi. Se lungi in
cort, prins pared de o oboseala grea.t.
Acum doarme intreaga tabard, doarme toata valea, dorm
si isvoarele. Nici frunza nu se clatina, nici vant n'adie. Lu-
ceferii de cu seara au asfintit de mull, tuna urca spre dru-
mul robilor, iar noaptea se face tot mai luminoasa.
Din slava cupolei ceresti se desprinde o movila de nor
4Biserica Ortodoxi Romans 6

www.dacoromanica.ro
1054 ZIDURILE IERICHONULUI CAD

alburiu, si purtata pe sfori nevazute, scoboara incet. Pare ca

e un leagan, si cu cat se apropie norul de pamant, raze
stralucitoare it Incing si glasuri multe se deslusesc. Se lea-
gana norul in vazduh, cum se leagana o corabie in lene-
veala valului domol; cantecele cern in graiuri dumnezeesti
si se preling pana jos, cum se prelinge roua pe floarea
plapanda a rasurei; iar imprejurul leaganului cerc de can-
dele ard, in lumini de tot felul. Cerul isi inchide facliele,
'i pamantul isi fereste lava sub o ceata groasa, fumurie.
Cohort norul, cu vraja glasurilor, si se opri in fata cor-
tului lui Iosua. Se desfacura doua pale mari, ca doua usi
in canaturi, si atunci un iatac dumnezeesc i i deschise fun-
dul. Pe un scaun de aur, imbracat in pietre nestimate,
sta. un chip, alb ca math], din cap 'Dana 'n picioare, si
trei cete de ingeri cu fetele stralucitoare, slujesc in fata
stapanului : doisprezece de-a dreapta, doisprezece de-a stanga
si doisprezece la picioare. Chipul maret scutura barba, re-
varsata pana pe genuchi, se ridica de pe tronu-i si la un
semn facut din dreapta-i, ingerii curmara cantecul si luara
trambitele dela gura. Se prelungI norul in pale albe, ca de
puf, impresurd tot cortul, apoi facura cerc si ingerii, cu
aripele for lucitoare, si-atunci stapanul intinse dreptul pe
presuI semanat cu stele, ce se asternuse intre tron si pra-
gul cortului, si cand inalta amandoud mainile, cununa de
raze incinse fruntea chipului inalbit, it aprinse, o flacara
se facia din crestet pana'n talpi,si cortul cu norul, nu
fu ap'oi de cat o vapae puternica, ce lumina vaile si muntii.
Din mijlocul soarelui, stralucitor, isbucnI un glas adanc:
Iosua, fiul lui Nun, slujitorul meu dupa Moise, tie da-
ta- ti-am st -i calauzesti pre fiii lui Israel si parnantul cel
cu roade multe stapanirii -voastre hardzitu-l'am, din apele
Eufratului, pana'n marea apusului. Rug ta, cea dreapta,
auzit-am, si zilele grele ale poporului le stiu. De aceea
pogoritu-m'am din slava mea, la tine, sa-ti spun, ca ama-
rul sfarsit a luat de acum, si bogatiile plaiurilor, din pa-
mantul fagaduintii, frilor lui Israel veni-vor si cetatile, cele
puternice, voila da-se-vor. In zori zilei poporul tot se va sminti
In tine, caci mare a fost rabdarea lui, dar to nu-1 dojeni,
fiindca eu iertatu-l-am de mai nainte si el greseala si-o va
cunoaste. Iar pe tine, din clipa aceea, to voiu marl in
ochii a tot Israelul, ca sa cunoasca el, ca precum am lost

www.dacoromanica.ro
 ZIDURILE IERICHONIILUI CAD 1053

cu Moise, asa voiu fi si cu tine. Porniti, de maine chiar,

spre campurile unde curge lapte si miere; iar cand yeti
djunge la Iordan, opriti-va si preotii cu chivotul legii, sa-i
randuiesti in frunte. Si atunci precum dPspicat-am valu-
rile Marei Rosii, in fata lui Moise, tot astfel face- voi par-
tie, prin apele lordanului, inaintea ta, si poporul va trece
cu talpile picioarelor neudate. Toata Cara dela apusul Ior-
danuIL i vi se va supune; iar norodul ei slujitor va fi voua,
si !nada cetate, care vi se va inching, Ierichonul fi-va. Ran-
duiala sa fie asa, cum eu glasuesc : Randueste barbati voinici si
inarmati, in frunte, merge vor dupa ei sapte preoti, cu sapte
trambite, din corn de berbece, apoi chi, otul legii, si in
urma veni va grosul armatei. 5ase zile, la rand, sa im-
presurati cetatea, °data in fiecare zori de zi, iar a saptea
zi incingete-o de sapte ori, si a saptea oard preotii sa sune
din trambite, iar norodul sa strige cat va putea; atunci
zidurile cadea-vor. SA se criite insa toata casa femeei Ra-
hab, si in cale totul sa se arda, la nimic sa nu jinduiasca
fiii lui Israel, cAci asta sminteala in mine este... Si precum
cu Ierichonul ati facut, astfel urma-veti si cu cetatea Aiului
si cu Ghibeonul, si cu toate, cari in cale va vor sta
Graiul se stinse, valvoarea se inchise, se vazu iaras
chipul alb si ingerii, apoi se stransera palele si norul porni
in sus, cu acelas cantec, precum venise. Pamantul isi trace
de pe fqta valul de ceata, stelele isi inchisera pleoapele,
zorile se ivira spre soare rasare si dimineata se revarsa.
Tabara facia ochi si ostasii intinzandu-se in corturi isi
trosnira madularele, ca dupa un somn lung; apoi dandu-si
binat unul catre altul, incepura:
Mai, frate- meu, frumos am visat!
Ba eu visat-am pe nevasta mea grew bolnava!
A mea doi gemeni facuse!
Mie fetita imi murise!
Eu visatu mi am turma, de flare sfasiata!
Vreme trecut-a, decand napustitu-ne am familiele, acolo
departe, lntrerupse unul barbos, si-am venit ad, sa ne
rasboim cu paganii! In fiecare zi ne momeste, ca intra-vom
in pamantul fagaduintii! Si tot pustiu intalnim in cale si
tot peste salbataciuni dam!
Hei, nu vorbi asa! ii taie vorba vecinul, inaltandu-si
ochii cu smerenie spre cer.
www.dacoromanica.ro
1056 ZLDURILE IERICHOSITLUI CAD

Apoi, ierte-ma Domnul, dar prea la mare incercare a

fost pus neamul nostru! De cand vazut-am lumina zilei,
hranitu-m'am numai cu manal... si eu §i tu, si toti, cati san-
tern ac!
Asa e! implinira mai multe guri deodata. Ne -a spus, ca
ne duce unde curge lapte si miere! and?! Cad satui
santem de asteptare!
El strita! Tasni un glas mai tare.
Si toate capetele se Intoarsera spre cortul laturalnic.
Ssst! facura cativa.
Nu s'a trezit! implinl unul.
Ce-o fi Opt! Altadata se scula cu noaptea in cap!
Cel care strigase tares urma :
Pantos este, de bona seama, si Iehova s'a suparat pre el!
Si pentru asta sa 'nduram noi! isbucni unul uscativ.
Ne vom rugs lui Iehova si calauza dreapta va alege
din fiii lui Israel! Mai altul.
Si apoi din toate partile tasnira pareri:
Asal... Asal... Altul! .

Pe Simeon, ca e mai varstnic si mai intelept!

Pe el!
Pe mine, pe cine yeti vol! Numai el sa nu mai fie, caci
la peire ne duce! Unde e Caleb al meu, plecat de ata-
tea zile?!
II vad in cort! rasarl un glas.
Parintele dete fuga. Fiul doarme cu fata in sus. Vest-
mintele sant rupte pe el, picioarele sangerate si parul
Incurcat.
Uitati-va in ce stare! isbucni tatal! Si-si Inbratisa. copilul.
Caleb se trezl. Tovarasii ii impresurara cortul, si 'n-
cepura,Ia-1 descoasa pe cercetas, punandu-i fel de fel de
Intrebari. Din cand in cand se and glasuri:
Auzi!.. Puternici!.. Multi!.. Bogatie mare! Pacatuit-a! Ie-
hova s'a suparat!... Pe Simeon, caci si Domnul II vrea!
Sa moara! inchee un glas.
Moara! Moara! ii raspunsera un stol de guri.
Caleb si cu Elifaz ramasesera nauci in usa corturilor,
deli erau satui 'Ana in gat de atatea colindari, unde de
multe on trecuse moartea pe langa ei. Ceilalti toti se napus-
tisera in camp, insfa.cand pietre mars, cat capul.
Lasati-ma sa ochesc eu intai! striga un flacaiandru 'nalt

www.dacoromanica.ro
 ZIDURILE IERICHONULUI CAD 1057

si bine legat. Pierdut-am si pe tata si pe cei doi frati!

i el mereu spune: incurand, incurand!
Iosua doarme pe spate. Fata ii bate in naramziu, frun-
tea ii e luminata, si gura isi pastreaza pecetia surasului.
Poporul se ingramadeste intr'una si glasuri sbor din toate
piepturile:
Sa moara! Sa. moara!
Flacaul, care isi facuse loc prin gloata, se oprl in fata
cortului, ridica bolovanui greu deasupra capului si apoi
se opintI din toate puterile.
Da, nu to uita! indemnara mai multe guri, dela spate.
Iosua deschise ochii, luminosi, ca doua suliti aprinse,
si-i infipse in chipul din prag, cu atata patrundere, ca fla-
caul impietri, cu bolovanul in mana. Apoi mai plimban-
du-si privirile in laturi, capetenia sari in sus. Chipesul din
prag se dete dandaratele. Un stol de bolovani increme-
nira deasupra capetelor.
Iosua zambi, intr'o cununa de raze, ce-i cadeau pe fata,
apoi purtand ochii peste norodul sau, grai:
In dimineata asta toti smintitu-v'ati in mine!.. Si daca
in mine crezare n'aveti, de Domnul va departati cugetul!
Inalta ochii spre cer:
Caci eu trimisul lui sant!
Stapane! Inganara rasvratitii, lasand sa be cads bolo-
vanii din mana.
Iosua tot cu ochii catre cer:
Chiar in noaptea asta pogoritu -sa Iehova asupra mea,
si spusu-mi-a, ca de azi mantuite sant zilele cele amare,
pentru fiii lui Israel... Uitati-va!
Si desfacand mantaua de in ce-i acoperea trupul, pece-
tie dumnezeiasca lass, sä i se vada pe piept. Si'n clipa
aceasta ochii i se aprinsera, fruntea i se incununa si mai
mult cu raze; iar chipul intreg i se prefacil parca intr'un
soare stralucitor.
Iertare, stapane! Striga norodul, si toti gresitii cazura
cu fata la parnant.
Iosua ridica mana deasupra lor:
Iertator foarte este stapanul meu si-al vostru! Si el ier-
tatu-va, mai nainte de a fi prinse gandurile voastre in
mrejele duhului spurcat!
Ganduri negre ne-au muncit, toata ioaptea, stapane!
murmurs poporul.
www.dacoromanica.ro
 1058 ZIDURILE IERICHONULUI CAD

Rabdarea si credinta voastra sä le ingenuche! Urma a-

lesul Domnului. Apoi isi stranse mantaua inprejurul trupu -
lui, ii arunca un colt peste umarul stang si svarlind ochii
catre zarea, dinspre soare apune, gral, cu glas dumnezeesc
Peste trei zile, acolo, in locul slant, ne vom scoate in-
caltamintele picioarelor noastre si azima din gaul Oman-
tului manca-vom!
Si oprindu-si privirile peste culmea muntelui, dupa care
se dosea cetatea inchee:
Ierichoane, Ierichoane, in mana noastra. datu-te-a, Iehoval...
Glasuri dumnezeesti se auzira in slava cerului; iar fiii
lui Israel told isi pusera mainile pe piept si cantara intr'un
graiu:
Marire tie, Iehova! Marire tie!
* *
Noua. zile Implinitu-sa, tocmai. Poporul lui Israel este
vesel, aduce multumiri intr'una lui Iehova si supunere lu
Iosua, mai ales decand s'au despicat apele lordanului, s' e.
au trecut ca pe uscat. De Base ori, in case zile, au impresurat
Ierichonul, acum e a saptea dimineata, cand pornesc din
tabara, ascunsa. Intre Imbucatura a doua dealuri. Se insirue
pe colina Intreaga ostire a lui Iosua, pasind incet si tacut,
asa cum capetenia detese porunca. In frunte merg flacai
voinici si chipesi, tot unul si unul, toti inarmati, cu sulit
lungi. Dupa ei yin sapte preoti, purtand sapte trambite
din corn de berbece si invesmantati ca de inalta slujba
dumnezeiasca: cu mantale lungi, tesute din purpura si in
subtire; cu pieptare alese in pietre pretioase si Incingatort
late le prind mijlocul; iar pe cap poarta mitre, impletite
din in si la frunte cu piaci de aur, pe care sta scris,. in
sapatura de pecetie: R Sfintirea lui Iehova . In urma ace-
lor sapte preoti, pasesc apasat alte patru fete bisericest ,
purtand pe umeri Chivotul lui Iehova, lada cu altarul slant
. al inchinaciunii, pe care fiii lui Israel, 11 duceau cu ei, dela
iesirea din Egipt, in toate ratacirile for prin pustiu. Chivo-
tul legii duinnezeesti este fa'cut din lemn de sittim si in-
bracat cu aur curat, pe dinauntru si pe dinafara. Are doui
coti si jumatate lungime, apoi un cot si jumatate latime,
si tot atat inaltilne. Deasupra Chivotului sta Mikistivito-
rul, de aur, tot atat de mare; iar pe Milostivitor, doi
www.dacoromanica.ro
 ZIDURILE IERICHONULUI CAD 1059

cherubimi, cu aripele intinse si cu fetele intoarse una catre

alta. Aci se pogoara glasul lui Iehova si de aci sta. de
vorba, cu alesul sau. Dupa Chivotul legii, se insirue toti
barbatii, purtatori de resbel, ca la patruzeci de mii capete.
losua merge In dreapta preotilor, poarta tunics pestrita,
manta vanata si toiag lung in mat* cel lasat marturie
de Moise, si care facuse atatea minuni in calea Israelului.
Se insirue ostirea pe valea larga, urca pieptul dealului,
soarele isi inalta geana pe dupa creasta laptoasa a stan-
cilor, Si ploaie de scantei flutura pe vestmintele pre-
otilor, aprizand in ochiuri de sori topazurile, smaraldele,
si zafirile, ce presara pieptarele, tesute in fire de in si car-
mezin.
Iata si cetatea Ierichonului, cuibarita in priporul mun-
telui, cu turnuri multe si ziduri nalte. La un semn at lui
losua, gloata isi indol siragul si, in tacere, incinse ceta-
tea, toti barbatii si preotii pasind rar, cu tinuta faloasa,
cu privirea drept inainte si cu mintea la Iehova. De afara
nu se simte nimic, nu se vede nimic, In cetate. Portile
grele, de arama, sant inchise, si zavoarele trase. De Base
on ocoll Ierichonul Chivotul sfintei legi, iar cand fu la a
saptea oars, losua inalta ochii spre cer si grai:
Stapane, marirea ta adusu-ne a aicea, marirea ta s'o vada
Israelul, in fala celor fara de lege!..
Apoi intorcandit-se catre ostirea sa, ridica dreapta si
urma, cu fata senina si ochii aprinsi:
Domnul a zis!.. Sunati preoti trambitele, iar voi, barbati
voinici, strigati, cat gura va aved rasunet si pieptul pu-
tere, ca Iehova dat-a noun cetatea, si cetatea anatema
fie lui Iehova, ea si tot ce este inteinsa, afara numai de
casa femeei Rahab!
Sapte guri de trambiti isi varsara glasul, rasunand toata
va ea, iar cand cele patruzeci de mii de piepturi strigara,
ca unul, atunci tunet din cer parca se cobori, ca vaile ur-
lard, ciocninduse rasunetul dela un capat la altul, muntii
se trezira, vazduhul se cutremura, si trambe de foc dumne-
zeesc se coborira din slava cerului. De doua on striga no-
rodul lui Iehova, de doua on s'a sdruncinat Firea, la ve-
derea fetei, celui atotputernic, iar la at treilea strigat,
zidurile cetatii se prabusira la pamant, usile sarira din
tatani, si drum larg se deschisa din toate partite.

www.dacoromanica.ro
1060 ZIDURILE IERICHONULUI CAI)

Prin varful sabii sa treacd totul se auzi gura lui Iosua.

Asa vrut-a Iehova! Numai paziti mina voastra de lucrul
anatema. Iar voi, Caleb §i .Elifaz, scoateti din cetate pe
femeea Rahab si toata casa ei, cum juramant iati facut!
Uite casa, cu funia carmezina la fereastra! facura cei
doui flacai. Aci sta Rahab!
Ca ni.ste lei flamanzi se repezira fiii lui Israel, care pe
unde nemeri, trantid totul la pamant, in calea lor. Local-
nicii fug inspaimantati pe ulti, se ascund prin daramaturi,
prin podurile caselor, prin hrube si prin colturile dosite
ale cetatii; dar nicaieri nu-i chip de scapare, moarte
ii urmareste pretutindeni. Goana e nebuna acuma, caci e
pornita pe starpire. Sangele stropeste peretii caselor, uli-
tile sant inrosite de dare lungi, trupurile strapunse de su-
litele ascutite, se impleticesc si cad unul peste altul; mos-
negi, cu barba de un veac, se pastravalesc sub muchia
toporului; femeile fugand cu parul despletit, si cu pruncii la
sari, cad in genuchi, cand navdlitorii le Incoltesc, dar fierul
ascutit se repede, trecand deodata si prin trupul crud si
prin sanul doldora cu lapte. 0 manie cereasca alearga dela
o margine la alta a cetatii, securile lovesc cu putere, bo-
lovanii ploua din toate partile, usile si ferestrele cad In
tandari, peretii se darama si toata bogatia si mandretea
cetatii zob se face sub furia norodului satul de indurare
grea, si manat de credinta stapanitoare.
and mormane de tr/puri omenesti se ridicara pe uliti, cand
asini, camile, oi, tot ce avusese suflet, stins de viata fuse,si
in sfaramaturi se prefacura lacasurile cetatii, cand aurul, ar-
gintul, toate vasele de arama si de fier fury scoase afard,
Impreuna cu intreaga casa a femeii Rahab,atunci de
sapte parti i se dete foc Ierichonului. Flacarile se ridicara
pana'n nori, cerul se facii singe si campurile se palira.
Israelitii adunandu-se cu totii imprejurul sfantului Chivot
Inaltara jertfe lui Iehova, inchinandu i tot aurul si argin-
tul, precum si vasele, ce le luasera din cetate, caci in colo
de nimic, ce fusese al paganilor, nu atinsesera degetele lor.
Iosua ridicand amandoua mainile, si Inaltand ochii spre
cer, glasul:
Stapane, astfel fosta voia ta, astfel facutu-s'a!
Si aruncand cuvant de juramant, asupra focului, Inchee:
Blestemat sä fie Inaintea lui Iehova, omul, care se va
scuba, si va mai zidI cetatea Ierichonului!

www.dacoromanica.ro
 ZIDURILE IERICHONULUI CAD 1061

Amin !... Implinira miile de guri ale norodului, si vraja

aceasta tremura, Intr'un rasunet prelung, deasupra vailor....
Astfel mi se dusese gandul in cartea cea batrana a bi-
bliei, In vreme ce trasura scobora valea Ierichonului.
Din vechea cetate a Canaanerior, azi se mai vad doua si-
ruri de ziduri ciumpavite, si mormane de lespezi mari, dezgro-
pate in anii din urma, dupa multe sapaturi si cercetari. Pa-
raul Ierichonului, care °data curgea sub zidurile cetatii, azi
e aproape secat, se numeste Ain-es Sultan, iar crestinii ii
spun riul ltii Eliseu; si tot aci se afla si fantana Eliseu.
and Romarni au pus stapanire pe loc'1rile acestea, au
Inaltat din nou Ierichonul, pe colina de alaturi, bogata si
frumoasa In privelisti, Incigand cetatea cu gradini, ca din
basme, unde florile i§i intreceau mandretea for cu felurite
glasuri ale pasarilor, cari cantau aci, ziva si noaptea, in
ve$nica primavara. Ad, si-a purtat frumusetea rapitoare 5i
regina Egiptului, Cleopatra, careea imparatul Antoniu ii
daruise cetatea, ca o chezasie a arzatoarei lui dragoste,
catre cea care zapacise o lume Intreaga. Ierichonul a mai
fost Infrumusetat si de imparatul Erod. care a infaptuit
o uriasa arena, pentru alergari de cai; si tot aci a inchis
ochii si crudul imparat, lasand, cu limba de moarte, ca
odata cu stingerea lui, sä fie ucise toate capeteniile cetatii,
aceasta drept vestire si cernire generala, precum ca Erod
nu mai este intre cei vii.
leriehonul a fost drumul profetior si al credinciosilor.
Aci a trait si vamesul Zacheu, care auzind, ca merge Man-
tuitorul pe calea asta, $i find norod mult, iar el marunt
la statura, a dat fuga inainte 5i urcandu-se inteun sico -
mor, a putut vedea fata sfantului, despre rare auzise vor-
bindu-se atatea minuni. Si In casa acestui vames a gasit
Fiul omului gasduire, dandu-i binecuvantare; iar crcdinr
ciosul avut, ce pana aci fusese un zgarcit, din clipa a-
ceea a Impartit saracilor jumatate din averea sa.
Uite nu depart° 5i coasta dealului Carantania, unde Man-
tuitorul a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti, 5i
unde diavolul 1-a ispitit, sa se lepede de legea sa; darChristos
i-a raspuns: emergi satana, caci scris este: Domnului Dum-
nezeultli tau to vei inching si numai lui vei sluji*. Atunci
1-a parasit diavolul si hora de ingeri s'au adunat in jurul

www.dacoromanica.ro
1062 ZIDURILE IERICIIONULUI CAD

Mantuitorului. De pe dambul acesta se deschide prive-

liste mandra, catre marea Moarta si apa lordanului.
In timpul ludeilor, Ierichonul Sc mai numea si cetatea
palmierilor, caci pe vremea aceea crested din berechet
acest arbor. I s'a mai spur cetatea rozelor, findca in roze
erau semanate lancile dimprejur. Crested mutt atunci un
fel de tufulite spinoase, cari fac florile asemanatoare cu ale
trandafirilor. 0 ramura din aceasta planta, on cat de multe
zile ar fi rupta din tulpina, daca se pune in apa, inmu-
gureste si infloreste din nou.
Prin veacul al noulea, dupa Christos, in plaiurile Jericho-
nului incepu-se a se semana trestia de zahar, care da roade
din belsug. azi stau ruinile unei fabrici de zahar, ur-
zita din timpul acela.
In anul saptezeci, al legei crestinesti cand a fost ars Ieru-
salimul, nice Ierichonul n'a scapat de parjolul si de jaful
barbarilor. L'a ridicat apoi din nou Adrian, I- a infrumu-
setat, iar Justinian a inaltat biserica <Maica Domnulut,
si-apoi orasul sant si-a deschis larg bratele inchinatorilor
si credinciosilor legei Domnului.
Dar stavila nu i s'a putut pune gloatei de barbari si
navalirile din toate partila s'au abatut aci, an dupa an,
jefuind, surpand si arzand tot ce altii facusera, cu milos-
tenie si dragoste...
Ierichonul de azi, e satul El-Riha, cu o adunatura de
colibe si bordee saracacioase, unde salasluesc vre'o trei
sute de bed uini, zdrentarosi. Privit mai de departe, pare
o ingramadire de ruine, Orintre care rasar cateva case mat
bunicele, din care se desprinde hanul Belle-Vue, Impresurat
cu gradini marl, unde canta pasari si flori multe samana.
vazduhul, cu mirodeniile for felurite.
Poposim la Belle-Vue, sa luam masa. Pe parintele Ioa-
chim it scarma rau la pantece.. Hanul este curat si bine
intretinut. Se gasesc chiar mancari alese si vinuri pe pla-
cul inimii.
Cand ma vazu in tovar4ia unui preot, hangiul, un arab,
placut la infatisare, imi spuse, foarte curtenitor:
Je suis ortodoxe!..
I. Chiru-Nanob,

www.dacoromanica.ro
 Catevit marturii streine despre starea moray
a poporului roman in trecut.
Cu aceasta incepem sa dam aci, in traducere, cea ce
se putea sti in anumite timpuri, In lumea streina despre
apucaturile morale ale poporului nostru. Ceea ce prezen-
tam deocamdata, sunt luate din urmatoarele ticrarituri 1)
Curiose Beschreibung von der Maldau und \Valahhey Avo-
rinuen devselben Zustand und Bescha Henheit granzen,
Lager, Stadte und Schloser der Inwohner Sitten Religion
und andere Ceremonien . . . . gedructt Im Jahre 16991).
Nu putem sa ne retinem a marturisi ca, aceasta carte, e
"n adevar curioasa. Desi titlul ne spune ca ea se ocupa
cu descrierea Moldovii si Valachii, totusi dintr'un numar
de paginide altfel nenumerotate, destul de insemnat
abia, in cele din urma patruzeci se ocupa cu descrierea
Tarilor Romane. In celelalte pagini se descrie imprejurarile
temporale ale Regatului Polon. In jumatatea doua a capi-
tolului 5 ale amintitelor pagini, trateaza autorul anonim
despre starea clerului si obiceiurilor religioase ale popo
rului nostru. Incontestab 1 ca informatiile ce ni sc dau aunt
absolut false, lucru ce cu usurinta va observa cetitorul. Ele
sunt cu titlul de domeniul fantazii!
Stirea doua o luam din: Tableau historique, geogra-
phique et politique de Ia Moldavie et de Ia Valachie par
\V. Wilkinson, ecuver, ancion consul general d'Augletrre

3 Se afla §i la Academia Roman& corn. d-1 I. Bianu.

www.dacoromanica.ro
1064 cATEVA MARTURII STREINE

a Bucarest; traduit de l'anglais, par M. de la Roquette,

second edition A. Paris chez L. g. Michand, place des
Victoires No. 5. etc. 1824.Ceeace erau Si mai }ales ce
reprezentau acest trimis in principatele noastre se pot con-
stata din datele timpului.')
Wilkinson da stiri, lasAnd la o parte pe cele ce ne pre-
ocup acl, credem absolut neexacte si relatate cu evidenta
necunoastere a imprejurarilor 9i cu o mai mare rautate
Aceasta scriere comparata in studiu critic comparat, ceea
ce nu e dat sa fie facut aci!
A treia marturisire o gasim in: Beschreibung der Mol-
dau and Walachei vor dr. Ioh. Ferd. Neigebaur. Leipzig.
Verlag van Beruh Touchvitz Jun. 1848. Autorul, un om
bine intentionat, e un fost consul general al Moldovii $i
Valahii. Prieten cu C. Hurmuzachi, cu Paul Bals, cu Cihak,
cu profesor Stamati cum si spune el in prefata, ne da stiri
bogate, deli nu pe atat de exacte, fapt ce se datoreste
bine'nteles, lipsei de lucrari premergatoare ca, statistici,
monogrifii etc. ctc. Socotim totusi ca merita recunostinta
noastra. Ramanem deocamdata acl, cautand cu timpul a
intregi aceste stiri.
1.

In ceeace priveste religia acestor tali ea, este in mare

parte la fel cu a Grecilor si a Rusilor; in punctele prin-
cipale ea este ceeace doresc ei a alege din mai multe cre-
dinte (confesiuni). Ceremoniile for insa $i celelalte uzante
externe, urmeaza cam la fel cu ale Bisericii Romano-Ca-
tolice. Ei au botezul, aprind lumanari Si lampi, tin $i ob-
serva tot felul de zile ale anului sau sarbatori (Vigilien);
in particular insd, anul are peste trei mari posturi cari du-
reaza aproape doua treimi dintr'insul. Aceste posturi le
tin ei cu scrupulozitate, trdesc numai cu usturoi, ceapd si al-

1) A se vedea ;1. lorga. Plangerea lui I. Sandu Sturza Voda im-

potriva suditilor straini in Moldova p. 6, s. u. Analele Acad. Rom.
s. istorica Tom. XXXV, 1912.

www.dacoromanica.ro
 CATEVA MARTURII STREINE 1065

tele la fel pe langa painea uscata; nu mananca nici branza,

nici oua si cu mult mai putin carne. Popilor (Ihre Pfaffen)
sau clerici (geistlichen) au femeiile si copii lor si traesc
aceia cari locuesc in sate din agricultura; samana si ara
ca ceilaltr tarani. Se raporteaza Ca acesti popi trebue sa
fie hirotonisiti in Armenia (sic n. Tr.) lucru ce perminte a
fi asezat la locul lor (adica in parohiile lor).
Dara se gasesc Armeni destui in Polonia si Rusia, ba
Inca si Episcopi greci, !neat ei numai au nevoie a calatori
spre Armenia si acolo sa fie hirotonisiti.
Acum, dupa ce un astfel de popa a fost hirotonisit, in-
cepe sa-si lase numai decat sa-i creasca par (lung) pe cap,
peste care Ingrijeste a'si aseza o scufita albastra si dea-
supra acestia o palarie lata in margini pe care o scoate
fata de oameni si cu mana la piept saluta ; (aci e tradu-
cerea cu totul- libera a lui Schlaget n. tr); scufita alba-
>

stra (oder Schlappe) n'o scoate el lata de nimeni.

Ei citesc liturghia si Evanghelia, aceasta se face in limba
armeana. (sic); acesta se numeste servici, pe care insa ni-
meni nu poata Sa.'1 citeasca. decat Popi, cu toate ca cei
mai putini dintre poporul de rand pot sa citeasca, cu mult
mai putin pot sa scrie, afara. de Print si functionarii Curtii.
Astfel de oameni simpli nu pot niciodata drept a se ruga
din mentionatele pricini. De acolo s'a nascut acel proverb
ca adica «Tatal nostril» dinapoia orasului Brasov ar aved
sfarsit. De oare ce locuitorii lasa. In grija popilor lor toate
chestiunile de credinta cat si rugaciunea, din aceasta cauza
in ei toate acelea care le sunt dictate, cat si toate fabu-
lele si minciunile cele mai ridicule inaintea unui adevarat
sanctuar. Inaintea oraselor si satelor lor fac bizare si du-
ble cruci. (probabil Troite. n. tr.)
In ce forma ingrijesc spre a ingropa mortii lor, ni se
raporteaza ca locuitorii inainte de ingroparea sau Inmor-
mantarea disparutilor lor depun lacrami tanguitoare si bo-
cete si insul cu lumanari aprinse si cu tabli zugravite it a-

www.dacoromanica.ro
1066 CATEVA MARTuRII STREINE

duc la mormant; apoi urmand cu tot felul de fantazma-

gorii ii inmormanteaza. Unii pun mortilor, ace, ata, o bu-
catica de stergar si panza de in, deasemenea 10 bani, paine
si altele la fed, pentru ca sä si petreara timpul in mormant
si sa poata inainta pe drumul spre presupusul lot paradis.
In toate Vinerile aprind la capatul for sub o piatra luma-
narile; aduc deasemenea tot felul de mancare la mormant;
pe cari le iau Popii si, pentru si in numele mortilor si a
sufletelor sarace le consuma. Ei prang mortii for o juma-
tate de an cu capul descoperit si persoanele barbatesti mai
ales tarani nu se acopere nici pe timp de ploae si zapada,
cum ne raporteaza dcspre aceasta si alte multe Leonhard
Josecius in descrierea sa asupra acestori tari, publicata in
anul 1578 la Basel. Teutsch.
Il

Domnitorul dispune de demnitatea mitropolitana si de

toate celelalte scaune. Primul e acordat de obicei pe vieata
sau pe timpul de domnie al aceluia, care l'a dat. Veni
turile sale se ridica Ia patru sute de mii de piastri. Ele
provin din proprietatile teritoriale daruite scaunelor mi-
tropolitane de boieri decedati, sau de altii, si de o dare
(capitation) anuala de 15 piastri, stransa dela toti preoti
de un grad inferior, al cdror numar se ridica la 15 (cinci-
sprezece) mii. Pretentiunile Domnitorului asupra acestui
important venit, nu sunt marturisite asa de tare, ca a-
supra functiunilor civile: dar ele sunt recunoscute de per-
soana care e ridicata la aceasta demnitate, sau a fost
confirmate de succesorul sau (?).
Episcopii de Arges, de Ramnic si de Buzau sunt cle-
ricii cei mai sus pusi in demnitate dupd Mitropolit, si sin-
guri candidati Ia acest scaun, printre numerosii for colegi.
Ei stau la Bucuresti si formeaza consiliul superior al Bi-
sericii, sub prezidentia Arhiepiscopului

www.dacoromanica.ro
 CATEVA MARTIMIT STREINE 106

Constitut-ia Moldovei nu permite Domnitorului de a in-

tervene In afacerile consiliului eclesiastic, nici in ceeace
priveste finantele Mitropolii. Arhiepiscopul e ales de no-
bilime si trebue sa fie nascut in Cara. Episcopul de Ro-
man, al carui rang e imediat superior, este ales de obice.
pentru a ocupa aceasta demnitate. Aceleasi reguli tre-
buia sä existe in Valachia, dar o serie de abuzuri au a-
dus o multime de rele iremediabile.
Cele doua principate au un mare numar de manastiri
fondate de diferiti voevozi; si lo.cuitori au considerat mult
timp ca mare acte de pietate, daniile ce li s'ar fi facut
in pamant, case, marfuri sau argint, astfel Ca nu murea
un om bogat care sa nu lase o parte din averea sa. A-
ceste daruri s'au strans astfel si valoarea parnantului s'a
marit in asa chip, ca cea mai mare parte din aceste ma-
nastiri sunt acum institutiile cele mai bogate ale taxi. Cel
mai mare numar este la dispozitie principilor domnitori
cari le-au donut (?) Sau aceluia care a oferit mai mult. Pa-
triarhii de Constantinopole si de Ierusalim dispun de a-
celea care le-au fost inchinate; dar cu toate ca Domni-
torii nu pot sa aduca in profitul for nici o parte. din ve-
nituri totusi cum ei au dreptul de a taxa in anumite im-
prejurari, ei le pun des la contributie.
Absurditatile superstitii cari formeaza o mare parte din
principiile fundamentale ale religiunei greci astfel cum e
profesata azi I) a dobandit aceeasi treapta de putere in
Moldova si Valachie. invataturile cele mai pretioase ale
religiunii crestine sunt pervestite aci prin falsele cunos-
tinte sau vederile interesate ale preotilor grosieri si ig-
noranti cari dezonoreaza sfintenia numelui de crestin.
Un scriitor 2) renumit a zis Ca iclimatul are o anumita
1) Cititorul, va intelege usor cetind aceste pasagii si altele ale
acestei carti ca, aci vorbeste un protestant (N. Roquette).
2) Voltaire (Dictionuaire philosophique, tom. 4, p. 199

www.dacoromanica.ro
1068 CATEVA MARTURII STREINE

parte de influents asupra oamenilor, guvernamantul de o

suta de on mai mult, si religia cu mutt mai mutt». A-
ceasta observatie este in special aplicabila la aceste tari
si conditia prezenta a acestor locuitori demonstreaza ade-
varul. Una on alta din cele doua din urma cauze au lu-
crat izolata cu putere asupra moralului locuitorilor; re-
simte intim cum ele sunt, relele cari rezulta din actiunea,
for combinata, sunt foarte deplorabile. Felul de a invath
Valachi si Moldoveni preceptele religiunilor, nu este ni-
mic alt ceva decat a le insufia un mare zel si de a pro-
duce fanaticl. S'au obisnuit a se arunca, ca corp perdut
in toate superstitiile ridicule-, insotitoare nedespartite ale
ignoranti: si numai absenta totals de fanatism, poate sa
explice de ce clerul exercita aci o influents mai putin
considerabila decat in celelalte tinuturi cari profeseaza re-
ligiunea greaca. Toti demnitarii bisericesti erau de nas-
teie obscura si in general de cea mai de jos extractiune,
boerii ii desconsidera personal 9 singur puterea lor spiri-
tuala e respectata.
Ritualul stabilit de biserica, e acelasi ca al biserici pa-
triarhale. Persoanete cari n'au primit botezul, nu sunt con-
sid rati ca crestini, si nu li se da onorabilul titlu. Mar-
turisirile' dese de pacate; impartasirile si observatie punc-
tuala a numeroaselor zile de sarbatoare in timpul anului,
sunt prescrise cu severitate. Ele au devenit punctele cele
mai exentiale ale credintei, si poporul e intim convins ca
exacta observatie a acestor practiLi e deajuns pentru a
expiea crimele cele mai neauzite, mai ales dupa absolu-
tiunea duhovnicului care se abtine in multe cazuri cu ar-
gint. Trebue de asemenea a asista la serviciul divin Du-
minica si in celelalte zile de sarbatoare, si de trei on de
patru on ziva, in saptamana Patimilor; semnele de cu-
cernicie constau in a face cruci (a se inchina) a Ingenun-

') Afirmarea o socotim neadevarata.

www.dacoromanica.ro
 CATEVA ALARTURII STREINE 1069

chew inaintea icoanelor, a le saruta, si a aprinde o luma-

nare de ceara inaintea unui sant favorit. and se citeste
evanghelia se asculta cu indiferenta si neatentie; se obi-
snueste putin a se predica.
Legile Bisericii interzic formal casatoria intre persoane
unite prin rudenie, in orice scars ar fi aceasta: ele merg
'Ana a o opri intre aceia chiar ai caror parinti au servit
de nas la botezul unuia J au altuia. Severitatea legilor a-
supra casatoriilor este Inca foarte mare, intre partidele de
religie deosebita, cand una din ele apartine bisericii gre-
cesti. Aceia cari braveaza aceasta interzicere se expun
unei sentinte de divort si sunt pedepsiti cu excomunica-
rea, daca ei perzista in a se cOnsidera soti. Frica acestei
din urma pedepse este ass de mare intre locuitori in cat
ei prefera a face tot felul de sacrificii mai de graba, de
cat sä des loc la asemenea imprejurari. Patriarhul de Con-
stantinopole, desi recunoscut ca sef religios, n'are nici un
control asupra bisericii celor doua principate, si nu exer-
cita de cat foarte Mina influenta asupra primilor sai
demnitari.
III

A/minis/raga alacerilor clericale

Ecclesie est Juris
Gloss. in 1. 1 D.
de 1. et I.

In fruntea clerului in aceste Principate, sta Arhiepis

copul, Mitropolitul Valahiei la Bucuresti si Mitropolitul
Moldovei la Iasi, care ales de adunarea generala a statu-
lui, e intarit de Print si canoniceste recunoscut de Pa-
triarhul Constantinopolului. Administratia averilor clericale
sia celorlalte afaceri lumesti, sta insa, sub un minister
deosebit, la care Mitropulitii ca presedinti adunarilor ge-
nerale in trebile politice ale acestor tari, iau parte.
Mitropolitul si Arhiepiscopui Valahiei este totodata. E-
aiserica OrtodoxA Romans, 7.

www.dacoromanica.ro
1070 CATEVA MARITTRII STREINE

piscop peste 7, cercuri (judete) si intretine in Bucuresti

un seminar cu' 40 (patruzeci) de burse. In catedrala se
gasesc moastele Sf. Dumitru, patronul Bucurestiului. Sub
Mitropolit sta Episcopul de Ramnic, cu stapanirea (?), peste
5 cercuri, care poarta titlu Ode Severing fiindca scaunul
sau era odinioara la Turnu-Severin, in Seminarul de acolo
sunt 30 de burse: Episcopul de Buzau peste 4 districte
are 20, si Episcopul de Arges peste 2 districte are tot
atatea locuri in Seminarul sau episcopal.
In Moldova se gasesc numai 2 Episcopi sub Mitropolit,
anume cel de Roman, si cel de Husi; insa exista numai un
Seminar pentru intreaga Cara la Socola, langa Iasi. Sub
Mitropolitul de Iasi stau cercurile Iasi, Botosani, Neamt,
Focsani (sic) si Dorohoiu; Episcopul de Roman are sub
jurisdictia sa distrinctele de Roman, Bacau, Focsani (sic),
Galatzi, Folticeni si Berlad, cel de Husi are sub sine nu-
mai districtele de Vaslui si Falciu. Cel mai slant loc in
Moldova este Manastirea Neamtului si Biserica celor Trei
lerarhi din Iasi. Patronul Tani este sfantu George, pentru
Mitropolie insa sf. Paraschiva e patroana.
Fiecare Episcop are un slat clerical, un colegiu de preoti
In care sunt.mai multi Arhimandriti, la oparte, care exer-
cita judecata spiritualA. Protopopul (der Protopopa) Di-
ocezi are inspectia asupra clerului de mir, Arhimandritul
sau Egumenul asupra clerului monahal.
Asupra raporturilor religioase a se vedea capitolul spe-
cial at acestei descrieri. Puterea lumeasca are de a face
propriu zis numai cu averile clericale. In Valachia exista
un Minister at Cultului, care e totodata si at Instructii.
Pentru Moldova deasemenea dela adunarea generals a a-
nului 1844, pentru administratia bunurilor bisericesti a lost
instituita o deosebita autoritate superioara, ce este units
cu administratia instructii publice sub un sef, care cu toate
acestea nu poarta titlu unai ministru ci pe acel al unui
vornic at administratii bisericesti. Diviziunea administrative

www.dacoromanica.ro
 CATEVA MARTURII STREINE 1071

a averilor clericale are un Director si aceea a instructii un

Referent.
In Valachia cea dintai directiune a acestui minister are
sa Ingrijeasca de averile si veniturile manastirestis sub a
doua se afla afaceriile seminariilor si serviciilor religioase
publice, sub a treia afacerile tuturor institutiunilor de bine-
facere si scoalele. In general, acest minister este tnsarcinat
a veghea ca clerul sa duca o vieata exemplara si sa nu se
departeaze de vechile traditii. Nici o hirotonie nu trebue sa
se efectueze fara raportul acestui ministru care Print si prea-
Iabila lntelegere asupra acestia cu Mitropolitul. Obligatiilor
ministerului de culte apartine si inspectia registrelor de na-
stere si moarte, care dupa ce au fost examinate de presedin-
tele primei instance judecatoresti, trebuie sa intre apoi in arhi-
vele episcopale spre pastrare. In Moldova abia dela 1844 au
fost deplin introduse actele stari civile, care trebue sa fie con-
duse de clerici, iar duplicatele sa fie pastrate la sefii ju-
detelor. ?Ana atunci domnia in aceasta privinta cea mai
mare neregula si numai pentru boeri se 'ngrijise in oare care
fel: taranul nu este aci odata (astfel zicand de asemenea
un cm>, cum se exprima soldatul (?) din Wolenstein (?)
asupra acestor hamali ai statului.
Mosiile manastiresti sunt arendate pe 3 (trei) ani In prezenta
Mitropolitului si ministrului, din veniturile acelorasi o
anumita parte trebuie sa fie cedata In casa statului, din
care rau dotatele biserici trebue sa se intretie; in spe-
cial Insa scolile si institutiile de binefacere. Pe acest mo-
tiv nu se gaseste In budgetul principatului Valachii nici
un fond pentru scoli, fiindca ajunge aceasta dotatie cle-
ricals.
T. G. B.

www.dacoromanica.ro
 Catagrafia eparhiei Ungro'vlahia
In anul 1810.
(Urmare. Vezi (Biserica Ortodoxi Romani. Anul 38, No. 9 pp. 966-972 )

77. Satul Dragoe,stii.Case 59, parte barbateasca 82,

fameiasca 63, p. b. 31, 1. 28, peste tot 204: Rumani, Su-
diti chesaricesti. Bis_rica de lemnu tare puss pa temelie
de zidu cu hramul ierarh Nicolae facuta de pitar Gheorghe
taposatul pa mosiia manastirii Znagovului cu 2 randuri de
vesminte de cit ponosite, cu cartile toate deplin. La aciasta
biserica sa afla slujitori:-1) Popa Joan sin popa Nedea
40 ani, cu citire de mijiocu, neglobit, din neam rumanu,
fecior de preot, si s'au preotit de preaosfintiia sa mitro-
politul Dositeu la anul cu leatu 1803, Aprilie 26, pa nu-
mele acestui sat, unde sä afla slujindu si acum, are carte
de duhovnicie cu leatul 1807, Marte 27, mitropolituJ Do-
siteu. Preoteasa lui Zanfira, fii: Teodosie 7 ani, 1nvata
ceaslov rumaneste, Vasile 3 ani.-2) Popa Nicolae sin popa
Nedea 20 ani, slabu la citire, neglobit, din neam rumanu,
fecior de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropo-
litul Dositeu, la anul cu leatul 1809, Dechemvrie 9, pa_
numele acestui sat, unde sa afla slujindu si acum. Preoteasa
lui Ilinca (fol. 153", 270').
Pentru satul Dragoqh, Neculae Gramaticul, feciorul lui Costan-
din, a fost hirotonit diacon in a. 1789, Noemvrie 4, de catre Fi-
laret episcop la metohul Sfintii Sale" iar in a. 1790, Mai 18, a fost
hirotonit preot de Grigorie at Stavropolei la Sf. Apostoh; tefan
diaconul, feciorul lui Ilie, a fost hirotonit preot in a. 1790, Aprilie
30, de catre acelas arhiereu la Radu-Vodli v. Acad. Rom. Ms. 1551
fol. 7r,7v. Biserica parohiei Dragoe§ti de sus, com. DragoeVi, pa-.
streaza hramul sf. Nicolae §i in a. 1903 a inceput sa se recladeasck
v. Anuarul C. B. (1909) p. 74.

www.dacoromanica.ro
 CATAGRAFIA EPA RHIEI L Iv GROVLAHIA 1073

78. Saul Matara.Case 21, parte barbateasca 37, fe-

meiasca 44, peste tot 81, Rumani. Biserica de zidu cu
hramul Sfintii Imparati Costandin si Elena facuta de sluger
Panait pe mosiia dumnealui, cu un randu de vesminte,
cu cartile toate deplin. La aceasta biserica slujitori nu este
(fol. 154", 258r).
Biserica din satul Matara corn. Hagiesti-'Vlariuta (v. Nomencla-
tura jud, Ilfov pe 1913 p. 13) este tilia1a la parohia Mariuta, pa-
streazd acelas hram Sf. lmparati si s'a reparat la 1902 v. A-
nuarul C. B. (1909) p. 79, unde data 1860 1765 trebue sá in-
semneze o mai veche reparatie.
79. Sahel Agie,slii.--Case 106, parte barbateasca 221,
fameiasca 251, peste tot 472, Rumani. Biserica de zidu
tare cu hramul ierarh Nicolae facuta. de Gligore Bezdadea
(sic) sin Mihai Voivod pa mosiia Marii Sale cu 2 randuri
de vesminte de -1-natase ponosite, cu cartile toate deplin.
La aciasta biserica sa afla slujitori: 1) Popa Sarban sin
Ilie Capitan 40 ani, bunu la citire, neglobit, din neam ru-
man, fecior de mirean si s'au preotit de preaosfintiia sa
mitropolitul Dositeu la anul cu leatul 1799, Iulie 14, pa
numele acestui sat, unde sa afla slujindu si acum, iar la
leatul 1806; Ghenarie 1, oranduit de au fost protopop
la judetul Ialomita pand la leatul 1807, Ghenare 1, de
preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu cu sinet la mana.-
iar de atunci si pana acum sa afla slujindu la numita bi-
serica mai sus. Fiul lui loan 2 ani, Mariia preoteasa popii
lui Banica (sic) cu o fata Ilinca. 2) Popa Joan sin Mo-
gosu 40 ani, slabu la citire, neglobit, din neam rumand,
fecioru de mirean, si s'au preotit de preaosfintiia sa epis-
copul Gligorie Drastoreanul In orasu1 Drastorul irr Cara tur-
ciasca fiindu ca aici la Bucuresti sa intamplase mitropo-
litul nostru fugit in Sara nemteasca in vremea, candu au
fugit Mihai Voda, si de acolo au venit aici la aciasta bi-
serica de s'au asazat, unde sa afla slujindu si acum, schim-
bandu-i-sa cartea cea de acolo si i s'au dat alta carte de
aici de Bucuresti de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu
cu leatul 1804, Aprilie 13, si i sa da voe sä slujasca toate
cele preotesti. Preoteasa lui Zmaranda, fiiu Costea 3 ani,
fata. Catrina.-3) Popa Ghinea sin Bran Schiopul 50 ani,
cu citire de mijlocu, betiv, neglobit, din neam rumanu, fe-

www.dacoromanica.ro
1074 CATAGRAFIA

cior de mirean si s'au preotit de preaosfiintiia sa mitro-

politul Gligore la anul cu leatul 1778, Aprilie 19, pa nu-
mele satului Varasti, plasa Gherghitii, iar la leatul 1796
s'au mutat la acest sat unde sa afla slujindu si acum, are
carte de duhovnicie cu leatul 1796, Marte 19, mitropoli-
tul Dositeu. Preoteasa lui Ilinca cu 2 fete: Nita, Zmaranda.
4) Popa Radu sin Mogosu 30 ani, slabu la citire, neglo-
bit, din neam rumanu, fecioru de mirean, si s'au preotit
de preaosfiintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatul
1809, Julie 8, pa numele satului Dragoestii (sic) si unde
sa afla slujindu si acum. Preoteasa lui arbana, fiiu Ma-
rin 3 ani. Diiaconul Gligore sin Ilie Capitan 28 ani, cu
citire de mijlocu, neglobit, din neam rumanu, fecioru de
mirean, si s'au diiaconit de preaosfintiia sa mitropolitul Do-
siteu la anul cu leatul 1808, Marte 7, pa numele satului
acestuia, unde se afla slujindu si acum. -Diiaconeasa lui
Mariia (fol. 155", 257 ).
Mihai Voivod este Mihail Constantin Sulu (1783 -1786; 1791-
1793; 1801-1802). Despre un fiu al sat' v. N Iorga, Documen-
tele familiei Callimachi .11, p. 610, nota jos. Biserica parohiei
1

Hagiesti pastreaza acelas hram si s'a reparat la 1884 v. Anuarul

C. B. (1909) p. 77, unde data cladirei 1703-1705 nu poate fi e-
xacta.
80. Scald Mariuta.Case 92, parte barbateasca. 194,
femeiasca 188, peste tot 382. Rumani. Biserica de lemnu
tare facuta de dumnealui medelnicer Gheorghie, hramul
sf. Gheorghe pa mosiia sf. Mitropolii cu trei randuri de
vesminte de citu, cu cartile toate deplin. La aceasta bise-
rica sa afla slujitor : Popa Costandin sin Ilie 50 ani, cu
citire de mijlocu, neglobit, din neam rumanu, fecior de mi-
rean si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Cozma
la anul cu leat 1790, Maiu 18, pa numele acestii biserici,
unde sa afla slujindu si acum, are si cartea de duhovni-
cie cu leat 1807, Marte 27, pa numele acestui sat. Preo-
teasa lui Nita, fiii: Gheorghie, 14 ani, invata psaltirea ru-
maneste, Mihale, 10 ani, Invata ceaslov rumaneste, Dicul
6 ani, invata filada rumaneste (fol, 156', 256r).
Pentru popa Costandin ne dA acelas stiri si Ms. Acad. Rom.
1551 fol. 7v cu adaosul ca a fost hirotonisit de Timotei al Sar-
delor la mAnastirea SArindar. Tot pentru satul Mariuta a fost hi-
rotonisit diacon Radul gramaticul, feciorul lui Necula, in anul 1791,

www.dacoromanica.ro
 EPARHIEI IINGROVLAHIA 1075

Tunic 10, de catre .Matei al Nlirelor la bis. Cretulescu v. Ms. Acad.

Rom. 1551 fol. 27r. Biserica parohiei Mariuta pastreaza acelas hram
kr s'a zidit dela 1865-1870 v. Anuarul C. B. (1909) p. 79.

81. Sahel Gosh le. Case 42, parte barbateasca 87 si fe-

meiasca 92, p. b. 4, f. 1: (Rumani), Tigani ai manastirii
Arhimandritului. Biserica de zidu tare, hramul ierarhului
Necolae, facuta de dumnealui crucer (sic) Ionita Trasnea
pa mosiia dumnealui cu 2 randuri de vasminte de citu,
cu cartile toate deplin. La aceasta biserica sa afla slu-
jindu: l) Popa Hierea sin Tudor 40 ani, slab la citire,
neglobit, din neam ruman, fecior de mirean si s'au preo-
tit de preaosfiintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leat
1807, Dechemvrie 14, pa numele acestui Sat, unde sa afla
si acum slujindu. Preoteasa lui Mariia cu o fata Manua.
2) Popa Tudor sin Stanciul 35 ani, cu citire de mijloc,
neglobit, din neam ruman, fecior de mirean si s'au preo-
t t de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leat
1803, Marte 12, pa numele acestii biserici, unde sa afla si
acum slujind. Preoteasa lui Zoita, fiiu Anghel 3 ani, fete:
.Ilinca, Zmaranda. 3) Popa Necolae sin popa Stoica 50
ani, cu citire de mijloc, neglobit, din neam roman, fecior
de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul
Dositeu la anul cu leat 1796, Ghenarie 21, pe numele bi-
sericii acestui sat, unde sa afla si acum slujind, are si
carte de duhovnicie cu leat 1800, Ghenarie 14. Preoteasa
lui Mariia, fii: Iamandi, 10 ani, invata ceaslov rumaneste,
Fotache, 8 ani; invata ceaslov rumaneste, fete: Ilinca, Ma-
riia, Frusina, Palma (fol. 157", 255r).
Biserica parohiei Gostilele, corn. Crangu-Fundulele, pastreaza a-
celas hram sf. Nicolae v. Anuarul C. B. (1909) p. 76, unde data
1887 1894 trebue sa." insemneze o noun zidire a bisericei.

82. Sahel Co./a-paCase 21, parte barbateasca 56, fa-

meiasca 54, p. b. 2, f. 2, peste tot 114: Rumani, Ti-
gani ai dumnealui crucer Donii. Biserica de zidu cu hra-
mul Nasterii Precistii facuta. de Mariia Cocona Cojasca
pa mosiia dumneaei si acorn este vanduta de tot dumnea-
lui crucerului Donii, cu.1 randu de vesminte de cit sparte,
cu cartile toate deplin. La aciasta biserica sa afla slujitori:
Popa Vasile sin Marinu 40 ani, slabu la citire, neglobit,

www.dacoromanica.ro
1076 CATAGRAFIA

din neam rumanu, fecior de mirean si s'au preotit de prea-

osfintiia sa episcopul Chiril at orasului Rusciucu in tara
turciasca si au preotit acolo ani 3, apoi au fugit aici si
s'au asazat la acest, numit sat cu carte a mitropolitulut
Dositeu cu leatul 1803, Mane 1, schinbandu-i-sa cartea
cia de acolo, care sa Ala slujindu si acum la aciasta nu-
mita biserica mai sus. Preoteasa lui Pauna 1), fiiu Dobre,
10 ani, invata ceaslov rumaneste, fata Sanda.Coman sin
Mihai 70 ani, slabu la citire, globit, vaduv, din neam ru-
manu, fecioru de mirean si s'au preotit de preaosfiintiia
sa mitropolitul Cozma la anul cu leatul 1789, Dechem-
vrie 11, pa numele satului Cojastii si au slujitu toate cele
preotesti pana ,la leatul 1794, Octombrie 14, si s'au de-
partat singur de sfanta liturghie avandu si patima, iar la
sf. biserica sa afla slujindu dascal Inca, i s'au dat si pe-
cetluit dela duhovniciasca consistorie cu leatul 1810, lu-
nie 9, pa numele acestii biserici, unde sa afla slujindu si
.acum (fol. 158y, 254r).
Pentru. preotul Coman, feciorul lui Mihaiu, care in 1810, cu n
spune Catagrafia, slujia ca dascal, gasim acelea, ,tiri in Ms. Ron .
1351 fol. 7r cu adaosul cä a lost hirotonisit de Timotei al Sarde-
lor la sf. Dimitrie. Biserica din Coje,ti, Hard' la parohia Belciu-
gatu, pastreaza acela, hram si s'a reparat la 1882 v. Anuarul t.
B. (1909) p. 08-69.
83. Sahli Belciugat.Case 74, parte barbateasca 128 i
femeiasca 134, p. b. 4 i f. 3, peste tot 269: Rumani, Ti-
gani ai dumnealui Scarlat Cerchez. Biserica de zid tare cu
hramul Adormirea Precistii facuta de Scarlat Cerchez pa
mosiia dumnealui cu doua randuri de vesminte de cit, cu
cartile toate deplin..La aceasta biserica sa afla slujitor:
Popa Stefan sin popa Radul 28 ani, bun la citire, neglo-
bit, din neam ruman, fecior de preot si s'au preotit de prea-
osfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatul 1803, Iu-
nie 21, pa numele bisericii satului Belciugat, unde sa afla.
slujindu si acum, are si carte de duhovnicie cu leatul 1810,
Ghenarie 14. Preoteasa lui Sora cu 2 fete: Dragana, Ana
(fol. 159', 253r).
Biserica parohiei Belciugatu pastreaza..acela, hram, s'a clkdit cam
pela 1723" si s'a construit din nou in 1914 v. Anuarul C. B. (1009)
p. 68-69 cf Expunerea situatiunei jud. Ilfov pe 1914 p. 18
I Voicul in loc de Vasile este o gresala de condeiu.

www.dacoromanica.ro
 EPARHIEI IINGROVLAHIA 1077

84. Salul (Mug u/ lui Plddicd. Case 13, parte bar-

bateasca 18, fameiasca. 18, peste tot 36, Rumani. Bise-
rica de lemnu slaba cu hramul Adormirea Precistii fa-
clad de dumnealui sardar Costantin Chitoranu pa mosiia
dumnealui cu 2 randuri de vesminte de cit, cu cartile toate
deplin. La aciasta biserica sa afla slujitori.-1) Popa Ni-
colae sin papa Bratianu 50 ani, slabu la citire, neglobit,
din neam rumanu, fecior de preot si s'au preotit de preao-
sfintiia sa mitropolitul Cozma la anul cu leatul 1790, Ghe-
narie 9, pa numele acestui sat, unde sa afla slujindu si
acum, are si carte de duhovnicie cu leat 1794, Ghenarie
20. Preoteasa lui Dobra, fii: Grajdan, 12 ani, invata cia-
slov rumaneste, Florea, 9 ani, invata iciaslov rumaneste,
Radul, 7 ani, invata ciaslov rumaneste.Stanciul dascal
sin popa Nicolae 22 ani, slabu la citire, neglobit, din neam
rumanu si fecior de preot cu pecetluit cu leatul 1810, lu-
nie 9, dela duhovniciasca consistorie pa numele acestii
biserici, unde sa afla slujindu si acum. Sotiia lui Ioana.
Mariia diiaconeasa diiaconului Negoita (fol. 160', 2521
Pentru popa Nicolae din Crangul" gasim in Ms. Acad Rom.
1551 stirile eh a fost hirotonit diacon in anul 1789, Noem-
fol. 7'
vrie iar preot la 1790, Ianuarie 95 de catre Timotei at barde-
19,
lor la manast Sarindar. Biserica din cat. Crangu, corn. Crangu-
Fundulele poarta azi hramul sf. Nicolae si s'a dada dela 1860-
1861 v. Anuarul C. B. (1909) p. 75. Oficial satul se numWe azt
Crangu.

85. Saha Fundulea. Case 40, parte barbateasch 27,

fameiasca 26, p. b. 60, f. 62, peste tot 175: Rumani, Sarbi.
Biserica din lemnu tare cu hramul ierarh Nicolae facuta de
sateni pa mosiia manastirii Vacaresti cu 1 randu de ves-
minte de cit vechi, cu cartile toate far lipseste psaltiriia.
La aciasta biserica sä afla slujitori: Popa Cu lea sin Ruse
Ciolanul 33 ani, slabu la citire, neglobit, vaduv, din neam
sarbu, fecior de mirean si s'au preotit de preaosfintia sa
mitropolitul Dositeu la anul cu leatul 1802, Dechemvrie
15, pa numele acestui sat, unde sa afla slujindu si acum
(fol. 161', 251t).
Biserica parohiei Fundulea pastreaza acelas hram si s'a dada
dela 1864-1866 v. Anuarul C. B. (1909) p. 75.

86. Sa lul Ddrvari. Case 16, parte barbateasca 38,

www.dacoromanica.ro
1078 CATAGRAFIA

fameiasca 27, peste tot 65: Rumani. Biserica de lemnu

veche cu hramul ierarh Nicolae facuta de un Vaselache
Stranbeanu pa mosiia dumisale cu 1 rand de vesminte
de cit vechi, cu cartile toate far lipseste psaltiriia. La
aciasta biserica sa afla slujitori: Popa Scar lat sin popa Du-
mitru 32 ani, slabu la citire, neglobit, din neam rumanu,
fecioru de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitro-
politul Dositeu la anul cu leatul 1802, Octomvrie 5, pa
numele satului Sapunari, sud Ialomita, iar la leatul 1808
au venitu la aciasta biserica, unde sa afla slujindu si acum)
prin cererea satenilor si prin stirea protopopului plasii far
sinet la mans -i, are carte de duhovnicie cu leatul 1807,
Dechemvrie 14. Preoteasa lui Rada, fiiu Tudor 8 ani, in-
vata ciaslov rumaneste, fata Nide lea. Diaconul Nicolae
sin popa Sima 40 ani, slabu la citire, neglobitu, din neam
rumanu, fecior de preot si s'au preotit (sic) de preaosfintiia
sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatul 1804, Dechem-
vrie 2, pa numele satului Artar sud Ialomita, iar la leatul
1805, Aprilie 6, s'au mutat la acest sat, unde sa afla slu-
jindu si acum, far sinet la mans -i, prin stirea protopopului
plasii .Diiaconeasa lui Voica cu o fats Dobra (fol. 162", 250).
Biserica satului Darvari, comuna si parohia rarnad'au, pastreaza
acelas hram si s'a cladit la 1850 si reparat la 1891 v. Anuarul
C. B. (1909) p. 84-85.
87. Saha Tiimtiddut de .S'us. Case 94, parte barba-
teased 203, fameiasca 178, peste tot 381, Rumani. Biserica
de lemnu veche cu hramul Adormirea Precistii facuta de
sateni pa mosiia manastirii Plumbuita cu 2 randuri de ves-
minte de cit vechi, cu cartile toate deplin. La aciasta bi-
serica sa afla slujitori :-1) Popa Costandin sin Ioanu 40
ani, slabu la citire, neglobit, din neam rumanu, tecioru de
mirean si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Do-
siteu la anul cu leatul 1803, Marte 6, pa numele satului
Prosanichiu tot dintr'aciasta plasd, iar la leatul 1806 s'au
mutat la aciasta biserica, unde sä afla slujindu si acum prin
cererea satenilor si prin stirea protopopului plasii, far de
sinet la mans -i, are carte de duhovnicie cu leatul 1808
Marte 7. Preoteasa Ilinca, fiiu Marin, 7 an,invata ciaslov
rumaneste. 2) Popa Manolache sin Draganu 38 a, i, cu
citire de mijlocu, neglobit, din neam rumanu, fecior de mi-

www.dacoromanica.ro
 EPARRTRI UNGROVLAHIA 1079'

rean si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu

la anul cu leatul 1804, Ghenare 16, pa numele satului
Panduri, sud Ialomita, iar la leatul 1805, Avgust 18, s'au
mutat la aceasta mai sus nuniita biserica prin cererea sä-
-tenilor si prin stirea protopopului plasii cu sinet la mana-i
cu leatul 1805, Avgust 18. Preoteasa lui Parascheva, fii :
Dimitrie, 5 ani, Invata ciaslov rumaneste, Spiridon 1 an.-
3) Popa Matei sin popa lane 38 ani, cu citire de mijlocu,
betiv, neglobit, din neam rumanu, fecior de preot si s'au
diiaconitu de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul
cu leat 1804, Fevruarie 4, pa numele acestui sat si unde
sa afla slujindu si acum, apoi s'au preotitu acum la leatul
1810, Octomvrie 14, de preaosfintiia sa mitropolitul Ig-
natie cu carte la mana a preasfintii sale tot pa numele
acestui sat. Preoteasa lui Stana cu 2 fete: Chira, Nita.
Barbul dascal sin Ion 25 ani, cu citire de mijloc, neglobit,
din neam ruman, fecior de mirean si i s'au dat pecetluit
dela duhovniceasca consistorie cu leat 1810, Iulie 15, pe
numele acestui sat, unde sa afla si acum slujindu (fol.
163 ", 249').
Biserica parohiei Tamadaul poarta azi hramul cuv. Paraschiva
s'a dada dela 1834 -1848 v. Anuarul C. B. (1909) p. 85.

88. Satul Tdmdddul de .70s. Case 20, parte barba-

teasca 40, femeiasca 39, peste tot 79, Rumani. Biserica
de zidu tare cu hramul Sfintilor 40 Mucenici facuta de
sateni pa mosiia manastirii Plumbuita cu 2 randuri de
.vesminte de citu si cu cartile toate deplin. La aceasta bi-
serica sa afla slujitori :-1) Popa Stan sin popa Stanciul
85 ani, cu citire de mijloc, neglobit, vaduv, din neam ruman.,
fecior de preot si s''au preotit de preaosfintiia sa mitro-
politul Grigorie la anul cu leat 7278 (=1769), Noemvrie 12,
pa numele satului Lamotestii tot dintr'aceasta plasa si din
pricina razmiritii de atunci s'au bajanit satul si nefiindu
putere a sa mai intoarce la locul acela, s'au asazat la acest
loc si-au facut satu ce sa zice Tarnadau de Jos, au facut si
biserica, si de atunci 'Ana acum sa afla slujindu tot la acest
satu, are si cartea duhovnicii de mitropolitul Dositeu cu
leat 1794, Fevruarie 27.-2) Popa Necolae sin popa Stan
35 ani, cu citire de mijloc, betiv, neglobit, din neam ruman,

www.dacoromanica.ro
1080 CATAGRAFIA

fecior de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropo-

litul Dositeu la anul cu leat 1802, Septemvrie 16, pe nu-
mele satului acestuia, unde sa afla si acum slujindu. Preo-
teasa lui Ioana, fii: Vasile, 8 ani, invata ciaslov rumaneste,
loan, 6 ani, Invata ceaslov rumaneste, Gheorghe 3 ani, fata
loana.Dascal Necolae sin loan Lefegiu 14 ani, cu citire
de mijloc, neglobit, holteiu, din neam ruman, tecior de mi-
rean, i s'a dat pecetluit dela duhovniceasca consistorie pe
numele bisericii acestiia cu leat 1810, Iunie 10.Tarcovnic
Murat sin Murat 16 ani, cu citire de mijloc, neglobit, ho'-
teiu, din neam ruman, fecior de mirean, i s'au dat pecetluit
dela duhovniceasca consistorie cu leat 1810, Iunie 10.
Nita preoteasa vaduva (tol. 164", 248r).
Biserica din Tarnadaul de Jos pastreaza acelas hram si s'a i e-
parat la 1890 v. Anuarul C. B. (1909) p. 84-85, uncle data cla.-
direi 1818 nu poate corespunde adevarului.
89. Sahel Ileana.Case 46, parte barbateasca 166 si
femeiasca 144, peste tot 310, Rumani. Biserica de lemn
tare, cu hramul itrarhului Nicolae facuta de sateni pa mo-
siia megiesasca cu 1 randu de vesminte de cit vechi, cu
cartile toate deplin. La aceastd biserica sa afla slujitori :-
1) Popa Zahariia sin loan Buta 30 ani, cu citire de mijloc,
neglobit, din neam ruman, fecior de mirean si s'au preotit
de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leat 180S
pe numele bisericii, unde sa afla si acum slujindu. Preo-
teasa lui Chita, fiiu loan, 6 ani, invata filada rumaneste,
fata Ana.-2) Popa Radul sin Dobre Aldea 2g ani, cu citire
de mijloc, neglobit, dine neam ruman, fecior de mirean si
s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul
cu leat 1809, Ghenarie 9, pa numele bisericii, unde sa afla
si acum slujind. Preoteasa lui Stefana. Dascal Necolae
sin Zlate 30 ani. cu citire de mijloc, betiv, neglobit, din
neam ruman, fecior de mirean, i s'au dat pecetluit dela du-
hovniceasca consistorie cu leat 1810, Iunie 1. Sotiia lui Ma-
riia.Ioan tarcovnic sin popa Ene 16 ani, invata psaltire
rumaneste, neglobit, holteiu, din neam ruman, fecior de
preot, cu pecetluit dela duhovniceasca consistorie cu leat
1810, Avgust 16, pa numele acestui sat, unde sa afla si
acum slujindu.Catrina preoteasa vaduva (fol. 165", 247r).
Biserica parohiei Ileana-Papadopol pastreazd acelas h_ram si s'a
zidit dela 1823 r825 si reparat la 1873 v. Anuarul c. p. 77.

www.dacoromanica.ro
 EPARIIIEI UNGROVLAHIA 1081

90. Salul Suliman.Case 33, parte barbateasca. 88 si

femeiasca 80, peste tot 168, Rumani. Biserica de lemn veche
cu hramul ierarhului Nicolae facuta de sateni pa mosiia
cocoanii Ilinchii Dudeascai cu 2 randuri de vesminte de
citu, cartile sant toate deplin. La actasta biserica sa afla
slujitori: Popa Radul sin Triful 40 ani, cu citire de mijloc,
neglobit, vaduv, din neam ruman, fecior de mirean, si s'au
preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu cu leat 1794,
Ghenare 17, pa numele satului, unde sa afla si acum slu-
jindu, are si cartea duhovniCii cu leat 1804, Marte 18, tot
pe numele satului. Fii: Oancea, 14 ani, Invata psaltirea
rumaneste, Grigore 4 ani, fete: Salta, Tudora, Mariia.
Radu diiaconul sin Petre 30 ani, cu citire de mijloc, ne-
globit, din neam ruman, fecior de mirean si s'au diiaconit
de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la and cu leat 1806,
Marte 14, pa numele satului, unde sa afla si acum slujindu.
Diiaconeasa lui Tudora cu 2 fete: loana, Dumitra.loan
dascal sin popa Radu, 17 ani, cu citire de mijloc, neglobit,
holteiu, din neam ruman. fecior de preot si au luat pe-
cetluit dela duhovniceasca consistorie cu leat 1810, lunie
10, pa numele acestui sat, unde sa afla si acum slujindu
( fol. '166v, .246r).
Pentru popa Radul, teciorul monahului Tarasie", care este mi-
reanul Triful din Catagr. fie, gasim in Ms. Acad. Rom. 1551 fol.
6v §tirea ea a fost hirotonit diacon in anul 1788, lunie 12, de catre
Grigore Sidis in para lis la metoh.". Tot pentru Suliman a fost
hirotonit preot in anul 1788, Sept. 12, Stancu diaconul, feciorul
popii Androne, de cAtre Daniil at Zihnei la Sarindar v. acelaq Ms.
fol. 6v.

91. Salul Brdldsan dinjreund cu cd1unul Porce,clii.

Case 31, parte barbateasca 169, fameiasca 108, peste tot
277, Rumani. Biserica din lemnu veche cu hramul sfintii
Ingeri Mihail si Gavriil fd.cuta de dumnealui raposatul Io-
nita Bratasan pa mosiia dumisale cu 2 randuri de yes-.
minte de cit, cu cartile toate, far lipseste psaltiriia. La a-
ciasta biserica sa afla slujitori: Popa Stancul sin popa Ilie
34 ani, slabu la citire, neglobit, din neam rumanu, fecior
de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitut
Dositeu la anul cu leatul 1804, Februarie 4, pa numele
satului Parlita, iar la leatul 1805 s'au mutat la acest nu-

www.dacoromanica.ro
1082 CATAGRAFIA

mitu sat, unde sä afla slujindu si acum fiind cerut de acel

boer prin stirea protopopului plasii, far sinet la mans -i.
Preoteasa lui Ioana cu o fats Parascheva.Diaconul *dr-
ban sin Radu Rucu 35 ani, slabu la citire, neglobit, din
neam rumanu, fecior de mirean hi s'au diiaconit de prea-
osfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu feat 1809, Sep-
temvrie 25, pa numele acestui sat, unde sa afla si acum
slujindu. Diiaconeasa lui Safta (fol. 167', 245r).
Biserica din cat Bratasanu, corn. Citlaretii-einoaica, poarta azi
hramul Adormirea si s'a dada dela 1868-1873 v. Anuarul C. B.
(1909) p. 81. Catunul Porcesti este numit azi Pitesteanca-Polcesti
v. Nomenclatura jud. ilfov (1913) p. 12 cf. Harta sere. tehnic al
jud. Ilfov.

92. Satul Pdrlita.Case 22, parte barbateasca. 41, fa-

rneiasca 45, p. b. 8, 1. 14, peste tot 108: Rumani, Ru-
mani bajenari. Biserica din lemnu veche, slabs, cu hramul
ierarh Nicolae facuta de egumenul manastirii Radului-Voda
pa mosiia sa, cu 1 randu de vesminte de cit vechi cu
cartile toate deplin, far lipseste triodu si strastie. La a-
ciasta biserica sa afla slujitori: Popa Sarban sin Cernica
40 ani, cu citire de mijloc i neglobit, din neam rumanu,
fecior de mirean si s'au preotit de preaosfiintiia sa mitro-
politul Dositeu la anul cu leatul 1797, Septemvrie 20, pa
numele satului Curatestii, iar la leatul 1798, Noemvrie 5,
s'au mutat la acest sat fiind cerut de sateni prin stirea
protopopului plasii, far sinet la many -i, unde sa afla slu-
jindu si acum. Preoteasa lui Ilinca cu 2 fete: Mariia, Zam-
fira (fol. 168", 244r),
Biserica parOhlei Parlita, corn. Parlita-Sarulesti, poarta hrarnul sf.
Gheorghe si s'a cladit la 1852 v. Anuarul C. B. (1909) p. 81.

93. Satul Sarule,rtii 710i.Case 46, parte barbateasca

124, fameiasca 109, peste tot 233, Rumani. Biserica de
lemnu tare cu hramul Adormirea Precistii, facutA de sá-
teni pa mosiia dumnealui Brancoveanului cu 1 randu de
vesminte de it vechi, cu cartile toate far lipseste mineiu
si leturghiia. La aceasta biserica sa afla slujitori:-1) Popa
Petre .sin Nicolae Barzan 28 ani, cu citire de mijlocu, ne-
globit, vaduv, din neam rumanu, fecior de mirean si s'au
preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu

www.dacoromanica.ro
 EPARRIEI IINGROVLA.H1A 1083

leatul 1805, Fevruarie 11; pa numele acestui sat, unde sa

afla slujindu si acum. Fiiul lui Gheorghe 2 ani.-2) Popa
Dumitru sin Dumitrache 35 ani, slabu la citire, neglobit,
din neam rumanu, fecior de mirean si s'au preotit de prea-
osfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatul 1802, Iu-
nie 10, pa numele satului Hierastii, plasa Sabarului, iar la
leatul 1807, Martie 19, s'au mutat la acest sat, unde sa afla
slujindu si acum prin cererea satenilor si prin stirea pro-
topopului plasii, far sinet la many -i. Preoteasa lui Ioana,
fii: Anghel 8 ani, Invata ciaslov rumaneste, Ionita 3 ani
(fol. 169", -243').
Pentru satul .Sarule02., Stavrache gramaticul, feciorul popii Gheor-
ghe, a fost hirotonit diacon in anul 1788, Octom. 21, de Grigorie al
Stavropolei =la Arhimandrit» iar in anul 1791, Mai 20, a fost hiro-
tonit preot de Daniil alZihnei la sf. Ioan -nou v. Acad. Rom. Ms.
1551 fol. 6v, 27r. Biserica parohiei Sdrule0 pastreazift acelas hram
§i s'a zidit la 1863-1867 v. Anuarul c. p. 83.
94. Satul Sarute,slii vechi.Case 26, parte bArbateasca
70 §i femeiasca 54, peste tot 124, Rumani. Biserica de
lemnu veche cu hramul ierarhului Nicolae facuta de dum-
nealui Nicolae Brancovean pa mosiia dumnealui cu 2 ran-
duri de vesminte de cit, cu cartile toate deplin. La acea-
sta biserica sa afla slujitori:-1) Popa Pavel sin diiacon
Ianache 30 ani, bun la citire, neglobit, din neam ruman,
fecior de diiacon si s'au preotit de preaosfintiia sa mitro-
politul Dositeu la anul cu leat 1800, Marte 2, pa numele
acestui sat, are si cartea duhovniciei de la mitropolitul Do-
siteu la leat 1804, unde sa afla si acum slujindu, iar la
leat 1809 s'au oranduit blagocin peste 24 biserici, ce este
purtator de grija la toate slujbele bisericesti i la alte pur-
tator de grija, avandu sinetu la mana-i al mitropolitului
Dositeu cu leat 1809, Avgust 9, de blagocenie. Preoteasa
lui Ilinca, fii: Dragomir 9 ani, invata ciaslov rumaneste,
Radu 6 ani, invata ceaslov rumaneste, Costandin 4 ani,
Invata filada. rumaneste.-2) Popa Paraschiv sin loan Dra-
goiu 28 ani, slabu la citire, neglobit, din neam ruman,
fecior de mirean, s'au preotit de preaosfintiia sa mitropo-
litui Dositeu la anul cu leat 1804, Avgust 22, pa numele
acestui sat, unde sa afla si acum slujindu. 'Preoteasa lui
Mariia.Diiacon Ianache sin Popa Gheorghe 75 ani, cu

www.dacoromanica.ro
1084 CATAGRAFIA

citire de mijloc, neglobit, din neam roman, fecior de preot

i s'au diiaconit de preaosfintiia sa mitropolitul Cozma la

anul cu leatu 1788, Aprilie 9, pa numele acestui sat, unde

sa afla si acum slujind. Diiaconeasa lui Rada. Istrate
dascal sin lanache diiacon 22 ani, cu citire de mijloc, ne-
globit, holteiu, din neam ruman, fecior de diiacon, i s'au
dat si pecetluit dela duhovniceasca consistorie cu leat 1810,
Iunie 11, pa numele acestui sat, unde sa afla si acum slu-
jindu (fol. 170', 242r).
.Enachi cetet sin popa Gheorghi., a lost hirotonit diacon pentru
arulesti" in anul 1788, Aprilie 9, de catre Grigorie al Stavropelci
,,in mitropolie, biserica mare" v Acad. Rom. Ms. 1331 fol. 6'.
Oficialitatea cunoa§te azi numai satul Sarule0".
95. Satul Codreni. Case 63, pante. barbateasca 200, fa-
meiasca 176, peste tot 376, Rumani. Biserica de zidu tare,
metoh al manastiri Grecilor din Bucuresti pa mosiia sa cu
hramul Schimbarii la fata cu 2 randuri de vesmint.:; de cit
vechi, cu cartile toate deplin. La aciasta biserica sa afla
slujitori: 1) Popa Neagul sin popa Leontie 45 ani, Cu
citire de mijlocu, betiv, globit, vaduv, din neam rumanu,
fecior de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitro-
politul Dositeu- la anul cu leatul 1795, Ghenare 14, pa nu-
mele acestui sat, unde sa afla slujindu $i acum, are si car-
tea de duhovnicie cu leat 1804, Matte 6. Fata lui Ma-
rica.-2) Popa Dumitru sin popa Leontie 35 ani, cu ci-
tire de mijlocu, neglobit, vaduv, din neam rumanu, fecior
de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul
Dositeu la anul cu leatul 1802, Marte 9, pa numele sa-
tului Mariuta, iar la leatul 1808 sau mutat la acest nu-
mitu sat fiind cerut de sateni prin stirea protopopului pla-
sii, far de sinet la manl-i, unde sa afla slujindu Si acum. -
3) Popa Radul sin Dedul 47 ani, slabu la citire, neglobit,
din neam rumanu, fecior de mirean si s'au preotit de prea-
osfintiia sa mitropolitul' Dositeu la anul cu leatul 1796,
Dechemvrie 3, pa numele satului Parka tot dintr'aceasta
plasa, iar la leatul 1810, Aprilie 6, s'au mutat la acest nu-
mit, sat fiind cerut de sateni prin tirea protopopului pla-
sh cu sinet la mand i cu leatul 1810, Aprilie 6, are carte
de duhovnicie cu leatul 1804, Fevruarie 28, mitropolitul
Dositeu. Preoteasa lui Dobra cu 2 fete: Vlada, Nita (fol.
171', 24P).

www.dacoromanica.ro
 EPARIELEI UNGROVLAHIA 1085

Pentru satul Codreni a fost hirotonit preot 1.1 a. 1791, Fevrua-

rie 15, loan diaconul, feciorul popii Joan, de Care Timotei al Sar-
delor la bis. Brezoianu. In acelas an, Mai 3, a fost hirotonit diacon
Paun gramaticul, feciorul popii Bucur, de catre Daniil al Zihnei la
bis. Negustorilor v. Acad. Rom. Ms. 1551 fol. 27r. Biserica din cat.
Codreni este filiala la parohia Preasna-noua, pastreaza acelas hram
Schimbarea la fats si s'a reparat la 1875 v. Anuarul C. B.
(1909) p. 82 cf. Iorga, Stud. si doe. XV p. 7: inscriptii din 1676,
1677 dela bis. Codreni.

96. Salul Priiazna.Case 63, parte barbateasca 156

femeiasca 144, p. b. 1, f. 4, peste tot 305: Rumani, Ti-
gani ai dumnealui Brancoveanului. Biserica de lemn tare,
hramul Adormirea Precistii, facuta de s.ateni pa mosiia
Brancoveanului cu doo randuri de vesmin -e de citu vechi,
cu cartile toate deplin. La aceasfa biserica sä afla sluji-
tori: 1) Popa Mincul sin popa Teodorache 68 ani, cu
citire de mijloc, neglobit, vaduv, din neam ruman, fecior
de preotu §i s'au preotit de preaosfintia sa mitropolitul
Grigorie cu leat 1777, Avgust 22, pa numele acestui sat
Priiazna, are si cartea duhovniciei de (la) mitropolitul Cozma
cu leat 1789, unde sa afla si acum slujindu. Fata lui
Mina.-2) Popa loan sin popa Teodorache 50 ani, slabu
la citire, neglobit, din neam ruman, fecior de preot si
s'au preotit de preosfintia sa mitropolitui Cozma la anul
cu leat 1789, Dechemvrie 23, pa numele acestui sat, made
sa afla si acum slujindu, are si cartea duhovniciei de mi-
tropolitul Dositeu cu leat 1800, Fevruaie 9. Preoteasa
lui Patina -cu 1 fata Mariia.Diacon Radu sin Radu 26
ani, bun la citire, neglobit, din neam ruman, fecior de
mirean, s'au diiaconit de preaosfintiia sa mitropolitul Do-
siteu la anul cu leat 1808, Ghenarie 3, pe numele ace-
stui satu, unde sa afla §i acum slujindu. Diiaconeasa lui
Tudora cu o fata. Mariia.Diiacon Joan sin Mincul 25 ani,
slab la citire, neglobit, din neam ruman, fecior de preot,
s'au diiaconit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la
anul cu leat 1808, Dechemvrie 19, pe numele satului a-
cestuia, unde sa afla si acum slujindu. Diiaconeasa lui
Dobra, fiiu Mavrodin 2 ani (fol. 172', 240'). .

Este satul Preasna-noua"; biserica pastreaza acelas hram si s'a

zidit la 1860 si s'a reparat si in anul 1914, v. Anuarul C. B. 1909
p. 82, cf. Expunerea situatiunei jud. Ilfov pe 1914 p. 18.
4Biserica Ortodoxl Romano, .8

www.dacoromanica.ro
1086 CATAGRAFIA. EPARHIEI IINGROVLAHIA

97. Satul Gorbeine,sii.Case 54; parte barbateasca 131

si femeiasca 133, peste tot 264, Rurnani. Biserica de
lemnu tare cu hramul Adormirea Precistii facuta de 0,-
teni pe mosiia sfintei manastiri Doamna Balasa cu 2 ran-
duri de vesminte de citu si cu cartile toate. La aceasta
biserica sa afla slujitori: 1) Popa Tudor sin Istrate 28
ani, slabu la citire, neglobit, din neam ruman, fecior de
mirean, s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Do-
siteu la anul cu leat 1809, Dechemvrie 5, pa numele a-
cestui satu, unde sa aft si acum slujindu. Preoteasa lui
Vlada cu o fata Ilinca.-2) Popa Joan sin Musatu 50 ani,
slabu la citire, betiv, neglobit, din neam ruman, fecior de
mirean si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Cozma
la anul cu leat 1791, Fevruarie 15, pa numele Lacestuil
satu Codreni, iar la leat 1793 s'au mutat la satul Gurba-
nesti, unde sa afla si acum slujindu, fiind cerut de sateni
si prin stirea protopopului plasii, fara de sinet la mana-i,
are si cartea duhovniciei de mitropolitul Dositeu cu leatu
1804, Octomvrie 9. Preoteasa lui Ioana cu o fata Mariia.
3) Popa Radu sin Lupasco 40 ani, cu citire de mijloc,
neglobit, din neam ruman, fecior de mirean, s'au preotit
de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatu
1801, Septeinvrie 11, pa numele satului [acestuia] Prliazna
iar.la leat 1805 s'au mutat la satul Gorbanesti, unde si
acum sä afla slujind, prin cererea satenflor si prin stirea
protopopului plasii, fara sinet la many -i, are si cartea du-
hovniciei de la mitropolitul Dositeu cu leat 1801, Septem-
vrie 11. Preoteasa lui Parana, fii: Radu, 10 ani, invata
ceaslov rumaneste, Sandu 5 ani, fete: Mariia, Simina, Pa-
una.Mateiu diiacon sin Dragomir 28 ani, slabu la citire,
neglobit, din neam ruman, fecior de mirean, s'au diiaconit
de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu teat
1809, Avgust 19, pa numele acestui sat, unde sa afla si
acum slujind. Diiaconeasa lui Dragna, fiiu: Radu 2 ani
(fol. 173", 238t).
Biserica parohiei GurbiMe0, corn. Gurbane§ti-Preasna, plistreazii
acela hram i s'a ziclit-la 1864 v. Anuarul C. B (1909) p. 77.

(Va urrna.) Diac. Nic. M. Popescu.

www.dacoromanica.ro
 Carti noi_
Arhiereul Alain Petrescu, Ajunul Na*rei Domnului, Iasi, 1914,
pp. 111. Precut 1 leu, de vanzare la autor Sf. ilitropolie-Iasi.
Cine nu-si aduce aminte din copilarie de carticelele cu istori-
oare morale ale lui Raureanu ? Este de netagaduit ca rostul for
educativ a fost mai binefacator decat al multora dintre bibliote-
cile de azi, care nici prin fond si de multe on nici prin forma nu
se pot pune alaturi cu Privighetoarea, Nlielul, Trandafirul si cu
Intreaga biblioteca a lui Raureanu. Inbucurator este ca acest pre-
tios prieten al tinerimei a gasit urmasi. P. S. S. Antim marturi-
seste ca. dela Raureanu, pe care 1 -a cunoscut de aproape, a luat
imboldul de a traduce si prelucra lucrari cu continut moral si
religios pentru edificarea sufleteasca a poporului. Iar ca un prinos
de recunostinta pentru acest suflet ales, P. S. Sa publics acum,
cand se implinesc zece ani dela moartea lui, traducerea dupa ori-
ginalul nemtesc (Weihnachtsabend de Christoph von Schmid) a
istorioarei de fata, pe care Raureanu o publicase dupa o editie
franceza deosebita mult de original.
Caritatea si recunostinta suet cele doua virtuti ce se desfac din
povestirea vietei orfanului Anton, care ratacit intr'o padure, ne-
mereste chiar in noaptea de ajun la o familie pioasa prin ajuto-
rul careia ajunge om de seams si fats de care iii arata recunos-
tinta sa tocmai cand acesti parinti ai sai adoptivi se gaseau in-
tro stare primejduita. 0 biografie a lui Raureanu insoteste aceasta
istorioara, pe care o recomandam tinerimei doritoare de cetit
card folositoare.

Iconomul loan Constantinescu, Monografia coinunei Braneti,

judeful Gorjiu, Targu-Jiu, 1914, pp. 196. Pretul, 1.50 bani, de
vanzare la autor corn. Branesti,Godiu.
Fara indoiala ea pentru multe ramuri de cerdetari stiintifice mono-
grafiile asupra satelor noastre sant lucrari, care trebuesc consul-
tate. Economistul, geograful, etnograful, istoricul,:teologul si folklo-
ristul trebue sa piece in cercetarile for respective dela astfel de
studii si nu incape discutie ea o opera de sinteza inteunul din a-
ceste domenii nu se va putea face cu deplin succes de cat atunci,
cand mai toate satele noastre vor poseda astfel de monografii.

www.dacoromanica.ro
1088 CARTI NOI

Prin lucrarea de fats comuna Branesti din sudul judetului Gor-

jiu a dobandit o monografie intocmita destul de bine si de com-
plect. Sprijinit pe documente sigure autorul face intai istoricul sa-
tului, desgre care cea mai veche stire se urea pans in anul 1579
supt domnia lui Mihnea II Turcitul (1577-1583). Satul este ase-
zat langa intalnirea Jiului cu Gilortul, situatie, care ii primejdueste
de multe ori, prin revarsari, recoltele. Cel mai mare proprietar in
sat sant locuitorii, dupa cari vine statul cu padurea 9i poenile
sale. Populatia a fost continuu in crestere afara de anul 1913,
cand nasterile sant mai putine iar mortile mai multe ca in anti
precedenti; ca mai peste tot, la noi, majoritatea decesurilor o dau
copii pans la cinci ani. Satul nu cunoaste emigrari in masa, dar a in-
registrat imigrari cu prilejul vanzarci mosiei statului. Cu toate impro-
prietaririle din 1864, 1879, 1892 si 1897 tot se simte in sat lipsa de pii.-
mant. Ocupatia este aproape numai agricultura si in special cultivarea
porumbului; cultura prunilor, a vitei si a tutunului au dat mult
indarat fats de ce era °data, iar varsta de our a satului o vede
autorul in trecut, cand satenii erau putini la numar, se ocupau
mai mult cu cresterea vitelor si aveau izlaz din destul. In sat este
o banca populara cu un activ de 137570 lei cum si o coopera-
tive infiintata pentru procurarea de unelte de munch agricola. In
ce priveste cultul i instructiunea in comuna sant doua parohii
cu o biserica mai veche (1859) si una noua (1908), care a into-
cuit o interesanta bisericuta de lemn. Biserica e plina de credin-
ciosi la sarbatori mari si goals Duminica, d it starea morals a
satului e multamitoare. koala s'a infiintat imai in 1837 cu pro-
gram .bisericesc cu scris pe nisip inteo cash de nuiele lipita
cu pamant; din 1911 prin chieltuiala primaries Si munca satenilor
este scoala noua cu doua sali de cursuri si biblioteca frecventath.
de 145 copii din 349. In sat este si cerc cultural, caruia, spune
autorul, se datore'te linistea satului din 1907 Si avantul din 1913.
Bauturile alcoolice sant raspandite, dar betivi cu reputatie sunt nu-
mai 20 iar parintele autor constata cu amara :lune ca b et' a e
boala, ce nu se poate vindeca,. In general veinicia satului e mul-
tamitoare caci abia se gasesc 4-5 la suta neapti pentru milita-
rie. Atat armata cat si familia regale sant privite cu drag iar a-
vantul satenilor s'a dovedit in 1913 cand 200 de tineri in cap cu
inimosul for invatator au plecat cantand presie Dunare. Un inte-
resant capitol de obiceiuri si datini urmat de o anexa de 32 do-
cumente copiate de la Academia Romans si de la Arhivele Statu-
lui si relative la niosia satului inchee aceasta interesanta mono-
grafie scrisa cu mult tact, cu deosebit simt istoric si cu adanc
spirit' de observatie de parintele paroh, dupa cat se vede, un vred-
nic pastor sufletesc al satului sau.
Diaconul Nic. M. Popescu.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.
Doamna Lucia D. Petrescu domiciliata in str. Cuza-Voda, a do-
nat bisericii Sf. Nicolae-Brosteni, o frumoasa perdea de atlas pen-
tru usile Imparatesti, in valoare de 100 lei, pentru care i se aduc
calduroase multumiri.
Se aduc multumiri publice enoriasilor din parohia Bogda.nesti,
judetul Tutova, cari au contribuit la Inzestrarea bisericii din acea-
sta parohie cu lucrurile necesare, si anume: La biserica sf. Nico-
lae, preotul C. Savinescu impreuna cu Elena si T. lbanescu au
daruit un rand de Vestminte bisericei Sf Nicolae"; acesta din
urma dand si un covor in valoare de 30 lei; Maria V. Popa si
Ecaterina Banci la au contribuit cu cate 20 lei, la facerea portilor
dela aceasta biserica. Tot la aceasta biserica. d-1 Constantin Topara ,
ceprazar din Bucuresti, a lucrat o dvera de plus in valoare de 30
lei; la biserica Adormirea Maicei Domnului" s'a imprejmuit curte a
bisericii cu gard de nuele, si s'a facut un rand de vestminte de
enoriasii acelei parohii. La biserica Sfintii Voivozi", Maria C. Cucu
a vapsit cu uleiu acoperamantul bisericei, jar impreuna cu gine-
rele ei Joan Pasla, au cumparat o cristelnita de arama in valoare
de 50 lei.
Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoline, cari au con-
tribuit la facerea bisericii din comuna Stoiceni, judetul Arges, cu
hramul sf. Dumitru, cu diferite sume de bani Si obiecte de valoare.
Onor. Cassa Bisericii, prin d-1 Administrator Petre Garboviceanu
2000 lei. D-1 Ministru al Domenilor Alex. Constantinescu 1000 lei
in lemne de constructie. Dl. N. Branzeu, prefect al jud. Arges 3000
lei; Preotul I. Stanescu parohul respectiv 2000 lei. Dl. Nicolae Ni o-
lescu, primar 675 lei. D-nii Nicula Radelu epitrop 260 lei. Cont.
Predescu, epitrop 101 lei. I. C. 1VIocioaca, Notar 145 lei. Toma
Paraschivescu, proprietar 1511 lei. N. C. Burdescu 1485 lei. I. A-
lexandrescu 1400 lei. loan Giuroiu 1220 lei. Marin Ionescu 510
lei. Dumitru I. Ologeanu 450 lei. Dumitru tera.'nescu 325 lei. Ion
C. Radeiu -235 lei. V. C. Ologeanu 250 lei. Const. Ratescu 190 1.
Mihai Nicolescu 350 lei. Gh. Nitescu 510 lei.
Se exprima multumiri Prea Sfintitului Episcop al Eparhiei Du-
narei de Jos, Nifon, pentruca cu a sa cheltuiala a imbra'cat in ar-
gint, doua icoane imparatesti in valoare de 2009 lei, daruindu-le

www.dacoromanica.ro
1090 DONATIUNI

bisericii parohiale Zlatari din Bucuresti. De asemenea d-rei Ale-

xandrina I. Capra, care a imbracat in argint icoana Sf. Dumitru,
din tampla bisericii filiale Sf. Dumitru din acea parohie, in valoare
de 2000 lei si d-lui N. Mircea, proprietar in strada Stavropoleos,
pentruca a oferit bisericii parohiale Zlatari, lumanari in valoare de
lei 73 bani 50.
Se aduc multumiri publice persoanelor care au avut buna-
vointa de a impodobi biserica catedrala Sf. loan Botezatorul din
Ploesti cu 12 icoane imbricate in argint, a caror valoare trece
peste 23 mii lei si anume: Domnul Maxim Negoita, icoana
Maica Domnului in valoare de 1800 lei; D-nul Stan Negotescu,
icoana Si*. loan Botezatorul, in valoare de 2100 lei; Doamna
Maria V. Negulescu, impreuna cu sotul sau Vasile Negulescu, de-
cedat, icoana Domnului nostru lisus Hristos, in valoare de 2000
lei; D-nul Gh. I. Mitrea Podinaru, icoana Inaltarea Sf. Cruci in
valoare de 2200 lei; D-nul loan Gh. Stanescu, icoana Sf. Impa-
rati Constantin si Elena in valoare de 1800 lei; D-nul Gh. Barbulescu,
icoana Sf. Ierarh Nicolae, in valoare de 2000 lei; D-nul Gh. Bar-
bulescu, icoana St!. Stelian, Haralambie si Vasile, in valoare de
2400 lei; D-nul Hagi Alexe Alexiu, icoana Adormirea Maicei Dom-
nului iv! valoare de 2800 lei; D-nul Gh. Ionescu, icoana Sf. Gheorghe
si Sf. Dimitrie in' valoare de 2000 lei; D-nul Th. Stanciu Stanescu,
icoana Sf.. Ana, Filip si Andrei in valoare de 1800 lei; D-na Maria
D. Hariton, impreuna cu sotul sau acum decedat, au argintat i-
coana Sf. Spiridon, iar rama si poleitul s'a facut cu cheltuala d-lui
Nloise Gavanescu, si a d-!or Gh. Iliescu si Gh. lonescu decedati;
D-nul Ghita Scarlatescu, icoana Sf, Mihail, in valoare de 900 lei.
Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoane, cari au facut
donatiuni bisericii parohiale din parohia Fondaiica, comuna Cor-
lateni, jud. Dorohoi: Locuitorilor din satul Fondaiica, pentruca au
donat un rand de vestminte, in valoare de 250 lei; cu reparatul celor
vechi cheltuind suma de 65 lei si cumpararea a unei sobe mici in
valoarea de 23 lei. D-nei Profira si loan Ridiche, pentruca au do-
nat un slant Epitaf, incadrat, costand suma de 150 lei, precum si
doua sfesnice la sf. Masa in valoare de 20 lei. Locuitorilor din
satul Podul Stamate, pentru imprejmuirea cimitirului, in valoarc
de 239 lei. D-nei An M. Lazarescu pentru costul spoitului si au-
ritului unui sf. Potir, in valoare de 25 lei.
Se aduc multumiri d-lui Moise Ion, proprietar in comuna Co-
pa.ceni, Mogosesti din jud. ilfov, pentruca a contribuit cu suma
de lei 3850 la restaurarea si pictarea bisericii din comuna Bu-
timanu, precum si pentruca a donat un policandru in valoare dc
475 lei, bisericii din comuna Cretesti-Sintesti, celei din satul Mo-
gosesti, un policandru in valoare de 385 lei, iar celei din satul
Sintesti un iconostas in valoare de 130 lei. De asemenea d-lui Ni-

www.dacoromanica.ro
 DONATIIINI 1091

colae Florescu, proprietar in comuna Gretesti-Sintesti, care a res-

taurat biserica din satul Gostinari, cheltuind suma de 15.000 lei,
iar bisericilor din satele Crete0 si Sintesti, le-a procurat mobilier
si odoare sfinte in valoare de 1700 lei.
Se aduc multumiri d-lui Trifan Mi lea din comuna Puesti, jud.
- Ramnicul Sarat pentruca a donat bisericii din acea comuna, carti
bisericesti, in valoare de 125 lei; doub." icoane imparatesti in valoare
de 200 lei; si 2 candele in valoare de 40 lei; D-lui Iordache M.
Albu din aceiasi comuna si tot acelei biserici, carti bisericesti in
valoare de 125 lei; un rand de vestminte bisericesti de matase in
valoare de 300 lei; d-lui Nicolae G. erban din aceeasi comuna si
pentru aceeasi biserica, un steag in valoare de 100 lei si d-lui Joan
L Banu, din aceeasi comuna si pentru aceeasi biserica, un potir de
argint, un disc, una copie si o stea in valoare de 250 lei.
Se aduc multumiri publice persoanelor can au avut bunavointa
a face donatiuni bisericii Adormirea Maicei Domnului din orasul
Ramnicul Sarat si anume: D na si d-nul N. 1. Bibescu, 2 candele,
una de argint si una de metal in valoare de 30 lei; d-na Zoe Co-
dreanu 2 candele de nichel in valoare de 25 lei; d-na Ioana D.
Iarca 2 candele de nichel in valoare de 25 lei; d-na Ecat. Mari-
nescu 1 candela de nichel in val. de 15 lei; d-na Anica Bibescu 2
candele de nichel in val. de 20 lei ; d-na Maria G. Enache I can-
dela de nichel in val. de 20 lei; d-na Anica M. Mincu 1 candela
de nichel in val. de 10 lei; d-na Maria Georgescu 2 candele de
nichel in val. de 10 lei; Preotul Lazar Nicolescu o s ba (Godin)
No. 2 in valoare de 30 lei.
Se aduc multumiri publice persoanelor cari au binevoit a cotiza
la cumpararea unui Chivot pentru conservarea Sf. Taine si o
cruce de argint pentru Sf. Masa bis. parohiale din Targul-Fier-
biati (Ilfov) si anume. Gheorghe Nicolau 20 lei; Stanica Matei 20
lei; Minea Enea 10 lei; Banca Amza 10 lei; Gheorghe Gheorghe
seful sectiei de fonduri 5 lei; Nisu Constantinescu, picher technic
5 lei; Dumitru Constantinescu, secretar Administrator, 5 lei; Do-
bre Banulescu 5 lei; Mariuta Cristache Vaduva 5 lei; Dumitru Mi-
haescu 5 lei; Coshed Danescu 6 lei; Alecu tefanescu, Spando-
nide 5 lei; Marin Danescu 5 lei; Barbu lonita, paracliser 5 lei;
Dumitru Tocilescu 4 lei; Nae Petre pescaru, 3 lei; Nicolae To-
cila croitor, 3 lei; Ghita tefa.nescu, Spandonide 3 lei; Banica Ma-
rin Cojocaru 2 lei; Dumitru Nae Pescaru 2 lei; Didica Costache
Vaduva 2 lei; Banica Costache cismaru 2 lei; Vasilica Nicolae
Vaduva 2 lei; Nae Dumitrescu 2 lei; Dumitru Constantinescu 2
lei; Sadie Margaritescu, conductor technic 2 lei; Banica Vanghelie
2 lei; Stan Dumitrescu 2 lei; Vasile I-Iristescu 2 lei; Marin Gheorghe
Cojocaru 2 lei; D-nu Matei Vladareanu, Mizil 2 lei; Vasile Tata-
ranu 2 lei; Costache Fenescu 2 lei; Tudorache Ionia Cismaru 2

www.dacoromanica.ro
1092 DONAT1TTNI

lei; Panait Stef. Spandonide 2 lei; Radunii. Petre Cismaru 2 lei;

loan Stefanescu 2 lei; Gheorghe Filipescu 2 lei; Lina Mihalea V6."-
duva 1.50 lei; Anica Sterie Vaduva. I leu; Vasile losif 1 leu; Hris-
tache Musetescu 1 leu; Nae Marinescu cismar 1 leu; Alecu Turcu
Bragagiu 1 leu; Vasile Spandonide 1 leu; loan Marinescu Micsu-
nesti leu; ,Toma Boiangiu
1 1 leu; Ghica Negulescu rt-acelaru 1

leu; Gogu Ghita Popescu 1 leu; lancu Gh. Popescu 1 leu; Dumi-
tru Niculescu croitor 1 leu; Gheorghe Fenescu 1 leu; Tase Tan-
cescu 80 bani; precum si D-lui Gh. lonescu intendentul spitalu-
lui din acea localitate care a binevoit a dons o svera de rnatase
brodata si D-nei Elena Mih'ae4cu care a binevoit a polei cu our
Sf. vase in valoare de 40 lei.

=
Parintele diacon Niculae M. Popescu dela biserica Co-
troceni, f,ecretarul revistei noastre, lucrand la un studiu
despre nCultul S finfilor la Romdni» , rugarn pe onoratii
nostri cetitori sa-i comunice in scris:
a) Daca cunosc biserici cu hramul St. Filofteia, Sf. Lup,
Sf. Nichita, Sf. Nicodim, Sf. Nifon, St. Serghie si Vah,
St. Spiridon, Sf. Varvara, Sf. Visarion, impreuna cu anul
clad rei bisericei, cum si stiri privitoare la viata acestor
sfinti.
b) Daca cunosc persoane cu nume de botez ca Ar-
meanca, Lupul, Mercurie, Procopie, Rusca, Serghie, Serb,
Ursul, Visarion, Vulpe, cine le-a Post nas si cum 11 chiema.
c) Cand isi praznuesc ziva numelui cei care poarta nume
de botez ca Balasa, Barbu, Dragomir, Lupul, Radu, Serb,
Serban, Slave, State, Ursul, Vintila, Zamfir, Zmaranda etc.
d) Daca cunosc localitati, care sti poarte nume de sfinti
sau numiri bisericesti.
Numele informatorilor se vor tipari in studiul anuntat
din care li se va trimete cate un exemplar gratis.
Informatiunile sa se trimita pe adresa: diaconul Nic. M.
Popescu, str. Arionoata 40, Bucuresti.
Comiletul Revistei.

www.dacoromanica.ro