35 Stanciu

X
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

p
a 
g  6
9.806
3.142
h 0.7
1015
PROIECT
 I TEMA:
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT FLUIDE DE LA SONDA LA
RAFINARIE
 II CONTINUT:
Introducere………………………………………………………………………
………3
Capitolul 1. Calculul hidraulic al conductei de alimentare cu apa;
alegerea pompelor………10
Capitolul 2. Calculul hydraulic al conductelor de evacuare
a gazelor.............................12
Capitolul 3. Calculul hidraulic al conductei de amestec
(sonda – parc)..........................15
Capitolul 4. Determinarea programului optim de evacuare a titeiului de
la parcurile
de separare (pe considerente energetice)........................17
Capitolul 5. Bilantul termic al depozitului
central...........................................................56
Capitolul 6. Proiectarea conductei de transport de la depozitul
central la rafinarie........61
6.1. Calculul hidraulic
6.2. Calculul termic
6.3. Calulul mecanic
X
Concluzii................................................................................................................
.......69
Bibliografie............................................................................................................
.......71
X
INTRODUCERE
Colectarea, transportul şi depozitarea petrolului brut, a produselor
petroliere şi a gazelor, constituie o activitate de mare importanta prin care se
asigura alimentarea cu materie prima a rafinariilor sau a combinatelor
petrochimice precum şi distribuirea produselor finite ale acestora catre
beneficiari.
Activitatea de colectare are drept scop economic acumularea produselor
de titei brut a mai multor sonde. Din punct de vedere tehnic, acesta se realizeaza
prin intermediul conductelor de legatura dintre sondele productive şi parcul de
separatoare şi rezervoare.
Activitatea de depozitare raspude cerintelor tehnico – economice de
acumulare şi pastrare a produselor petroliere în spatii special amenajate în
vederea transportului sau distribuirii catre beneficiar. Din punct de vedere tehnic
aceasta se realizeaza prin intermediul rezervoarelor de acumulare de diferite
capacitati.
Transportul produselor petroliere reprezinta activitatea economica cu
ponderea cea mai mare in cadrul general amintit, având drept scop economic
deplasarea produselor petroliere şi a gazelor asigurând legatura dintre
producatori şi consumatori. Alegerea modalitatilor de efectuare a transportului
se face pe baza unui studiu tehnico – economic care are în vedere în primul rând
costul total al transportului precum şi volumul total de transport.
Transportul prin conducta reprezinta o serie de avantaje: continuitate şi
regularitate în transport, capacitate mare de transport, posibilitate mare de
automatizare, fiabilitate în exploatare, cost redus la capacitati mari de transport
în raport cu alte mijloace. Totuşi, transportul prin conducte necesita un efort
financiar mare din punct de vedere al investitiilor care trebuiesc justificate
economic.
Obiectul disciplinei consta în studiul legilor care guverneaza produsele de
transport şi depozitare a hidrocarburilor fluide sau în drumul lor între
X
producator şi consumator, în vederea cunoaşterii metodologiei de proiectare şi

exploatare în conditii optime a instalatiilor de transport.
Datorita necesarului tot mai ridicat de combustibil în viata economica şi
industriala a întregii omeniri, transportul hidrocarburilor are pentru viata
economica aceeaşi importanta pe care o are sistemul circulator pentru
organismul uman.
X
1. TEMA PROIECTULUI
În cadrul unei brigazi de productie petroliera pe un câmp petrolier se

extind x sonde care se racordeaza la un parc de separatoare nou. Productia
acestui parc este transportata la depozitul central (DC) împreuna cu productia a
înca patru parcuri conform schemei:
Q2, z2
P1
x2 Q 4, z 4
SA x1 xn DC
P2
L2 L4 zDC
La L1A LCD LDE
P3
B D E
A LAB LBC C
za,qa Q1, z1 L3 P4 L5
Lt
Lg
Q 5, z 5
P5
pi Q3, z3
R
pm
pj
unde notatiile au urmatoarea semnificatie:

P1,......,P5 -parcuri de sonde;
La -lungimea conductei de apa;
qa -debitul sursei de apa;
za -cota topografica a sursei de apa;
Lij -lungimea conductei pe portiunea ij;
Lt -lungimea conductei de transport titei între depozitul central şi rafinarie;
DC -depozit central;
X
R -rafinarie;
zi -cote topografice ale parcurilor i, i=1...5;
SA -sursa de apa;
Qi -debitul de titei de la parcurile Pi
X
Date prin tema de proiect : n  35

tk21v
pQ a
42
6912
*
Cotele nodurilor parcurilor: 6

 20  31.01410

zs  295 m zR  180 m
6
zSA  290 m z1  300 m  30  18.42110

zA  160 m z2  170 m
zB  175 m z3  180 m
zC  160 m z4  190 m
zD  180 m z5  210 m
zE  160 m
Lungimile conductelor sunt:
La  ( 10  0.1n) km La  13.5 km
Lam  ( 1.5  0.1n) km Lam  5 km
L1A  ( 4.4  0.1n) km L1A  7.9 km
LAB  ( 2.8  0.1n) km LAB  6.3 km
LBC  ( 3.2  0.1n) km LBC  6.7 km
LCD  ( 5.5  0.1n) km LCD  9 km
LDE  ( 3.85 0.1n) km LDE  7.35 km
L2  ( 1.1  0.1n) km L2  4.6 km
L3  ( 1.8  0.1n) km L3  5.3 km
L4  ( 0.7  0.1n) km L4  4.2 km
L5  ( 3.4  0.1n) km L5  6.9 km
Lt  ( 62  0.1n) km Lt  65.5 km
Lg  ( 1.2  0.1n) km Lg  4.7 km
Numãrul de sonde racordate la parcul 1:

x  4  n  0.5 x  22 sonde
X
 Producţia parcurilor:
3
m
Debitul unei sonde: qamestec 8
zi
3 3
Q1  qamestecx m Q1  176 m
zi zi
3 3
Q2  ( 210  5n) m m
Q2  385
zi zi
3 3
Q3  ( 180  5n) m m
Q3  355
zi zi
3 3
m m
Q4  ( 190  5n) Q4  365
zi zi
3 3
m m
Q5  ( 90  5n) Q5  265
zi zi
Densitatea relativã a gazelor in raport cu aerul:

  0.67
Se transportă ţiţeiul TIP ZEMEŞ de la depozit la rafinărie cu următoarele proprietăţi:
Temperatura Densitatea Vâscozitatea Vâscozitatea Punctul de Punctul de Conţinut de

ºC g/cm3 cinematică, dinamică, congelare congelare parafină, %g
[cSt] [cP] ţiţei, [ºC] reziduu, tc  10
[ºC]
20 0.8720 31.014 27.044
30 0.8653 18.421 15.939
40 0.8585 11.113 9.541 +4 +25 9.52
50 0.8518 8.184 6.971
60 0.8451 6.461 5.460
Temperatura de congelare a titeiului :

tc  4
Temperatura de siguranta pentru transport

ts  tc  4 ºC
ts  8 ºC
X
Ratia de solutie  t  871.71

rs  250  ( 1) n
n
rs  215
mst3
m3
Impuritati
i  0.2  0.01 n i  0.55 %
Densitatea lichidului:
 1  i    i  kg
    t 100 a   872.498
 100 
m
3
kg
Densitatea apei 3
 a  1.015 10 3
m
kg
 273.15  885.46
3
m
  1.1825 0.001315
  273.15   0.018
Densitatea petrolului la 20 ºC
kg
 293.15  872
3
m
Temperatura de la sonda (42ºC ):

Ts  273.15 42 Ts  315.15 K
Temperatura de la parc ( 18ºC):

Tp  273.15 18 Tp  291.15
K
Temperatura medie:
Ts  2  Tp
Tm  Tm  299.15 K
3
Densitatea titeiului kg

 t   293.15    Tm  273.15   t  871.529
m
3
X
Vascozitatea titeiului la temperatura medie

-avem sistemul cu necunoscutele A si B :
lg(lg(vT1·106+0.8))=A+B·lg(T1)
lg(lg(vT2·106+0.8))=A+B·lg(T2)
2
Se cunosc: m
5
- vâscozitatea ţiţeiului la t 1= 20 ºC:  20  3.101 10 s
2
5 m
- vâscozitatea ţiţeiului la t 2= 60 ºC:  30  1.842 10
s
Deci
lg(lg(v20·106+0.8))=A+B·lg(20+273.15)
lg(lg(v30·106+0.8))=A+B·lg(30+273.15)
  
log log  20  106  0.8  0.17685 log ( 293.15)  2.467
log  log   30  106  0.8   0.108 log ( 303.15)  2.482
A+2.467B:= 0.17685
A+2.482B:= 0.108
  6
a2  ln ln  30  10  0.8
A  11.50038
b1  ln ( 20)
B   4.59 Tm  299.15
b2  ln ( 30)
e( A  B  log( Tm) ) 2
e
m
 0.8 6
 tm   tm  2.345 10 s
6
10
( a1  a2)
A  a1  b1  B
B 
( b1  b2)
X
Determinare vascozitatii dinamice a apei de zacamant
-s este salinitatea s=20kg NaCl/vagon, deci s  20 g NaCl/l

 3
- a reprezintã vâscozitatea apei  a  1cP deci  a  10 Pa  s
Inlocuind in relatia urmatoare se obtine:
 3 6 2
   a  1  1.3410 s  6.6210 s 
N s
3
  1.029 10 2
m
Determinarea Vascozitati cinematice a apei sarate


 apa_sarata 
a
2
6 m
 apa_sarata  1.014 10
s
Viscozitatea lichidului:
 1  i    i 
 am    tm 100 apa_sarata
 100 
2
6 m
 am  2.337 10
s
X

X
70
60
Temperatura
50
40
30
20
10
0
0,86 0,87 0,88 0,89 0,9
Densitatea
70
60
Temperatura
50
40
30
20
10
0
0 5 10 15
Vâscozitatea cinematică
70
60
Temperatura
50
40
30
20
10
0
0 2 4 6 8 10
Vâscozitatea dinamică
X
Capitolul I
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APÃ
Determinarea diametrului orintativ

3 3
m 72 3 m
qa  72 qa  qa  0.02 m
h 3600 s
s
qa m
d0  4 m m v a  2
 v a v a=1..3 s
Se alege : v a  2 s
unde s
qa
d0  4 d0  0.113 m
 2 .
Alegerea diametrului real din STAS 715/2-88

9
D  141.3 mm D  5  in
16
d  115.9 mm
e  12.7 mm
Determinarea vitezei reale de curgere
4  qa m
v  m
v  1.895

  d  10
3  2 s
s
Determinarea numãrului Reynolds

Se cunoaşte : - vâscozitatea cinematică a apei
  1 cSt
v  d  10 3
Re 
6
  10
Re  2.1968 105
X
Determinarea coeficientului hidraulic
0.3164
  pentru regim turbulent (Re>2300)
0.25
Re
Re  2.1968 105 Re  2300
deci   0.0146
Determinarea cãderii de presiune

 a  999.05
 La 103 v 
2
 d 10 3 a 2  a  1 SA 
p        g  z  z
 
6 p
p  3.153 10 Pa
p 
100000
p  31.531 bar
Determinarea presiuni de pompare a apei :

psa  ph  p
unde: presiunea la hidrant ph  6 bar
psa  37.531 bar
Inaltimea de pompare
psa  105
Hsa  Hsa  383.097 m
 a g
3
m
q
Pentru a=72 h se alege pompa Lotru 100-80-200 cu inaltimea de pompare H=54m
H  54m
X
Numãrul de pompe:
Hsa
np  np  7.094
Alegem 6 pompe Lotru 100-80-200.
H
Determinarea puterii pompelor:

qa  0.02
psa  105  qa
N 

N  1.072 105 W N  N 10 3
N  107.231 kW
t  6
Determinarea energiei consumate:

W  N  t
ore
-unde t este timpul de functionare al pompei: t  6
zi
kWh
W  643.386
zi
Date
n  35 3
m
Ql  176
zi
n  mst 3
r  250  ( 1)  n r  215
3
m
Lg  3600m
X
2.Calculul hidraulic al conductelor de gaze

2.1. Conducta de presiune inalta
ppi  40
bar ppi  ppi  105
ppi  4  106 Pa
5
pi  6 ata pi  pi  10
5
pi  6  10 Pa
Debitul pe fiecare treapta
Ql r
Qg 
3
3
4 m
Qg  1.261 10
zi
Qg
3
Qg 
m 86400
Qg  0.146
s
Modulul de debit
0.5
 2 Lg 
Ki  Qg 

 
ppi  pi 
2 2

6
Ki  2.215 10
.
Evaluare coeficientului de abatere de la lege gazelor perfecte
T0  273.15 Tp  18  273.15
 5
P 0  1.0132510 Pa
J
R  8314 Maer  0.21 32  0.7928
Kg  K
Kg
Maer  28.84
  0.67 Kmol
 5
pc  48.27810 Pa
Tc  296.4
X
ppi
pr  pr  0.829
pc
Tp
Tr  Tr  0.982
Tc
Zp  1   1 
6  9  pr Zp  0.691
 2
 Tr  128 Tr
R
R aer  Raer  288.28
M aer
Determinarea diametrului orientativ do
3
8
4  Ki  P 0   Zp  Tp    0.5
d0   
 10  T  R 0.5 
 0 aer 
d0  0.028 m
d0  d0  103
d0  27.884 mm
Se alege diametrul real din STAS 715/2-88

-diametrul interior d=26.6
-diametrul exterior D=33.4
-grosimea peretelui e=3.4
2.2.Conducta de presiune medie
ppm  16 ata
ppm  ppm  105
6
ppm  1.6  10 Pa
pm  pm  105
pm  2 ata
pm  2 Pa
X
Modulul de debit
0.5
 2 Lg 
Km  Qg  Km  5.475 10 6

 
ppm  pm 
2 2

Determinarea diametrului orientativ

3
8
4  Km  P 0   Zp  Tp    0.5
d0   
 10  T  R 0.5 
 0 aer 
d0  0.039 m 3
d0  d0  10
d0  39.15 mm

2.3.Conducta de joasa presiune

ppj  8 ata
ppj  8 Pa ppj  ppj  105
pj  1.05 ata
pj  pj  105
5
pj  1.05  10 Pa
X
Modulul de debit
0.5
 2 Lg 
Kj  Qg  Kj  1.104 10 5

 
ppj  pj 
2 2

Determinarea diametrului orientativ

3
8
4  Kj  P 0   Zp  Tp    0.5
d0   
 10  T  R 0.5 
 0 aer 
d0  0.051 m
3
d0  d0  10
d0  50.937 mm

X
3
m
Q1  176
3.Calculul hidraulic al conductei de amestec zi
  0.67
sonda-parc de separare
 l  872.312
 6
 l  21.865810
Calculul fractiei de lichide din amestec
3
3
 g  0.012 10
Nm
RGT  254 Lam  3000
3
m
  0.67 g  9.806
Kg
 g  1.2   g  0.804 z1  300
3
m zs  295
Kg
 l  872.312
3
m
1
x  x  0.81
 g  RGT
1
l
Densitatea amestecului
Kg
 am  ( 1  x)  g  x  l  am  706.988
3
m
Vascozitatea cinematica
2
5 m
 l  2.187 10
s
5
 g  1.2  10 Pa  s
g 2
5 m
 g   g  1.493 10
g s
 g  l 2
 am  5 m
x   g  ( 1  x)  l  am  2.009 10
s
X
Diametrul orientativ
3
m
Q1  1 176
zi
176
m
3 Q1 
Q1  2.037 10
3 3600 24
s
Q1  RGT 3
m
Qg  Qg  0.172
3 s
3
m
Qam  Q1  Qg Qam  0.175
s
m
v ec  20
s
1
2
 4 Qam 
d0    d0  0.105 m
  v ec 
d0  d0  103
d0  105.394 mm
Viteza medie a amestecului

d0  d0  10 3
4  Q1 m
v l  v l  0.233
  d0
2 s
4  Qg m
v g  v g  19.767
  d0
2 s
m
 g l 
v am     v g  v l   v am  0.311 s
x  l  ( 1  x)  g 
d  0.09m
Diametrul real se alege din STAS 715/2-88
e  5.7
D  101.6
d  90.2
mm d  d 10 3
X
Viteza reala a amestecului

4  Q1 m
v l  v l  0.319
 d
2 s
4  Qg m
v g  v g  26.987
 d
2 s
 g  l  m
v amreal     v g  v l   v amreal  0.424
x  l  ( 1  x)  g  s
Numarul Reynolds
v amreal  d
Ream  Ream  1.903 103
 am
Coeficientul de rezistenta hidraulica

64
 aml   aml  0.034
Ream
0.3164
 amt   amt  0.048
0.25
Ream
Caderea de presiune de-a lungul conductei de amestec

Lam
 
p am   am  z1  zs   am  v amreal   aml 
2
2d
p am  7.46  10
4
Pa  5
p am  p am  10
p am  0.746 ata
max ( a b)  a if a  b
b if b  a
X
n  35
max ( a b c)  max ( a b) if max ( a b)  c
Cotele parcurilor nodurilor x  4  n  0.5max ( a 22
x  c) if max ( a c)  b
max ( b c) if max ( b c)  a
zs  295 m zR  180 m 3
m
zA  160 m z1  300m qamestec 8
max ( a b c d)  max ( a b zic) if max ( a b c)  d
zB  175 m z2  170m
max ( a b d) if max ( a 3b d)  c
zC  160
m z3  180m m
max (bx c d) Qif
Q1  qamestec 176( b c d)  a
1 max
zD  180 m z4  190m zi
3
zE  160 m z5  210m Q2  ( 210  5n) Q2  385 m
zSA  290
m zi
Q3  ( 180  5n) Q3  355
3
m
Q4  ( 190  5n) Q4  365
La  ( 10  0.1n) La  13.5 km zi
3
Lam  ( 1.5  0.1n) Lam  5 km m
Q5  ( 90  5n) Q5  265
zi
L1A  ( 4.4  0.1n) L1A  7.9 km
g  9.81
LAB  ( 2.8  0.1n) LAB  6.3 km
t  0.7
LBC  ( 3.2  0.1n) LBC  6.7 km
LCD  ( 5.5  0.1n) LCD  9 km

H  10
LDE  ( 3.85 0.1n) LDE  7.35 km
 am  706.988
L2  ( 1.1  0.1n) L2  4.6 km
L3  ( 1.8  0.1n) L3  5.3 km
L4  ( 0.7  0.1n) L4  4.2 km
L5  ( 3.4  0.1n) L5  6.9 km
Lt  ( 62  0.1n) Lt  65.5 km
Lg  ( 1.2  0.1n) Lg  4.7 km
X
CAPITOLUL IV
DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A TITEIULUI DIN

PARCURILE DE SEPARARE
4.1. Prima variantã de pompare
Vor pompa parcurile în grupe de pompare alese astfel:

Grupa 1: Parcul 2
Grupa 2: Parcul 1+Parcul 5
Grupa 3: Parcul 3+Parcul 4
3
Debitul pentru grupa 1: Q2  385 m /zi
Debitul pentru grupa 2: Q1  Q5  441 m /zi

3
Debitul pentru gerupa 3: Q3  Q4  720 m 3

/zi
ng  3
Numãrul de grupe de pompare:
X
Timpul de pompare zilnic:

20
tpz  ore tpz  6.667 ore
ng
Numãrul de pompe necesar la fiecare parc:

litri
Am ales: 2PN 400 unde : - volumul pe cursa dublã: Vcd  0.092
cursã_dublã
- numãrul de curse duble: curse_duble
ncd  70
min
-randamentul pompei: t  0.7
3
3 m
V cd  0.09210
cursã
curse
ncd  3600
h
3
qr  Vcdncd qr  0.331 m
h
Numãrul de pompe necesar pentru fiecare parc:

Q1
NPc1  NPc1  79.71
qr  tpz
NPa1  1 pompã
Q2
NPc2  NPc2  174.366
qr  tpz
Q3
NPc3  NPc3  160.779
qr  tpz
Q4
NPc4  NPc4  165.308
qr  tpz
Q5
NPc5  NPc5  120.018
qr  tpz
X
Timpi de evacuare pentru fiecare parc:
Q1
tev1  tev1  531.401 tev1  2 h
qr  NPa1
Q2
tev2 
qr  NPa2 tev2  1.162 103 tev2  4 h
Q3
tev3  tev3  1.072 103 tev3  3 h
qr  NPa3
Q4 3
tev4  tev4  1.102 10 tev4  4 h
qr  NPa4
Q5
tev5 
qr  NPa5 tev5  800.121 tev5  3 h
Debitele evacuate pentru fiecare parc:
Q1 3
m
qev1  qev1  88
tev1 h
Q2 3
m
qev2  qev2  96.25
tev2 h
Q3 3
m
qev3  qev3  118.333
tev3 h
Q4 3
m
qev4  qev4  91.3
tev4 h
Q5 3
m
qev5  qev5  88
tev5 h
X
Nr. qevi
Q npc npa t evi [h]
ordine [m3/h]
1 1176 79.71 1 2 88
2 385 174.366 1 4 96.25
3 355 160.779 1 3 118.333
4 365 165.308 1 4 91.3
5 265 120.018 1 3 88
Schema de pompare pentru prima variantă va fi următoarea :

X
Dimensionarea conductelor de legaturã:

m
Se alege viteza economicã: v ec  1
s
4  qev1 d01A  d01A  10
3
d01A  d01A  0.176 m
  v ec  3600
D1  168.3 d01A  0.176 mm
Din STAS 715/8-88 : mm d1  150.9 mm  8.7

e1 mm
3
d02  d02  10
4 qev2 m
d02  d02  0.184
  v ec  3600
mm
d02  0.184
Din STAS 715/8-88 : 5

D2  219.1 mm ( 8 in ) d2  174.7mm e2 mm
22.2
8
d03  d03  103
4 qev3
d03  d03  0.205 m
  v ec  3600
d03  0.205 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D3  219.1 mm ( 8 in ) d3  174.7
mm e3  22.2mm
8
4 qev4 d04  d04  103
d04  d04  0.18 m
  v ec  3600
d04  0.18 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D4  219.1 mm ( 8 in ) d4  190.5mm e4  14.3 mm
8
4 qev5 d05  d05  103
d05  d05  0.1767 m
  v ec  3600
d05  0.177 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D5  219.1 mm ( 6 in ) d5  174.7mm e5  22.2mm
8
X
max ( a b)  a if a  b
b if b  a
Dimensionarea tronsoanelor colectorului principal
d0AB  d0AB  103


4  max qev1 qev2 
d0AB  d0AB  0.1845 m
  v ec  3600
d0AB  0.184 mm
max ( a c) if max ( a c)  b
5 max ( b c) if max ( b c)  a
Din STAS 715/8-88: DAB  219.1 mm ( 8 in ) dAB  174.7mm eAB  22.2mm
8

4  max qev1 qev2 qev3 
d0BC  d0BC  0.2046 m
  v ec  3600
3
d0BC  0.2046 d0BC  d0BC  10
mm
5
Din STAS 715/8-88 : D  219.1mm dBC  190.5mm e  14.3 mm
( 8 8 in)

4 max qev1 qev2 qev3  qev4 
d0CD  d0CD  0.272 m
  v ec 3600 d0CD  d0CD  10
3
d0CD  272.241 mm
3
Din STAS 715/8-88 : D  273.1 mm dCD  250.9 mm e  11.1
mm
( 10 4 in)

4  max qev1  qev5 qev2 qev3  qev4 
d0DE  d0DE  0.272 m
  v ec  3600
3
d0DE  d0DE  10
d0DE  272.241 mm
3
Din STAS715/8-88 : D  273.1 mm dDE  250.9mm e  11.1 mm
( 10 4 in)
Intervalul de ore : 8 - 12
Pompeazã parcul 2:
Calculul vitezei pe conducta de legaturã de la parc la conducta colectoare:

4 qev2 m
v 2A  v 2A  1.495

  d1  10
3
 36002 s
X
Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare:

4 qev2 m
v AB  v AB  1.115

  dAB 10
3
 3600 2 s
4  qev2 m
v BC  v BC  0.938

  dBC  10
3
 3600 2 s
4 qev2
v CD  m
v CD  0.541
  2
3 s
  dCD  10  3600
4  qev2 m
v DE  v DE  0.541
  s
2
3
  dDE  10  3600
Calculul numãrului Reynolds pe conductele de legaturã de la parcuri la conducta colectoare:
5 2
 am  2.088  10 m
Se cunoaste viscozitatea amestecului
s
v 2A  d1  10 3
Re2A  Re2A  1.08  104 >2300
 am
Calculul numarului Reynolds pe diverse portiuni ale conductei colectoare
v AB  dAB  10 3 3
ReAB  ReAB  9.331 10 >2300
 am
v BC  dBC  10 3 3
ReBC  ReBC  8.557 10 >2300
 am
X
v CD  dCD 10 3
ReCD 
 am ReCD  6.497 103 >2300
3
v DE  dDE  10
ReDE  ReDE  6.497 103 >2300
 am
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la

conducta colectoare
0.3164
 2A   2A  0.03104
0.25
Re2A
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diverse portiuni ale conductei

colectoare
0.3164
 AB   AB  0.03219
0.25
ReAB
0.3164
 BC   BC  0.03290
0.25
ReBC
0.3164
 CD   CD  0.03524
0.25
ReCD
0.3164
 DE 
0.25  DE  0.03524
ReDE
Calculul presiuni sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura

de la parc la conducta colectoare
2
8 qev2   2A 3
iL2A   L2 10
iL2A  107.738
  5 m
2 2 3
  3600  g  d1  10
X
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe portiuni ale conductei

colectoare
2
8 qev2   AB
iLAB   LAB 103 iLAB  73.593 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dAB  10
2
8 qev2   BC 3
iLBC   LBC 10 iLBC  51.875 m
  5
2 2 3
  3600  g  dBC  10
2
8  qev2  CD
iLCD   LCD  103 iLCD  18.837 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dCD  10
2
8 qev2   DE
iLDE   LDE 103 iLDE  15.383 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dDE  10
P0  1
Presiunea la depozitul central :
pE   am g H
pE  6.936 104 Pa
kg
 am 3
=872.312 m
H=10 m
Presiunea la parcul P2:
p2  pE   am g iL2A  iLAB  iLBC  iLCD  iLDE   zE  z2 
p2  1.855 106 Pa p2
p2 
p2  18.547 bar 100000
X
-Pompeaza parcurile 1 si 5
Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare
4 qev1 m
v 1A  v 1A  1.02

  d3  10
3
 3600 2 s
4  qev5
v 5D 

  d5  10
3
3600 2 v 5D  1.024 m
s
4  qev1
v AB  m
v AB  1.020
  2
3 s
  dAB  10  3600
4 qev1
v BC  m
v BC  0.858
  2
3 s
  dBC  10  3600
4 qev1
v CD  m
v CD  0.494
  2
3 s
  dDE  10 3600

4  qev1  qev5  m
v DE  v DE  0.991

  dDE  10
3
 3600 2 s
X
Calculul numãrului Reynolds pe conducta de legaturã de la parc la

conducta colectoare:
v 1A  d1  10 3 3
Re1A  Re1A  7.369 10 >2300
 am
v 5D  d5  10 3
Re5D  Re5D  8.564 103 >2300
 am
Calculul numarului Reynolds pe diverse portiuni ale conductei

colectoare
v AB  dAB  10 3
ReAB  ReAB  8.531 103 >2300
 am
v BC  dBC  10 3 3
ReBC  ReBC  7.824 10 >2300
 am
v CD  dCD  10 3
ReCD  ReCD  5.94  103 >2300
 am
3
v DE  dDE  10 4
ReDE  ReDE  1.19  10 >2300
 am
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de

la parc la conducta colectoare
0.3164
 1A 
0.25  1A  0.03104
Re2A
0.3164
 5D   5D  0.03289
0.25
Re5D
X
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diverse conducte de legatura

0.3163
 AB   AB  0.03291
0.25
ReAB
0.3164
 BC   BC  0.03364
0.25
ReBC
0.3164
 CD   CD  0.03604
0.25
ReCD
0.3164
 DE   DE  0.03029
0.25
ReDE
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura

2
8 qev1   1A
iL1A  L1A 103 iL1A  154.669 m
 
5
2 2 3
  3600  g  d1  10
2
8 qev5   5D
iL5D   L5  103 iL5D  69.36 m
 
5
2 2 3
 3600  g  d5  10
Calculul presiunilor de sub forma de termeni de inaltime pe portiuni ale conductei

colectoare
2
8 qev1   AB 3
iLAB   LAB 10
iLAB  62.891 m
2 2

  3600  g  dAB  10
3
5
2
8 qev1   BC
iLBC   LBC 103
iLBC  44.346 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dBC  10
X
2
8  qev1  CD 3
iLCD   LCD  10
iLCD  16.103 m
  5
2 2 3
  3600  g  dCD  10

8  qev1  qev5   DE 2
iLDE   LDE 103
iLDE  44.379 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dDE  10
p1  1.334 106 Pa
p1  1.334 106 bar p1

p1 
100000
p5  pE   am g iL5D  iLDE   zE  z5 
p5  5.114  105 Pa
p5
p5  5.114  105 bar p5 
100000
Pompeaza parcurile 3 si 4
Calculul vitezelor pe conductele de legaturã de la parcuri la

4 qev3 m
v 3B  v 3B  1.371
  s
2
3
  d3  10  3600
4  qev4 m
v 4C  v 4C  1.057

  d2  10
3
3600 2 s
X
Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei de colectare

4  qev3 m
v BC  v BC  1.153

  dBC  10
3
 3600 2 s

4  qev3  qev4  m
v CD 
v CD  1.177
  2
3 s
  dCD  10  3600

4 qev3  qev4  m
v DE  v DE  1.177

  dDE  10
3
 3600 2 s
Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta

colectoare
v 3B  d3  10 3
Re3B 
 am Re3B  1.147 104 >2300
v 4C  d4  10 3
Re4C  Re4C  9.646 103 >2300
 am
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei

colectoare
v BC  dBC  10 3
ReBC  ReBC  1.052 104 >2300
 am
v CD  dCD 10 3 4
ReCD  ReCD  1.415 10 >2300
 am
3
v DE  dDE  10
ReDE  ReDE  1.415 104 >2300
 am
X
Calculul coeficientilor de rezistenta hidraulica pe conductele de legatura

de la parcuri la conducta colectoare
0.3164
 3B   3B  0.03057
0.25
Re3B
0.3164
 4C   4C  0.03193
0.25
Re4C
Calculul coeficientilor de rezistenta hidraulica pentru diverse tronsoane ale conductei de

colectare
0.3164
 BC   BC  0.03124
0.25
ReBC
0.3164
 CD   CD  0.02901
0.25
ReCD
0.3164  DE  0.03029
 DE 
0.25
ReDE
Calculul presiunilor sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura

2
8 qev3   3B
iL3B   L3 103
iL3B  88.87
 
5 m
2 2 3
  3600  g  d3  10
2
8  qev4  4C 3
iL4C   L4 10 iL4C  28.365 m
  5
2 2 3
  3600  g  d4  10
X
Calculul presiunilor sub forma de termen de inaltime pe diferite portiuni ale conductei
colectoare
2
8 qev3   BC
iLBC   LBC 103 iLBC  74.464 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dBC  10

8 qev3  qev4   CD 2 3
iLCD   LCD  10 iLCD  73.523 m
  5
2 2 3
  3600  g  dCD  10

8  qev3  qev4   DE 2 3
iLDE   LDE 10 iLDE  60.044 m
  pE  6.936 104
5
2 2 3
  3600  g  dDE  10

p3  pE   am g iL3B  iLBC  iLCD  iLDE   zE  z3 
p3  1.99 106 Pa
p3
p3 
100000
p3  19.898 bar

p4  pE   am g iL4C  iLCD  iLDE   zE  z4 
5
p4
p4  9.844 10 Pa p4 
100000
p4  9.844 bar   0.7
Se calculeazã puterea necesarã la fiecare parc, pe fiecare interval de

timp:
Pe intervalul 8 - 11
La parcul 2: p2  qev2  102

N2  N2  70.8 kW
  3600
X
Pe intervalul 22-0
p1  qev1  102
La parcul 1: N1  N1  46.6 kW
  3600
p5  qev5  102
La parcul 5: N5  N5  17.9 kW
  3600
p3  qev3  102
La parcul 3: N3  N3  93.4 kW
  3600
p4  qev4  102
La parcul 4: N4  N4  35.6 kW
  3600
Se calculeazã energia consumatã la fiecare parc, pe fiecare interval de

timp:
Pentru parcul 2: W2  N2 tev2 W2  283.4 kWh
Pentru parcul 3: W3  N3 tev5 W3  280.3 kW  h
Energia totalã consumatã pentru aceastã variantã de pompare:
Wt  W1  W2  W3  W4  W5
Wt  853.226 kW  h
max ( a b)  a if a  b
b if b  a
X

n  35
Cotele parcurilor nodurilor max ( b c) if max ( b c)  a
zs  295m zR  180 m
x  4  n  0.5 x  22
m m
zA  160 z1  300 max ( a b c d)  max ( a b c) if max ( a b c)  d
m 3
zB  175m z2  170 max ( a bmd) if max ( a b d)  c
qamestec 8
zC  160
m z3  180 m max ( b c zi
d) if max ( b c d)  a
3
m
zD  180m z4  190 m Q1  qamestecx Q1  176
zi
zE  180
m z5  210 m m
3
Q2  ( 210  5n) Q2  385
zSA  290m zi
Q3  ( 180  5n) Q3  355
3
La  ( 10  0.1n) La  13.5 km m
Q4  ( 190  5n) Q4  365 zi
Lam  ( 1.5  0.1n) Lam  5 km
3
Q5  ( 90  5n) Q5  265 m
L1A  ( 4.4  0.1n) L1A  7.9 km
zi
LAB  ( 2.8  0.1n)
LAB  6.3 km
g  9.81   0.7
LBC  ( 3.2  0.1n)
LBC  6.7 km
LCD  ( 5.5  0.1n) LCD  9 km
LDE  ( 3.85 0.1n) LDE  7.35 km
L2  ( 1.1  0.1n) L2  4.6 km
L3  ( 1.8  0.1n) L3  5.3 km
L4  ( 0.7  0.1n) L4  4.2 km
L5  ( 3.4  0.1n) L5  6.9 km
Lt  ( 62  0.1n) Lt  65.5 km
Lg  ( 1.2  0.1n) Lg  4.7 km
H  10
 am  706.988
X
4.2. A doua variantã de pompare

Grupa 1: Parcul 1 + Parcul 3+ Parcul 5
Grupa 2: Parcul 2+ Parcul 4
3
Debitul pentru grupa 1: Q1  Q3  Q5  796 m /zi
Debitul pentru grupa 2: Q2  Q4  750 3

m /zi
Numarul de grupe de pompare: ng  2

20
tpz  tpz  10 h
ng
Vcd  0.092
Numãrul de pompe necesar la fiecare parc: litri
Am ales: 2PN 400 unde : - volumul pe cursa dublã ncd  70 cursã_dublã
curse_duble
- numarul de curse duble
min
-randamentul pompei: t  0.7
3
m
V cd  0.09210 3 cursã
curse
ncd  3600
h
qr  Vcdncd
3
m
qr  0.331
h
X
Q1
NPc1  NPc1  53.14
qr  tpz
Q2
NPc2  NPc2  116.244
qr  tpz
Q3
NPc3 
qr  tpz NPc3  107.186
Q4 NPa3  1 pompã
NPc4 
qr  tpz NPc4  110.205
Q5 NPa4  1 pompã
NPc5 
qr  tpz NPc5  80.012
Q1
tev1  tev1  531.401 tev1  2 h
qr  NPa1
Q2
tev2 
qr  NPa2 tev2  1.162 103 tev2  4 h
Q3 3
tev3  tev3  1.072 10 tev3  3 h
qr  NPa3
Q4
tev4  tev4  1.102 103 tev4  3 h
qr  NPa4
Q5
tev5 
qr  NPa5 tev5  800.121 tev5  2 h
X
Q1 3
m
qev1  qev1  88
tev1 h
Q2 3
m
qev2  qev2  96.25
tev2 h
Q3 3
m
qev3  qev3  118.333
tev3 h
Q4 3
m
qev4  qev4  121.667
tev4 h
Q5 3
m
qev5  qev5  132.5
tev5 h
Nr. qevi
ordine [m3/h]
1 176 53.14 1 2 88
2 385 116.24 1 4 96.25
3 355 107.18 1 3 118.3
4 365 110.2 1 3 121.6
5 265 80.01 1 2 132.5

X
Schema de pompare pentru a doua variantă va fi următoarea :
m
s
4  qev1
d01A  d01A  0.176 m
  v ec  3600 3
d01A  d01A  10
D1  168.3 d01A  176.407 mm
5
Din STAS 715/8-88 : mm ( 8 in ) d1  150.9mm  8.7
e1mm
8
4 qev2
d02  d02  0.1845 m
  v ec  3600 3
d02  d02  10
d02  184.491 mm
5
: D2  219.1 mm ( 8 in ) d2  174.7
mm e2  mm
22.2
Din STAS 715/8-88 : 8
4 qev3
d03 
  v ec  3600 d03  0.205 m
3
d03  d03  10
d03  204.564 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D3  219.1 mm (8 in ) d3  190.5
mm e3  14.3
mm
8
X
4 qev4
d04 
  v ec  3600 d04  0.207 m d04  d04  103
d04  207.425 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D4  219.1 mm ( 8 in ) d4  190.5
mm e4  14.3
mm
8
4 qev5
d05  d05  0.2165 m
  v ec  3600 d05  d05  103
d05  216.463 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D5  219.1 mm ( 6 in ) d5  193.7
mm e5  14.3
mm
8
max ( a b)  a if a  b
b if b  a

4  max qev1 qev2 
d0AB  3
  v ec  3600 d0AB  0.1845
d0AB m d0AB  10
d0AB  184.491 mm
5
Din STAS 715/8-88: D  219.1mm ( 8 in ) dAB  174.7
mm e mm
22.2
8

4  max qev1  qev3 qev2 
d0BC 
  v ec  3600
d0BC  0.2701 m
d0BC  103
d0BC mm
d0BC  0.2701
5
Din STAS 715/8-88 : D  273.1mm mm
( 10 8 in)
dBC  241.3mm e  15.9

4 max qev1  qev3 qev2  qev4 
d0CD  d0CD  0.278 m
  v ec 3600 3
d0CD  0.278  d0CD  10
d0CD mm
5
Din STAS 715/8-88 : D  273.1mm dCD  255.7 mm e mm
8.7
( 10 8 in)
X

4  max qev1  qev3  qev5 qev2  qev4 
d0DE  d0DE  0.346 m
  v ec  3600
d0DE  0.346  d0DE  103
d0DEmm

5
Din STAS715/8-88 : D  323.9mm mm( a c)e 
dDE  308.1 max max ( a c)  b
if mm
7.9
(12 8 in)
Pompeaza parcurile 1, 3 si 5
4 qev1 m
v 1A  v 1A  1.367

  d1  10
3
 3600 2 s
4 qev3 m
v 3B  v 3B  1.153
  s
2
3
  d3  10  3600
4  qev5
v 5D  m
v 5D  1.249
  2
3 s
  d5  10 3600

4  qev1 m
v AB  v AB  1.02

  dAB  10
3
 3600 2 s

4  qev1  qev3  m
v BC  v BC  1.253
  s
2
3
  dBC  10  3600

4  qev1  qev3  m
v CD 
v CD  1.116
  2
3 s
  dCD  10  3600

4 qev1  qev3  qev5  m
v DE  v DE  1.262
  dDE  10 
3
 3600 2 s
X
Calculul numãrului Reynolds pe conductele de legaturã de la parcuri la conducta colectoare
2
m
5
Se cunoaste viscozitatea amestecului  am  2.009  10 s
v 1A  d01A  10 3 4
Re1A  Re1A  1.2  10 >2300
 am
v 3B  d3  10 3
Re3B  Re3B  1.093 104 >2300
 am
v 5D  d5  10 3
Re5D  Re5D  1.204 104 >2300
 am
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei

colectoare
v AB  dAB  10 3
ReAB  ReAB  8.867 103 >2300
 am
v BC  dBC  10 3 4
ReBC  ReBC  1.505 10 >2300
 am
v CD  dCD  10 3
ReCD 
 am ReCD  1.42  104 >2300
3
v DE  dDE  10 4
ReDE  ReDE  1.936 10 >2300
 am
X
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la

conducta colectoare
0.3164
 1A   1A  0.03023
0.25
Re1A
0.3164
 3B   3B  0.03094
0.25
Re3B
0.3164
 5D   5D  0.0302
0.25
Re5D
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diverse portiuni ale conductei

colectoare
0.3164
 AB   AB  0.03261
0.25
ReAB
0.3164
 BC   BC  0.02857
0.25
ReBC
0.3164
 CD 
0.25  CD  0.02898
ReCD
0.3164
 DE   DE  0.02682
0.25
ReDE
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de

2
8  qev1   1A 3
iL1A   L1A 10 iL1A  69.000 m
  5
2 2 3
 3600  g  d01A  10
2
8 qev3   3B
iL3B   L3  103 iL3B  58.339 m
 
5
2 2 3
  3600  g  d3  10
X
2
8 qev5   5D
iL5D   L5  103 iL5D  85.528 m
 
5
2 2 3
 3600  g  d5  10
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe portiuni ale conductei colectore
2
8 qev1   AB
iLAB   LAB 103 iLAB  62.308 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dAB  10

8  qev1  qev3   BC 2
iLBC   LBC 103 iLBC  63.485 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dBC  10

8 qev1  qev3   CD 2
iLCD   LCD 103 iLCD  64.754 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dCD  10

8  qev1  qev3  qev5   DE 2 3
P0  1
iLDE   LDE  10 iLDE  51.967 m
2 2
 3600  g  dDE  10
3
 5
pE   am g H
pE  6.936 104 Pa
p1  1.398 106 Pa p1
p1 
100000
p1  13.976 bar
X
Presiunea la parcul P3: p31

p31 
100000
p31  1.724 106 Pa

6
p31  1.724 10 bar
p5  8.149 105 Pa
p5  8.149 105 bar p5

p5 
100000
Calculul vitezei pe conducta de legaturã de la parc la conducta

colectoare:
4 qev2 m
v 2A  v 2A  1.115
  s
2
3
  d2  10  3600
4  qev4
v 4C  m
v 4C  1.186
  2
3 s
  d4  10 3600
X
Calculul vitezelor pe conducta colectoare:
4 qev2 m
v AB  v AB  1.115 s
  2
3
  dAB 10  3600
4  qev2 m
v BC  v BC  0.585

  dBC  10
3
 3600 2 s

4  qev2  qev4  m
v CD 
v CD  1.179
  2
3 s
  dCD  10  3600

4 qev2  qev4  m
v DE  v DE  0.812

  dDE  10
3
 3600 2 s
Calculul numerelor Reynolds pe conducta de legaturã de la parc

la conducta colectoare:
v 2A  d2  10 3
Re2A  Re2A  9.698 103 >2300
 am
v 4C  d4  10 3 4
Re4C  Re4C  1.124 10 >2300
 am
Calculul numãrului Reynolds pe conducta colectoare
v AB  dAB  10 3 3
ReAB  ReAB  9.698 10 >2300
 am
v BC  dBC  10 3
ReBC 
 am ReBC  7.021 103 >2300
X
v CD  dCD 10 3 4
ReCD  ReCD  1.5  10 >2300
 am
3
v DE  dDE  10
ReDE  ReDE  1.245 104 >2300
 am

0.3164
 2A   2A  0.03188
0.25
Re2A
0.3164
 4C   4C  0.03073
0.25
Re4C
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta colectoare
0.3164
 AB   AB  0.03188
0.25
ReAB
0.3164
 BC   BC  0.03456
0.25
ReBC
0.3164
 CD   CD  0.02859
0.25
ReCD
0.3164
 DE   DE  0.02995
0.25
ReDE
X
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la parc la

conducta colectoare
2
8 qev2   2A
iL2A   L2 103
iL2A  53.219 m
 
5
2 2 3
  3600  g  d2  10
2
8  qev4  4C
iL4C   L4 103
iL4C  48.534 m
 
5
2 2 3
  3600  g  d4  10
Calculul presiuni sub forma de termen de inaltime pe conducta colectoare
2
8 qev2   AB
iLAB   LAB 103 iLAB  72.887 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dAB  10
2
8 qev2   BC 3
iLBC   LBC 10 iLBC  16.716 m
  5
2 2 3
  3600  g  dBC  10

8 qev2  qev4   CD 2 3
iLCD   LCD  10 iLCD  71.249 m
  5
2 2 3
  3600  g  dCD  10

8  qev2  qev4   DE 2
iLDE   LDE 103 iLDE  24.003 m
 
5
Presiunea la parcul P2: 2 2 3
  3600  g  dDE  10
p2  1.79 106 Pa
p2  17.899 bar
p2
p2 
100000
X
p4  9.972 105 Pa
5
p4  9.972 10 bar
p4
p4 
Se calculeazã puterea necesarã la fiecare parc, pe fiecare interval de timp: 100000
Pe intervalul 1 - 4:

N1  N1  48.8 kW
  3600
La parcul 3: p31  qev3  102 6

N31  N31  8.1  10kW
  3600
p5  qev5  102
La parcul 5: N5  N5  42.8 kW
  3600
p2  qev2  102
La parcul 2: N2  N2  68.4 kW
  3600
La parcul 4:
p4  qev4  102
N4  N4  48.1 kW
  3600
Se calculeazã energia consumatã la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:
Pe intervalul 1 - 4
Pentru parcul 3: W31  N31 tev1 W31  1.6  107 kW  h

X
Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare:
max ( a b)  a if a  b
Wt  W1  W31  W5  W2  W4
b if b  a
Wt  16189599.5 kW  h

X
n  35
max ( a b c d)  max ( a b c) if max ( a b c)  d
Cotele parcurilor nodurilor
max ( a b d) if max ( a b d)  c
zs  295
m zR  180 m
x  4max c xd)if 22
 n( b0.5 max ( b c d)  a
zA  160 z1  300 m
3
zB  175 z2  170 m m
qamestec 8
zC  160 z3  180 m zi
3
m
zD  180 z4  190 m Q1  qamestecx Q1  176
zi
zE  180 z5  210 m m
3
Q2  ( 210  5n) Q2  385
zSA  290 zi
Q3  ( 180  5n) Q3  355
La  ( 10  0.1n) La  13.5 km m
3
Q4  ( 190  5n) Q4  365
Lam  ( 1.5  0.1n) Lam  5 km zi
3
Q5  ( 90  5n) Q5  265 m
L1A  ( 4.4  0.1n) L1A  7.9 km
zi
LAB  ( 2.8  0.1n)
LAB  6.3 km
g  9.81   0.7
LBC  ( 3.2  0.1n)
LBC  6.7 km
LCD  ( 5.5  0.1n) LCD  9 km
LDE  ( 3.85 0.1n) LDE  7.35 km
L2  ( 1.1  0.1n) L2  4.6 km
L3  ( 1.8  0.1n) L3  5.3 km
L4  ( 0.7  0.1n) L4  4.2 km
L5  ( 3.4  0.1n) L5  6.9 km
Lt  ( 62  0.1n) Lt  65.5 km
Lg  ( 1.2  0.1n) Lg  4.7 km
H  10
 am  706.988
X
4.3. A treia variantã de pompare

Grupa 1: Parcul 1 +Parcul 5
Grupa 2: Parcul 2
Grupa 3: Parcul 3
Grupa 4: Parcul 4
3
Debitul pentru grupa 1: Q1  Q5  441 m /zi
Debitul pentru grupa 2: Q2  385 3

m /zi

m /zi

m /z
Numãrul de grupe de pompare: ng  4

20
tpz  ore tpz  5 ore
ng
Numãrul de pompe necesar la fiecare parc: Vcd  0.092

litri
curse_duble
Am ales: 2PN 400 unde : - volumul pe cursa dublã cursã_dublã
min
- numãrul de curse duble ncd  70
t  0.7
-randamentul pompei:
3
m
3
V cd  0.092 10 cursã
curse
ncd  3600
h
qr  Vcdncd
3
m
qr  0.331
h
X
Q1
NPc1  NPc1  106.28
qr  tpz
Q2
NPc2  NPc2  232.488
qr  tpz
Q3
NPc3  NPc3  214.372
qr  tpz
Q4
NPc4  NPc4  220.411
qr  tpz
Q5
NPc5  NPc5  160.024
qr  tpz

Q1
tev1  tev1  531.401 tev1  2 h
qr  NPa1
Q2
tev2  3
qr  NPa2 tev2  1.162 10 tev2  4 h
Q3 3
tev3  tev3  1.072 10 tev3  3 h
qr  NPa3
Q4
tev4  tev4  1.102 103 tev4  4 h
qr  NPa4
Q5
tev5 
qr  NPa5 tev5  800.121 tev5  3 h
X
Q1 3
m
qev1  qev1  88
tev1 h
Q2 3
m
qev2  qev2  96.25
tev2 h
Q3 3
m
qev3  qev3  118.333
tev3 h
Q4 3
m
qev4  qev4  91.3
tev4 h
Q5 3
m
qev5  qev5  88
tev5 h
Nr. qevi
ordine [m3/h]
1 176 106.2 1 2 88
2 385 232.4 1 4 96.25
3 355 214.3 1 3 118.3
4 365 220.4 1 4 91.3
5 265 160 1 3 88
X
Schema de pompare pentru a treia variantă va fi următoarea :

m
s
4  qev1
d01A  d01A  0.176 m
  v ec  3600 d01A  d01A  103
d01A  176.407 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D1  168.3 mm ( 8 in ) d1  150.9
mm e1  8.7
mm
8
4 qev2
d02  d02  0.1845 m
  v ec  3600 d02  d02  103
d02  184.491 mm
Din STAS 715/8-88 :

D2  219.1 5
: mm ( 8 in ) d2  174.7
mm e2  22.2mm
8
4 qev3
d03  d03  0.205 m 3
  v ec  3600 d03  d03  10
d03  204.564 mm
5
Din STAS 715/8-88 : D3  219.1 mm ( 8 in ) d3  187.3
mm e3  15.9mm
8
X
4 qev4
d04  d04  m
  v ec  3600
d04  0.18 mm d04  d04  103
5
Din STAS 715/8-88 : D4  219.1 mm ( 8 in ) d4  174.7
mm e4  22.2
mm
8
4 qev5
d05 
  v ec  3600 d05  0.1767 m
d05  0.177 mm d05  d05  103
5
Din STAS 715/8-88 : D5  219.1 mm ( 8 in ) d5  174.7
mm e5  22.2
mm
8

max ( a b)  a if a  b

4  max qev1 qev2  b if b  a
d0AB  d0AB  0.1845 m
  v ec  3600
3
d0AB  0.184 d0AB
mm d0AB  10
5
Din STAS 715/8-88: D  219.1 mm ( 8 in ) b 
max (daAB c)  mm ( a b)e 
max
174.7 max ( a b)  c
if mm
22.2
8

4  max qev1 qev2 qev3  d0BC  270.1222 m
d0BC  max ( b c) if max ( b c)  a
  v ec  3600
d0BC  0.2046 mm
5 d0BC  d0BC  103

Din STAS 715/8-88 : D  219.1 mm max ( a bdBC
c d
)  max
190.5 ( a bec
mm ) 14.3mm( a b c)  d
if max
( 8 8 in)
max ( a b d) if max ( a b d)  c
4 max  qev1 qev2 qev3 qev4  max ( b c d) mif max ( b c d)  a
d0CD  d0CD  0.205
  v ec 3600
d0CD  0.205 mm
d0CD  d0CD  103
5
Din STAS 715/8-88 : D  219.1 mm dCD  190.5 mm e  14.3mm
( 8 8 in)
X

4  max qev1  qev5 qev2 qev3 qev4 
d0DE  d0DE  0.25 m
  v ec  3600
d0DE  0.25 mm
d0DE  d0DE  103
Din STAS715/8-88 : D  273.1 mm dDE  228.7 mm e  22.2mm
Pompeazã parcul 2:

4 qev2
v 2A  m
v 2A  1.495
  2
3 s
  d1  10  3600
4 qev2 m
v AB  v AB  1.115

  dAB 10
3
 3600 2 s
4  qev2 m
v BC  v BC  0.938

  dBC  10
3
 3600 2 s
4 qev2
v CD  m
v CD  0.938
  2
3 s
  dCD  10  3600
4  qev2 m
v DE  v DE  0.651

  dDE  10
3
 3600 2 s
X
Calculul numãrului Reynolds pe conductele de legaturã de la parcuri la conducta colectoare
2
m
5
Se cunoaste viscozitatea amestecului  am  2.088  10 s
3
v 2A  d1  10
Re2A  Re2A  1.08  104 >2300
 am
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare
v AB  dAB  10 3
ReAB  ReAB  9.331 103 >2300
 am
v BC  dBC  10 3
ReBC  ReBC  8.557 103 >2300
 am
v CD  dCD 10 3
ReCD 
 am ReCD  8.557 103 >2300
3
v DE  dDE  10 3
ReDE  ReDE  7.128 10 >2300
 am
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta

colectoare
0.3164
 2A   2A  0.03104
0.25
Re2A
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele tronsoane ale conductei colectoare
0.3164
 AB   AB  0.03219
0.25
ReAB
0.3164
 BC   BC  0.03290
0.25
ReBC
X
0.3164
 CD   CD  0.03290
0.25
ReCD
0.3164
 DE 
0.25  DE  0.03443
ReDE

conducta colectoare
2
8 qev2   2A
iL2A   L2  103
iL2A  107.738
 
5 m
2 2 3
  3600  g  d1  10
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare
2
8 qev2   AB
iLAB   LAB 103 iLAB  73.593 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dAB  10
2
8 qev2   BC
iLBC   LBC 103 iLBC  51.875 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dBC  10
2
8 qev2   CD 3
iLCD   LCD 10
iLCD  69.683
 5
m
2 2 3
  3600  g  dCD  10
2
8 qev2   DE
iLDE   LDE 103 iLDE  23.887 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dDE  10
X
pE   am g H
pE  920.2999.8110
pE  9.028 104 Pa
kg
unde :
 am
- densitatea amestecului  am  706.988
3
H m
- înaltimea H=10 m
P0  1
p2  2.426 106 Pa
p2
p2 
p2  24.26 bar 100000

4  qev1
v 1A  m
v 1A  1
  2
3 s
  d01A  10  3600
4  qev5
v 5D  m
v 5D  1.024
  2
3 s
  d5  10 3600
4 qev1 m
v AB 
v AB  1.020

  dAB 10
3
 3600 2 s
4  qev1 m
v BC  v BC  0.858

  dBC  10
3
 3600 2 s
X
4 qev1
v CD  v CD  0.595 m
  2
3 s
  dDE  10 3600

4 qev1  qev5  m
v DE  v DE  1.192

  dDE  10
3
 3600 2 s
Calculul numãrului Reynolds pe conducta de legaturã de la parc la conducta colectoare:
v 1A  d1  10 3
Re1A 
 am Re1A  7.227 103 >2300
v 5D  d5  10 3
Re5D 
 am Re5D  8.564 103 >2300
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare
v AB  dAB  10 3
ReAB  ReAB  8.531 103 >2300
 am
v BC  dBC  10 3
ReBC  ReBC  7.824 103 >2300
 am
v CD  dCD 10 3
ReCD  ReCD  5.428 103 >2300
 am
3
v DE  dDE  10 4
ReDE  ReDE  1.306 10 >2300
 am
X

0.3164
 1A 
0.25  1A  0.03432
Re1A
0.3164
 5D   5D  0.03289
0.25
Re5D
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele portiuni ale conductei de

colectare
0.3163
 AB   AB  0.03291
0.25
ReAB
0.3164
 BC   BC  0.03364
0.25
ReBC
0.3164
 CD   CD  0.03686
0.25
ReCD
0.3164
 DE   DE  0.02960
0.25
ReDE
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conductele de

legatura de parcuri la conducta colectoare
2
8 qev1   1A 3
iL1A  L1A 10 iL1A  171.02 m
  5
2 2 3
  3600  g  d1  10
2
8  qev5  5D
iL5D   L3 103 iL5D  53.277 m
 
5
2 2 3
  3600  g  d5  10
X
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare
2
8 qev1   AB 3
iLAB   LAB 10
iLAB  62.891 m
2 2

  3600  g  dAB  10
3
5
2
8 qev1   BC
iLBC   LBC 103
iLBC  44.346 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dBC  10
2
8  qev1  CD 3
iLCD   LCD  10
iLCD  65.269
  5 m
2 2 3
  3600  g  dCD  10
pE  9.028 104

8  qev1  qev5   DE 2
iLDE   LDE 103 iLDE  68.912 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dDE  10

6
p1  2.118  10 Pa p1
p1 
100000
p1  21.185 bar
X
Presiunea la parcul 5:
p5  7.297 105 Pa
p5
p5  7.297 105 bar p5 
100000
Pompeazã parcul 3:
4 qev3 m
v 3B  v 3B  1.193

  d3  10
3
2
 3600
s
Calculul vitezei pe conducta colectoare:
4  qev3 m
v BC  v BC  1.153

  dBC  10
3
 3600 2 s
4 qev3
v CD  m
v CD  1.153
  2
3 s
  dCD  10  3600
4  qev3 m
v DE  v DE  0.800

  dDE  10
3
 3600 2 s
Calculul numãrului Reynolds pe conducta de legaturã de la parc la conducta colectoare:
v 3B  d3  10 3
Re3B 
 am Re3B  1.070 104 >2300
X
Calculul numarului Reynolds pe conductele colectoare
v BC  dBC  10 3
ReBC  4
 am ReBC  1.052 10 >2300
v CD  dCD 10 3
ReCD  ReCD  1.052 104 >2300
 am
4
ReDE  1.306 10 >2300
3
v DE  dDE  10
ReDE 
 am

0.3164
 3B   3B  0.03111
0.25
Re3B
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta colectoare
0.3164
 BC   BC  0.03124
0.25
ReBC
0.3164
 CD   CD  0.03124
0.25
ReCD
0.3164
 DE 
0.25  DE  0.03270
ReDE

conducta colectoare
2
8 qev3   3B 3
iL3B   L3 10 iL3B  63.84 m
  5
2 2 3
  3600  g  d3  10
X
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe diversele tronsoane ale conductei
colectoare
2
8 qev3   BC 3
iLBC   LBC 10 iLBC  74.464 m
  5
2 2 3
  3600  g  dBC  10
2
8  qev3  CD
iLCD   LCD  103 iLCD  100.026 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dCD  10
2
8 qev5   DE
iLDE   LDE 103 iLDE  19.106 m
 
5
2 2 3
  3600  g  dDE  10

Pa
6
p3  1.876 10
p3
p3 
100000
p3  18.757 bar
Pompeaza parcul 4
Calculul vitezelor pe conductele de legaturã de la parcuri la

4  qev4
v 4C  m
v 4C  1.057
  2
3 s
  d2  10 3600
X
Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare
4 qev4
v CD  m
v CD  0.889
  2
3 s
  dCD  10  3600
4  qev4 m
v DE  v DE  0.617
  s
2
3
  dDE  10  3600
Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta

colectoare
v 4C  d4  10 3 3
Re4C  Re4C  8.846 10 >2300
 am
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductri

colectoare
v CD  dCD 10 3 3
ReCD  ReCD  8.113  10 >2300
 am
3
v DE  dDE  10
ReDE  ReDE  6.758 103 >2300
 am
Calculul coeficientilor de rezistenta hidraulica pe conductele de legatura de

0.3164
 4C   4C  0.03262
0.25
Re4C
X
Calculul coeficientilor de rezistenta hidraulica pentru diversele conducte de legatura de la

parc la conducta colectoare
0.3164
 CD   CD  0.03334
0.25
ReCD
0.3164  DE  0.03270
 DE 
0.25
ReDE

conducta colectore
2
8  qev4  4C
iL4C   L4 103 iL4C  44.689 m
 
5
2 2 3
  3600  g  d4  10
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni

ale conductei colectoare
2
8  qev4  CD 3
iLCD   LCD  10
iLCD  63.472
  5 m
2 2 3
  3600  g  dCD  10
2 4
8 qev4   DE pE  9.028 10
3
iLDE   LDE 10 iLDE  21.758 m
  5
2 2 3
  3600  g  dDE  10 p4
p4 
100000

  0.7
p4  9.22 105 Pa
p4  9.22 105 bar

X
Se calculeazã puterea necesarã la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:
Pe intervalul 0 - 3:

N2  N2  92.7 kW
  3600
Pe intervalul 8 -9
p1  qev1  102
La parcul 1: N1  N1  74.0 kW
  3600

N5  N5  25.6 kW
  3600
p3  qev3  102
La parcul 3: N3  N3  88.1 kW
  3600
N4  N4  3.3  106 kW
  3600
Se calculeazã energia consumatã la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:
Pe intervalul 0 - 3
Pe intervalul 8 - 9

X
Pentru parcul 4: W4  N4 tev4 W4  1.3  107 kW  h
Energia totalã consumatã pentru aceastã variantã de pompare:
Wt  W1  W2  W3  W4  W5 Wt  13355073.974
kW  h
Varianta de pompare cu consum energetic minim: Varianta 2, Wt=342.4 kWh

X
CAPITOLUL V
Bilantul termic al depozitului central
In depozitul central, titeiul curat este depozitat in rezervoare metalice cilindrice

verticale cu capacitati corespunzatoare conform STAS 6579-77.
Pentru depasirea temperaturii de congelare si asigurarea transportului titeiului
spre rafinarie acesta se incalzeste cu ajutorul serpentinelor la o temperatura ti =60
grade C. Aburul de incalzire va fi de tip saturat produs in agregate tip ABA
conform STAS.
Debitul de titei curat:
3
Qt  ( 1  i)  Q1  Q2  Q3  Q4  Q5 Qt  695.7 m
zi
Volumul unui rezervor:
3
V  1000 m
Numarul de rezervoare:
Qt
N 
V N  0.696
Alegem 1 rezervor montat tabla cu tabla cu urmatoarele caracteristici conform

STAS 6579-77:
Capacitatea nominala: 1000 m3
Capacitatea efectiva: 1062 m3
Diametrul interior al primei virole(nominal) : 12370 mm
Inaltimea partii cilindrice(nominal) :8840 mm
Numarul virolelor: 6
Grosimea tablelor:
-capac: 5 mm
-fund: 5 mm
-manta: 5 mm
Inclinarea capacului : 1/20.
X
5.1.Calculul cantitatii totale de caldura
Q1 -cantitatea de caldura necesara ridicarii temperaturii titeiului de la temperatura de

siguranta la temperatura de incalzire.
Tc  4 grade C
Ts  Tc  3 Ts  7
Ti  60 grade C
Ti  3  Ts
Tm  Tm  27 Tm  27  273.15 Tm  300.15 K
3
kcal
ct  0.4825 0.00077 Tm  100 ct  0.637

kg C
kg
 t  842
3
m
QI   t ct Qt  Ti  Ts QI  1.976 10

7
kcal
QII -cantitatea totala de caldura necesara topirii parafinei cristalizate

  0.06continutul in parafina =(4...8)%
kcal
  40 caldura latenta de vaporizare
kg
  10 ore
7
QII   t Qt     QII  1.406 10 kcal
QIII -cantitatea de caldura necesara anihilarii pierderilor de caldura
Kf  1 Kt  5 Kag  1.5
 kcal 
 2  
m h C
d  12.37m H  8.84 m
2
d 2
Sf    Sf  120.195 m
4
Sag  Sf
X
d 2
St  2     H St  343.58 m
2
KS  Kt St  KagSag  Kf Sf KS  2.018 103
Textv  25  273.15Textv  298.15
Texti  2  273.15
Texti  271.15
QIIIv  KS  Tm  Textv QIIIv  4.037 103 kcal
QIIIi  KS  Tm  Texti QIIIi  5.853 104 kcal
Caldura totala:
7
Qv  QI  QII  QIIIv Qv  3.383 10
Qi  QI  QII  QIIIi 7
Qi  3.388 10   1
5.2.Numarul de agregate necesare incalzirii titeiului
Debitul de abur necesar(kg abur/ora) P  8 at t  175 C
iabur  560 kcal entalpia aburului

kg
Qv
Qaburv  Qaburv  6.041 104 kg
iabur abur
ora
Qi
Qaburi  Qaburi  6.05  104
iabur
Cantitatea de apa necesara producerii aburului, pentru raport de conversie de 1/1
Qaburv 3
Qapav  Qapav  60.406 m
1000
ora
Qaburi 3
Qapai  Qapai  60.503 m
1000
ora
X
Debitul de gaze necesar producerii aburului:
kcal
pcal  8760
3
m st
Qv
Qgv  Qgv  386.156 m3st
pcal  10
ora
Qi
Qgi  Qgi  386.779
pcal  10
5.3.Lungimea serpentinelor de incalzire

W
2 Ts  Ts  273.15
m K
Kab_t  1300
Tiab  448.15
K temperatura de incalzire a aburului
Tfc  375.15K temperatura finala a condensului Texti  271.15
d  335.6
mm d  0.3356 m
Textv  298.15
Qi
Ssp  Ssp  548.693
 Tiab  Tfc Tiab  Ts  Ti  Ti  273.15
Kab_t    
 2 2  Ts  280.15
Ssp
L  L  520.357 m
 d
X
5.4.Timpul de racire al titeiului din rezervor
 t ct  Qt  Ti  Texti 
  ln     356.569 ore
KS  Ts  Texti 
 16.909 20 
Qt  ( 1  i)  Q1  Q2  Q3  Q4  Q5
 0.8477 20 
8.496 30
 0.8406  30 
V x4.645
Qt  695.7
V y 
Ty Tx0.8335  40 40 
 3.839  50 
 0.8263  50 

 p  linterp Vx Vy 24   p  13.544  
 p  linterp Tx Ty 8
 0.8192
3.115  60
60 
3
Q1  Q2  Q3p Q0.856
4  Q5  1.546 10
X
Capitolul VI
6.Calculul conductei de la depozitul central la rafinãrie
6.1. Dimensionarea conductei
Transporul titeiului curat de la depozitul central la rafinarie se face

folosind pompe 2PN-400 echipate cu camasa de 7 1/4'' care au un volum pe
cursa dubla de 30.6 l/cd un numar decurse duble pe minut egal cu 70 cd/min si
Pmax=70 bar.
3 3 qr
V cd  0.092 10 m   0.7
qr 
ncd  70 cd/h 3600
3
qr  Vcdncd m
 i3  0.55
qr  4.508 10
h
Debitul de titei curat :
Qt  ( 1  i)  Q1  Q2  Q3  Q4  Q5
3
m
Qt  695.7
zi
Determinarea diametrului orientativ al conductei de titei curat:

m
v ec  2
s
4  Qt
d0  d0  0.072 d0  0.072 mm
  v ec  86400 d0  d0 1000
Se alege conform STAS 715/2-88

d diametrul
73.7 mm efectiv al conductei de titei
curat :
7 mm
D  D  2mm
88.9 e  7.6
in
8
X
Determinarea temperaturii medii intre temperatura de la depozitul central si

temperatura de la rafinarie :
TE  60 ºC
Tc  4 ºC
TS  Tc  2 ºC TS  6
TR  TS => TR  6 ºC
TE  2  TR 60  2  6
Tm  Tm 
3 3 Tm  24
Determinarea vascozitatii cinematice a titeiului la temperatura medie :
 p  13.544 cSt
d  73.7
Determinarea presiunii de pompare de la depozitul central :
Calculul vitezei reale de curgere:
4  Qt 4  715.68
v  v  m
   73.7 10   24 3600
2 2
 d 3 v  1.941
s
Calculul numarului Reynolds:
v d Lt  65.5
4
Re  Re  1.056 10 >2300
3
 p  10
 p  0.856
P 0  105
Calculul coeficientului hidrauluic:
Lt  65.5
0.3164 g  9.81
 
0.25   0.031
Re H  20
Calculul pantei hidraulice:

2
8 Qt    Lt  1000 z  160
i  i  5.0350 103 E
2 5 2
  g  ( d  0.001) 86400 Pmax  70
zR  180
m
X
Calculul presiunii la rafinarie :

g
 p  0.856
3 4
cm 246060  8.64 10
4
PR   p g H PR  8569.8110 P R  8.397 10 Pa
Calculul presiunii de pompare :
PE  PR   p g  i  zR  zE
5 PE
P E  1.264 10 Pa
P E 
5
10
PE  1.264 bar qr 3600  16.229
Numarul de pompe :
Qt 5
npc  npc  1.543 10 nsD  11 pompe
qr
Numarul de statii de pompare :

PE
ns  ns  0.018 nsD  1 statie
Pmax
Determinarea puterii necesare pompelor:
1  0.96randamentul motorului Pmax  70
2  0.75randamentul transmisiei
k  1.1 coeficientul de suprasarcina
Pmax  Qt
N  k  nsD
1  2
N  N 10 3
N  74.401 w
N  74.401 Kw
C
c 1 1
X
Calculul energiei consumate

ore
tz  17
zi
W  N  tz  320 W  4.047 105 Wh
X
6.2 Calculul mecanic al conductei
Grosimea de perete: e1 = e * + a 1 + a 2
p d
e * = 2η E σ
i a
unde i - coeficient ce tine seama de imbinari i =0.7 .... 0.9

c
a - pentru otel  a  unde
C
c -tensiunea de curgere
C - coeficient de siguranta
8 N
 c  2.07 10
2 C  1.67 PE  1.264
m
D  88.9
8
2.07 10 8
 a   a  1.24  10 N
1.67
2
mm
 5  88.9 10 3
93.87410 3
es  es  3.959 10 m 3
8 es  es  10
2  0.85 1.24 10
es  3.959 mm
a1 - adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui a1 =(0.125...0.15) mm
a1  0.14mm
a2 - adaos pentru coroziune a2 =(0.5...1) mm
a2  0.65mm e  7.6
e1  es  a1  a2 e1  4.749 mm
Comparam e1cu eSTAS => 4.749

Conducta
6 mma fost
=> bine dimensionata.
X
6.3.Caculul hidraulic al conductei de transport ( DC-R)
Trasarea variatiei temperaturii de-a lungul conductei. x  22
W Ti  60
K  2
2
m K
ºC Textv  18
Textv  298.15
273.15
Textv  18
Texti  2 271.15
Texti 273.15
Texti  2 ºC
3
e  7.6 mm  p   p  10
Qt  695.7
d  d 10 3
L  5000m
TD  TiTD 273.15

kg d  0.0737
 p  856.22
3
m e  2.718
K    d  86400
a  a  0.025
 p  e  Qt
 a L
Txv  Textv   TD  Textv  e
Txv  Txv  273.15
Txv  255.15 K
Txv  255.15 ºC
 a L
Txi  Texti   TD  Texti e
Txi  2 K Txi  Txi  273.15
Txi  271.15 ºC
Calculul hidraulic al conductelor considerand proprietatile fluidelor ca fiind zonal constante.
L  5000 m
X
Calculul temperaturii medii pe tronsoane.
Ti  60 ºC
Ti1  18ºC
Ti  2 Ti1 60  2 18
Tmi  Tm  Tm  32 ºC
3 3
Valorile proprietatilor titeiului:
kg j d  0.0737
 p  856 c  2000
m
3 kg  K
Qt  695.7
Viteza medie pe fiecare tronson:
 p  13.544
4  Qt m
v i  v i  1.887
2
  d  86400
s
3
L  5  10
Numarul Reynolds:
v i d
Rei 
p Re  1.056 104
Rezistenta hidraulica:
0.3164
 i   i  0.031
0.25
Re
Panta hidraulica:
2
8 Qt
ii   i  ii  0.077
2 5
 g d  864002
Lt  Lt  103
Pierderea de sarcina:
Lt  65500
hLi  ii L hLi  384.354 m
X
Pierderea totala de sarcina: 4

P R  8.397 10
Lt
n  n  13.1
L
3
hL  n hLi  hL  5.035 10
h.L  12.8870 m
  856.22
Ts p18  273.15
Presiunea de pompare:
pD  PR   p g hL   zR  zE
4
pD  8.397 10  856 9.81 [ 901.6  ( 180  160) ]
6
pD
pD  7.823 10 Pa pD 
TD  333.15 100000
pD  78.23 bar Texti  2
Ts  291.15
Lungimea de congelare:
 TD  Texti  3
Lc  a  ln   Lc  3.352 10 km
 Ts  Texti 
Numarul statiilor de incalzire:
Lt
nsi  nsi  3.65 nsi  4 statii de incalzire
Lc
X
6.4. Calculul mecanic (verificare)
Grosimea de perete:
e1 = e * + a 1 + a 2
p d c
e * = 2η E σ  a 
i a C
pD  78.23
unde i - coeficient ce tine seama de imbinari i =0.7 .... 0.9
a - pentru otel unde c -tensiunea de curgere

D  88.9
C - coeficient de siguranta
8 N
 c  2.07 10
2 C  1.6
(traseu de gradul 1)
m
8
2.07 10 8
 a   a  1.294 10 N
1.6
2
mm
5 3
78.23 10  88.9 10 3
es  es  3.359 10 m
2  0.80 1.294 10
8
es  es  103
es  3.359 mm
a1 - adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui a1 =(0.125...0.15) mm
a1  0.145mm
a2 - adaos pentru coroziune a2 =(0.5...1) mm
a2  0.55
mm
e1  es  a1  a2 e1  4.054 mm
Comparam e1cu eSTAS => 4.054 6 mm => Conducta a fost bine dimensionata.

35 Stanciu

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

35 Stanciu

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

X

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

producator şi consumator, în vederea cunoaşterii metodologiei de proiectare şi

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

În cadrul unei brigazi de productie petroliera pe un câmp petrolier se

unde notatiile au urmatoarea semnificatie:

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Date prin tema de proiect : n  35

Cotele nodurilor parcurilor: 6

Lungimile conductelor sunt:

Numãrul de sonde racordate la parcul 1:

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Densitatea relativã a gazelor in raport cu aerul:

Se transportă ţiţeiul TIP ZEMEŞ de la depozit la rafinărie cu următoarele proprietăţi:

Temperatura Densitatea Vâscozitatea Vâscozitatea Punctul de Punctul de Conţinut de

Temperatura de congelare a titeiului :

Temperatura de siguranta pentru transport

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Ratia de solutie  t  871.71

Temperatura de la sonda (42ºC ):

Temperatura de la parc ( 18ºC):

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Vascozitatea titeiului la temperatura medie

log  log   30  106  0.8   0.108 log ( 303.15)  2.482

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Determinare vascozitatii dinamice a apei de zacamant

-s este salinitatea s=20kg NaCl/vagon, deci s  20 g NaCl/l

Determinarea Vascozitati cinematice a apei sarate

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APÃ

Determinarea diametrului orintativ

Alegerea diametrului real din STAS 715/2-88

Determinarea numãrului Reynolds

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Determinarea coeficientului hidraulic

Re  2.1968 105 Re  2300

Determinarea cãderii de presiune

Determinarea presiuni de pompare a apei :

unde: presiunea la hidrant ph  6 bar

psa  37.531 bar

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Determinarea puterii pompelor:

N  1.072 105 W N  N 10 3

Determinarea energiei consumate:

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

2.Calculul hidraulic al conductelor de gaze

Evaluare coeficientului de abatere de la lege gazelor perfecte

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Determinarea diametrului orientativ do

Se alege diametrul real din STAS 715/2-88

2.2.Conducta de presiune medie

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Determinarea diametrului orientativ

Se alege diametrul real din STAS 715/2-88

2.3.Conducta de joasa presiune

ppj  8 Pa ppj  ppj  105

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR STANCIU IONEL

Determinarea diametrului orientativ