Artropodele, vectori pentru agenţii patogeni

II
 Editor: Ioan Crăciun

Universitatea din Bucureşti – Editura „Ars Docendi“

EDITURĂ CU PROFIL ACADEMIC ŞI CULTURAL
RECUNOSCUTĂ DE C.N.C.S.I.S.

Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti

Tel./Fax: (021) 410 25 75
E-mail: arsdocendi@yahoo.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CIOLPAN, OCTAVIAN
Artropodele, vectori pentru agenţii patogeni / Octavian Ciolpan
Bucureşti: Ars Docendi, 2008
Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-558-379-8

595.2:636

Conf. Dr. Octavian Ciolpan

Departamentul de Ecologie şi Dezvoltare Sustenabilă
Facultatea de Biologie
Universitatea din Bucureşti

Copyright © Octavian Ciolpan – 2008

Lucrarea a fost publicată în cadrul Proiectului CEEX 92-1/2006

Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi

Printed in Romania

III
 OCTAVIAN CIOLPAN

ARTROPODELE,
VECTORI PENTRU AGENŢII
PATOGENI
(Entomologie medicală)

IV
V
 Cuprins

CAPITOLUL I. Introducere ……………………………………………... 3

Scurt istoric al Entomologiei medicale ......………………………….. 3
Artropodele şi importanţa lor medicală …......………………………..5
Transmisia vectorială ..………………………………………………. 11

CAPITOLUL II. Vectorii ……………………………………………….... 23

Noţiuni generale despre artropode …………………..………………. 23
Generalităţi despre insecte …………………………………………... 28
Ordinul Diptera …..………………………………………………....42
Familia Culicidae .(Ciolpan, O., Gabriela Nicolescu, Vladimirescu, Al.) ..... 48
Familia Ceratopogonidae …………………………………………………... 82
Familia Phlebotomidae ……………………………………………………. 90
Familia Simuliidae …………………………………………………………. 96
Familia Tabanidae ………………………………………………………….. 103
Familia Glossinidae …………………………………………………………109
Familia Muscidae …………………………………………………………... 118
Ordinul Phthiraptera …………………………………..………….. 128
Ordinul Hemiptera ............................................................................ 138
Ordinul Siphonaptera ……………………………………………....147
Ordinul Dictyoptera – Subordinul Blattodea ….…………………....155
Insectele şi alte artropode înţepătoare …………………………………….... 162
Importanţa insectelor necrofage în cadrul investigaţiilor criminalistice .….. 168
Ordinul Acarina – generalităţi ……………………………..………. 173
Metastigmata (Claudia Coipan, Ciolpan, O., Vladimirescu, Al.) ............ 183

CAPITOLUL III. Agenţii patogeni …………………………………….... 227

Virusuri ……………………………..……………………………...... 227
Bacterii ……………………..………………………………………... 236
Protozoare …………………………..……………………………….. 248
Helminţi ………………………..……………………………………. 271

VI
CAPITOLUL IV. Bolile cele mai importante ………………………….... 279
Boli provocate de către virusuri ……………………………..…….... 279
Virusurile transmise de către ţânţari
(Gabriela Nicolescu, Ciolpan, O.) ………………………………….. 279
Febra West Nile …………………………………………….……….. 279
Febra galbenă ..……………………………………………………..... 290
Denga şi febra hemoragică tip denga.………………………………... 298
Encefalitele ……..………………….………………………………....310
Virusurile transmise de flebotomi ………...…………………….….... 313
Virusurile transmise de ceratopogonide ……...…….………………... 314
Virusurile transmise de căpuşe (Claudia Coipan, Ciolpan, O.,
Vladimirescu, Al.)…..……………...…………………………….......314
Encefalita de căpuşă .............................................................................315
Febra hemoragică Crimeea Congo ...................................................... 315
Febra de căpuşă de Colorado ............................................................... 316
Boli provocate de către bacterii ……..……...………………….….....319
Bacterii transmise de ţânţari …………………………………….…....319
Bacterii transmise de căpuşe (Claudia Coipan,
Ciolpan, O., Vladimirescu, Al.) ...…...…………...……………….... 320
Rickettsiozele …………………………………..……………………. 320
Agenţii etiologici ai bolii Lyme ........................................................... 325
Boli transmise de purici ……………………………….....………….. 328
Ciuma ……..…………………………………………...…………….. 328
Tifosul murin ………..…………………………..…………………... 329
Boli transmise de păduchi ………………………………………….... 333
Tifosul epidemic ……………………………..…..………………….. 333
Febra de tranşee ……………………………....……………………... 335
Boli provocate de către protozoare …………...…………………….. 337
Protozoare transmise de ţânţari ............................................................ 337
Malaria (Paludismul) ........................................................................... 337
Protozoare transmise de flebotomi …………………..……..……….. 350
Leishmaniozele …………………..…………………..…………....... 350
Protozoare transmise de glossine ………………..…..…………….... 361
Trypanosomiaza Africană (boala somnului) ……………...…………. 361
Protozoare transmise de ploşniţele reduviide .......................................367
Tripanosomiaza Americană (Boala lui Chagas) ……………...……... 367
Protozoare transmise de ceratopogonide ………….……..………….. 368
Protozoare transmise de căpuşe ……………..….………………….... 368

VII
 Boli provocate de către helminţi ……..………….………………….. 371
Filarii transmise de ţânţari ……………………………...………...…. 371
Filarioza limfatică ……………………………………...…………..... 371
Filarioza bancroftiană ……………………………….……………..... 372
Filarioza brugiană …………………………………….……………... 373
Filarii transmise de simulide ………………………...………………. 374
Oncocercoza ……..…………………………………………………...374
Filarii transmise de ceratopogonide ……..……………….………….. 377
Filarii transmise de tabanide ................................................................ 378
Loaiaza (filarioza lui Guyot) …….…………………….……………..378
Boli provocate de către artropode …………………….…………….. 384
Miazele ………………….……………………….…………………...384
Scabia …….………………………………………….……………..... 389

CAPITOLUL V. Aspecte ecologice şi epidemiologice………………....... 395

Ecologia vectorilor ............................................................................... 395
Ecologia umană şi comportamentul uman ……..………….………... 400
Ecosistemele şi controlul bolilor transmise de vectori ……............... 404
Epidemiologia spaţială: o disciplină emergentă (sau reemergentă) ...... 410
Variaţiile climatice şi consecinţele lor ……..………………………... 419
Aspecte generale privitoare la controlul populaţiilor de vectori ..........433

VIII
IX
 Cuvânt înainte

Creşterea rapidă a incidenţei unor boli transmise de către vectori cu

răspândire pe plan mondial constituie cauza majoră a problemelor a căror
principali determinanţi sunt factorii politici, economici, ecologia şi compor-
tamentul uman.
Activităţile oamenilor afectează mediul în nenumărate moduri cu efecte
directe şi indirecte asupra ecosistemelor şi deci asupra stării de sănătate a
populaţiei umane. Climatul, compoziţia atmosferei, cea a apelor şi cea a solului
se schimbă rapid.
Acţiunile umane sunt cauza unor modificări radicale la nivelul inter-
acţiunilor dintre diferitele componente ale ecosferei, fapt ce determină
transmisia bolilor infecţioase umane. Atunci când ciclul de transmisie include
ţânţari, căpuşe, rozătoare şi alţi intermediari, ecologia şi comportamentul lor
au un rol important.
Pe măsură ce sunt implicate mai multe specii, nivelul de complexitate este
din ce în ce mai ridicat. Ulterior, virulenţa patogenului, susceptibilitatea
vectorilor săi şi a gazdelor, imunitatea gazdelor şi imunitatea colectivă a
populaţiilor gazdă contribuie la forţa transmisiei.
Înţelegerea modului de alcătuire şi a modului în care funcţionează şi se
schimbă ecosistemele sub impactul activităţilor umane ne va permite să
evaluăm consecinţele şi să luăm măsurile cele mai adecvate ce se impun pentru
evitarea riscurilor de îmbolnăvire.
Pentru aceasta avem nevoie de informaţii cât mai corecte şi mai exacte
asupra stării şi asupra tendinţelor de evoluţie a sistemelor ecologice.
De aceea, ecologia şi istoria naturală a transmisiei bolilor, în particular
transmisia de către artropode, implică o multitudine de factori ce interac-
ţionează, fapt ce descurajează o analiză simplistă.
Lucrarea de faţă, ce se adresează studenţilor de la Universitatea din
Bucureşti, prezintă aspectul, cadrul şi modul de viaţă al principalelor grupe de
artropode (în special insectele), importante pentru sănătatea umană.
Încercăm să răspundem la o serie de întrebări cum ar fi: „ce?”, „pe cine?”,
„când şi unde?” sau „din ce cauză?” şi „cum se produc bolile transmise de
artropodele vectoare?”.

X
 Sunt prezentate principalele grupe de insecte şi acarieni cu importanţă
medicală ca vectori, agenţii patogeni implicaţi în transmisia bolilor şi
principalele boli. În final, sunt prezentate o serie de aspecte legate de ecologia,
epidemiologia şi controlul populaţiilor de vectori.
Lucrarea încearcă să prezinte ansamblul acestei discipline vaste şi
adeseori ignorate de „marele public” care este Entomologia Medicală.
Unii dintre colegi vor găsi desigur subiecte de remarcat şi vor aduce
eventuale critici. Acestea sunt binevenite în măsura în care se vor dovedi
constructive şi vor permite rectificarea unor erori şi omisiuni. Mulţumiri
anticipate.
Textul lucrării este ilustrat cu 107 planşe. Unele imagini sunt adaptate şi
au ca sursă Internetul şi publicaţii WHO (OMS).
Elaborarea lucrării nu ar fi fost posibilă fără sprijinul colegilor de la
INCDMI „Cantacuzino”: dr. Gabriela Niculescu, dr. Vladimirescu Al., drd.
Claudia Coipan, cărora ţin să le mulţumesc pentru că m-au ajutat prin discuţii,
sfaturi, literatură şi contribuţii la lucrarea realizată.
Mulţumesc în mod deosebit prof. dr. Angheluţă Vădineanu, prof. dr. Irina
Teodorescu, prof. dr. Dan Georgescu, prof. dr. Dan Manoleli.
Mulţumesc studenţilor care au audiat cursul de Entomologie Medicală şi
au participat la dezbaterea unora dintre temele prezentate.
Mulţumiri Domnului director Ioan Crăciun şi colectivului său de la
Editura Ars Docendi pentru tehnoredactarea şi tipărirea lucrării.
Nu în ultimul rând, mulţumesc în mod special soţiei, Maria Ciolpan,
pentru contribuţia la corectura şi la finisarea manuscrisului.

Bucureşti, Septembrie 2008

Octavian Ciolpan

XI