You are on page 1of 67

CAIET DE TEME DE PROIECTARE

2017-2018
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ
CUPRINS
Cuvânt înainte 5 ANUL III 65
Graficul activităților didactice 6
Director Departament BP2/3 Autori tematică generală a proiectelor An 3 ATELIERE DE PROIECTARE 10 Spațiul public – Arhitectura publică 67
prof. dr. arh. Adrian Spirescu proiectul nr.2 Teoria Proiectului 12
şef lucrări dr. arh. Cristina Constantin proiectele nr.1 și 2 Schița de schiță Proiect de o zi BP2/3 13 De la oraș la program 69
Graficul activităţilor didactice Argument 15
şef lucrări dr. arh. Cosmin Pavel şef lucrări dr. arh. Vladimir Vinea
Atelier 30. tranzit.ro 77
conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu asist. dr. arh. Ștefan Radocea conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu ANUL II 17 Atelier 31. Hostel 79
şef lucrări dr. arh. Andrei Eugen Lakatos Atelier 32. Hub de acțiune publică studențească 81
Editare & design Arhitectură în mediul rural 19 Atelier 33. La piață 87
proiectul nr.3
conf.dr.arh. Andra Panait Identitate, construcție, materialitate. Mică intervenție arhitecturală la sat 21 Atelier 34. Oraș – dimensiunea publică 89
conf. dr. arh. Melania Dulămea proiectele nr.3 și 4 Ierarhii de spații. ”Sala cea mare” 23 Atelier 35. Spațiul public – Arhitectura publică 97
conf.dr.arh. Andra Panait şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu Atelier 36. Europolis 2017 99
Atelier 20. Printre vii. Oameni, case și copii 27 Atelier 37. Periferia de centru 101
Autori tematică generală a proiectelor An 2 şef lucrări dr. arh. Alex Călin asist. dr. arh. Mihnea SIMIRAŞ
Atelier 21. Muzeul „Casa cu blazoane” 29 Atelier 38. Proiectul Nr. 1 - În curte la Cărturești 105
Atelier 22. Lângă oraș. In luminș. Printre grădini 31 Atelier 39. Spațiul public – Arhitectura publică 116
proiectul nr.1 proiectul nr.4 Atelier 23. Locul și materia. Noi și lumea 33 Studio 31. E VITRA-ROMANIA HEADQUARTERS 117
Atelier 24. Zăbovind într-un Loc 35
şef lucrări dr. arh. Niculae Lorin şef lucrări dr. arh. Cristina Constantin
Atelier 25. La Comana 37 Locuinţe colective în Bucureşti 125
conf. dr. arh. Dorin Ştefan Adam Atelier 26. Arhitectură poetică în Bărăgan 39
Atelier 27. Un exercițiu de arhitectură rurală în ținutul Buzăului 43
Atelier 28. Comana: de la deambulaţie suprarealistă, la instituţie culturală 45
Atelier 29. Arhitectură în mediul rural 47
Studio 21 E. Inbetween the Hills. Walking, Observing, Offering 50

Locuință individuală în context urban 53

O grupare de case. Curtea comună 59


2 3
Cuvânt înainte
prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

Câteva note despre lucruri (sper) importante :

Anul acesta am renunțat la acele enunțuri de programe, de credite…definiții ale activităților


departamentului Bazele Proiectării etc…

Doresc să vă recomand două cărți pe care le-am citit/ recitit de curând: “Despre frumusețea uitată a
vieții”, autor Andrei Pleșu, editura Humanitas, 2011 și “Privirea care atinge: arhitectura și simțurile”, autor
Juhani Pallasmaa, editura Fundației Arhitext design, 2015.

Deși par diferite, cele două cărți au, în opinia mea, câteva lucruri comune: ele ne propun “… dacă a­­runci
de jur împrejur…o privire curioasă și nepătimașa, vei găsi destule argumente să te bucuri. Șarpanta lumii
(încă) ține.” (Andrei Pleșu). “…O pietricică lustruită de valuri e plăcută tactil nu doar prin forma liniștitoare,
ci și pentru că exprimă procesul lent de formare…” (Juhani Pallasmaa). “…Materialele naturale își exprimă
vârsta și istoria, dar și istoria originilor și istoria folosirii sale de către om…” (Juhani Pallasmaa). “…Trebuie
să redescoperim gustul onoarei…a meseriei temeinice , a respectului de sine…” (Andrei Pleșu, Onoarea
meseriei pag. 85)… sau poate că cele două cărți sunt totuși diferite…!

Vă rog să le parcurgeți și apoi le vom comenta impreună…


José Manuel Castro López

4 5
6 7
8 9
3
2
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I I

20 Atelier Prof. dr. arh. 21 Atelier Conf. dr. arh. 22 Atelier Conf. dr. arh. 23 Atelier Şef lucrări dr. arh. 24 Atelier Prof. dr. arh. 21 E Atelier cu predare în 30 Atelier Conf. dr. arh. 31 Atelier Conf. dr. arh. 32 Conf. dr. arh. 33 Atelier Prof. dr. arh. 34 Atelier Conf. dr. arh.
Anca OŢOIU Mihaela PELTEACU Andra PANAIT Vladimir VINEA Iulia STANCIU limba engleză Şef lucrări dr. Iulian GUDINĂ Octavian ILIESCU Cosmin CACIUC E.B. POPESCU Florian STANCIU
arh Horia DINULESCU

25 Atelier Conf. dr. arh. 26 Atelier Prof. dr. arh. 27 Atelier Conf. dr. arh. 28 Atelier Prof. dr. arh. 29 Atelier Prof. dr. arh. 21R Atelier Conservare şi 35 Atelier Conf. dr. arh. 36 Atelier Conf.dr. arh. 37 Atelier Conf.dr. arh. 38 Atelier Prof. dr. arh. 39 Atelier Șef lucrări. dr. arh. 31 E Atelier cu predare în
Ştefan GHENCIULESCU Gabriela TABACU Alexandru ANDRIEŞ Mircea OCHINCIUC Adrian SPIRESCU Restaurare Sibiu Şefi lucrări Liviu NEAGA Melania DULĂMEA Dorin Ștefan ADAM Dan MARIN Dragoș PERJU limba engleză Șef lucrări.
dr. arh. dr. arh. Vladimir NICULA
Cristina CONSTANTIN &
Cosmin PAVEL

10 11
Teoria Proiectului Schița de schiță Proiect de o zi BP2/3
Desfăşurarea:

Schiţa de schiţă forma de evaluare pe parcurs a cunoştinţelor dobândite în Schiţa de schiţă pentru anii 2 şi 3 este programată conform orarului în ziua
Obiective generale Anul 3 de studiu – Conf. dr. arh. Cosmin Caciuc
cadrul Atelierului de proiectare. de vineri şi se desfăşoară în ateliere, pe o durată de 8 ore.
Prelegerile din anul 3 se focalizează în primul semestru pe evidențierea
Prelegerile de Teoria proiectului sunt complementare celor realizate Obiective:
metodologiilor explicite sau implicite de abordare contextuală a spațiului Temele schițelor vor fi corelate cu tematica în curs.
de conducătorii atelierelor, se dezvoltă în strânsă legătură cu tematica • verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului;
public în cadrul proiectării arhitecturale legate de următoarele teme: (1)
proiectelor și au ca obiective explicarea și interpretarea unor precedente Director Departament
diferențierea spațiului public, (2) contextualism și decontextualizare, (3) • stimularea studiul individual;
profesionale semnificative, dezvoltarea palierului operativ al instrumentelor
tipologie, temporalitate și transformare, (4) program, formă și utilizare, • dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi. Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
specifice formulărilor conceptuale în arhitectură și definirea în manieră
(5) recuperarea monumentalității, (6) imagine și reprezentare, (7) spațiul
comparată a orizonturilor mai largi discursive necesare argumentării
public perceptiv. În cel de al doilea semestru, conținutul prelegerilor vizează
culturale a deciziilor în practica elaborării unui proiect.
abordarea tipologică a locuirii colective: (8) recuperarea orașului în proiectul
de arhitectură dedicat locuirii colective, (9) înțelegerea tipologiei în termeni
de configurație spațială și configurație constructivă articulată la determinări Semestrul 1 (3) Semestrul 1 (5)
Anul 2 de studiu – Șef de lucrări dr. arh. Vladimir Vinea
funcționale, urbanistice și sociale, (10) tipologia ca metodă de proiectare
S1: Intocmitor Atelier 25 conf.dr.arh. Ștefan Ghenciulescu S1: Intocmitor Atelier 32 conf.dr.arh. Cosmin Caciuc
În primul semestru, conținutul prelegerilor va urmări trei axe tematice în viziunea continental-europeană postbelică, (11) organizarea elementară
majore: (1) explorarea conexiunilor dintre material, logica constructivă constructivă în cadrul locuirii colective și tipologiile constructive ale densificării S2: Intocmitor Atelier 20 prof.dr.arh. Anca Oțoiu S2: Intocmitor Atelier 34 conf.dr.arh. Florian Stanciu
și spațiu, (2) sondarea unor aspecte semnificative ale relației dintre urbane, (12) înțelegerea tipologiei prin prisma organizării structurii pe
arhitectură și societatea contemporană, pornind de la transformările lumii principiile culturii tectonice în contextul teoretizării fenomenologice. S3: Intocmitor Atelier 26 prof.dr.arh. Gabi Tabacu S3: Intocmitor Atelier 33 prof.dr.arh. E.B. Popescu
rurale din România, (3) evidențierea caracterului specific al procesului
de concepție arhitecturală. În cel de-al doilea semestru, cursurile se vor
focaliza asupra următoarelor aspecte: (1) înțelegerea locuirii contemporane Evaluare Semestrul 2(4) Semestrul 2(6)
dintr-o perspectivă de factură antropologică și explorarea dimensiunii sale S1: Intocmitor Atelier 22 conf.dr.arh. Andra Panait S1: Intocmitor Atelier 31 conf.dr.arh. Octavian Iliescu
Prezența la cursurile de Teoria proiectului este obligatorie. Evaluarea va ține
comunitare, (2) investigarea amănunțită, pe baza analizei unor exemple
cont de această prezență și se va efectua de către titularii prelegerilor, prin
construite semnificative, a relațiilor dintre spațiu, activități domestice, S2: Intocmitor Atelier 24 prof.dr.arh. Iulia Stanciu S2: Intocmitor Atelier 38 prof.dr.arh. Dan Marin
teste susținute înaintea predării fiecărui proiect. Nota obținută va avea o
materialitate și ambianță în interiorul locuinței moderne.
pondere de 10% din nota finală a proiectului. S3: Intocmitor Atelier 28 prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc S3: Intocmitor Atelier 36 conf.dr.arh. Melania Dulămea

12 13
Argument

A proiecta în şcoala de arhitectură


înseamnă a-ţi pune întrebări,
a te apropia, a înconjura şi a găsi
propriul tău răspuns
cu ajutorul profesorului.
De fiecare dată din nou.
Peter Zumthor

T
emele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect
cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce este
deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale
etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de
arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi
consecinţele arhitecturii: arhitectura lucrează cu ceva dat, iar ceea ce contează în primul rând este buna
raportare la acest dat.
Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a interpreta şi a traduce în
proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile concrete
întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhitect trebuie să înceapă să simtă că i se
vorbeşte pe limba lui, că înţelege povestea pe care acestea o au de spus. Implicarea personală devine
atunci o condiţie esenţială. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări şi
abilităţi diferite. Temele de studiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea acestei
experienţe a fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea unor
Peter Zumthor: Bruder Klaus Field Chapel Peter Zumthor: Kolumba Museum, Cologne
14 15
experienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul RECUPERAREA MATERIALITĂŢII
îndrumării din atelier.
Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum
În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă, îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt
problematizată şi argumentată – a materialului, a locului, a folosinţei – este materialul, felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa formă formei
un instrument important de construire a unui demers adecvat fiecăreia dintre : sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar mai ales ale primului
problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului. Tema dă doar un exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firesc
indiciu, furnizează un pretext, fiecare student îşi construieşte, într-o măsură nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia

AN 2
mai mare sau mai mică, propria temă, asistat de îndrumători. Experienţa, arhitecturală apare ca necesară şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.
specificul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin RECONSIDERAREA PROGRAMULUI
să furnizeze reperele, bornele, ceea ce poate fi un teren ferm al învăţării
arhitecturii. În acest sens, se pot distinge câteva direcţii şi problematici A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra
principale care se regă-sesc permanent, deşi în proporţii diferite, în alcătuirea felului în care viaţa ar fi posibilă acolo : acea viaţă care să fie specifică unui
celor 6 teme de studiu din desfăşurarea anilor 2 şi 3. anume loc, anumitor oameni, implicând anumite activităţi, anticipând
întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusă reconsiderarea
RELAŢIA CU VECINĂTATEA şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la
fiecare situaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură ce
Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea
toate acestea se lasă des-coperite.
urbane centrale sau periferice, sau fragmente ale cadrului natural), mizând
pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii.
interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. Studiul este centrat pe problema locuirii, abordând pe rând şi gradual locuirea
Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru, atât pentru individuală la țară și în oraș, ca spaţiu exclusiv sau negociat al intimităţii
anul 2, cât şi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât domestice (prima și a doua temă din anul 2), subiectul locuirii în legătură cu
alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă spațiul public neconstruit și construit (a treia temă din anul 2) şi, în cele din
a vecinătăţii, compararea mai multor opţiuni, interogarea conexiunilor dintre urmă, tema unei locuiri colective, dense, cu puternic caracter urban, animată
sit şi program. În aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă de de funcţiuni complementare (prima și a doua temă din anul 3). Dimensiunea
cunoaştere ce pregăteşte tema secundă. publică caracterizează cel de-al doilea semestru al anului 3, oferind prilejul
construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui loc, unui
anumit mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate, pe care
arhitectura le poate dezvălui, îngriji sau re-inventa.

16 17
Arhitectură în mediul rural

A
tât tema 1 cât și tema 2 din primul semestru fiind de atelier, au un
conținut cadru comun, valabil pentru întregul an de studii. Nuanțarea
lor, precum și particularizarea obiectivelor și metodelor de lucru, vor
fi realizate de fiecare atelier în parte.

Argument
Ce este astăzi arhitectura mediului rural, a satului în particular?

Studenții sunt invitați să cerceteze / să înțeleagă, direcțiile pe care se înscriu


în prezent opțiunile vieții sociale, economice și culturale ale celor din mediul
rural, să le pună în dialog cu trecutul dar și cu aspirațiile prezente și de viitor,
iar în raport cu tabloul general, dar și cu alegerea siturilor, să contureze
propriile scenarii și soluții profesionale.

Miza primelor două proiecte ale anului doi de studiu al departamentului


„Bazele Proiectării de Arhitectură” este modul în care arhitectura poate împlini
aceste nevoi, inserându-se natural în specificul local, fără a-l altera și, mai
mult, oferind un model de dezvoltare.

Tema cadru propune crearea unei punți între resursa de creativitate și educatie
a UAUIM și comunitățile rurale, prin căutarea unui răspuns arhitectural adecvat
nevoilor de spațiu construit public- privat, bazat pe înțelegerea, asumarea și
interpretarea identității culturale locale.

Horia Bernea - Casă din Poiana Mărului

18 19
1
Identitate, construcție, materialitate. Mică intervenție
arhitecturală la sat

P
rima temă a celui de-al treilea semestru propune studenților
stud.: Daniela Hurezeanu descoperirea identității unui sat, a modului în care, de-a lungul istoriei,
modelele arhitecturale s-au decantat prin experimente succesive în
forme de sinteză și realizarea unei propuneri de arhitectură care să dea
seama de înțelegerea acestora. Totodată, înțelegerea materialității, a relațiilor
dintre spațiul arhitectural și material reprezintă una dintre componentele
principale ale temei.
Satul, ampasamentele și strategia proiectului sunt la alegerea atelierului.

Concluziile analizei privitoare la identitatea arhitecturală locală vor sta la baza


gândirii spațialității, materialității și semnificației proiectului de arhitectură.
SEMESTRUL I (3)
Aceasta poate fi o funcțiune unică, propusă de atelier pentru toți studenții săi,
sau se pot gândi funcțiuni diferite, opțiunea fiind la alegerea atelierului.
PROIECTUL 1

Credite ECTS: 4 Obiectivele proiectului:


1. Dezvoltarea capacității studenților de a înțelege contexte sociale diferite
Durata: 6 săptămâni și de a propune un răspuns arhitectural adecvat la provocările acestora.
Înțelegerea sitului, identității social-culturale și arhitecturale locale;
Evaluare : Atelier 2. Înțelegerea modalităților prin care se poate construi un spațiu cu semnificație

20 21
2
poetică și logică spațial-structurală, a modului în care materiaelele pot
alcătui un spațiu și defini o formă intr-un anumit context cultural, social,
Predare
Ierarhii de spații. ”Sala cea mare”
climatic; Pentru faza 1 se va preda un caiet de studiu, într-un format la alegerea
fiecărui atelier, conținând comentarii, desene de observație, fotografii,

P
3. Dobândirea abilităților de reprezentare a unui proiect de arhitectură schițe conceptuale în vederea interpretării sitului ales a identității locale, a
folosirii tehnicilor și materialelor de construcție. roiectul propune continuarea lucrului în
Conținutul studiului Pentru faza 2 se va preda o macheta, scara 1:100 (dacă spațiul exterior al satul deja parcurs în cadrul primei teme și
construcției o impune) sau 1:50 (dacă proiectul are în vedere doar construcția, se bazează tocmai pe o anumită cunoaștere
Proiectul va conține, obligatoriu, două faze: în relație directă cu strada sau spațiul exterior), însoțită de piesele desenate și sensibilitate la context facilitate de
ale proiectului: această experiență. Miza etică este aceea a (re)
I: un studiu al identității arhitecturale locale;
gândirii, pe măsura timpului și a locului dat, a unei
- plan de încadrare în zonă
II: un proiect cu suprafața construită desfășurată de max. 100 mp. clădiri cu folosire publică și având o amploare care
care va reflecta înțelegerea rezultatelor fazei anterioare de studiu. - plan de situație depășește scara gospodăriei și a locuirii private,
- toate planurile care definesc proiectul iar cea arhitecturală este asamblarea ierarhizată a
Proiectul poate să aibă în vedere construcția propiu-zisă, privită în relație cu
spațiul exterior. - o secțiune caracteristică unor spații având dimensiuni diferite și folosiri care
se completează sau suprapun parțial, într-o abordare critică, diferențiată,
- fațade armonioasă, înăuntru și în afară.
Redactare Tehnica de redactare va folosi şi desenul tradiţional ca manieră de SEMESTRUL I (3)
”Ierarhia” (din greacă ”hierarchia”, ”(sub) conducerea unui înalt preot”) este
Predările se vor desfasura conform calendarului anului 2. reprezentare. Machete vor fi realizate într-o tehnică la alegere, la o scară
acea aranjare a unor date (lucruri, persoane, obiecte, nume, categorii, etc.)
care să favorizeze înțelegerea materialității construcției propuse. Evaluarea PROIECTUL 2
Piesele conținute, (machete, crochiuri, desene de observații, mici zone prin care acestea sunt reprezentate ca fiind mai sus, mai jos, sau la același
proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe.
construite, inclusiv la scara 1:1, planuri, secțiuni tipologice) sunt la alegerea nivel unele față de celelalte. În arhitectură ”ierarhia” se definește ca principiu
Credite ECTS: 7 ordonator ce guvernează ”articularea importanței sau a semnificației unei
studentului iar scara de prezentare la decizia îndrumării de atelier.
șef de lucrări dr. arh. Lorin Niculae, anumite forme sau a unui anume spațiu, în funcție de mărimea, conturul
Tot atelierul va stabili predările intermediare și corecturile la panou. conf. dr. arh. Dorin Ștefan Adam Durata: 8 săptămâni sau așezarea sa, în raport cu alte forme sau spații ce fac parte din aceeași
organizare” (Ching 2007, p. 321).
Evaluare : Comisie

22 23
Obiectivele proiectului / Criterii de evaluare mare având o suprafață aproximativă de 200mp. Folosirea poate varia în Redactarea proiectului și conținut minim predare :
funcție de situație, adăugând spații specifice și căpătând după caz o nuanță
1. Integrarea în sit. Formarea unui mod critic de inventariere, prioritizare, educativă, socială, comunitară, culturală, lucrativă, etc. În faza de lucru Proiectul se va realiza individual. Se recomandă redactarea pe un format
integrare și interpretare în proiect a datelor furnizate de context ; efectiv pe proiect, în măsura în care studiul personal o cere, fiecare student standard și orientarea unitară a planșelor (orizontal sau vertical), în funcție
are libertatea de a completa cerințele temei cadru / temei de atelier. de dimensiunile sitului, etc. Proiectul va cuprinde toate piesele necesare
2. Documentarea precedentului arhitectural. Documentarea și analiza critică unei descrieri complete a soluţiei :
a unor cazuri arhitecturale relevante pentru tema dată, urmărind punctele Pentru atingerea obiectivelor didactice ale proiectului și în vederea asigurării
cheie ale acesteia (sit, program, structură/ închidere, materialitate) ; unei evaluări finale obiective, zonele și spațiile din lista de mai jos, sau alte - plan de situaţie – scara 1:500 ;
spații comparabile ca dimensiune și organizare, vor fi obligatoriu de cuprins
3. Programul arhitectural ca ierarhie de spații/ concept spațial. Înțelegerea - plan parter (ce va include întreaga parcelă / zonă din jurul clădirii cu
în proiect:
programului de arhitectură ca ierarhie de spații (un spațiu major susținut de toate spațiile și amenajările exterioare propuse prin proiect) – scara
o serie de spații mai mici, articulări, etc.) și formularea unui concept spațial - spații de intrare : hol de acces, garderobă, grupuri sanitare, acces către sala 1:100 ;
coerent ; mare şi eventual şi către alte spaţii ;
- planurile tuturor celorlalte niveluri – scara 1:100 ;
4. Materia și forma. Înțelegerea felului în care materia (materialul) impune - spațiu major : având o suprafață aproximativă de 200mp (se va avea în
propria formă formei arhitecturale ; - minimum două secţiuni – scara 1:100 ;
vedere asigurarea unei înălţimi libere a sălii mari care să permită diferite
activităţi ce necesita vizibilitate şi înălţime mai mari decât cele uzuale ; - toate faţadele (cu desfăşurări de fronturi) – scara 1:100 ;
5. Ordinea structurii/ închiderii. Stabilirea unei relații asumate între structură
spaţiului sălii i se va asigura o anumită flexibilitate ce va fi prezentată în
și închidere, conștientizarea și redarea explicită a calităților spațiale și a - macheta la scara 1:100 inserată în macheta de atelier a sitului, ce va
scenarii de utilizare) ;
atmosferei ; cuprinde vecinătatea imediată ;
- spații anexă : depozite materiale / mobilier, bucătărie și depozite specifice
6. Reprezentarea. Însușirea și aplicarea unor tehnici și metode de - planşă de sinteză (descrierea procesului de proiectare, argumentarea
(ustensile, veselă şi alimente), vestiare și grupuri sanitare pentru personalul
reprezentare și exprimare a proiectului coerente cu demersul și conceptul soluţiei propuse, referințe, scenarii de folosire, materialitate, etc.) ;
intern şi pentru invitați, birou administrator, spații tehnice ;
arhitectural enunțat;
- spații suplimentare : oricare alte spații considerate necesare prin scenariul - alte piese stabilite în cadrul atelierului ;
de atelier sau scenariul personal al autorului proiectului ;
Date de temă
- spații exterioare : unul sau mai multe spații deschise, acoperite sau întocmit : șef de lucrări dr. arh. Cristina Constantin, șef de lucrări dr. arh.
Fiecare atelier va stabili o utilizare publică specifică, în funcție de situația neacoperite, amenajate astfel încât să completeze și să extindă spațiile Cosmin Pavel, asist. dr. arh. Ștefan Radocea
concretă a satului propus spre studiu, și va elabora (în scris) o temă detaliată închise interioare ;
ce va fi prezentată și înmânată studenților. ”Miezul” proiectului este o sală
proiect de școală la Piscu

24 25
atelier

20
Prof. dr. arh. Anca Oţoiu
Asist. dr. arh. Ştefan Radocea
p.o. drd. arh. Monica Sache

Bibliografie pentru ambele teme ale sem. I:


Bachelard, Gaston: Casa din pivniţă până în pod, Secolul XX, nr. 1,2,3 /1999, pag. 124, trad.
Joja, Constantin: Arhitectura românească în context european, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1961
Murcutt Glenn: Thinking Drawing/ Working Drawing, TOTO Shupapan, Tokyo, 2008
Printre vii. Oameni, case și copii
Irina Mavrodin, extras din “La poétique de l’espace”, PUF, Paris, 1957 Moss David; Gail Trechsel: Samuel Mockbee and the Rural Studio: Community Architecture,
Bernea, Ernest: Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Humanitas, București, 2005 Birmingham Museum of Art, Birmingham, 2003

S
Bernea, Ernest: Cadre ale gândirii populare româneşti. Contribuţii la reprezentarea spaţiului, Norberg-Schulz Christian: Genius Loci. Towards a Phenomenology of Architecture, Rizzoli New
timpului şi cauzalităţii, Cartea Românească, Bucureşti, 1985 York, 1980 atul pe care ne-am propus să îl străbatem în acest prim semestru se
Blaga, Lucian: Spațiul mioritic, Humanitas, București, 2011 Oppenheimer Dean Andrea; Timothy Hursley: Rural Studio. Samuel Mockbee and the numește Tohani, aproape de Mizil, la marginea zonei viticole Dealu
architecture of decency, Princeton Architectural Press, New York, 2002 Mare spre dealurile Istriței. Pornim la drum cu gândul de a nu ne grăbi,
Butură Valer: Etnografia poporului român. Cultura materială, Dacia, Cluj-Napoca, 1978
Oppenheimer Dean Andrea; Timothy Hursley: Proceed and Be Bold. Rural Studio After Samuel de a încerca să înțelegem pe îndelete, atât cât de poate, și în pași
Cantacuzino George Matei: Izvoare şi popasuri, Eminescu, Bucureşti, 1977 Mockbee, Princeton Architectural Press, New York, 2005 succesivi rostul unei comunități dintr-un sat cu nume cunoscut datorită
Ching, Francis D. K.: Architecture: Form, Space, and Order, John Wiley & Sons, New York, 2007 Pearson John; Mark Robbins: University- Community Design Partnerships, Princeton podgoriei învecinate. La o privire rapidă, satul nostru are de arătat ipostaze
Architectural Press, New York, 2002
Curinschi Vorona Gheorghe: Istoria arhitecturii în România, Ed. Tehnică, București, 1981 diferite ale locuirii (gospodăria, via, casa părăsită, Biserica, clădirea de piatră a
Petrescu, Paul: Arhitectura ţărănească din lemn din România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 școlii, acum abandonată, locul gol, etc.) iar amestecarea noastră în ordinea
Deplazes Andrea ( ed.): Constructing Architecture, Birkhäuser, Basel, 2005
Eliade, Mircea: Comentarii la legenda meșterului Manole, Humanitas, Bucureștri, 2004
Sloterdijk Peter; Luebkeman, Chris: Architecture of Change 2_sustainability and humanity in preexistentă a locului aduce după sine, vrând nevrând, o mulțime de
the built environment, Ed. Freiss, Berlin, 2009 întrebări. Cine locuiește deja sau ar putea locui cândva aici? Ce-i cu satele
Florescu, Ion Al.: Civilizaţia lemnului, Ceres, Bucureşti, 1976
Stahl, Paul Henri: L’organisation magique du territoire villageois roumain, în L’Homme, tom din care oamenii pleacă, s-ar putea schimba oare asta? De ce ar rămâne sau
Goagea Cosmina, Constantin Goagea, Ștefan Ghenciulescu, Cosmin Caciuc, editori: Dincolo de XIII, nr. 3, Paris, 1973
de ce ar pleca un om din satul lui? Cum se construia mai demult, cum se
oraș, Ed. Universitară “Ion Mincu”, București, 2013
Stahl, Paul Henri: Planurile caselor româneşti ţărăneşti, în Studii şi comunicări, nr. 9, Muzeul construiește acum? Poate fi reperată acea regulă care dă un caracter unitar,
Habraken N.J.: The Structure of the Ordinary, Ed. Jonathan Teicher, MIT Press, Massachusetts, Brukenthal, Sibiu, 1959
Londra, 2000
care leagă într-un singur tot, dar care permite în același timp adaptări potrivite
Stoica, Georgeta: Organizarea interiorului locuinţei țărăneşti româneşti, în Studii şi cercetări, timpului sau fiecărei familii în parte? Probabil nu vom putea răspunde la toate,
Herseni, Traian: Probleme de sociologie pastorală, Institutul de Ştiinţe Sociale al României, Muzeul Satului, Bucureşti, 1971
Bucureşti, 1941 dar cu siguranță se vor mai ivi și altele, mult mai personale, pe drum.
Stoica, Georgeta: Arhitectura populară românească, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1989
Ionescu, Grigore: Arhitectura pe teritoriul României, de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei,
Vulcănescu, Romulus: Mitologie română, Editura Academiei, Bucureșți, 1987
Într-o primă etapă, trei momente, cu unelte și moduri de lucru specifice,
București, 1982 se succed în pașii pe care ni-i propunem a fi parcurși: pregătirea, întâlnirea,
Arhitext, Monografie Radu Mihailescu
Ionescu, Grigore: Arhitectura românească. Tipologii, creaţii, creatori, Ed. Tehnică, Bucureşti, proiectul.
1986 Ghidurile OAR pentru încadrarea în specificul local din mediul rural, în funcție de localizarea
geografică a satului ales

26 27
atelier

21
Conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu
p.o. drd. arh. Daniela Puia
p.o. drd. arh. Bogdan Mihăilă

Pregătirea este cunoașterea posibilă de departe, de la distanță, dinainte (nu Trei lucruri căutăm să începem să cunoaștem împreună parcurgând acest
ne aruncăm direct în necunoscut, nu am ști ce să căutăm); este în același prim proiect, ce ne vor fi de folos mai apoi pentru al doilea : un loc de departe
timp pre‐judecată dar și înțelepciunea surselor indirecte, a ceea ce poți afla (în mod intenționat nefamiliar, în care nu suntem ”acasă”) cu lucrurile ce
de la alții. În prima săptămână vom lucra în București, căutând să vedem ce îmbogățesc viața familiilor și pot asigura coagularea generațiilor tinere, pe Muzeul „Casa cu blazoane”
știm deja (sau ne imaginăm că știm) despre sate și case, despre lucruri și ceilalți de aproape (începând un parcurs de doi ani și folosind cele câteva zile
cum sunt ele făcute, urmărind și comentând interviuri sau reportaje despre de lucru pe teren pentru a ne obișnui unii cu alții), pe noi înșine (felul în care
zonă, răsfoind planșe și caiete de documentare. lucrurile se reflectă și capătă contur în experiența și personalitatea fiecăruia

Î
și care, prin proiect, pot fi apoi redate lumii, cumva îmbogățite).
Întâlnirea este privilegiul lui ”aici și acum”, este privirea de aproape, n primul semestru vom căuta să înţelegem modul în care arhitectura poate
concentrată, câteva zile în care poți fi complet imersat în loc, dar și aproape prof. dr. arh. Anca OȚOIU contribui la nevoile în schimbare ale unei comunităţi rurale. Plecând de la
de ceilalți (colegi, îndrumători) un bun prilej al începerii construirii unei relații. asist. dr. arh. Ștefan RADOCEA cazul aparte al unei construcţii tradiţionale transformată în muzeu - Casa
Vom încerca să împărțim bine timpul între parcurgerea împreună și separat cu blazoane din comuna Chiojdu, jud.Buzău, tema de atelier – în condiţiile
a satului, identificarea câtorva case / locuri care ar putea să ne învețe ceva drd. arh. Monica Despina SACHE temei cadru a anului 2 - urmăreşte propunerea unei intervenţii de mici
și care s‐ar lăsa întregite de o intervenție nouă, relevarea și inventarierea dimensiuni care, împreună cu arhitectura existentă, să facă posibilă naşterea
acestora (grupați în mai multe echipe de lucru), o vizită la o podgorie dintr- unui loc important pentru locuitorii comunei, în care trecutul şi viitorul să fie
un sat învecinat și ceva timp de povestit. coerent conectate. Propunerea va contribui la îmbogăţirea actualului program
al muzeului, cu scopul de a-i oferi o deschidere mai mare către comunitatea
Proiectul este ceea ce vine după, în același timp rememorare, recompunere locală.
din fragmente (acele fragmente relevante pentru fiecare în parte), așezare
a realității într-o arhivă personală (a cărei evidență o ține jurnalul de căutări) Bibliografia, planul topografic şi releveul construcţiilor existente vor fi
și, în cele din urmă, ceea ce se aruncă înainte, continuare, întregire. Pentru prezentate în cadrul atelierului.
că învățăm de fapt făcând, văzând, vorbind, ținându‐ne mereu ocupați,
în preajma proiectului, făcând legături, acumulând, căutând referințe în
apropiere sau în altă parte. La întoarcere vom pune cap la cap tot ceea ce
am strâns în sat, în planșe mari, menite să reunească suficiente date (desen,
fotografii, scurte note scrise) pentru a avea, pe cât posibil, în fiecare clipă,
sub ochi, locul întreg. Acesta va fi, sperăm, suportul pe care intervenția
fiecăruia se va putea așeza firesc, înțelegând, completând, întregind.

28 29
atelier

22
Conf. dr. arh. Andra Panait
p.o. dr. arh. Andrei Mărgulescu
p.o. drd. arh. Traian Colțan

Lângă oraș. In luminiș. Printre grădini

T
ema proiectelor primului semestru al anului 2 explorează modul
in care un anumit sat poate fi suportul unor intervenții cu caracter
public sau semi-public, realizate la diverse scări, care sa răspundă atât
unor nevoi foarte specifice ale comunității cât și unor particularități
care țin de un anumit spirit al locului, pe de-o parte și pe de alta explorează
relația centru-periferie, ca miză a practicilor discursive și spațiale, politice,
economice, sociale etc. De aceea, dincolo de provocarea generala a temei, am
considerat ca este esențiala alegerea unui tip de sat care sa îndeplinească o
serie de criterii:
Accesibilitatea: criteriu esențial pentru modul de lucru al atelierului deoarece
ne vom baza pe cunoașterea și aprofundarea continuă a datelor sitului prin
vizite repetate.

Proximitatea orașului: am ales acest criteriu pentru a crește miza spațiului rural
care astăzi se reformulează permanent în contextul interacțiunii cu orașul.

Atmosfera sau caracterul ,,poetic’’ al locului: aceste calități cresc complexitatea


proiectelor deoarece introduc lucrul cu peisajul natural, cu materialitățile
locului, cu tot ceea ce poate însemna multisenzorialitate, cu semnificația
spațiului sau cu oamenii satului.

Echilibrul dintre ,,modernizare’’ si păstrarea unor trăsături preexistente: un


exemplu ideal și uneori real in care aceste doua extreme pot avea o coexistenta
Cișmea din satul Bălteni Schitul Bălteni
30 31
atelier

23
Șef de lucrări dr. arh. Vladimir Vinea
Asist. dr. arh. Anda Sfinteș
p.o. drd. arh. Maria Tase

bine articulată, daca nu stilistic măcar ierarhic. Modul mai lent in care se In satul vechi și integru al primei tipologii se găsesc și elementele majore
poate moderniza un sat lasă uneori loc unei coerențe spațiale și nu creează de centralitate: fosta școală (actuala grădinița) și o fostă biserică de schit,
colaje, falii, ciocniri violente. Satul vechi este lizibil și integru iar satul nou se monument istoric de secol 17. Amplasate excentric pe harta Bălteniului
,,insinuează’’ bine in structura sau împrejurul celui vechi. Acest tip de relație acestea problematizează importanța marginii, a limitei, a articulației in Locul și materia. Noi și lumea
poate fi un prim suport pozitiv (inclusiv cu rol didactic) pentru noul proces vitalitatea unei așezări. Această temă rămâne relevanta când extindem scara
de actualizare /,,modernizare’’ a satului imaginat de studenți. fiindcă și lacul sau pădurea sunt o margine cu potențial de diversificare a
activităților Bălteniului sau chiar mai larg, însăși pădurea Scroviștea alături de

Î
Prezenta unui element arhitectural cu rol de model : am considerat ca dincolo Snagov, Băneasa, Pădurea Mânăstirii Căldărușani, Brânzeasca și Biglaru tind
de țesutul construit punctat de case mai mult sau mai puțin reprezentative n viziunea atelierului nostru, apropierea de acest prim semestru
să contureze o margine verde în nordul Bucureștiului în spiritul prevenției
arhitectural, prezența în acest context a unui obiect arhitectural istoric cu rol al anului 2 se va face dintr-o dublă perspectivă. Este vorba, în primul
unei extensii necontrolate a orașului și a găzduirii unor activități în natură
de reper stilistic, spațial, constructiv și semnificant poate genera centralitate rând, de un contact mai puternic cu materialitatea lumii. În raport cu
în proximitatea acestuia, aducând în mod benefic noi tipuri de activități in
și premisa unui model care poate fi interpretat în proiectele contemporane orașul, viața rurală așează mai puține filtre intermediare între noi și
satele amplasate aici.
ale studenților. lumea din jur. Pământul, piatra, iarba, arborii ne sunt aici mai la îndemână.
Acesta este contextul pe care îl propunem explorării, studierii (inclusiv ludice Experiența noastră va fi așadar, în primul rând, una a contactului corporal
Date de temă și alternative instrumentelor convenționale) și imaginării de către studenți cu situl, cu solul, cu casele alături de care ne vom așeza. Lucrând cu toate
a unor rețele de mici optimizări arhitecturale ale modului de viață in acest acestea, lucrăm de fapt cu noi înșine. Începem să (re)cunoaștem modul în
Satul propus ca loc al proiectelor studenților și ca sumă a criteriilor de mai sus
loc, urmărind un principiu unificator și anume calitatea publică a intervenției care simțim și interpretăm lumea din jur. Iar arhitectura pe care o proiectăm
este Bălteni, comuna Periș, la cca 30 km nord de București, fiind accesibil atât
(care poate exista in spaţiul public al satului sau care poate fi amplasată la izvorăște din această atenție, cultivată cu grijă, pentru ceea ce ne înconjoară
auto cât și feroviar.
și pentru situarea noastră în lume. Pornind de aici, intervențiile sunt exerciții
limita celor private alcătuind legături intre public și privat).
Este amplasat aproape ascuns în decupajul interior al unei ultime păduri de explorare a corespondențelor, suprapunerilor sau, dimpotrivă, a tensiunii
aparținând codrilor Vlăsiei iar in interiorul acestui ,,luminiș’’ la scara mare Intervențiile vor putea avea maximum 100mp suprafața desfășurata si vor fi fertile dintre sit, construire, spațiu și funcțiune.
satul se desfășoară de-a lungul malului lacului Scroviștea care îl separă de cat mai bine contextualizate spațial, constructiv, ca materialitate si activitate Cea de-a doua perspectivă dinspre care ne vom apropia de temă este mai
marginea pădurii. in locurile alese tot de către studenți. generală și depășește granițele disciplinei noastre. Asumându-ne cu modestie
Așezarea este împărțita în trei tipologii : o zonă mai veche a satului alcătuită In a doua parte a semestrului tot in acest sat studenții vor propune un limitele specifice anului 2 de studiu, vom începe sa înțelegem transformările
dintr-o rețea ,,adunată’’ de mai multe străzi separată printr-o vale de o zonă lumii rurale contemporane. Vom vedea astfel că, poate mai mult decât orașul,
proiect la scara medie util întregii comunități.
a tipologiei spațiale liniare a satului (dar mai puțin tranzitată auto) în care se satul românesc s-a schimbat radical în mai puțin de trei decenii. Iar aceste
construiesc locuințe noi în vecinătatea celor vechi și o a treia zonă, exterioară transformări, privite cu atenție, sunt extrem de relevante pentru înțelegerea
satului dar cuprinsă în marele decupaj din interiorul pădurii în care au apărut Conf.dr.arh. Andra Panait
condiției noastre contemporane, la intersecția dintre politică, economie și
grupări autonome de locuințe noi care nu interacționează cu satul existent. dr.arh. Andrei Mărgulescu

32 33
atelier

24
Prof. dr. arh. Iulia Stanciu
Asist. dr. arh. Marius Solon
p.o. drd. arh. Matei Eugen Stoean
p.o. drd. arh. Cosmin Gălățianu

cultură. Arhitectura nu mai poate fi gândită și proiectată fără o conștiință


acută a acestor conexiuni.
Zăbovind într-un Loc

T
Pornind de la aceste principii, activitatea didactică se va subordona temelor-
cadru ale întregului an. Propunem astfel spre studiu comuna Corbi, aflată în ema pe care v-o propunem, nu se dorește a fi o precizare a temelor ca­
zona subcarpatică a județului Argeș și străbătută de Râul Doamnei. În satul dru prin formularea unor cerințe stricte cărora să le găsiți rezolvarea, ci
Jgheaburi din această comună se găsește Mănăstirea Corbii de Piatră, unul lansarea subiectelor de studiu care să vă ajute să identificati necesarul
dintre cele mai importante lăcașuri rupestre de cult din România, fondat în în contextul dat, și aceasta, necesarul, va deveni tema proiectului vostru.
secolul al XIV-lea.
• Așezarea și Alcătuirea satului
În urma explorării împreună a satului, în cadrul unei călătorii programate la
începutul semestrului, vor fi desemnate mai multe amplasamente pentru • Locurile satului. Cum se definește/conturează un loc?
primul proiect, urmărind mai ales intensitatea materială a contactului cu
• A Locui și A TE Gospodări
situl. Programul fiecăreia dintre aceste intervenții va fi cât mai simplu:
accentul didactic va cădea pe modul în care construiesc, respectând logica • Locul bine ales pentru o gospodărie. Cum ne așezăm?
materialelor la îndemână, înțelegând datele primare, fizice ale sitului și
întrezărind, dacă este posibil, un spirit al locului. • Scara Lucrurilor și Buna Măsură a gospodăriei. Cum se alcătuiesc în
gospodărie, locuința și acareturile?
În același mod va fi selectat și amplasamentul, unic, al celui de-al doilea
proiect, pentru care vom construi o temă particularizată, respectând • Limita și delimitarea intimului de privat
condițiile temei-cadru.
• Materiale și materialități proprii

Precizările se vor contura odată cu argumentația celor 2 propuneri de proiect,


Șef de lucrări dr. arh. Vladimir Vinea
la scări diferite de intervenție și diferit articulate în existent. Studiul va fi ghidat
spre înțelegerea calendarului vieții și ritmul zilelor rurale, a tehnicilor
constructive tradiționale și adoptate, a necesarului și măsurii potrivite.

34 35
atelier

25
Conf. dr. arh. Ştefan Ghenciulescu
Asist. dr. arh. Mihnea Simiraș

La Comana
Mică intervenție arhitecturală la sat

L
a Comana găsim o mânăstire de secol XVIII, un parc natural minunat,
casa lui Gellu Naum, câteva case mai vechi și multe mai noi, grădini,
animale, pensiuni; în general, construcțiile foarte recente bat tare la
ochi, iar imaginea lui Vlad Țepeș e cam peste tot. În ciuda unui turism din
ce în ce mai agresiv, și a unei mândrii locale nu întotdeauna bine direcționate,
mai sunt multe valori ce merită păstrate și multe lucruri și practice ce merită
duse mai departe. Comana mai e și (relativ) aproape de București, ceea ce
ne va permite să ne întoarcem, să cercetăm, să vorbim cu cei de acolo, să ne
construim temele și proiectele proprii.

Tematica, mai liberă decât tema care o ghidonează și gata oricând a se Amplasamentul ales este Satul Zarnești, comuna Mălureni, Argeș. Veti avea
Un loc public la Comana
elibera din restricțile acesteia daca locul o va cere, pentru atelierul nostru spre consultare specifică ghidurile de arhitectură elaborate de grupul Rural Când vom începe cel de-al doilea proiect, ne vom fi apropiat deja destul de
este in fapt o relansare a acestor gânduri, zâbovind pentru a doua oară în al OAR, monografia și harta comunei Mălureni. mult de sat și de locuitorii săi. Vom putea trece de la o intervenție mică la
același loc, de această dată și cu rezultatele proiectelor elaborate de colegii una pentru întreaga comunitate și poate nu doar pentru ea. Ce înseamnă
Locul ne-a atras nu numai prin cadrul natural și architectural care se
vostri mai mari, pe care le vom prezenta și discuta în atelier. Sperăm sa fim „public” azi, în România, la sat? De ce și pentru cine e nevoie de locuri publice?
păstreză neaterate în mare măsură , dar și de prilejul de a ne cunoaște și
Răspunsurile le găsim împreună. Ce vă putem spune de acum e că vă veți
cu un pas mai departe și la final lucrările să se adune într-un caiet în folosul aseza împreună la discuții și lucru, găzduiți în ermitajul Școlii de la Bunești,
ocupa nu doar de construcții, ci și de spațiul exterior și că, deși scara crește,
celor pentru care ne formăm. locul șantierului experimental cunoscut deja studențiilor arhitecți.
vom încerca să nu lăsăm deoparte materialitatea și detalierea.
Prof.dr.arh.Iulia Stanciu
Conf.dr.arh. Ștefan Ghenciulescu

36 37
atelier

26
Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Șef de lucrări dr. arh. Lorin Niculae
p.o. drd. arh. Bogdan Guiu

Arhitectură poetică în Bărăgan

„C
iteşte cerul, observă cum lumina dansează peste culorile
pământului în diferite momente ale zilei, ascultă materia şi
descoperă spaţiul. Doar apoi poţi crea un cadru adevărat pentru
viaţă. Vei avea nevoie de materiale la îndemână şi de prieteni în
jur. Urmează-ţi voinţa şi lasă-te în voia sensibilităţii şi impresiilor adunate.

Arhitectura şi peisajul sunt una. Uite, câmpul auriu de flori este chiar în faţa ta,
aducând la viaţă pânza albă a zidurilor, soarele împodobeşte faţada cu picături de
umbră; vântul oferă energie, iar ploaia este leacul pentru uscăciunea copleşitoare.
” (Alexandra Purnichescu: O cale către un nou (simţ al) spaţiu(lui)

Prin studiul temei 1 ne propunem să atingem în cadrul atelierului trei obiective


majore, în concordanță cu obiectivele majore ale temei comune întregului an:

1. înțelegerea modului în care o anumită identitate culturală locală


influențează și definește locuirea. Satul, cu specificul său, modelează atât
spațiul public, cât și spațiul experienței domestice, iar cultura comunității
mediază tranziția dintre public și privat.

2. aprofundarea noțiunii de construcție prin analiză fenomenologică.


Vom înțelege felul în care un anumit tip de spațiu generează o anumită utilizare;
Comana
în același timp, vom analiza felul în care o configurare spațială particulară

38 39
Locul nostru: satul Măriuța, comuna Belciugatele, jud. Călărași.
pe care acesta le poate integra. Vom da atenție porții și pragului, relației 3. observarea atentă a utilizării materialelor și tehnologiilor locului,
orizontale a încăperilor cu grădina de flori, cu puțul de apă, cu banca pentru precum și înțelegerea modului prin care acestea generează expresia plastică
privit ulița, cu anexele. Totodată, succesiunea verticală a pivniței, camerelor a arhitecturii. Materialitatea construcțiilor pe care le vom analiza va constitui
și podului va da seama despre poziția omului pe pământ, cu picioarele în reperul pentru propunerea de arhitectură.
noroi și capul în nori.
„(...) în afară de valoarea practică a porticelor, pridvoarelor, care fac posibilă
utilizarea unui spaţiu exterior adăpostit aproape tot timpul anului, trebuie să
admitem o înţelegere particulară a comuniunii omului cu natura şi a expresiei
plastice prin umbra dominantă asupra luminii, restrînsă la coloane, antablament
şi balustrade. In arhitecturile istorice coloanele au o robusteţe suficientă pentru
a realiza aproape un echilibru între lumină şi umbra, dar în arhitectura populară
echilibrul e complet rupt şi umbra domină total părţile luminoase ale structurii.

Ceea ce diferenţiază arhitectura civilă românească de arhitectura țărilor


balcanice este tocmai această ruptură totală a echilibrului lumină-umbră.
Arhitectura românească nu e numai volum şi spaţiu, ci expresie necondiţionată
de material, în principal luptă între lumină şi umbră. Fără sa fie o viziune
picturală a spaţiului, e un joc al structurii în umbră, în loc să fie al luminii pe
material şi structură, ca în arhitecturile istorice. Arhitectura românească nu e
joc compoziţional de elemente arhitectonice sub lumină, ci suflul unei unităţi
expresive integral puse sub semnul umbrei.” (Constantin Joja, Valoarea umbrei
în arhitectura civilă românească)

În cadrul acestui exercițiu, studenții sunt invitați să descopere și să analizeze


critic orientarea optimă a clădirilor existente față de punctele cardinale, Studenții vor explora satul, reperele sale, tipologiile funcționale, moștenirea
este expresia unei anumite nevoi. Vom vedea și vom desena construcții tipologia acoperirilor, relația public-privat, decorațiile și simbolurile, trecutului, identitatea culturală locală; vor identifica materialele folosite la
reprezentative ale satului, din punctul de vedere al valorii lor de utilizare, al materialele utilizate și relațiile dintre ele. Concluziile analizei privitoare construcțiile existente, precum și tehnologiile locale de punere în operă
conformării spațial-volumetrice, al expresiei plastice și, nu în ultimul rând, la identitatea arhitecturală locală vor sta la baza gândirii spațialității, a acestora. Prin proiect, studenții vor propune o arhitectură a cărei logică
al poeticii spațiale. În același timp, vom observa nu doar ceea ce este, dar și materialității și semnificației proiectului de arhitectură. structurală și estetică vor fi o consecință a tipologiei adoptate și materialor
ce anume face spațiul arhitectural și vom realiza un inventar al activităților folosite, în contextul cultural analizat. Se vor utiliza materiale locale care pot

40 41
atelier

27
Conf. dr. arh. Alexandru Andrieş
Șef de lucrări dr. arh. Dragoș Neamțu
p.o. drd. arh. Ioana Mântulescu
p.o. drd. arh. Salomia Răzvan

Predare

În afara celor menționate în tema cadru, la faza 1 se va preda o machetă la


scara 1:500 a unei zone din sat convenită după vizita la fața locului și care
va conține și amplasamentele potențiale pentru construcțiile nou propuse. Un exercițiu de arhitectură rurală în ținutul Buzăului
Această machetă este comună întregului atelier. Totodată, fiecare student

T
va preda tema proiectului, specificând amplasamentul, destinația și lista
spațiilor necesare funcțiunii. Pentru faza a doua, macheta construcției se inutul Buzaului este un teritoriu aflat la cumpana dintre dealuri si
va realiza la scara 1:50, chiar din materialele propuse prin proiect, într-o munti, cu valori naturale si culturale care merita sa fie descoperite,
manieră la alegere, capabilă sa dea seama de expresivitatea reală a conservate si promovate : in acest sens Proiectul Geoparc propune
materialelor utilizate. Această machetă se poate completa cu machete un program de dezvoltare centrat pe patrimoniul natural si cultural,
la scară mai mare (1:20, 1:10, 1:5, 1:2) cuprinzând detalii, îmbinări, dar și capabil sa genereze intarirea identitatii locale si dezvoltarea armonioasa a
experimente cu materialele în alcătuiri noi, inovative. acestei zone.
Din punct de vedere administrativ teritoriul cuprinde 18 comune din zona
prof. dr. Arh. Gabriela Tabacu
șef lucrări dr. Arh. Lorin Niculae de deal si de munte din nordul Judetului Buzau, cu 48000 de locuitori pe o
fi transformate de meșteșugari în ansambluri inteligente, capabile să ofere asist. drd. Bogdan-Ioan Guiu suprafata totala de aproximativ 1036 KM patrati.
un răspuns adecvat factorilor de mediu. Diferenta dintre satele arhaice si cele “moderne” din aceasta zona este ca
Proiectul poate să aibă în vedere o mică funcțiune cu grad redus de cele arhaice nu s-au putut dezvolta, de regula din cauza pozitiei izolate :
complexitate, dar care însumează cel puțin 3 spații cu valențe diferite, cum sint automat mai putin populate, insa au sansa de a se reinventa din cauza
ar fi dispensarul, farmacia, magazinul de materiale de construcție, barul, dinamicii speciale ale acestor comunitati - care sint cele mai deschise si
magazinul mixt, secția de poliție, sediul unei asociații de conservare a receptive, in timp ce satele “moderne” sint amplasate pe cursurile vailor, au
patrmoniului arhitectural rural, poșta locală etc. drumuri judetene si un flux constant de comoditati, si sint caracterizate de o
atitudine mai cosmopolita - in detrimentul identitatii locale.
Construcția nou proiectată va reflecta nu doar nevoile contemporane de
utilizare a spațiului, ci și bogăția istoriei și tradițiilor locale, decantată într-un Propunem pentru prima tema studierea unei zone rurale de tip arhaic, pe care
limbaj poetic, bazat pe armonie, proporție, ritm. Ea trebuie să se insereze o vom alege dupa ce vom vizita zona impreuna cu studentii - tinind seama si
în cadrul arhitectural existent fără emfază, în armonie cu locul, evitând
de punctul lor de vedere - urmind ca detalierea tipului de functiune care sa se
mimetizarea trecutului.
concretizeze in propunerea fiecarui student sa o facem la atelier.

42 43
atelier

28
Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
Șef de lucrări dr. arh. Mihai Duțescu
drd. arh. Sonia Troancă
drd. arh. Tudor Patapievici

Comana:
de la deambulaţie suprarealistă, la instituţie culturală

L
ocul ales de atelierul nostru pentru primele două proiecte ale anului
2 este satul Comana din judeţul Giurgiu. Fără a oferi deja informaţiile
pe care studenţii le vor descoperi singuri, vom puncta câteva aspecte
legate de identitatea acestui loc. Există, aşadar:
• o identitate reală, constituită din elementele de topografie şi peisaj, factori
sociali, construcţii şi artefacte;
• o identitate spirituală, al cărei martor şi catalizator principal este
Mănăstirea Comana, dar la care contribuie în sens larg şi trecutul istoric,
cu principalele sale puncte de inflexiune, dintre care în treacăt amintim şi
valurile de popoare migratoare păgâne, spre exemplu cumanii (de unde
şi numele satului);
• o identitate ficţională, mai puţin cunoscută, datorată în mare măsură lui
Gellu Naum, care a fost unul dintre exponenţii suprarealismului european
Aceasta functiune poate sa aibe legatura cu o zona de gospodarie, extinzind Evaluarea se va face la atelier, cu prezenta obligatorie a studentilor din şi care a locuit zeci de ani la Comana, transferând date concrete din acest
sau imbogatind ceea ce deja exista in sit [ o extindere a casei, o sura sau grupa. teritoriu în creaţia sa.
o alta functiune posibila ] sau sa fie o propunere de functiune legata de În plus, dată fiind accesibilitatea acestei localităţi, aflată la mai puţin de jumătate
nevoile satului [ un dispensar rural, o mediateca rurala, un cabinet medical ] Conf.Dr. Arh. Alexandru Andries de oră de Bucureşti şi având privilegiul unui cadru natural remarcabil (pădure
drd. arh. Ioana Mântulescu
Este obligatorie respectarea cu strictete a temei-cadru, inclusiv a datelor / parc dendrologic, sau rezervaţia naturală a Deltei Neajlovului), Comana a
drd. arh. Salomia Răzvan
legate de predarea temei, si incadrarea propunerii respective in coordonatele devenit în ultimii ani şi o destinaţie turistică şi de loisir.
identitatii locale. Dincolo de exigenţele temelor-cadru, obiectivele atelierului nostru sunt şi:

44 45
atelier

29
Prof. dr. arh. Adrian Spirescu
Șef de lucrări dr. arh. Andrei Lakatoş
Asist. dr. arh. Cristina German

• înţelegerea unei situaţii teritoriale complexe, de pe mai multe paliere, Proiectul nr. 2
simultan: social, geo-topografic, cultural, urbanistic, arhitectural; va studia posibilitatea construirii la Comana a unui sediu pentru Fundaţia
• confruntarea cu identitatea difuză a unei localităţi generice pentru ceea Culturală „Gellu Naum”. Aceasta va fi o instituţie privată care:
ce reprezintă sudul României;
• desfăşoară o activitate permanentă de educaţie şi cercetare artistică, Arhitectură în mediul rural
• desluşirea mecanismelor prin care datele concrete şi adesea banale ale nu doar în domeniul literaturii, ci şi al artelor vizuale şi al artelor
unui teritoriu vernacular pot fi procesate cu instrumentele culturii de spectacolului;
avangardă (în cazul nostru, suprarealismul) şi transferate în opere culte. „Eu cred că veşnicia s-a născut la sat. Aici orice gând e mai încet…”
• oferă burse şi rezidenţe de creaţie artiştilor contemporani;
Proiectul nr. 1 • organizează periodic evenimente culturale internaţionale (dintre care Lucian Blaga, Sufletul Satului
cel mai prestigios este Festivalul „Gellu Naum”).
este cel prin intermediul căruia se stabileşte un prim contact cu locul.

V
Metoda de lucru va fi aceea a unui proces deschis: Astfel, respectând cerinţele temei-cadru, va trebui să ne imaginăm un
program complex care relaţionează funcţiunea culturală / educativă cu cea iaţa la ţară… o corvoadă sau o bucurie; depinde de unde o priveşti
• explorare / derivă / deambulaţie;
de cazare / locuire temporară, beneficiind totodată şi de spaţii administrative, sau pe cine întrebi. Pentru omul a cărui existenţă este legată de vatra
• lectură critică / observaţie precum şi de toate spaţiile tehnice şi anexele necesare. satului şi a cărui viaţă depinde de munca pământului, poate că nu
• sortare / centralizare;
Amplasamentul exact al acestui proiect, precum şi alte date de temă sau este modul ideal de a-ţi petrece viaţa. Pentru orăşeanul venit dintr-o
• ilustrare / analiză / concluzii. aglomerare urbană, ca să se reculeagă şi să regăsească bucuria unui trai mai
detalii privind redactarea vor fi stabilite pe parcursul semestrului în urma
Această etapă de documentare şi analiză se va desfăşura în echipe de 3-4 exerciţiilor de lectură critică şi analiză a locului de la primul proiect. În acest simplu, pare că este tot ce-şi poate dori.
studenţi. Ulterior, sub îndrumarea atelierului, fiecare student va decide sens, pe parcursul studiului desfăşurat la primul proiect, studenţii vor
Deşi viaţa la ţară „e lipsită de confort occidental” („Vara la ţară”, George
asupra intervenţiilor pe care le va propune prin propriul proiect, respectând elabora o temă-program pentru Fundaţia Culturală „Gellu Naum”, incluzând
Topîrceanu / Mircea Baniciu şi Pasărea Colibri), ea oferă totuşi bucuria
cerinţele şi limitările impuse prin tema-cadru. în aceasta şi studiul unei identităţi vizuale.
contactului nemijlocit cu natura, dar şi tihna mult râvnită de locuitorii urbelor
Ca bibliografie, în plus faţă de titlurile recomandate prin tema-cadru, studenţii Materialele finale (studii, desene, machete), redactate sub forma unui grupaj moderne, ce sunt, prin contrast, aglomerate, stresante, sufocate de sirene,
vor citi 2 cărţi de Gellu Naum: romanul „Zenobia” şi o selecţie reprezentativă coerent, vor face obiectul unei expoziţii publice. claxoane şi noxe.
de poezii. În măsura în care timpul va permite, recomandăm de asemenea
parcurgerea câtorva articole despre avangarda clasică, despre curentul prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, şef lucr. dr. arh. Mihai Duţescu Lucian Blaga spunea că „a trăi la oraş înseamnă a trăi în cadrul fragmentar şi în
suprarealist şi grupul de intelectuali şi artişti parizieni din jurul lui André drd. arh. Sonia Troancă, drd. arh. Tudor Patapievici limitele impuse la fiecare pas de rânduielile civilizaţiei. A trăi la sat înseamnă a
Breton, precum şi despre tranziţia de la suprarealism la situaţionism / lettrism. trăi în zariştea cosmică şi în conştiinţa colectivă a fiilor săi… Satul e atemporal”.
Conţinutul predării şi condiţiile de redactare vor fi stabilite în timp util pe
parcursul şedinţelor de atelier.

46 47
Timpul satului… aici totul pare că se petrece cu încetinitorul, satul fiind Satul românesc s-a transformat mult de-a lungul timpului, iar în ultimele Potlogi a fost primul dintre curţile patronate de Constantin Brâncoveanu, Bibliografie:
teritoriul privilegiat al curgerii lente a timpului. Dimensiunea temporală a decenii schimbările care s-au produs (schimbări politice, economice, sociale) ctitoriile acestuia marcând un punct de cotitură important în evoluţia
satului a fost surprinsă de prozatori şi poeţi români, atmosfera satului fiind au modificat în mod dramatic imaginea satului tradiţional. În satele situate arhitecturii rezidenţiale din Ţara Românească, constituind un model urmat Cărţi:
marcată de o cadenţă a timpului ce pare a fi de neoprit, dar şi de neschimbat. în proximitatea centrelor urbane importante, discrepanţa între spaţiul de construcţiile rezidenţiale domneşti şi boiereşti. Ansamblul Palatului este Marin Preda, Moromeţii
construit tradiţional şi cel construit recent este şi mai vizibilă, iar influenţele clasat ca monument istoric, şi a fost de curând restaurat, dar într-o manieră Duiliu Zamfirescu, Viaţa la ţară
Astfel, Marin Preda îşi începe naraţiunea din romanul „Moromeţii”, cu mai evidente. Astfel, satul preia toate aceste influenţe urbane la care este ce a trezit destule nemulţumiri în rândul profesioniştilor în domeniu. Duiliu Zamfirescu, Tănase Scatiu
descrierea ritmului în care satul îşi vedea de viaţă: „În câmpia Dunării… expus, însă fără a discerne între cele pozitive şi cele negative şi, mai mult de Titus Popovici, Setea
timpul era foarte răbdător cu oamenii; viaţa se scurgea aici fără conflicte atât, fără a le domoli avântul. Departe de a rămâne idilice, satele noastre Pe lângă reperul istoric şi arhitectural constituit de palat, în satul Pitaru, Liviu Rebreanu, Ion
mari”. În acelaşi fel, Lucian Blaga scria în poezia „Sufletul Satului”, că „veşnicia se transformă ca aspect, dar şi ca experienţă, într-un ritm mai alert decât în localitate componenta a comunei Potlogi (unde s-a născut pictorul Nicolae Ioan Slavici, Mara
s-a născut la sat”, deoarece aici până şi gândul pare că se mişcă mai încet. trecut. Soluţiile constructive de duzină pun meşterii satului în situaţia de a Grigorescu), există o biserica veche, numita „Biserica Strâmbeanu”, ce Jean Bart, Europolis
alege între numeroase materiale şi tehnici, fără a acorda atenţie deosebită datează din anul 1672, fiind şi ea declarată monument istoric. În acest
Timpul satului este aşadar un timp aparte, al cărui calm şi linişte oferă o moment, biserica se află într-o stare avansată de degradare, dar păstrează
perspectivă diferită asupra desfăşurării evenimentelor cotidiene ale vieţii. alăturării acestora. Ucenicii meşterilor din generaţiile anterioare se confruntă Filme:
cu un context nou, care comandă o actualizare a meseriei învăţate în mod încă picturile interioare originale, împreună cu o veche icoana considerata a Moromeţii (Stere Gulea)
Spaţiul satului… este definit de prezenţa şi viaţa comunităţii ce formează tradiţional. fi pictată de către Nicolae Grigorescu. Porto Franco (Paul Călinescu)
satul. Comunitatea este construită în jurul reperelor ce marchează şi Răscoala (Mircea Mureşan)

modelează viaţa sătenilor, repere fizice precum biserica, primăria, şcoala, Atelierul nostru propune ca loc de studiu Comuna Potlogi, judeţul Dâmboviţa,
poiana lui Iocan (Moromeţii), cârciuma, dar şi repere temporale, evenimente situată la aproximativ 45km de Bucureşti, localitatea fiind atestată În prima săptămână a anului universitar 2017-2018 (2 – 6 octombrie) este Webografie:

fără de care comunitatea nu ar putea exista, precum, hora, târgul, serbările documentar din data de 6 februarie 1580. Numele localităţii provine de la programată o deplasare cu toată grupa la Potlogi, pentru studiul satului şi www.ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_Palatului_Br%C3%A2ncovenesc_din_Potlogi

câmpeneşti, serbările şcolare sau procesiunile religioase. cuvântul vechi „potlog”, care însemna o bucată de piele naturală, folosită descoperirea amplasamentelor posibile. În urma vizitei la amplasament,
www.curti-brancovenesti.ro/date-istorice/curtea-de-la-potlogi
de cizmari la căptuşirea încălţămintelor din piele. În trecut, Potlogiul era un vom vizualiza o serie de situri, în vederea stabilirii unor direcţii de intervenţie
www.arhitectura-1906.ro/2016/09/curtea-domneasca-de-la-potlogi/
Cu toate acestea, deşi satul tinde să marcheze memoria colectivă cu imaginea punct de interes important, fiind un nod pe drumul principal de circulaţie şi a unor obiective, atât pentru primul proiect cât şi pentru cel de-al doilea.
www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-palatul-brancovenesc-potlogi-128774.html
sa idilică şi pitorească, antropologul Vintilă Mihăilescu atrage atenţia asupra ce lega Bucureştiul de Târgovişte şi Craiova. Mai mult de atât, el se afla la
pericolului idealizării satului, după părerea dânsului, sintagma „satul mijlocul distanţei dintre fosta capitală a Ţării Româneşti, Târgovişte, şi actuala Vizita va fi urmată de discuţii în cadrul atelierului, şi de o analiză a
Prof. dr. arh. Adrian Spirescu
românesc”, fiind mai degrabă o viziune intelectual-urbană decât o realitate capitală a ţării, Bucureşti, într-o zona fertilă, potrivita pentru agricultură şi caracteristicilor acestui amplasament, pentru a stabili împreună care sunt
rural-ţărănească: „…satul românesc, aşa cum suntem obişnuiţi să folosim creşterea animalelor, dar şi pentru comerţ şi meşteşuguri. oportunităţile dar şi nevoile locului, oprindu-ne asupra acelor situri care Lect. dr. arh. Andrei Eugen Lakatos
această sintagmă, este, de fapt, o viziune axiologică – nobilă şi frumoasă, dar necesită o intervenţie. Asist. dr. arh. Cristina Maria German
atemporală prin definiţie”. Acest lucru l-a determinat pe domnul Ţării Româneşti la acea vreme,
Constantin Brâncoveanu (1688-1714), ca în anul 1698 să ridice în centrul
localităţii un palat, a căror dimensiuni erau impunătoare. Palatul de la

48 49
studio

21 E
Lect.PhD. arch Horia Dinulescu
Lect.PhD. arch. Marian Iliescu
P.O. Assist. PhD arch. Ştefan RADOCEA
P.O. PhD arch. Yahia DARDARI

Thus, the first phase of the exercise will not focus on a specific, determined, STUDIO 21E
enclosed architectural intervention but on the observation. Observation
Lect. PhD arch. Horia DINULESCU
doesn’t refer solely to the act of entering a specific spatial context, seeing,
Inbetween the Hills. Walking, Observing, Offering taking photos and drawing sketches, although all these are an important part Assist. PhD arch. Ştefan RADOCEA
of it. Observing refers also to the research, looking for data and information PO PhD arch. Yahia DARDARI
about the place, about the cultural context, about history and, above else,
the people, the inhabitants. In other words, before stepping within a certain
THE PLACE place, an architect should “know” about that place.

The place is known as Tohani, close to Mizil, part of the Dealu Mare region, The second phase of the project refers also to observation but a different
better known for the well consolidated wine tradition. one. This time, the students are invited to actually walk the designated
space, to interact and “interfere”. This moment is the moment in which the
1 - The school 2 - The church 3 – The empty plot
strict “theoretical” approach is facing the reality. The result is a hybrid that
unveils a different type of reality, not one written in the history books or
the ethnological studies and, for sure, not one altered by the strict direct
THE INTENTION
observation of the place.
This project is the first one of the 2nd year within a school of architecture.
Researching about the place, observing the place, walking the place, all these
The first year tried to position the young student in the shoes of an architect
are steps leading to the idea of an architectural project but, before everything
by guiding and closely observing his/her projects, by inviting him to taste
else, these steps are leading to the need for an architectural project. We try
architecture through an already-determined architectural programme and an
to keep away our student from the idea the choosing a site and choosing
already-outlined formal alphabet. The composition, the shape, the texture,
a convenient architectural programme is the right approach. Instead, the
the shadow and light, the drawing technique and the ability to express an
architect should offer, through a project, a solution to an existing problem
initial concept, all these were the parameters that traced the footsteps of each
or absence within the existing context. The absence or the problem – this
student together with his/her project and architectural approach. We think
is what we are looking for, trying to offer a possible solution, no matter the
that this project, the first one within the 2nd year, can introduce to the student
scale. The intervention can be singular, specific, targeted for a determined
another important part of “being” an architect. That part refers to the capacity
space, or may be a sum of multiple interventions spread over a larger area.
and determination to observe, not just to see, but also to the responsibility an
All these are intentions, none is definitive and the range of possibilities is
architect has to accept.
Stânca de la Tohani, foto: Adrian Nedelcu wide open, depending on what is observed and diagnosed on the site.

50 51
3
Locuință individuală în context urban

T
ematica semestrului 2 se adreasează studiului locuirii și înțelegerii
unor situații urbane cu caracteristici diferite. Astfel parcursul temelor
de locuire studiate în anii 2 - 3 urmărește o trecere graduală spre o
densitate sporită și o complexitate a rezolvării spațiului urban.
Prima tema a semestrului (locuința individuală) este centrată pe înțelegerea
modului în care o unitate de locuit de așează într-un context urban dat,
alegerea unei situații urbane particulare (un lot îngust și lung, mărginit pe 3
laturi de calcanele clădirilor învecinate) având ca scop concentrarea pe studiul
în detaliu al spațialității locuinței și pe rezolvarea funcțională a acesteia. Cea
de-a doua temă a semestrului (o grupare de case) urmărește studiul relațiilor
ce se stabilesc între mai multe unități de locuit și a modului în care acestea se
inserează firesc în contextul urban propus.

SEMESTRUL II (4) Locuința urbană este elementul de fond care compune prin grupare oraşul,
generând un specific spaţial în concordanţă cu cultura locală a locuirii și în
PROIECTUL 3 permanent acord cu transformările societății și a modurilor de viață.

Zona centrală a Bucureștiului, dezvoltată de-a lungul timpului în mod spontan


Credite ECTS: 4 și neprogramat, oferă în multe situații spații, fragmente, goluri a caror
rezlovare vine să completeze un țesut aflat într-o permanentă transformare.
Durata: 6 săptămâni Tocmai o astfel de situație este propusă spre analiză și intervenție în cadrul
primului exercițiu al semestrului 4, situarea într-un context dens devenind un
preambul util al temei următoare.
Evaluare : Atelier

52 53
Obiectivele studiului şi competenţe: Conţinutul studiului proprii ale fiecărui membru al familiei și să devină locuri cu personalitate. Ele
vor fi adaptate categoriilor de utilizări proprii locuinţei: locul de preparare
• familiarizarea cu atitudini și precedente relevante pentru problematica Amplasamentul temei nr. 4 se află în sectorul 2, pe strada Dragoș Vodă, la a hranei, de luat masa, de relaxare şi discuţii în familie/cu oaspeţii, locul de
locuirii individuale urbane și capacitatea de a le analiza și interpreta numărul 18, într-o într-o zonă preponderent rezidenţială, suprafaţa terenului
critic; odihnă, de studiu/lucru. Se va studia valorificarea şi utilizarea nuanţată a
fiind de cca.187 mp (deschidere aproximativ 6.5 m, adancime aproximativ spațiului exterior și relaţia dintre acesta şi spaţiul interior.
• capacitatea de a observa și interpreta datele unui context urban, 30 m) (toate informațiile legate de forma și dimesiunile exacte ale terenului
rezidențial, cu un fond construit divers; Regimul de înălţime şi indicatorii urbanistici precum şi sistemul constructiv şi
cât și de vecinătățile imediate vor fi furnizate într-o documentație anexă ce
• capacitatea de a relaționa și ierarhiza spații, de a proiecta utilizări va fi pusă la dispoziția studenților la începutul studiului). materialitatea construcţiei vor fi stabilite în concordanţă cu soluţia propusă.
potențiale;
• capacitatea de a articula gândirea spațială și gândirea constructivă; Terenul studiat se încadrează în zona L1a din PUZ sector 2 Bucureşti
• deprinderea tehnicilor de reprezentare prin desen a spațiului arhitectural (locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara
la diferite scări și cu diferite grade de detaliere și utilizarea unei varietăți perimetrelor de protecţie cu regim de construire continuu (înşiruit) sau
de mijloace de reprezentare. discontinuu (cuplat, izolat), realizate pe parcelări tradiționale, spontane,
dezvoltate în timp prin refaceri succesive). Prevederile regulamentului Condiţii de redactare
urbanistic valabile pentru această zonă sunt: dimensiunile minime pentru
Proiectul se va realiza individual și va fi jurizat în cadrul fiecărui atelier.
parcele construibile în regim înșiruit - 150 mp suprafață, 6 m front; înălţimea
maximă a clădirii P+2 (maxim 10 metri), POT maxim = 45%, CUT maxim de trasee de circulație. Zona a fost pentru o lungă perioadă de timp, la Proiectul va fi redactat la scara 1:50 pe hârtie albă, format 50X70, într-o
pentru înălţimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren, respectiv CUT maxim pentru sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX un loc de amestec social şi de utilizare tehnică la alegere.
înălţimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. teren. Clădirile construite în regim înşiruit funcţională variată, cu tendinţe de concentrare aici a activitaţilor specifice
se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele învecinate pe o mai curând unei pături sociale de negustori şi meşteşugari aparţinând Se vor preda toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei (plan
adâncime de maxim 15.0 metri, dupa care se vor retrage cel putin fata de clasei de mijloc. Acest caracter urban şi social s-a menţinut şi în perioada de situaţie, planurile tuturor nivelurilor mobilate, secţiuni caracteristice,
una din limitele de proprietate. anilor regimului comunist în ciuda intervenţiilor consistente la nivelul zonei toate faţadele) și alte piese stabilite în cadrul atelierului pentru ilustrarea
centrale a oraşului. evoluției demersului (desene de observație, schițe conceptuale, referințe
Perimetrul propus pentru studiu se afla în prima parte a secolului al XIX- culturale, fotografii ale machetelor de studiu, etc.)
lea la limita nordică a mahalalei Icoanei și cuprindea locuinţe modeste şi Pornind de la observarea și interpretarea contextului urban propus, a
terenuri chiar utilizate pentru agricultură. Configuraţia majoră actuală este configurațiilor spațiale și modelelor antropologice ale locuirii în zonă și Proiectul va fi însoțit de macheta propunerii inserată în macheta de atelier a
deja constituită încă din acea perioadă, fiind suportul pe care s-au operat urmărind ocuparea şi folosirea eficientă a terenului, fiecare student va sitului, scara 1/100, precum și de o machetă de obiect la scara 1/50 care să
modernizările ulterioare încheiate din punct de vedere al tramei stradale în formula o strategie de intervenție adecvată acestora și structurii familiale permită înțelegrea spațiului interior propus.
preajma anilor 1935-1940 prin divizări de terenuri și regularizări succesive imaginate. Spațiile interioare și exterioare trebuie să răspundă nevoilor

54 55
Criterii de evaluare: Anca Nicoleta OŢOIU, “Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile”, Editura Universitară
Ion Mincu, Bucureşti, 2011
• Relaţia context – loc: coerenţa relaţionării dintre caracterul observat al Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, “Row Houses : A Housing Tipology”, Birkhauser, Basel, 2008
locului, scenariul de locuire propus şi soluţia volumetric-spaţială; Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, “Town Houses: A Housing Typology”, Birkhauser, Basel, 2008

• Relaţia loc – locuire: înţelegerea fundamentelor şi nevoilor locuirii Odată cu lansarea de temă se va pune la dispoziția studenților o documentație
printr-o relaţionare adecvată a funcţiunilor şi spaţiilor; extinsă, pe site-ul uauim în pagina departamentului.

• Relaţia locuire – expresie: valoarea soluţiei arhitecturale tradusă prin


relaţia dintre materialitate şi expresie, spaţialitate, structură şi funcţiune; Întocmit,

• Relaţia discurs – reprezentare: calitatea exprimării ideilor, coerenţa Conf. dr. arh. Melania Dulămea
discursului şi adecvarea reprezentării în cadrul demersului propus. Conf.dr. arh. Andra Panait
Şef de lucrări dr. arh. Alexandru Călin
Bibliografie:
Bucureşti:
Giuseppe Cina, „Bucureşti, de la sat la metropolă”, Editura Capitel, Bucureşti, 2010
Dana Harhoiu, ”București, un oraș între Orient și Occident”, Editura Simetria, 1997, București
Ioana Tudora, “La curte - Grădină și peisaj urban în București”, Editura Curtea Veche,
București, 2009, pp.95-130
Andrei Pănoiu, „Evoluţia oraşului Bucureşti”, Editura Fundaţiei Arhitext, Bucureşti, 2011
Andrei Pippidi, „Case şi oameni din Bucureşti” (Vol. I+II), Editura Humanitas, Bucureşti, 2012
Andreea Deciu, „Povestea caselor – Bucureşti, oraşul pierdut”, Editura Simetria, 1999

Documentare arhitectură:
Manuel GAUSA, “Housing : New Alternatives, New Systems. Single-Family Housing : The
Private Domain”, Birkhauser, Basel, 2002

56 57
4
O grupare de case. Curtea comună

Î
n peisajul arhitectural autohton gruparea de case sau împărțirea curții
între mai mulți locuitori/ proprietari sunt situații frecvent întâlnite.
Nuanțele sunt diverse, începând de la ocuparea treptată a unei proprietăți
cu mai multe case aparținând aceleiași famlii (casa ”bătrânească” apoi
pe rând case pentru unul sau mai mulți copii și chiar nepoți, mai ales la sat
sau în periferia orașelor), ”perechile de case” (case ”în oglindă” care împart
o curte familială, proiectate și construite în mediul urban pentru un anumit
segment social), vila interbelică cu câteva etaje și mai multe apartamente
(de multe ori cu acces separat din exterior pentru fiecare din acestea, scară
de serviciu și spații comune utilitare în pod sau demisol), ”casele de raport”
(numite uneori și ”case de speculă”) ale începutului de secol XX (imobile cu
puține apartamente pe terenuri destul de mici prin valorificarea cărora
investiția inițială era convertită în profit substanțial), trecând însă și prin
SEMESTRUL II (4) abuzurile asupra proprietății private din perioada comunistă care au impus
(co)locuirea forțată a mai multor familii în spații adeseori subdimensionate
sau care puneau dificile probleme de intimitate. Oricum, toate aceste situații
PROIECTUL 4
au dus ulterior, prin vânzări, cumpărări, moșteniri, la o incidență destul de
mare a curților comune în care cei care locuiesc nu mai sunt legați de vreun
Credite ECTS: 7 grad de rudenie și, la limită, rămân ”străini” unul de celălalt.
Cea de-a doua temă a semestrului 4 propune un exercițiu de locuire
Durata: 8 săptămâni împreună asumată, în care hazardul este controlat, iar curtea comună
devine locul privilegiat ce strânge laolaltă gruparea celor câteva case
Evaluare : Comisie și familii. Șansa proiectului, și în același timp dificultatatea sa, stă în

58 59
a imagina și gestiona un sistem complex de relații și tranziții (atât și redarea explicită a calităților spațiale și a atmosferei; locuinţe pentru câteva familii (cinci sau șase, însă nu mai mult, în arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice, în sensul descris
afară, în curte, cât și înăuntru) între spațiile private ale fiecărei familii, funcție de caracteristicile amplasamentului), care vor împărți același de întâlnirea dintre tema unor locuinţe relativ ieftine şi acutizarea
spațiile ce vor fi folosite împreună de către toți membrii acestei mici 5. Reprezentarea. Însușirea și aplicarea unor tehnici și metode teren, respectând în același timp spațiul privat al fiecărie unități întrebărilor legate de sustenabilitate în lumea de astăzi. În curte, va fi
comunităţi, și eventuale spaţii cu adresabilitate publica (aflate într-o de reprezentare a proiectului coerente cu demersul și conceptul din ansamblu. Acestea vor fi gândite astfel încât să poată oferi o favorizată accesibilitatea şi deplasarea pietonală, mai degrabă decât
relaţie privilegiată cu strada). arhitectural enunțat; Calitatea şi claritatea discursului argumentativ calitate a locuirii cât mai aproape de locuirea individuală, folosind circulaţia auto, asigurând în același timp un loc de parcare pentru
de prezentare a proiectului; însă mijloacele relativ modeste ale caselor strânse una în alta, dar şi fiecare casă, în interiorul parcelei.
6. Procesul de proiectare. Capacitatea de auto-evaluare reflexiv- avantajele locuirii împreună. Va fi păstrat un regim jos de înălţime,
Obiectivele proiectului / Criterii de evaluare fiind posibile suprapuneri parţiale ale locuinţelor, dar cu acces Regimul de înălţime şi ceilalţi indicatori urbanistici vor fi stabiliţi în
critică a parcursului propriului proiect; Înţelegerea procesului de urma analizei ca intenţie coerentă şi argumentată de ocupare şi de
proiectare ca evoluţie simultană a problemei (date disponibile) şi a separat din exterior pentru fiecare din acestea. Tema proiectului este
1. Integrarea în vecinătate. Înţelegerea şi asimilarea datelor pre- folosire a locului şi de integrare în vecinătatea existentă.
soluţiei (răspunsuri formulate); Capacitatea de a colabora constructiv felul în care pot sta mai multe case împreună şi în locul dat (străzi,
existente în loc şi timp (atât arhitecturale cât și naturale) şi a influenţei
cu colegii şi implicarea în activităţile comune din atelier. vecini, curţi, dar şi lumea de azi, oameni, nevoi, preocupări, etc.). Sistemul constructiv şi materialitatea vor fi determinate în
acestora asupra deciziilor arhitecturale; Raportarea dinamică la ceea
ce este dat, anticiparea unei evoluții viitoare; Fiecare locuință va fi gândită pornind de la o configurație standard, concordanţă cu obiectivele studiului, cu scenariul de locuire propus
care permite folosirea a trei dormitoare, căreia i se va adăuga o şi principiile arhitecturii durabile.
2. Tipologia de ansamblu. Identificarea și documentarea asupra unor Date de temă
anumită flexibilitate. Astfel, prin scenariul de utilizare, anumite spații
tipologii posibile de locuire ; Capacitatea de a reformula critic tema
NOTĂ: Începând din anul 2010 în semestrul 4 din anul II se organizează vor putea avea asociată temporar o altă utilizare, sau vor putea fi
de arhitectură; Înțelegerea felului în care pot sta mai multe case Redactarea proiectului și conținut minim predare :
Concursul Anual al Studenților Arhitecți în care sunt implicate școlile adăugate în mod programatic, peste structura standard, spații
împreună, natura şi calitatea locurilor comune;
de arhitectură din țară precum și diferite școli din alte țări, precum complementare locuirii (atelier, birou, magazin, etc.). Pe lângă spațiile Proiectul se va realiza în echipe de doi studenți. Se recomandă
3. Calitatea locuirii în interiorul şi în preajma casei. Definirea, Ungaria, Austria, Moldova. Considerând oportună întâlnirea prilejuită aflate în proprietatea fiecărei familii este de dorit prevederea unor redactarea pe un format standard și orientarea unitară a planșelor
înţelegerea şi traducerea în proiect a nevoilor unor locuitori posibili; de acest concurs, Departamentul va analiza în fiecare an posibilitatea spațiii ce vor fi folosite în comun, putând astfel îmbogăți experiența (orizontal sau vertical). Proiectul va cuprinde toate piesele necesare
Raportul şi relaţiile stabilite între ceea ce este privat şi ceea ce participării UAUIM. Implicarea UAUIM se va petrece doar în măsura locuirii și salvând din spațiul curții, destinate unor activități de lucru, unei descrieri complete a soluţiei :
este comun sau public; Evoluţia casei în timp, adaptabilitatea şi în care tema concursului precum și situl propus permit atingerea destindere, sau chiar unor mici activități generatoare de profit (hub
schimbarea posibilă pentru a putea găzdui moduri diferite de a trăi, obiectivelor didactice ale temei cadru aferente semestrului. În aceste de lucru, spațiu pentru petreceri, grădină de legume, etc.). Nuanţarea • Plan de situaţie la scara 1:500, conţinând cel puţin vecinătatea
folosinţe variate, aşteptări şi nevoi diverse; condiții, situl precum și datele cantitative ale temei de an (sprafața unei folosiri mai mult sau mai puţin private sau în comun a terenului imediată;
terenului, numărul de case, etc.) vor fi anunțate în preajma datei de dat, cât şi deschiderea către vecinătatea existentă vor fi stabilite în
4. Structura și materialitatea. Adecvarea sistemului constructiv şi a • Planul parterului cu amenajara curţii şi a locurilor comune şi
început a proiectului. urma construirii unui scenariu de locuire propriu fiecărei echipe de
materialităţii la obiectivele studiului, la tipologia de locuire propusă şi private, scara 1:100;
studenţi (sau atelier, după caz).
la principiile arhitecturii durabile; Folosirea cumpătată a mijloacelor Luând ca punct de plecare și înțelegând situația particulară a • Planuri, secţiuni, faţade de ansamblu (cu vecini) la scara 1:100;
arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice; Conștientizarea sitului dat, scopul exercițiului este acela de a propune o grupare de Exerciţiul îndeamnă la considerarea folosirii cumpătate a mijloacelor

60 61
• Macheta detaliată a propunerii arhitecturale la scara 1:100 • George Matei CANTACUZINO, “Locuinţa românească”, în: Izvoare Reihenhauser. Atriumhauser. Kettenhauser), Verlag Gerd Hatje,
integrată în macheta de sit; şi popasuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65 1967

• Cel puțin două imagini de atmosferă (interior și exterior) într-o • Mircea ELIADE, “A-ţi asuma crearea lumii”, în: Sacrul şi profanul, • David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good
tehnică la alegere (studii foto în machetă, schiţe de mână, colaje, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 49-56 Practice, Routledge, 2010
imagini generate pe calculator, etc.);
• Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 • Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei
• Planşă de sinteză (descrierea procesului de proiectare, Publishers, Rotterdam, 2005 durabile, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2011
argumentarea soluţiei propuse, referințe, concept spațial,
materialitate, scenarii de utilizare și transformare în timp, etc.) ; • Adolf LOOS, ”The poor little rich man”, în: Spoken into the void, • Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses: A Housing
MIT Press, Cambridge, 1982, pp. 125-127 Typology, Birkhauser, Basel, 2007
• Jurnalul de proiect, caiet de documentare și parcurs;
• Bénédicte RÉGIMONT, “Despre habitat” şi “Încăperile casei”, • Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Row Houses : A Housing Tipology,
• Alte piese stabilite în cadrul atelierului ; în: Spune-mi cum ţi-e casa, ca să-ţi spun cine eşti, Editura Trei, Birkhauser, Basel, 2008
Bucureşti, 2010, pp. 98-120 şi 121-150
• Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Town Houses: A Housing
Bibliografie Typology, Birkhauser, Basel, 2008
Bibliografie documentare • Friederike, SCHNEIDER, Recueil de plans d’habitation, Birkhauser,
• Bibliografia cursului Arhitectură. Locuire. Oraş, An II, Semestrul
4, UAUIM • Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Basel, 2007
Innovative Residential Architecture, Birkhauser, Basel, 2010
• Gaston BACHELARD, “Casa. De la pivniţă la pod. Sensul colibei”,
în: Poetica spaţiului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005, pp. 35-50 • Hilary FRENCH, New Urban Housing, Editura Laurence King, 2006
Lista poate fi completată în funcţie de direcţiile de studiu propuse în
şi 56-67
• Manuel GAUSA, Housing : New Alternatives, New Systems. Single- atelier.
• Florin BICIUŞCĂ, Experimentul “Căţelu”, Editura Paideia, Bucureşti, Family Housing : The Private Domain, Birkhauser, Basel, 2002
2007
• Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 întocmit:
• Alain de BOTTON, “Semnificaţia arhitecturii” şi “ Promisiunea unui Publishers, Rotterdam, 2009
câmp”, în: Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureşti, 2009, șef de lucrări dr. arh. Cristina Constantin
pp. 9-26 şi 251-268 • Hubert HOFFMANN, Urban Low - Rise Group Housing: Terrace
Houses. Patio Houses. Linked Houses (Urbaner Flachbau:

62 63
AN 3
64 65
1
Spațiul public – Arhitectura publică
Primul semestru al anului 3 are drept obiect principal de studiu locul
arhitecturii şi al spaţiului public în devenirea oraşului. În strânsă legătură cu
aceasta, semestrul urmărește înțelegerea articulării dintre context, programul
de arhitectură și concepția spațial-constructivă a clădirii.

Obiectivele generale ale semestrului sunt:


• Înţelegerea prin proiect a sensului public al arhitecturii, a dimensiunii etice
a profesiunii şi a relaţiilor complexe dintre arhitectură şi oraş;
• Înţelegerea activă a programului de arhitectură şi a procesului de
proiectare;
• Explorarea complexităţii spaţiale şi a relaţiilor dintre spaţii cu dimensiuni,
roluri şi semnificaţii diferite, în interiorul unui ansamblu arhitectural
coerent.

SEMESTRUL I (5)

PROIECTUL 1
O clădire publică
Bazat pe o temă precisă, definită la nivelul fiecărui atelier, acest proiect
Credite ECTS: 5
pregătește din punct de vedere didactic construirea autonomă de către
studenți a unui program de arhitectură, în cea de-a doua parte a semestrului.
Durata: 6 săptămâni În același timp, proiectul reprezintă un prilej de afirmare a identității didactice a
fiecărui atelier. În acest sens, echipele de îndrumare vor defini o problematică
Evaluare : Atelier urbană specifică, în jurul căreia își vor construi tema proprie.
Habitable Columbarium, Aleksandr Brodsky & Ilya Utkin, Moscova, 1980
66 67
2
Tema va preciza amplasamentul ales – un teren cu suprafața cuprinsă între
600 și 1000 mp – într-un context urban adecvat propunerii unei clădiri cu
Intocmit:
şef lucrări dr. arh. Vladimir Vinea
De la oraș la program
destinație publică (indiferent de tipul de investiție). Terenul poate fi ales în
orice oraș, dar nu poate fi același cu cel desemnat pentru cea de-a doua temă conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu
Pentru a proiecta bine, îţi trebuie talent;
a semestrului. Activitățile specifice și spațiile asociate (inclusiv date privind şef lucrări dr. arh. Andrei Eugen Lakatos
dimensionarea acestora) vor fi definite prin temă. Suprafața desfășurată a Pentru a concepe un program bun (frumos), îţi trebuie geniu1.
construcției va fi de minimum 800 mp.
(Le Corbusier)
Se vor preda planşe format A2 sau 50×70 cm, conţinând toate piesele

C
necesare unei descrieri complete a soluţiei propuse:
• prezentarea sintetică a contextului urban, a evoluţiei procesului de el de-al doilea proiect al semestrului 5 continuă progresiv studiul
proiectare și a conceptului general de intervenție arhitecturii în context urban şi explorarea programului ca element al
• plan de situaţie – scara 1:500; procesului de concepție arhitecturală. În acest sens, tema propune
• planul parterului (incluzând întreg terenul, cu toate amenajările ca fiecare student, pe un amplasament dat, să conceapă şi să
exterioare propuse prin proiect) – scara 1:100; argumenteze construirea unui program de arhitectură, abordând diferitele
• planurile tuturor celorlalte niveluri – scara 1:100; aspecte ale acestuia: context construit, social și cultural, date empirice
(dimensiuni, funcţiuni, relaţii, norme etc.), strategii spaţiale şi constructive,
• două secţiuni caracteristice – scara 1:100;
viziune, concept.
• toate faţadele (cu desfăşurări de fronturi) – scara 1:100;
SEMESTRUL I (5)
• scheme explicative, schiţe conceptuale, montaje fotografice, perspective
şi alte reprezentări necesare pentru înţelegerea propunerii. Amplasament
PROIECTUL 2
Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în Amplasamentul este situat în București, pe bulevardul Regina Maria, axă
macheta de sit a atelierului. definită în cadrul operațiunilor urbanistice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Credite ECTS: 6
începutul secolului XX, dublând vechea Cale a Rahovei. Bulevardul face parte
NOTĂ: Obiectivele specifice și criteriile de evaluare vor fi prezentate separat,
dintr-un ţesut urban specific Bucureştiului “burghez”, în care putem identifica
la finalul caietului de teme, la fel ca în anul universitar precedent. Durata: 8 săptămâni o serie de caracteristici care au determinat evoluţia oraşului premodern
spre modernitatea urbană: profil transversal constant, echilibrat, precum și
Evaluare : Comisie articularea creativă cu ţesutul învecinat (caracteristici descrise în regulamentul
Bruce Rowe · Structures 2015 – 2016
68 69
anexat al zonei construite protejate). generoasă în raport cu caracterul originar al cartierului şi care să contribuie Redactare
la crearea unui loc semnificativ pentru oameni – localnici sau bucureşteni
În ultimii 20 de ani, imaginea urbană a bulevardului a fost afectată grav în general, tineri sau vârstnici. Studiul poate lua eventual în considerare (și Pe planșe format A1 se vor redacta:
prin lipsa de întreţinere, abandonarea sau demolarea unor construcţii explora din punct de vedere al spațiului public exterior) legătura cu insula • sinteza elaborării programului și a evoluției procesului de proiectare /
reprezentative la nivelul cartierului, printr-o utilizare neadecvată sau prin învecinată, ocupată de biserica Sf. Nicolae. conceptului dezvoltat în proiect;
inserții brutale ca scară, volumetrie sau materialitate.
• planul de situaţie – scara 1:500;
Fiecare atelier va avea în vedere regulamentul zonei protejate și, în funcţie
În ciuda acestor neajunsuri, bulevardul continuă să fie un reper important, de strategia proprie, va interoga şi analiza atent aspecte legate de: sit / • planul parterului, cu toate amenajările exterioare propuse, precum şi
asociat de bucureşteni unor obiective importante din proximitate: Dealul planurile tuturor celorlalte niveluri – scara 1:100;
context, distribuirea masei construite ( în relaţie cu terenul şi vecinătăţile),
Mitropoliei, Strada 11 Iunie, Biserica Sf. Nicolae din Prund Vlădica, Strada materialitate, calitatea spaţiilor publice existente şi posibile etc. Programul • două secțiuni caracteristice – scara 1:100;
Principatele Unite, Liceul de muzică Dinu Lipatti sau, ceva mai la sud, Parcul construit de către fiecare student va trebui să fie compatibil cu caracterul • toate fațadele – scara 1:100;
Carol. Liniile de tramvai şi traseele de autobuz care leagă Piaţa Unirii şi locului, să stimuleze potenţiali utilizatori sau vizitatori, să îmbunătăţească • macheta la scara 1:100, inserată într-o machetă de sit.
Cartierul Rahova sau Piaţa Unirii şi Dealul Filaret / Şoseaua Viilor reprezintă situaţia actuală, atât din punct de vedere fizic-construit, dar şi din punct de
motive suplimentare ca zona să fie foarte frecventată. O plimbare la pas vedere perceptiv.
pe străzile adiacente – 11 Iunie, Gheorghe Preoţescu, Gramont etc. – poate Bibliografie orientativă:
oferi trecătorului scene diferite de viaţă: negustori care îşi etalează în faţa -Louis I. Kahn – “Silence and Light”, in Heinz Ronner, Sharad Jhaveri (eds.) – Louis I. Kahn.
prăvăliilor mărfurile de tot felul, elevi în drum spre şcoală şi părinţi preocupaţi Complete Work 1935–1974, Birkhäuser, 1987 (ed. a doua), p. 6–9
să-i ştie în siguranţă, oameni traversând grăbiţi, dar şi localnici care zăbovesc -Françoise Choay – Pentru o antropologie a spaţiului, Registrul Urbaniştilor din România, 2011
contemplativi pe trotuare. Pe seară, adeseori, cluburi amenajate în structuri -Ana Maria Zahariade – note de curs : Arhitectură – context – peisaj (semestrul 5), în special :
vechi, puţin renovate, îi adună pe cei amatori de muzică şi distracţie. http://www.uauim.ro/departamente/itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf
-Giuseppe Cinà – Bucureşti, de la sat la metropolă. Identitate urbană şi noi tendinţe, Capitel,
2010, p. 49–203
Date de temă -Nicolae Lascu – Bulevardele bucureștene până la Primul război mondial, Simetria, 2011

Terenul propus, cu o suprafaţă de circa 1300 mp, este o insulă de formă ------------------------------------

triunghiulară (situată în imediata vecinătate a bisericii Sf. Nicolae), delimitată (1) citat de Soltan, Jerzy. “Architecture 1967-1974.” Studio Works 5. New York: Princeton
Architectural Press, 1998.
de bulevardul Regina Maria și de străzile Justiţiei și Poiana Florilor.

Tema solicită conceperea unei arhitecturi publice, orientată către un program


cultural, care să potenţeze calităţile existente ale sitului: o arhitectură

70 71
Zona protejată nr. 09 Regina Maria Cp1c

72 73
74 75
atelier

30
Conf. dr. arh. Iulian Gudină
Asist. dr. arh. Cristina Stireciu
p.o. arh. Sorin Ștefănescu

tranzit.ro

Argument

„T
ranzit” este o reţea de iniţiative autonome în arta contemporană
din Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia şi România - la Cluj, Iaşi,
Sibiu şi Bucureşti. Centrul din Bucureşti funcţionează pe strada
Gazelei nr.44, sector 4, într-o curte pe care doar o ghiceşti din
stradă dar o descoperi în interior: două mici clădiri existente
aşezate atipic şi mult spaţiu liber.

Pornind de la acest dat, asociaţia a construit în timp aici, cu discreţie, o lume a


evenimentelor culturale inter-conectate: expoziţii, dezbateri, concerte, teatru
şi film, etc., prin programe permanente şi temporare. A folosit flexibil spaţiile
interioare şi a dat sens celor exterioare (numite toate cu afecţiune: grădina
comunitară, expoziţia, grădina din spate, cuptorul, bucătăria, camera de
întâlniri, oranjeria), dând astfel un ritm firesc şi caracter locului.

Obiectiv
Scopul exerciţiului nostru este de a înţelege acest caracter al locului, de a-i
simţi ritmul şi de a vedea - pornind ca de la un bun câştigat - cum putem, prin
arhitectură, să contribuim la punerea în valoare a acestui centru dedicat artei
în lumea contemporană, într-un proces natural de continuitate, de armonizare
a edificării construite cu cea a încărcăturii culturale existente.

76 77
atelier

31
Conf. dr. arh. Octavian Iliescu
Șef de lucrări dr. arh. Emil Ivănescu
p.o. drd. arh. Ruxandra Neciov

Temă Redactare
Tehnic vorbind, terenul, cu suprafaţa de 940mp, se află în zona protejată Piesele desenate şi machetele vor respecta condiţiile temei-cadru.
nr.88 - parcelarea Gramont - adiacentă spre sud amplasamentului de la
tema 2 „De la oraş la program” din acest semestru. Reglementările din PUZ Hostel
sunt orientative, caracterul concret al intervenţiei urmând să fie propus de Evaluare
către fiecare student, în funcţie de soluţie. “pentru o cultura a spatiului public”
Prezentarea, susţinerea şi evaluarea proiectelor se va face în interiorul
Intervenţia propriu-zisă trebuie să rezolve spaţiile construite necesare bunei grupei, în prezenţa unui reprezentant invitat din partea „tranzit.ro Bucureşti”.

P
funcţionări a centrului, relaţiile cu cele neconstruite, cu strada şi vecinătatea,
printr-o aranjare coerentă. Alegerea metodei potrivite de preluare, adăugire, Conf.dr.arh. Iulian Gudină
oate niciun program de arhitectura nu exprima mai bine conditia
înlocuire a existentului şi de inserare a noului, va deriva din conceptul
nomada a omului contemporan, ca hostelul. Avand ca principal
fiecărui proiect.
ingredient cazarea rapida, pe un timp limitat, hostelul incurajeaza
Spaţiile neconstruite vor păstra caracterul dat de elementele definitorii: dinamica rapida a persoanelor aflate in tranzit intre diferitele orase
grădina de legume, vegetaţia spontană şi plantată, cuptorul, locurile de stat, ale unei lumi interconectate si aparent libere. Un hostel este un loc al
micile instalaţii, pisicile, etc. interactiunii directe: cazat impreuna cu alti turisti, un vizitator va impartasi
din experienta sa, colegilor de camera. Noi propunem o ipoteza: cum ar fi
Spaţiile construite se vor grupa în principiu în două zone funcţionale:
daca aceasta comunicare de la om la om, are ca subiect spatiul public si civic
• - prima va cuprinde expoziţia (cca. 150mp), birouri pentru 3-4 experimentat de fiecare turist in tara lui. Cum ar fi un hostel in care fiecare
persoane, un spaţiu de tip „lounge” cu bibliotecă pentru consultare şi un turist, in momentul cand completeaza fisa de cazare, este invitat sa descrie un
atelier legat cu un mic apartament pentru găzduirea unui artist invitat;
spatiu public specific tarii lui, pe care l-a experimentat. Invitatia noastra este
• - a doua va cuprinde bucătăria / loc de interacţiune, un spaţiu pentru de a imagina un astfel de hostel dedicat culturii civic-publice: un hostel care
socializare de tip cafenea, o sală de cinema / conferinţe (cca. 100 locuri), atat prin concept de,arhitectura cat si de program sa exprime spatiul public ca
oranjeria / spaţiu special pentru plante şi spaţii de depozitare pentru
loc al intalnirii civice si culturii urbane.
materiale, mobilier, lucrări de artă, colecţia proprie;
Situl de interventie (terenul) destinat acestui program este amplasat în zona
la care se adaugă spaţii tehnice, grupuri sanitare şi alte anexe necesare.
centrala a Bucureștiului, Str.Jean-Louis Calderon, Nr.40, reper in spatele
Parcarea maşinilor nu trebuie să fie o preocupare specială a proiectului, hotelului Intercontinental.
majoritatea personalului şi publicului participant la evenimente venind aici
cu bicicleta sau cu transportul în comun. Conf.dr.arh. Octavian Iliescu
tranzit. ro/ București cu un colț de Casa Poporului. Foto de Eduard Constantin.
78 79
atelier

32
Conf. dr. arh. Cosmin Caciuc
Șef de lucrări dr. arh. Alina Voiculeț
Asist. dr. arh. Daniela Calciu

Hub de acțiune publică studențească

U
n loc de comuniune universitară, schimb civic de idei și înfăptuire
publică a acestora în interesul orașului: propunerea atelierului
nostru vizează un spațiu adecvat dezbaterilor interuniversitare
inițiate de către studenți ca cetățeni activi pe teme variate de interes
public, la care participă și cadre didactice invitate și profesioniști în domenii
specifice. Ceea ce motivează o astfel de inițiativă este în primul rând o dorință
de colaborare interdisciplinară între universități cu o mai mare vizibilitate
publică pe teme bine definite și pertinente de interes social, care să poată
rezona și în eșalonul administrativ-politic. Acest loc public ar permite spații
variate și flexibile de întâlnire, educație și dezbatere pentru dezvoltarea unor
proiecte și inițiative cetățenești, oferind și posibilitatea minimală de cazare
a unor personalități invitate pe durata câtorva zile pentru a încuraja spiritul
colaborării și conexiunii între discipline.
Acțiunea publică pornește de la întrebări cu relevanță socială și urbană
pentru a încerca să ofere și răspunsuri la probleme reale, nu doar o critică
de pe margine. Identificarea disciplinelor, organizațiilor și persoanelor care
pot răspunde acestor întrebări atrage după sine și un exercițiu de imaginație
cu privire la modul cum s-ar derula concret schimbul de idei într-un grup de
dialog, ori construirea unor proiecte de comunicare, culturale, sociale sau
educaționale pe subiectele vizate. Întâlnirile, dezbaterile, întocmirea unor
planuri de acțiune au nevoie de spații adecvate pentru echipele care identifică
părțile interesate din administrație și investiții ce pot oferi soluții, sprijinindu-

80 81
se pe strategii de mediere a conflictelor publice, construind alianțe și practici mod spontan colțul nord-vestic al scuarului cu cel sud-estic. Amplasamentul • o mică zonă de recepție cu birou administrativ pentru 2-3 persoane și Spațiile de cazare temporară, grupul sălilor mici de studiu și cel al sălilor
colaborative în interesul urbanității și vieții civice responsabile. oferă posibilitatea de alipire la calcanele existente sudice (locuințe joase sau grup sanitar propriu mari pot dobândi o autonomie de utilizare ca volume distincte în ansamblul
anexe pe un singur nivel) și de valorificare a unei diferențe de nivel între general, asigurându-se totuși legătura firească între aceste subansambluri
Arhitectura poate să ofere în acest sens un sprijin potrivit pornind din două • spațiu pentru multiplicare / tipărire broșuri, postere etc.
extremitățile sale estice și vestice de 6 m. Contactul direct cu limita Zonei funcționale prin spații de tranziție interioare sau exterioare, acoperite sau
direcții: pe de o parte, înțelegând cum un tipar de comportament social se protejate nr. 88 / Parcelarea Gramont impune consultarea suplimentară a descoperite.
• foaiere și spații intermediare de legătură între săli care pot fi folosite
articulează logic prin intermediul unui program funcțional la o configurație regulamentului urbanistic pentru această zonă. ocazional și pentru expoziții în cadrul evenimentelor
spațială sau tipologie particulară, iar pe de altă parte, cum se articulează conf.dr.arh. Cosmin Caciuc
responsabil o posibilitate tipologică la un țesut urban specific, într-un Scopul fundamental al intervenției trebuie să se evidențieze pe două paliere: • spațiu pentru bufet / pauză de cafea
context sedimentat istoric și identificat prin structură și caracter.
1) definirea volumetrică precisă a unei limite între țesuturi urbane cu • grupuri sanitare pe sexe
densitate și funcțiuni diferite
• spații de depozitare mobilier
Loc 2) activarea cu o funcțiune publică a unui scuar verde inactiv și • spațiu tehnic
În ipoteza de plecare a exercițiului nostru, amplasmentul este o fâșie îngustă insalubru în acest moment, dar care care are un potențial semnificativ de
de spațiu public oferită în concesiune de primărie pe limita sudică a scuarului ameliorare a calității vieții pietonale pe B-dul George Coșbuc • spațiu pentru întreținerea zilnică / curățenie
verde în curs de amenajare de la intersecția dintre B-dul George Coșbuc și • spații intermediare, deschise și acoperite sau descoperite care să
Str. Gazelei, în cadrul Zonei Protejate nr. 09 Regina Maria, subzona Cp1c. conlucreze vizual și funcțional cu sălile de curs și cu scuarul învecinat la
Punctul de reper este benzinăria OMV-Petrom care ocupă colțul nord-estic Program
nord
al scuarului. Arborii plantați sau crescuți spontan definesc în mod esențial Programul va împleti spațiile de întâlnire și dezbatere, cu spațiile mai liniștite
caracterul scuarului, astfel încât protejarea și valorificarea lor în cadrul • 3 spații de cazare pentru personalități invitate pe durata câtorva zile,
de studiu, reflecție contemplare și odihnă temporară: care să încludă loc de dormit, un loc de zi cu spațiu pentru un birou
intervenției va fi necesară.
individual, chicinetă, grup sanitar propriu cu duș
• o sală multifuncțională de adunare pentru dialog, deliberare și
Fâșia lată de 12 m și lungă de 100 m leagă țesutul urban sud-estic, definit de evenimente artistice pentru 50 de locuri, cu cabină pentru traduceri, • 20-25 locuri de parcare pe amplasament, suprateran și/sau subteran;
intersecția dintre Str. Gazelei, Str. Albă și Str. Slobozia, cu aleea secundară ecran pentru proiecții digitale și depozit de mobilier un loc suplimentar pentru staționarea unui autocar va fi prevăzut la
de pe latura vestică a scuarului, care asigură dinspre bulevard accesul auto zona de contact dintre B-dul George Coșbuc și aleea secundară de acces
la terenurile sportive din curtea Academiei Tehnice Militare. Intervenția • 3 săli de curs dedicate învățării colaborative, cu capacitatea variabilă auto pe latura de vest, spre curtea Colegiului Tehnic Militar
va trebui să răspundă cerinței extinse de articulare a amenajarii scuarului între 8-24 locuri, dotate cu echipament digital
verde cu accesul pietonal simultan dinspre țesutul urban sud-estic și dinspre • locuri de parcare pentru biciclete
B-dul George Coșbuc la nord; circulația pietonală scurtcircuitează acum în • 4-6 săli mici de studiu cu capacitatea variabilă între 1-4 locuri, dotate cu
echipament digital • accesibilitate pentru persoanele în scaun cu rotile

82 83
84 85
atelier

33
Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu
Şef de lucrări dr. arh. Ștefan Simion
p.o. dr. arh. Emil Burbea

La piață

M
ulţi spun că Oborul nu mai e ce-a fost, şi nu se referă neapărat la
perioada „de glorie“ a Tîrgului Moşilor care a fost atestat documentar
acum trei secole. Chiar şi în ultimii 20 de ani, piaţa Obor a cunoscut
perioade de înflorire şi de decădere, depinde de perspectiva din care
priveşti lucrurile. S-a demolat, s-a reconstruit, tarabele au fost mutate dintr-o parte
în alta, negustorii au migrat mai la dreapta sau mai la stînga în interiorul aceluiaşi
perimetru, aşa că astăzi trebuie să te reorientezi pentru a cumpăra murături sau
şosete. [..] chiar dacă locul este într-o perpetuă transformare, Oborul înseamnă în
primul lor rînd oamenii lui. Ei continuă să facă negoţ, învăţînd unul de la altul mici
trucuri ale supravieţuirii „pe piaţă“ şi să populeze o lume fascinantă care-şi are
propriile reguli ale cîştigului. „Atunci cînd chinezii au descoperit raţe în piaţa Obor”
de Adina POPESCU (Aparut in Dilema veche, nr. 425, 5-11 aprilie 2012)
Bucureștenii merg la cumpărături de cel puțin 2 ori pe săptămână. Unii merg
doar sâmbăta la corporatistele supermarketuri de tip Carrefour, Billa; alții
recurg o dată la două zile la comerțul de proximitate de tip Mega Image. Este
o lume a serviciilor, a planificării, a rentabilizării, a marketingului, a termenelor
de expirare autentificate și responsabilizate juridic.

Există însă și foarte mulți oameni care încă merg la piață. În București sunt
listate 60 de astfel de piețe agroalimentare. Aici orașul pare să își regăsească
rădăcinile istorice prin legătura vizibilă cu mediul rural, cu agricultura de mici
dimensiuni, cu țăranii care se bucură perplecși de un straniu reviriment de

86 87
atelier

34
Conf. dr. arh. Florian Stanciu
p.o. drd. arh. Tudor Elian
p.o. drd. arh. Cosmin Georgescu

imagine al produselor lor bio, eco și organice. La piață este un loc heterotopic
al autenticităților amestecate și expuse.
Oraș – dimensiunea publică

T
Piețele, împreună cu bisericile, au jucat un rol cheie în evoluția urbană a
Bucureștiului. Dintotdeauna piața a fost un centru al cartierului, a adunat o extul ce urmează reia aproape integral pe cel scris acum doi ani
comunitate în jurul său. În primul semestru al anului 3 atelierul E.B.Popescu cu același prilej. Atunci era o încercare de a descifra, cât de cât,
va întreprinde o cercetare cu privire la natura arhitecturală – tipologică și de semnificația și înțelesul faptului (posibilității) „de a fi public”, văzut,
detaliu, și la relațiile urbane care apar în jurul unei piețe agroalimentare în speram, în structura sa autentică, ca ieșire din sine și expunere, ca
centrul Bucureștiului. un propriu fel de a fi al unui ceva, fie el locuință, imobil de apartamente sau
mănăstire în centrul orașului. Lucrurile au un mod fatal de a fi în sine, de
a sta în sine gravitațional, un propriu al lor care se descoperă iradiant, care
privește și nu ceva care, la un moment dat, se adaugă unui altceva. Ceva ne
Bibliografie si referinte:
privește, ceva privește, cere un răspuns, orașul este prin execelență o exigență
Dana Harhoiu - Bucureşti, un oraş între orient şi occident, ed.Simetria, 2005
difuză, înspre o responsabilitate și un răspuns, orizontul posibilității ca atare
Nicolae Lascu – Bulevardele bucureștene până la Primul război mondial, Simetria, 2011
(„fiecare existent își cere propria-i posibilitate, cere să devină posibil”), așadar
Giuseppe Cinà – Bucureşti, de la sat la metropolă. Identitate urbană şi noi tendinţe, Capitel, dimensiune extatică - pornire către, un loc privilegiat, obiectul realizării de
2010, p. 49–203
sine, parvenirii și găsirii unui rost. El este un loc prin excelență (hiperloc), și
http://metropotam.ro/La-zi/Infografic-cele-mai-importante-piete-din-Bucuresti-adrese-si- asta numai în măsura în care artificialul, constructul, artefactul, este unul
preturi-art0583915073/
decuplat de loc și de apartenență (o contra-natură), eliberat de apăsarea
http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/atunci-cind-chinezii-au-descoperit-
zeilor pământului, emancipat, receptacol mineral, straniu si nefamiliar.
rate-in-piata-obor
https://archinect.com/blog/article/54676637/10-in-copenhagen-the-hottest-thing-since-sliced- Important ni s-a părut demn de a fi reconsiderat, și asta numai în măsura
rugbr-d în care este menținută ca verosimilă emergența către un altceva ca exigență
(acel „a face față” unei chemări care ar trebuie să fie în opinia noastră structura
de ființă aceea ce este public), acel raport tradițional constituit care face din
Atelier E.B.Popescu subiectivitatea subiectului cunoscător agentul care-si aduce lumea către sine
Stefan Simion, Emil Burbea, Ilinca Radulescu (reconstruind-o ca reprezentare, obiectualizând-o) în inversul său scandalos,

88 89
și anume lumea este cea care privește și acestei priviri trebuie sa-i facă față „subiectul”. Probabil că, Heidegger, un negativ, un loc al disputei, ceea ce nu mai este ascuns privirii, ceea ce se oferă în deschis si
foarte sumar spus1, acesta ar fi un fir către ceea ce, difuz, ar fi structura originară a faptului de a fi public. ne convoacă la sine. Dar și pierdere de sine, disimulare și uitare, aruncare „în afară”, pierderea de lăcaș.
Între ne-ascundere și polis-loc trebuie să fie un raport originar, ceva leaga locul de a fi-ul a tot ce este. De
Acum sperăm că tocmai considerațiile adăugate textului inițial vor încerca să înainteze pe drumul către aceea în polis lucrurile se văd în clar.
1. Îndrăznesc să trimit la un articol de-al meu 4, „Dar, de fapt, tocmai ființa și doar ea este
ceea ce ar fi sursa posibilității de a fi public. Evident ca este vorba de oraș, asimilat aici, oarecum abuziv, cu „Privește orașul. A doua privire” unde tot topos-ul oricărei ființări, iar Politeia lui Pla-
polis-ul sau cetatea, tocmai pentru a învedera necesara „constrângere” pe care orice artefact o „cere” si-i încerc să vorbesc despre acest raport posibil ton nu este o „utopie”, ci exact contrariul ei, Omului îi este hotărâtă lumea de unde constrângerea și starea conflictuală originară, de unde căutarea
este, deopotrivă, constitutivă. Intuiția că există un ce originar care, abia el, face posibilă orice posibilitate inversat. www.starh.ro anume topos-ul esenței lui polis, așa cum a rostului „la oraș”. A-ți căuta un rost: a fi aruncat din ceva în altceva, în rost, a căpăta îndrumare și destin,
fost el determinat în chip metafizic. Politeia
și că acel originar (incipiență), probabil pentru o privire exersată, se lasă întrevăzut (dezvăluit), va sta 2. Extraordinarul efect intimidant al cifrelor. a fi „aruncat în rost”; dar și lipsa rostului ar fi aruncarea, fără de loc, a-polis. Încuviințarea „în rost” este
lui Platon este o amintire ce se adâncește în
la baza rândurilor ce urmează. Oricum, ele sunt atât de fragile si tatonante încât pot lăsa cu ușurință Vezi https://www.youtube.com/watch?v=K- ceea ce este esențial și nu un plan ce vizează ascultare5 , refuzul omului de a fi privat de rost. De aceea urban-ul este politețe, civilizație, urbanitate, de
impresia derapajului. Totuși, înainte ca pornirea numerică2, sociologia, antropologia, demogafia precum DOxOQenCbA lumea factuală. aici își trage orientarea tocmai că este situare în rost, în ne-ascundere.
și elanul activismului și al socialului să explice totul, o încercare în direcția incipienței merită făcută. S-a 3. „Proiectele grupei sunt prezentate toate în Polis este lăcașul esențial al omului istoric, Și totuși, mai mult de atât: dacă este situare în rost, în locul polisului este transgresare, extază, locul este
și întâmplat ca proiectul de la Arad (locuirea în comunitate) cu drumul străbătut acolo, cu acel sentiment axonometria cavalieră sau oblică frontală. În acel „unde” în care omul ca zoon logon exon
al precipitării către vizibilul străzii ca act de urbanitate, recuperarea fațadei și a autonomiei ei, în sfârșit dicționare cavalier însemnă loc înalt al unei își are locul, acel singur „unde” de la care
cel ce este depășit, este popas vremelnic al muritorilor pe acest pământ, periodos thanatoporos dar și
cu reprezentarea proiectelor în axonometrie cavalieră3, să lase cumva, fulgurant, vizibilă aceasta ancoră cetăți dar și, mai important, o proiecție în pornind se hotărește rostul omului și în care drum, thanatoporos. Deopotrivă popas și smulgere și aruncare, aceasta este structura contradictorie a
plan a lucrurilor văzute din punctul de vedere omul este rostuit.” Heidegger, Martin – Par- polisului, aceasta este miza oricărei „emancipări” a omului. A fi emancipat, așadar, a-ți întâlni propria-ți
în nemurire pe care orașul atunci când este oraș, o are. situat la infinit. Perspectiva este una cilindrică menide pag.181, Ed. Humanitas 2001
si, potrivit lui Leibnitz, este punctul de vedere
moarte, a fi întru moarte. Polisul deține în sine problematica morții, marea hecatombă a celor ce nu mai
Să spunem că, fiind vorba despre oraș, problematica nemuririi și a finitudinii ar fi subtema temei noastre. absolut. 5. Ibidem – pag.176 sunt, marele subteran, iar structura sa minerală o arată ca voință de nemurire. Câtă voință de nemurire
atăta urbanitate, atâta amenitate.
Descris fie ca rețea, ca schimb economic și ca mediu transgresiv, fie ca monument, ca loc al memoriei Așadar, punctul de vedere frontal așează
salvate în vaste incinte publice, gândul uzual că cetățenii se strâng pentru a legifera și edifica polisul, proiectul casei exact în punctul și-n secvența Moartea este orizontul omului, iar polisul ca gest artificial, ca artefact, nefamiliarul însuși, spune ceva
fulgurantă din care-și relevă sau, mai pre-
așadar că adunarea (voința creatoare de loc) precede agora, ar putea primi un raport oblic-răsturnat cis, lasă să se întrevadă sîmburele său de despre acest fapt ca omul este în lume dar nu din lume. Iar „nu în lume”este tocmai orașul ca artefact al
pentru care orice voință este orientată mai întâi de ceva pentru a fi voință, că acel ceva preexistă, cu alte straneitate, neobișnuitul, nefamiliarul său. sustragerii în neobișnuit.
cuvinte, locul precede voința, agora adunarea, și că strângerea nu este posibilă fără de constrîngerea de Văzute dinspre acest punct desigur că proiec-
ființă a polisului. Polisul, receptacolul, este polul, locul ce constrânge, teatrul ieșirii în prezență a tot ce tul își păstrează circumstanțele nașterii sale, Iar dificultatea este să-i vezi urmele, azi.
locul, situația și contingențele dar își adaugă
ființează cu sensurile și rosturile lor. El, ca incipiență, ca polis-ul înaintea oricărui polis4 , acordă aparență oblic necondiționarea, subli­mitatea si, dacă Într-un fel, acest exercițiu de intrevedere ar face materia temei noastre de atelier.
în deschis a tot ceea ce apare, este esența așezării ca loc al desfășurării bios-ului ca vita.... Orice oraș stă acceptați, ieșirea din istorie, nemurirea sa.”
pe invizibilul polis-ului care acordă dimensiune, geometrie și măsură: „Între polis și „ființă” domnește
un raport incipient”. Această posibilitate a deschiderii stă pe structura contradictorie a polis-ului ca
loc al ne-ascunderii, ca receptacol al ieșirii din starea de învăluire, de ascundere. Adevărul ar fi, spune

90 91
Dimensiunea publică a arhitecturii nivelarea fiind cele trei moduri de existența, de deschidere, ale impersonalui se. Fenomenul căderii în
el însuși, sub dominația lumii, în lume, contopirea în faptul-de-a fi-laolaltă-cu-altul-cotidian, fenomenul
6. Agamben, Giorgio – Timpul care rămâne- Ieșirea, poporul ales face experiența deșer-
despovărării și al agitației compensatorii, ispitirea, liniștirea, înstrăinarea și împotmolirea în sine, sunt
Câteva note preliminare: un comentariu al Epistolei către romani, tului și a pribegiei, a exigenței locului întins chipuri ale spațiului public, ale felului public de a fi. În fapt, ale pierderii chemării spațiului public. Tocmai
Ed. Tact 2009, pag.43-44. „În De veritatibus (a libertății), luminos, neechivoc, al ne-aflării irumperea predilectă în și nevoia de public indică o pre-înțelegere difuză a însemnătății lui.
Public înseamnă ceea ce ne este comun și, de aici, faptul de a fi văzut, a te expune privirii celuilalt. A face primis, Leibniz definește relația dintre posi- acasa. Vezi regretul după ceea ce era stabil:
bil și realitate în acest mod: omne possibile „3. Si au zis către ei fiii lui Israel: «Mai bine
față presupune deopotrivă existența complicată a chipului și, de aici, a măștii, de aici, a metabolismului Dacă există o dimensiune publică a arhitecturii, ea înseamnă felul ei de a se arăta, apariția sa, ieșirea ei
exigit existere, «fiecare posibil cere [esige] muream bătuți de Domnul în pămîntul Egip-
la fel de complex al sincerității. Totuși, ceea ce transpare, este persistența acestei difuze prezențe a unui să existe, să devină real». În ciuda admirației tului, când ședeam împrejurul căldărilor cu în aparență. Intr-o oarecare măsură suntem tentați să spunem ca arhitectura este prezența, apariție în
ceva care, mai întâi, el cere în chipul unei exigențe. Ex-ige, (esige), a cere, are în propria-i structura ieșirea mele necondiționate față de Leibniz, cred că carne și mâncam și ne săturam! Dar voi ne-ați prezența mai precis, și de aici implicita posibilitate publică a ei. Ieșirea în deschis („estetica” ei) ține de
această formulă nu este corectă și că, pentru adus în pustia aceasta ca toată obștea aceasta
din ceva către un altceva, o declinare de la verticala stabilității, riscul ieșirii din confortul sigur al unei a defini ce anume este o exigență, trebuie să să moară de foame».” Ieșirea 15-16, Vechiul o vocație a ei, în feluri diferite, de la o locuință, imobil de apartamente, club, hotel, etc. și tocmai de aici
retrageri de sine asiguratorie, riscul ne-aflării acasă. Propensiune către, o mobilitate spre un deschis care o răsturnăm și să scriem, în schimb: omne Testament, Biblia IBMO, 2008. Orașul stă pe dimensiunea publică trebuie surprinsă ca pe o structură de ființă a „arhitecturii”. La limită, există case
el esige, structura de ființa a faptului de a fi public stă în rezistența, stăruința de a face fața deschisului. existens exigit possibilitatem suam, «fiecare tensiunea negativa a unei alte edificări în care se arată, așa spus, ne-arătându-se, cum ar fi, poate, o mânăstire în mijlocul orașului sau un centru
existent își cere propria posibilitate, cere să afară, de claritatre cristalină, etic pură, lume
Totodată este travaliul tractării înspre, în sensul lui Agamben6, paradoxal, posibilitatea sa. devină posibil». Exigența este o relație între răsturnată față de contorsiunea confuză a de cercetare ce se sustrage apariției pentru un „ce” interior; Conservatorul orașului se deconspiră și prin
ceea ce e – sau a fost – și posibilitatea sa, celui dintâi. sunetele instrumentelor și vocile soliștilor ce se revarsă în stradă prin ferestrele deschise. Nu trebuie
Așadar, exigența (publică) somează, ieșirea7 dinspre realitatea unui lucru către posibilitatea sa și nu invers. iar această relație nu precedă, ci urmează
9. Înțelegerea pentru celălalt nu reiese din mai mult, aceasta este arătarea lui. Sau una care are vocația, esența, în excesul ex-punerii. Sau o arhivă
Ea este vocație, chemare. Cu alte cuvinte, realitatea scufundată în uitarea cotidianului prin irumperea realității.” Pentru problema spațiului public:
Hannah Arendt-Condiția umana, Ed. Idea De- cunoaștere ci este una poziționată existențial ce-si revendica apariția, poate, sub forma greutății, în acest caz, a fi public înseamnă a fi greu. Noi putem
în vizibilitatea publică își realizează propria-i posibilitate și de aici salvarea în fața uitării. A fi public, a sign Print, 2007, pag. 46-60, Pierre Manent, care ea face, mai întâi, posibilă cunoașterea spune că această posibilitate publică stă pe un travaliu al ieșirii în față, dată de o consistență saturată, a
te verifica în ceilalți, a te adeveri, este și un reflex al ne-uitării. A te adeveri (adică a-ți realiza apariția) Metamorfozele cetății- Ed. Humanitas 2012, ca atare. Faptul de a se cunoaște cu celălalt
pag.43-95 se fundează pe faptul-de-a fi-în-lume care unei strălucirii ce abia ea „dă spațiu”, ea spațiază, așa spus. A face față acestei ieșiri înspre posibilitate,
presupune, este de înțeles, esența a ceea ce este public: sunt în măsura în care sunt în deschiderea este unul originar-înțelegător. Eu sunt în chip spre ceea ce privește, a o sesiza ca preexistentă, a-i fi martor, iată o un posibil punct de situare.
exigenței, a ceea ce mă privește. Ceva mă privește, ceva privește, iată o posibilă structură a spațiului public 7. ieșirea, înțeleasă aici ca stranietate, esențial în-vederea celorlalți. Faptul-de-a
ca loc luminos de ex-punere. Tocmai de aceea numai orașul acordă „fațadă”, aici fațadele sunt posibile (Unheimlichtkeit) pierderea lui „acasă”, fi-laolaltă se originează în-faptul-de-a fi-în- În orice caz, ceea ce este de cercetat este înțelegerea, intuirea, a felului de a fi public propriu programului
familiarului, în fapt, de la sine-înțelesului, lume al omului (Dasein-ului). Celălalt care,
ca ceea ce se orientează către, ceea ce, la un moment dat, se poate detașa de „construcție” si decorate pierderea transparenței lumii și decodi- cel mai adesea, se topește în ceilalți nu în- ales. Există, credem, un fel de a fi public originar și nu unul ce se adaugă, după caz, ca pe o altă însușire,
pot participa la doxologia urbei. În oraș, casele sunt asimetrice, fațada principală, etc. Exagerând, firește, ficării ei instantanee, liniștei și siguranței seamă ceea ce rămâne în afara mea și ceea casei. Este cu totul eronat să gândim această dimensiune ca ceva care, la un moment dat, ca și cazul
Vila Rotonda nu are fațade. cotidiene, ale „spațiului public”. În sens ce pot la un moment dat, ieșind dintr-o inte-
întâlnirii cu „celălalt”, poate sau nu poate fi . Nu există un ceva care este dat intr-o imanență încapsulată,
originar, ne-aflarea acasă este felul de a fi rioritate suficientă, să întâlnesc și față de care
acasă a Dasein-ului. A fi-în-afară este fe- mă evidențiez; celălalt nu mă pune pe mine autonomă, și care, la un moment dat, iese și-l întâlnește pe celălalt9 sau își poate adăuga o dimensiune
Dar dacă putem vorbi de originaritatea publicului tot așa ne-autenticitatea8 lui este una manifestă. În lul lui de a fi-înauntru, orice privat stă pe pe soclul evidenței și al ieșirii în față. În fapt, publică. După cum este cu totul greșit să gândim că ar exista o exclusivitate privată a locuințelor și că ar
Ființă și timp structura spațiului public este una ce ține de cotidianitate, distanțarea, caracterul mediu și depășirea „înspre”.(vezi FșiT, Martin Heide- ceilalți sunt aceia de care cel mai adesea nu
gger, pag.255-227.) În același sens, Exodul, te distingi de tine însuți, aceia printre care, la
putea fi un altceva de studiat unde s-ar realiza, abia acum, deschiderea către Celălalt și „a vieții împreună

92 93
în societate”. Astfel, pentru a da numai un exemplu, este cu totul artificial si mecanic să ne imaginăm , de Cultivarea limitelor, pragurilor, nuanțelor, politețea pur-și-simplu, dau măsura urbanității urbanului, așa
pildă, o Casă a Actorilor care, la un moment dat, pentru a satisface și problema „publică” să fie traversată spus. Curtoazia stă pe intuiția unui centru exterior mie ce mă precedă sau, altfel spus, centrul meu altul
de o rampă de pe care un public, în mișcare firește, și de fiecare dată văzut ca disponibil pentru orice rândul tău, ești ca „ceilalți”. Mai este impor- imorală, este depășită de uz, de vocația pu­
decât mine ceea ce dă o conștiință a proximității, a centrului ce trebuie eliberat. Orașul în sens originar
tant de spus și asta împotriva opiniei curente, blică. Frecvența folosirii teremnului cheamă
„trăire” „interacționează” cu actorii la fel de, este de presupus, disponibili pentru aceleași trăiri. ca a fi-aici-laolaltă nu înseamnă a fi laolaltă ca la despropriere, la ca și cum nu în sensul stă pe această intuiție a unui centru, a unei preeminețe ordonatoare care ne privește.
simpla-prezență înlăuntrul unei lumi. Laolaltă lui Pavel, mesianic, cheamă, nicidecum la o
După cum ceea ce pare consacrat privat, locuința de pildă în cartiere mărginașe, nu mai puțin deține un este o structură de fiinta a omului înțeles ca rezonabilitate regăsită a orașului în sensul Ar mai fi ceva de spus: în fața sitului ales, desigur importantă este analiza indicată, și ea făcută în fel
public în felul său ce este demn de a fi surprins10. ex-istență, ca deschis către deschis, lumea negocierii în vederea legiferării, ci la un alt și chip. În plus, ceea ce pare important nu este generalitatea situației și, în consecință, deținerea prin
noastră este una împărtășită față de care oraș, la o novitas vitae, care lasă în urmă
ne regăsim. Fenomenul singurtătății este un orașul pentru care mai toate inițiativele sunt obiectivarea ei, ci tocmai decisivă este surprinderea, prin exersarea privirii, a ireductibilului la altceva;
Ce-i drept, este deja o regulă, interiorizată de arhitecți, pentru care oricărui proiect trebuie sa i se adauge fapt de de a fi-laolaltă-în-lume deficitar. Vezi mai degrabă forme de indifierență afectată și a surprinde „această situație” în punctul auroral al ireductibilității sale, a rămâne acolo surprins și a
o valență publică, asta pe lângă exigența energetică11. Este interesant de vazut că, într-adevăr, există o Ființă și timp, pag.162, cap.4 subzistă eventual numai în măsura subversiv-
ității lor. Dreptul la Usus-ul este revendicat
nu transfera spre un altceva, un general acoperitor,a suporta unicitatea situației este ceva ce merită
problematică civică, o clădire degajă o responsabilitate public-civică, însă există și o încercare de a face
10. Firește, este o mică (și exagerată) pole­ împotriva proprietății în numele altissimei încercat. Acest prezent, acum, este ceea ce nu s-a mai arătat așa și se sustrage oricărei analogii, este
față și unei difuze solicitări venite dintr-un exterior și care nu neapărat ar ține de o vocație implicită. mică cu tema de bază: cel mai adesea di- paupertas (franciscane) care tinde să fie sus- incomparabilul, ca nou.
Acestei nevoi crescânde de „a fi văzut” trebuie făcută față și ea este noua dimensiunea neautentică a mensiunea publică este una angajată și una trasă sferei dreptului. Preeminența din ce în
ce acționează și este, în coloratură socială, ce mai acută a publicului față de privat (dacă
spațiului public. Există, trebuie spus, homo festivus, insațiabila festivizare a realului și, în consecință, de un activism ce mobilizează, dislocă, transgre- admitem această separare clară) stă și pe
derealizare a lui. Nevoia de permanentă ieșire și expunere, acest „da” extatic spus oricărui eveniment, sează limi­tele prin nulificare, are fobia fron- prezumția difuză a posibilității întrebuințarii
estetizarea ca atare, arătarea vanitoasă autogratificantă ca indinstincție, toată lume vrea să se exprime, tierelor (și a proprietăților), amestecă ceea înafara dreptului. Publicul își cere, astfel, noi conf.dr.arh. Florian Stanciu
ce, tradițional nu se lasă amestecat și pune teritorii de exercitare sustrase legii și puterii
toată lumea vrea să fie toată lumea12. în mișcare. Actorii sunt disponibili, senini, sept. 2017
cetății. (vezi G. Agamben op.cit. pag.31-32
ti­neri, lirici și compasionali. Dimensiunea pu­ precum și Profanări, Ed.Tact 2010, pag.66-67)
Important este de spus că potențialul de transgresarea implicită acestei dimensiuni publice pune blică înseamnă, la propriu, neapărat schimb
problema încă odată a limitelor, a frontierelor. Există o tentație de extracție recent-ideologică de a și mișcare, un du-te-vino invaziv, profanator 11.https://www.youtube.com/watch?v=ceSK-
cu oroare de solitudine retrogradă. Privatul keLD7Dg. Conferință David Chipperfield, No-
descifra ceea ce este public ca o invitație de intruziune si, de aici, de ștergere a frontierelor. Or, înțeleasă este scos de barbă afară prin deconspirare și bel Center 2014.
în originaritatea sa, a fi în vederea a ceva, a fi în deschis, deschiderea aude subînțelesul persistent al expunere, transparența delatoare înlocuiește
difuzul și opacitatea, volatilul și provizoriul, 12. Festivizarea răului și a morții. vezi și https://
limitei. Cătă frontieră atâta deschidere! Viul are oroare de indiferența absenței limitei, există o nevoie de www.youtube.com/watch?v=HOoEeTWv8lE.
tectonicitatea și perenul. Neapărat public
circumscriere, există o condiție epidermică a viului, circumscrierea implică acel dus-întors, un altul de și neapărat comunitate. Efemerizarea, pre- Alain Finkelkraut, Philippe Muray, Philippe
dincolo, limita (fizică, culturală) este o marcă a modestiei și a redemției fața de celalalt, abia acum cu un carizarea, pauperismul(?), nomadizarea lumii Meyer – Le futur ne manque pas d’avenir.
țin de stilistica noului public iar orașul este
chip. Nu sunt în centru și nu peste tot este la mine13. 13. https://www.youtube.com/watch?v=GA-
doar suprafața de uzat și de uzură. Intrebu-
ințarea (pretenția de intrebuințare) ia locul HiPGPm1k4 Régis Debray – Eloge des fron-
dominium-ului, proprietatea, care, de acum tieres.

94 95
atelier

35
Conf. dr. arh. Liviu Neaga
Șef de lucrări dr. arh. Alexandru Sîrbu
p.o. dr. arh. Dorin Dascălu

Spațiul public – Arhitectura publică

Î
n răstimpul celor șase săptămâni rezervate proiectului ce are ca scop
satisfacerea propunerii generice de a servi unor destinații publice,
vă supunem atenției următorul teren în suprafață de 960 mp, aflat la
intersecția străzilor Batiștei și Tudor Arghezi. În prezent, terenul este
liber de construcții și se oferă ca obiectiv independent sau anexă a ARCUB,
spre a găzdui un imobil de folosință publică.
Vă sunt recomandate următoarele funcțiuni/destinații spre a fi luate cu
obligativitate (relativă) în considerație, realizând, precum indică tema cadru,
un minimum de 800 mp desfășurați cu această destinație.

Tipuri de funcțiuni/destinații – sugerate :

1. Informare – educație – formare profesională

2. Loisir – timp liber – destindere

3. Artă vizuală – auditivă – experimentală

4. Club – asociații de breaslă

Vor fi excluse destinații/funcțiuni integrale precum “alimentație publică ”, data


fiind neadecvarea serviciilor la această scară. Ele vor fi doar conjuncturale și
reduse ca dimensiuni cu menirea de “funcțiune servantă”. Fiecare destinație
majoră va influența rezolvările și nevoile specifice în funcție de opțiunea dvs.

96 97
atelier

36
Conf. dr. arh. Melania Dulămea
Șef de lucrări dr. arh. Alexandru Călin
p.o. drd. arh. Cristian Beșliu

NOTA BENE : Parcajale vor fi eludate din perimetrul indicat deoarece ele
sunt considerate incluse în parcajul subteran din imediata vecinătate.
Europolis 2017
Toate considerațiile specifice ca fiind rezumate de temă vor fi exprimate de
către dvs. individual opțiunii scopului, destinației și adecvării obiectului în
raport cu terenul de implant și constrângerile zonei cu toate considerațiile despre ”public”
urbanistice pentru care vă sunt furnizate la atelier și documentațiile adecvate Explorarea spațiului public, exterior și interior deopotrivă, presupune o
necesare. reflecție asupra modului în care trăim împreună în spațiul orașului, a felului în
P.S. Stricta respectare a Sc. de 800 mp este arbitrară în exces, după caz. care arhitectura este capabilă să adune și să integreze dar și a modului în care
ea se expune și este percepută. Proiectul presupune deci identificarea acelor
Conf. dr. arh. Liviu Neaga gesturi care conferă arhitecturii caracterul public, a modului în care ea devine
purtătoare de identitate, a felului în care exprimă valorile și principiile unei
comunități. Studiul orașului contemporan oferă prilejul cercetării modului în
care se construiesc relațiile sociale și al înțelegerii rolului decisiv pe care îl are
arhitectura în dinamica acestor procese.

despre oraș
Orașul, aflat într-o transformare continuă, este o sumă de straturi ale momentelor
urbane ce s-au succedat în devenirea lui, straturi ce coexistă, deseori fără o
delimitare precisă, alăturate, suprapuse sau chiar contradictorii. Ele se regăsesc
în experiența urbană și se traduc într-o pluralitate a modurilor de viață, ce
integrează și ceva din memoria apariției lor. Proiectul presupune deci explorarea
de relații între diferitele fragmente, căutarea și înțelegerea principiilor de (re)
asamblare a existentului, mai degrabă decât impunerea autistă a noului.

98 99
atelier

37
Conf. dr. arh. Ştefan Dorin Adam
Șef de lucrări dr. arh. Dragoș Negulescu
p.o. drd. arh. Amina Al-Adhami

despre loc Ca structură urbană orașul are o compozitie liniara de-a lungul axei est –
vest, cu deschiderea principală la Dunăre (Canalul Sulina) și o tramă simplă
Pornind de la aceste observații, vom căuta să explorăm complexitatea unui și clară: 6 străzi paralele cu Dunărea și 13 străzi perpendiculare, fără o
Periferia de centru
peisaj urban aparte - orașul Sulina - și vom încerca să identificăm urmele ierarhie urbană și fără existența unui centru. Și astăzi coexistă cele două
urbanității trecute și potențialul pentru noi forme de urbanitate. Orașul realități: urbanul decăzut și mutilat ce se poate citi în fragmentele frontului
are o istorie pe cât de tumultuoasă pe atât de fascinantă si romanțată. La

T
ce privește spre Dunăre (case cu etaj – foste hoteluri, agenţii portuare) și
jumătatea secolului al XIX-lea, Sulina era o întindere omenească pâlpâind în
ruralul banal ce trăiește complet independent în spatele acestuia. Peste
colibe de stuf. Era o aşezare pescărească în care populaţia românească era ema are menirea de a identifica posibilitățile de integrare urbană
acestea, există alte urme urbane: biserici - ortodoxe, greceşti, lipoveneşti,
minoritară din punct de vedere numeric, predominând un rest majoritar, a unei părți din zona centrală a Bucureștiului, care a fost afectată
adică turci, greci, evrei, lipoveni, armeni şi alţii. Instabilitatea economică a o fostă școală italiană, un turn de apă, un far, un cimitir, case cu bovindou,
case abandonate, loturi goale, toate existind independent și fără a stabili profund de modificările aduse în perioada comunistă, modificări încă
favorizat, între altele, activitatea neîngrădită a pirateriei. Din 1856 până în necicatrizate.
1937 a activat la Sulina, Comisia Europeană a Dunării, ceea ce a determinat între ele niciun fel de relații.
apariţia treptată a unui oraş-port de tranzit care prospera în urma dezvoltării Situl propus spre studiu, care face obiectul prezentei teme, are un caracter
comerţului şi a navigaţiei. Țările membre ale Comisiunii construiesc aici particular datorită evoluției sale istorice marcată de deformările și stagnarea
agenții consulare, limba oficială era franceza iar cea vorbită era greaca, despre temă generate de ultimele patru decenii de planificare comunistă și de operația de
coexistau în acest spațiu 6 religii distincte. remodelare din perioada 1980-1989, devenită unul din exemplele tipice de
Înțelegerea acestei realități legitimează necesitatea unei intervenții publice
Despre acest oraş cosmopolit Jean Bart scrie “Europolis”, o autentică urbanism totalitar.
ce polarizează, ce leagă fragmentele de țesut, ce generează noi tipuri de
monografie a Sulinei de altădată. Romanul, este o descriere minuțioasă a relații și ajută la (re)asamblarea unei identități. La o vedere din afară, Sulina
vieții porturilor dunărene, în care se vorbește despre amalgamul de popoare Toate acestea au avut drept consecință crearea unei rupturi în textura zonei
are nevoie de spații și funcțiuni ce potențează specificul și memoria locului centrale și apariția de multiple spații reziduale, precum și distrugerea sau
adunate într-o Europă în miniatură în locul îmbrăţişării Dunării cu Marea
Neagră şi a interferenţei între Orient şi Occident. Sulina este decrisă ca un dar vii, privite cu ochiul omului de astăzi: spații ale comunității (centru mutilarea unor importante monumente istorice.
port cu parfum exo¬tic, cu figuri pitoreşti, cu miros de cherhana şi lume comunitar multietnic), comerciale (piața de pește, case cu pravălii), culturale
pestriţă. Jean Bart a fost căpitan de port la Sulina, pe care o numea “o mică (centru de studii culturale și de arhitectură, mic muzeu etnografic sau marin, Totodată pentru impunerea unei imagini arhitecturale hibride și emfatice a
citadelă universală, un mic port cosmopolit, foarte original, necunoscut, deşi pavilioane de expozitie), de tranzit (gară fluvio-maritimă), etc. fost redusă diversitatea funcțională și au fost create, prin demolări, ample
unic aproape pe glob”. spații libere care nu mai au astăzi o destinație precizată. Intervențiile au exclus
Locul propus este traseul străzii Costache Negri și ieșirea lui către frontul la orice abordare integrată a dezvoltării urbane, fiind preferată demolarea în
După începerea celui de-al doilea război modial și mai apoi odată cu apă și studiul urmărește explorarea golurilor, a intersitițiilor, a ariilor vagi.
instaurarea regimului comunist localitatea a fost izolată, intrând într-un locul oricăror acțiuni de modernizare sau reconstructive.
Locul precis al intervenției și definirea precisă a programului de arhitectură
proces de declin continuu. Astăzi orașul nu dispune de resurse economice
vor fi stabilite în urma unei excursii de studiu ce se va desfășura înainte de Subiectul temei îl constituie analiza unei zone din cartierul Uranus / Halele de
datorită scăderii traficului comercial pe Dunăre, odată cu dezvoltarea
demararea proiectului. flori din Rahova, în proximitatea Casei Poporului având definite următoarele
sistemelor alternative de transport pe uscat.
obiective:

100 101
• Crearea unui cadru flexibil, deschis și adaptabil pentru o dezvoltare
urbană durabilă și dinamică

• Refacerea coerenței urbanistice a zonei studiate prin propunerea unei


clădiri cu funcțiune publică

• Eliminarea fracturilor și atenuarea agresiunilor produse de operația


urbană realizată în perioada 1980-1989 în alcătuirea, funcționarea și
semnificația respectivei zone din oraș

• Punerea în valoarea a particularităților sitului, a monumentelor și


ansamblurilor istorice și a altor amprente ale culturii urbane anterioare

Sunt propuse trei amplasamente unde studenții, în urma analizei contextului,


vor propune o clădire publică care prin funcțiunea ei și răspunsul pe care îl
dă contextului să fie o abordare critică a unui țesut tradițional destructurat
în perioada demolărilor comuniste.

Funcțiunile enunțate de temă pot fi: casă de căsătorii, spații de evenimente,


hub-uri culturale, etc.

conf. dr. arh. Dorin Ștefan Adam

102 103
atelier

38
Prof. dr. arh. Dan Marin
Șef de lucrări dr. arh. Justin Baroncea
p.o. arh. Radu Malașincu

Proiectul Nr. 1 - În curte la Cărturești

B
ucureștiul pune în evidență, în mult mai mare măsură ca alte orașe,
semnele unei istorii urbane recente și fracturate. Structura complicată
și imaginea eterogenă a centrului reprezintă rezultatul suprapunerii
accelerate a unor straturi multiple, cu caracteristici spațiale și
morfologice foarte diferite.
Librăria “Cărturești” este amplasată la limita dintre două astfel de zone: una
rezidențială, aparținând orașului vechi, dezvoltat spontan, cealaltă mixtă dar
cu un caracter public dominant - aparținând orașului modern, (re)structurat
prin reglementare și operațiuni urbane.

Amplasament
Curtea librăriei “Cărturești”, str. Pictor Artur Verona nr. 10, în locul unor anexe
existente, fără valoare, care pot fi desființate.

Obiective
Proiectul urmărește investigarea a trei direcții:

1. urbanistică 2. programatică 3. arhitecturală

transformarea inserția unui program arhitectura ca expresie


întemeiată pe public în conexiune a relației dintre
continuitate, integrarea cu cel existent și în constrângerile urbanis-
elementelor disjuncte și acord cu caracterul și tice și programatice, nu
accentuarea elementelor semnificația locului; ca exercițiu autonom.
structurante;

104 105
Program • scheme explicative, schiţe conceptuale, montaje fotografice, perspective
şi alte reprezentări necesare pentru înţelegerea propunerii.
Spațiul public – arhitectura publică. Dimensiunea
Intervenția va propune o extindere având unul sau mai multe volume, cu
spații de expunere pentru obiecte de artă, proiecte de arhitectură etc., un • Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în urbană a arhitecturii
spațiu pentru conferințe și reuniuni, precum și anexe. macheta de sit a atelierului.
Dincolo de aspectele concrete ale programului ce urmează a fi propus
Extinderea va conlucra cu cele două clădiri istorice existente și cu curtea din
(natura activităților, structura funcțională, tipologia spațială etc.), operarea
spate, care își păstreaza rolul și imaginea sa dominant vegetală.
Prof. dr. arh. Dan MARIN într-un sit urban real tre- buie asociată unei perspective mai largi, care
Suprafața totală a extinderii va fi de minimum 800 mp, desfășurată pe mai Şef lucrări dr. arh. Justin Baroncea implică trei aspecte:
multe niveluri.
Asist. arh. Radu Malaşincu (i) arhitectura ca reconstrucție (negarea orașului istoric)

(ii) arhitectura ca transformare (recuperarea orașului istoric)


Piese
(iii) morfologia urbană specifică (suprapunerea straturilor istorice)
Se vor preda planşe format A2, conţinând toate piesele necesare unei
descrieri complete a soluţiei propuse: ”arhitectura ca reconstrucție” și ”arhitectura ca transformare” reflectă două
moduri opuse de a înțelege orașul. Primul este modernist și se bazeaza
• prezentarea sintetică a contextului urban, a evoluţiei procesului de pe ruptură, prin negarea orașului tradițional și voința instaurării unei noi
proiectare și a conceptului general de intervenție; ordini spațiale; chiar dacă astăzi suportul său ideo- logic originar este
• plan de situaţie – scara 1:500; revolut, el subzistă ca practică asociată intervențiilor urbane speculative și
manipulării spectaculare a arhitecturii. Al doilea, privește critic modernismul,
• planul parterului (incluzând întreg terenul, cu toate amenajările acceptându- i limbajul arhitectural, dar reorientându-l în direcția susținerii
exterioare propuse prin proiect) – scara 1:100; continuității urbane și a specificității locale.

• planurile tuturor celorlalte niveluri – scara 1:100; ”morfologia urbana specifică” se referă la substanța asupra căreia se exercită
acțiunea modelatoare, definește caracteristicile fizice (topografice, spațiale,
• două secţiuni caracteristice – scara 1:100; materiale) și stratificarea semnificațiilor socio-culturale care, acumulate în timp,
• toate faţadele (cu desfăşurări de fronturi) – scara 1:100; conturează identitatea locului. In mod logic, ea este reprimată în cazul (i), care
practică principiul tabula rasa, și flatată în cazul (ii), care operează contextual.

Alberto Campo Baeza: Birouri pentru guvernul regional Castillia y Leon, Zamora, 2012 - plan
106 parter 107
(i) Modernismul arhitectural s-a constituit, la intersecția tehnologiei mecanice mentul ideal al politicilor neo-liberale de dezvoltare speculativă puse în (ii) A doua temă se referă la modelul orașului post-modern, în care intervin la Paris (Bercy, Rive- Gauche), Berlin (IBA, Potsdamerplatz, Berlin-est) [2] sau
și a avangardei artistice de la începutul secolului XX, ca expresie simbolică aplicare începând cu anii 1990-2000 în zone ale economiei emergente ca Abu- mai multe atitudini, având în comun ideea locului, reîntoacerea la spațiul Maastricht (Ceramique). Ele au pus în aplicare proiecte complexe, situate în
a logicii mașinii și a mitului progresului. Chiar dacă principial își asumă o Dhabi, Dubai, Shanghai etc. Dincolo de calitatea arhitecturală individuală a urban definit prin limite și identitate. interiorul sau la limita perimetrului istoric și centrate pe ideea refacerii sau
finalitate umanistă, ideologia modernistă este reductivă – prin exclusivitatea obiectelor – uneori meritorie, alteori inexistentă, eventual ”compensată” extinderii unei morfologii similare celei tradiționale, adusă însă în parametrii
determinismului funcțional – și distructivă – prin teza reconstrucției radicale prin performanțe irelevante (cea mai înaltă..., cea mai scumpă... etc.) –, Critica ipotezei primare a modernismului a venit din direcții diferite, pe
funcționali și arhitecturali contemporani.
(”lumea nouă”, ”omul nou”). este evident că acest mod de a înțelege relația dintre urban și arhitectural de o parte din interiorul cercurilor profesionale, pe de altă parte din zona
nu generează oraș și spațiu public, ci produce doar o colecție de obiecte intelectual-umanistă. In interior, s-au delimitat două ipoteze: una revizionistă,
De aici derivă aversiunea față de tradiția arhitecturală și față de orașul extravagante și disparate. căutînd formule alternative de umanizare a funcționalismului, fără a depăși
istoric, pe de o parte, și modelul spațial al metropolei funcționaliste, pe de
însa limitele paradigmei moderniste; cealaltă radicală, negând funcționalismul,
alta. Spațiul delimitat, calitativ, și diversitatea locurilor orașului tradițional
reevaluând tradiția istorică și privind orașul în continuitatea sa istorică și
(insulă – stradă – piață) sunt negate în favoarea unei totalități raționalizate:
o întindere fără limite, abstractă, ordonată de grila rețelelor de transport și tipo-morfologică. Din aceasta ultimă perspectivă, arhitectura și urbanismul
de ritmul serial al construcțiilor izolate de locuințe colective [1]. Argumentul nu mai crează forme noi, ”funcționale”, ci reciclează tipurile existente,
suprem în sprijinul noului tip de oraș este cel al adecvării, în termenii constituite istoric, trans- formând locul, adăugând sensuri noi identității
eficienței tehnice și economice, la condițiile fundamental schimbate ale sale. Insula construită, strada și piața revin ca elemente morfologice ale
societății moderne. țesutului urban, chiar dacă in anumite cazuri aceasta reîn- toarcere, pozitivă
în sine, s-a făcut cu prețul degradării limbajului arhitectural prin plasarea lui
Punerea în aplicare a acestui model instrumental, elaborat în perioada
intr-o zonă atectonică, istoricista și simbolico-decorativă.
utopică a anilor 1920, în cursul reconstrucției postbelice a Europei – nu numai
în cazul cartierelor sau al orașelor noi, ci și în cel al unor intervenții în zone O fază ulterioară acestei revigorări a sensului locului și a conștiinței
istorice – a pus în evidență limitele principiilor arhitecturale și urbanistice patrimoniale o constituie reevaluarea critică a modernismului prin
moderniste și excesele tehnocratice induse de ele. integrarea limbajului său arhitectural – născut sub auspiciile universalismului
Contestarea, începând cu mijlocul anilor 1960, a tezelor funcționalismului nu – și a unor elemente specifice, sub variate aspecte: accidente topografice,
a însemnat însă și dispariția integrală a modelului său urban. Combinarea materiale tradiționale, vestigii istorice, semnificații culturale etc., sau ceea
construcției izolate, dezvoltată pe înălțime – derivată din ideologia ce, la începutul anilor 1980, a fost numit regionalism critic.
modernismului și din fascinația sa pentru americanism, dar și extrem de 1. Le Corbusier: Planul Voisin, Paris, 1925. Demolarea unei zone centrale a Parisului istoric și în- locuirea ei cu un ansamblu care 2. Hans Stimmann: Planul de reconstrucție al centrului, Berlinul de est, 1990. O intervenție în sens in- vers urbanismului modern-
afirmă voința modernistă a raționalizării absolute a teritoriului urban: separarea clară a funcțiunilor prin crearea unei rețele O idee echivalentă este cea a concilierii dintre inovație și continuitate prin ist al anilor 1950-1960: barele și turnurile construite izolat în zona centrală a Berlinului, distrusă la sfîrșitul celui de-al doilea război
eficientă în plan practic – cu ambalajul arhitectural spectacular – promovat ortogo­nale de circulații carosabile și concentrarea locuințelor în imobile-bară și imobile-turn, amplasate izolat în mari spații mondial, sunt demolate pentru a reconstitui mor- fologia urbană tradițională a orașului, întemeiată pe insule construite omogen,
de cinismul comercial al așa-numitului starchitecture – a furnizat instru- plantate. Strada dispare ca spațiu al contactelor sociale și devine un canal destinat circulației motorizate. practica proiectului urban, care apare în operațiunile din anii 1990-2000 de la cornișă, pe străzi și pe piețe delimitate prin fronturi continue.

108 109
(iii) Al treilea aspect care trebuie luat în considerare este elementul local Stratul primar [3], anterior mijlocului secolului al XIX-lea, este cel al unei așezări Stratul următor, care include a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul Stratul al treilea [6] aparține perioadei interbelice, care continuă direcțiile fazei
– morfologia urbană specifică a Bucureștiului, și în particular cea a zonei patriarhale și pitorești, dezvoltată spontan, cu o structură urbană laxă, cu secolului XX, este cel al unei perioade caracterizată de transformări radicale anterioare – bulevardul si construcția densă, în front continuu, generând insule
care constituie obiectul intervenției. Bucureștiul este un oraș recent, care rețea de străzi și parcelar neregulate, cu locuințe individuale joase, construite în direcția modernizării și occidentalizării Bucureștiului [5]. Acum au loc închise – și care are ca principală caracteristică creșterea accentuată a regimului
s-a dezvoltat rapid, pe parcursul a mai puțin de două secole, evoluând de la izolat. Un oraș – în fapt un mare sat – dificil de înțeles pentru un occidental. de înălțime și anularea aproape completă a percepției reliefului natural.
operațiuni urbane importante, prin care se trasează – în zona centrală și în
stadiul de așezare cvasi-rurală extinsă la cel de oraș european, dar pastrând Densitatea construcțiilor este mai mare în zona centrală, unde cele câteva partea de nord a orașului – bulevarde de tip european și se construiesc mai
însă, prin stratificarea multiplă și imaginea eterogena, semnele originii sale Dezvoltarea rapidă, în faze niciodată consumate complet datorită
artere comerciale importante – cu trasee sinuoase, urmând aceeași regulă multe edificii publice monumentale care urmează o stilistică arhitecturală
și ale succesivelor transformări pe care le-a suferit. circumstanțelor istorice și turbulențelor politico-administrative locale, pe de
morfologică ca și restul țesutului urban – sunt delimitate de fronturi continue vest-europeană, în care influența academismului francez este dominantă. o parte, adoptarea structurilor din beton armat și construirea speculativă
de clădiri, cu înălțimi ce nu depășesc două nivele [4].

3. Mahalaua Antim, 1856 (foto Ludwig Angerer). Densitatea și înălțimile reduse ale clădirilor fac posibilă percepția unui relief 4. Podul Mogoșoaiei, 1869 (foto Moritz Benedict Baer). O arteră comercială centrală care, ca și Calea Moșilor sau zona Curtea 5. Bulevardul Academiei și Piața Universității, 1910. Un început de structurare a teritoriului orașului prin crearea unor mari bule- 6. Bulevardul Magheru, anii 1940. Principalul bulevard al Bucurestiului interbelic combină o morfolo- gie urbană specifică orașu-
slab accentuat, dar totuși semnificativ, a vegetației masive și a turlelor edificiilor re- ligioase, unele amplasate pe dealurile situate veche, este mărginită de un parcelar dezvoltat în profunzime, exploatat printr- un regim dens de construire, prin curți interioare varde, cu trasee rectilinii și aliniamente de arbori, cu fronturi de clădiri con- struite în regim continuu, la cornișă. După aceeași lui clasic – construire pe aliniament, în regim continuu, cu înălțime relativ constantă și cu accentuarea colțurilor – cu tipologia
de-a lungul Dâmboviței. și pasaje. regulă a închiderii și regularizării geometrice a spațiului, se conturează câteva piețe publice din zona centrală: Piața Universității, arhitecturală a modernismului european al anilor 1920-1930.
Piața Palatului Regal, Grădina Atheneului.

110 111
caracteristică anilor 1920-1930, pe de alta, au condus la apariția în această A doua este cea care survine după 1977 și care este pusă în aplicare în anii Din suprapunerea / coliziunea acestor straturi multiple și foarte diferite au Bibliografie selectivă
perioadă a unor probleme spațiale și de imagine, care durează până astăzi: 1980 prin demolări masive în zona istorică și construirea așa-zisului ”centru rezultat structura urbană și imaginea de astăzi a centrului bucureștean. Ele LE CORBUSIER - L’Urbanisme, 1925
rupturile de scară și de volum datorate amplasării unor imobile moderne, civic”, cu Bulevardul Victoria Socialismului și Casa Republicii în prim plan. îi dau un caracter ete- roclit la o scară de ansamblu, dar cu evidente zone ROSSI, Aldo - L’architettura della citta, Milano, 1966
cu multe nivele, în masa dominantă a unui fond construit vechi, cu înălțime Această operațiune a combinat o at- itudine de tip tabula rasa modernistă – locale de coerență, care exprimă uni- tatea stilistică a unei perioade sau o
VIDLER, Anthony - The Third Typology, în Oppositions 7, 1977, extins în Rational Architecture:
redusă. în mod evident un vestigiu asociat ideologiei comu- niste a ”conducătorului ” anumită voință de regularizare. The Reconstruction of the European City, Brussels, 1978
– cu regulile urbanismului clasic (axe urbane, fronturi închise de clădiri, piețe
Prin relaxarea regulamentului de urbanism al Planului de sistematizare din definite geometric) și – probabil și sub influența nefastă a postmodernismului A opera în zonele istorice ale Bucureștiului și, cu atât mai mult, la contactul
FRAMPTON, Kenneth - Towards a Critical Regionalism: Six Points for an Archi- tecture of
Resistance, în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic: Essays on Postmodern Cul- ture, Seattle,
1935, se urmărea ca acest mod de a interveni în oraș să se generalizeze, ceea istoricist, la modă în acel moment și intens promovat de unele din revistele unor morfologii urbane și tipologii arhitecturale divergente, este o sarcină 1983
ce ar fi dus la dispariția completă a straturilor anterioare și la transformarea internaționale de arhitectură – cu un limbaj arhitectural care pervertește dificilă, dar provocatoare. Neregularitățile parcelarului, juxtapunerea scărilor CROSET, Pierre-Alain - Architettura come modificazione, în Casabella no. 498- 499, ianuarie-
Bucureștiului într-un oras în întregime ”modern”; izbucnirea războiului a tradiția clasică. ferbruarie 1984
și elementelor conflictuale, car- acterul eterogen al arhitecturii etc. sunt
oprit însă această evoluție. In același timp, tre- buie observat și faptul că
constrângeri dar, chiar din acest motiv, pot fi și puncte de plecare pentru FRAMPTON, Kenneth - Das Projekt der Moderne und die Spätmoderne Grosstadt: Berlin
respectarea unor principii simple ale urbanismului clasic – re- tragere, 2000, în Vittorio Magnano Lampugnani, Romana Schneider (ed.), Ein Stück Großs- tadt als
aliniere, definiția clară a spațiului – și o foarte bună stăpânire a limbajului soluții ”puternice”, ieșite din rutina unor rezolvări plate, convenționale, cum Experiment Planungen am Potsdamer Platz in Berlin, Stuttgart, 1995
arhitectural, indiferent care ar fi fost el, au limitat efectele unor intervenții în ar putea fi, de pildă, cele care respectă docil mecanica unui regula- ment de
mod evident ac- centuat speculative. urbanism. Ceea ce nu înseamnă însă că ideea de regulă nu trebuie avută
în vedere sau că excesele trecutului pot să justifice – așa cum se încearcă
Ultimul strat este cel al perioadei postbelice, care include două atitudini
uneori, invocându-se ar- gumentul precedentului – abuzurile prezentului.
complet diferite față de oraș, una centrată pe continuitate, cealaltă pe
ruptură. Limbajul arhitectural modern – utilizăm termenul de limbaj în sens generic,
pentru că în fapt există mai multe tradiții moderne – are, prin ”neutralitatea”
Prima este cea a unei politici urbane echilibrate, caracteristică anilor 1950-
1960, în care, pe de o parte, se continuă anumite intervenții începute înainte lui, calitatea / capaci- tatea de a integra tensiunile unei realități urbane
de război în perimetrul central – prin completarea fronturilor unor bulevarde complexe, de a găsi formule de mediere, de a (re)stabili continuitatea între
[7] și ale unor spații publice importante – și, pe de altă parte, se construiesc, diferite straturi istorice și morfologii spațiale.
la limita orașului sau dincolo de ea, mari ansambluri de locuințe colective
Dan MARIN, septembrie 2017 (2015)
care urmează principiile urbanismului funcționalist, cu o arhitectură în
general de buna calitate. Se poate afirma ca în această perioadă centrul
Bucureștiului a fost protejat. 7. Bulevardul Magheru, anii 1960. Parcele libere, rămase neocupate în perioada de dinainte de război – aici, cele de lângă blocul
Wilson si blocul Malaxa-Burileanu – sunt construite ”contextualist”, urmând regulamentul intervențiilor interbelice, într-un limbaj
modernist revizuit care dă bulevardului un caracter unitar.

112 113
atelier

39
Şef lucrări dr. arh. Dragoş Perju
Șef de lucrări dr. arh. Sergiu Petrea
p.o. drd. arh. Silviu Preda

Spațiul public – Arhitectura publică

T
ema generală a primului semestru din anul III ne propune ca obiectiv
de studiu abordarea și înțelegerea relației dintre contextul urban și
arhitecură având ca idee centrală spațiului public.
Prin spațiu public înțelegem atât relația arhitecturii cu orașul, primul
filtru către stradă și vecinătatea imediată fiind fațada, cât și calitatea publică
a spațiului interior. Dacă fațada ține de spațiul public și în cazul locuinței,
spațiul interior trebuie tratat tot din perspectivă publică în cazul temei de față,
aproape reprezentând un proiect în sine.

Pornind de la tema cadru am ales ca amplasament un teren situat în centrul


Bucureștiului, în zona fostului Cartier Evreiesc. Peisajul urban este unul
destructurat însă, așa cum amintesc documentele istorice, aici se afla un
cartier cu locuințe și locuri frumoase, important în viața orașului interbelic.

Proiectele de sistematizare de la începutul anilor 1980 au făcut ca repere


importante să dispară și este necesar ca, prin arhitectură, să punem în
echilibru atât memoria locului cât și caracteristicile orașului contemporan.

Terenul ales are o suprafață de aproximativ 500 mp iar funcțiunea propusă


studiului în cadrul temei de atelier este aceea de hostel, reprezentând pasul
dinspre locuința privată către „locuința publică - temporară”. Suprafață
desfășurată a construcției va fi de minim 800 mp și aveți liberatatea de
a contura programul de arhitectură, pornind de la loc și având ca obiectiv

114 115
atelier

31 E
Șef de lucrări dr. arh. Vladimir Nicula
Șef de lucrări dr. arh. Marian Iliescu

principal arhitectura și relația acesteia cu orașul.

Deoarece este un exercițiu scurt, de 6 săptămâni, ce are ca scop înțelegerea


arhitecturii în raport cu problemele de ansamblu ale Bucureștiului în
contextul orașului contemporan și, în special, cu vecinătatea imediată, vă
Project no. 1 – VITRA-ROMANIA HEADQUARTERS
propunem ca metodă de lucru cercetarea prin proiect.
6 weeks, individual project, studio evaluation

T
Considerăm că este posibil ca studiul teoretic și exercițiul prin proiect
trebuie să meargă în paralel, completându-se reciproc, desenând încă de la he first semester of the 3rd year has as main objective for study
începutul proiectului. the place of architecture and public space in configuring the city.
Având aceste argumente, proiectul poate fi înțeles deopotrivă ca proces cât Consequently, the study will search for understanding the connection
și supus unei judecăți la final studiului. between context, architecture program and the spatial-constructive
concept of the building.
Peter Raisbeck1, arhitect și profesor la Universitatea din Melbourne,
concluzionează într-un articol publicat recent că doar proiectând și apoi
spunând că aceasta reprezintă cercetare nu este suficient. Acesta consideră The main goals of the semester are:
că, în aceeași măsură, varianta inversă este le fel de adevărată.
• Understanding the public meaning of architecture, the ethical dimension
șef de lucrări.dr.arh. Dragoș Perju of our profession and of the complex relations between architecture and
the city, using the project as an instrument;

• The active understanding of the architectural program and of the design


process;

• Exploring the spatial complexity and the relations between spaces with
different sizes, roles and significances, within a coherent architectural
ensamble.

1. Raisbeck, Peter, publicat pe 25 iulie 2017, accesat pe 1 august 2017. https://peterraisbeck.


com/2017/07/25/the-research-paradox-for-architects-what-is-design-research/

116 117
Intro Program and opportunity description amendment to the program will be accepted for a reasonable argumentation 1st Floor total: 585 m2
in the architectural solution. Circulations (incl. stairs) 40 m2
In order to achieve the above mentioned goals, the 1st project already As already mentioned, the program is targeted for a very particular use Toilet 10 m2
provides our students with the very complex, yet challenging task of of the proposed building. The beneficiary proposed for this project is a This is because the students must first of all question the program and its Foyer+Lounge-bar 240 m2
designing a public building in an urban environment. Swiss based international company - Vitra. As mentioned in their mission opportunity and then challenge it: Multimedia/Conference Room 180 m2
statement, their goal is “dedicated to improving the quality of homes, offices Storage 10 m2
Defining what public actually means can easily trigger a very long and What is the relationship between the different spaces of the building? What Pantry 5 m2
and public spaces through the power of design. Creating innovative products
painstaking discussion and the same goes for tracing the thin line between type of usage does this building imply? What are the most characteristic Presentation Office 85 m2
and concepts with a great design is Vitra’s essence. They are developed in
public and private realm. However, it was our decision to propose for this features of the activity of Vitra and how should these be reflected in the
Switzerland and installed worldwide by architects, companies and private
exercise a very specific program, which will, in the end, offer the chance for way the building functions? Is this building a proper solution for Vitra 2nd Floor total: 535 m2
users to build inspirational spaces for living, working and shopping as well
a building as open and as accessible to the public as possible. Of course, the requirements?  Circulations (incl. stairs) 40 m2
as for public areas. [...] A family business for eighty years, Vitra believes in Toilet 10 m2
dimensions of the proposal were not supposed to be too big, as this is the lasting relationships with customers, employees and designers, durable
first exercise of this type for the 3rd year students. Nevertheless, we believe Storage 10 m2
products, sustainable growth and the power of good design.” Space allocation (recommendation) Pantry 5 m2
the exercise will compensate for its moderate dimensions with its complexity
Offices 415 m2
and, potentially, a keen understanding of what context compliance really is. Actually, increasing their area of impact is one of the strategies Vitra proposes Meeting Rooms (2x) 40 m2
for all its partners worldwide. Opening local subsidiaries is also included in Technical spaces 50 m2
Thus, the scenario we are suggesting implies that a financially powerful, but Basement total: 970 m2
this strategy, for more than 4 years now. This will allow for local architects Parking places 900 m2
also design-aware private beneficiary - an international company - initiates and designers to take part in the Vitra process and also provide their input Technical spaces 70 m2 Estimated no. of people total: 175
the construction of a building for it own usage. The project location as well as in developing new solutions to increase the quality of the built environment.
the space allocation diagram are chosen & drafted to the very specific needs It is also a mean to create awareness for the benefits of good / exceptional Ground Floor total: 585 m2
of this beneficiary. The particularity of its bussiness activity relies in the fact design, hence public conferences and events are also involved. Reception 160 m2
that it is particularily oriented towards the public. Thriving for high-quality Cafeteria 140 m2
in the design and execution of its products, yet simultaneously configuring The building will have to contain spaces for work, archive, presentations, Toilet 10 m2
Site description
an interactive, community challenging and especially friendly environment product releases, reception of guests and general public. It will also include Bicycle parking 10 m2 The site is located in central Bucharest, on Dumbrava Rosie no. 13, 1st
is one of the main missions of this company, from which in fact benefits spaces for a general good functioning and accesibility in accordance with the Circulations (incl. stairs) 65 m2
District, in the vicinity of several important areas of the city: Piata Romana,
everyone.  latest prescriptions for a sustainable and environment friendly intervention. Storage 10 m2
Dacia Blvd, Ioanid Park, Gradina Icoanei Park etc. Furthermore, Dumbrava
Lounge-bar 140 m2
Below, you will find a list with the main activities that can be found in the Kiosk 50 m2 Rosie, in particular, is a street defined by an exquisite quality of its built
imagined building and their potential surfaces. However, as in any school environment: a number of large sized old family houses, that are now
exercise, this has to be taken as a book of reference and not as a norm. Any occupied by companies or diplomatic legations. Among the architects who

118 119
designed buildings on this street, we must mention I.D. Berindey (at no. 4, The Plot
5, 7 and 9) and Dimitrie Hârjeu (at no. 10). The historical and architectural
significance of the area is also recognized institutionally by its inclusion in The plot currently belongs to the Swiss Embassy in Bucharest, according
the list of protected areas in Bucharest (see list of protected areas approved to a concession contract for 99 years. Although an initiative for building a
with HCGMB no. 279/2000). Also, most of the above mentioned existing new embassy headquarters has been announced for some time, no project
buildings are listed as monuments. has been developed yet. Given the fact that this is merely a school exercise,
we take the opportunity to address the site as it currently is - free of any
More specifically, the proposed site is located within the boundaries of buildings. And since it belongs to the Swiss Confederation, we consider that
Protected Area no. 70 - Parcul Ioanid, benefitting from a maximum degree a swiss company may as well occupy the plot for educational purposes.
of protection. Since the exercise is supposed to bring the students as close
to a real-life situation as possible, all the requirements described in the The plot has a total surface of 1.298 m2. It is located at the junction of
Protected Area Regulation (see annex) must be considered when drafting Dumbrava Rosie and Aurel Vlaicu streets, i.e. on the corner. It has an “L”
the current project. However, the students must also inquire the purpose shape, with the longer side on Aurel Vlaicu. Its maximum dimensions are ca.
and meaning of the protected area: 25 x 46 meters. According to the protected area regulations, the main urban
indicators for this plot are:
Why is the area protected? What is the area protected from? Are all the given
regulations specific enough? Are the boundaries correctly delineated? What Land Occupancy Percentage (POT) 60%
is the specificity of the area in comparison with its surroundings? Is there
Land Usage Ratio (CUT) 1,8
any particular identity of the area, and if so, how would you define it?
Maximum height accepted: 10 meters
Also, the students must consider other characteristics of the site: history,
social structure, demography and usage. If possible, they should observe and Minimum height accepted: 7 meters
provide an overview of the current condition of the adjacent neighborhoods:
On the Western side, the plot is adjacent to a blind wall belonging to the
What are the demographics? What are building types and uses that define building at no. 11 (see picture below). The size, shape and exact geometry of
the community? How are they projected to change in the near future? this blind wall will have to be assessed and included in the project, since the
joining of the new building with the old along the blind wall is mandatory.

Other particular conditions of construction are described in the protected


area regulation. Please consult them thoroughly.

Img. 01 - excerpt from the Protected Area no. 70 regulation Img. 02 - photo of the blind wall at Dumbrava Rosie no.11
120 121
Identity References
De Botton, Alain -The Architecture of happiness, Vintage Books, a division of Random House
Each urban structure or artifact has an identity. The meaning of an object Deliverables Inc., New York, 2006
can be explicitly identified (as in posting a sign) or its meaning can be accrued
The drawings will be delivered in A2 format or 50x70 cm, containing all Gehl, Jan - „Oraşe pentru oameni”, IglooMedia, 2010
over time through repeated use [...]. The meaning of a structure / object can
the representations necessary for a good and complete description of the Jacobs, Jane - The Death and Life of Great American Cities , Vintage Books, a division of
also evolve out of its relationship to an existing typology. Random House Inc., New York, 1992
proposal:
More so, the students will now have to understand and provide a clear Lai, Jimenez - Citizens of No Place, an architectural graphic novel, Princeton Architectural
• A synthetic presentation of the urban context, of the project evolution Press, New York, 2012
response to an existing context. The identity of the proposed object is thus
and of the general concept of the solution; http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-B.pdf
put in relationship with something bigger and pre-existent.
• Site plan – scale 1:500; https://ocw.mit.edu/courses/architecture/4-104-architectural-design-intentions-spring-2004/
How will passers-by know the identity and purpose of the proposed assignments/
structure? Is there a sign or should there be a sign? Are the interior activities • Ground Floor Plan (including the whole plot, with all the exterior fit-out http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/z_protejate_aprobate.php
somehow revealed to the outside? Is there something about the shape, form, proposal) – scale 1:100; https://www.vitra.com/en-un/home
and organization of your structure which identifies itself with its “Typology”?
• (all) Floor Plans – scale 1:100;
The separation between the public and private realm in our society is
continually challenged. The gradation of most public spaces to most private • 2 typical Cross-Sections – scale 1:100; prep. by Lect. Dr. Arch. Vladimir Nicula
spaces has dissipated in our culture (overhearing a very private cell phone
• Facades (with the adjacent street front elevations) – scale 1:100;
conversation spoken at high volume in a public space like a train, or airport).
The Vitra Headquarters offers the possibility of public spaces within an area • Explanation schemes, conceptual sketches, diagrams, photo collages,
initially designed for a more private use, but which has changed over time. perspective views and/or any other representations necessary for
understanding the proposal.
What is the present delineation and gradation of public and private spaces?
Which spaces have uses or services shared by the general public and which It is mandatory to also deliver a scale model of the proposal, in 1:100,
not? How is privacy defined in/by the new building? What is the relation included in the general site model of the studio.
to the neighboring buildings? Is it defined by location, controlled access,
change of materials, transparency / opacity etc? How does scale affect this
perception?

122 123
3
Locuinţe colective în Bucureşti

1. Argument

Î
n contextul mai amplu al studiului temelor de locuire iniţiate în anii 1
si 2 şi în continuarea firească a acestora, al doilea semestru din anul 3
abordează un program de locuire cu o complexitate sporită: locuirea
colectivă.
Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere
de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel
urban a dus la schimbări esenţiale în structura oraşelor şi a societăţii. Astfel,
este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a oraşului
Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerdà
şi la tot ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operaţiuni urbane
majore, dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii de
secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspecte pozitive şi negative,
SEMESTRUL II (6)
transformările masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada
comunismului: urbanizarea forţată, centrele civice, cartierele-dormitor etc.
PROIECTUL 3

Credite ECTS: 4 +8 2. Obiective


Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective în interiorul
Durata: 6 + 8 săptămâni unui oraş generează modificări semnificative la nivelul structurii urbane şi
implicit la nivel social. Locuinţa colectivă aduce mase mari de oameni într-un
Evaluare : Atelier/ Comisie spaţiu limitat, generând densitate şi producând, aşadar, schimbări importante

124 125
la nivelul zonei şi a locuitorilor acesteia. De aceea, obiectivul major al acestui 3. Conţinutul studiului Suprafeţele utile ale apartamentelor (incluzând spaţiile exterioare acoperite cadrul ansamblului va fi de asemenea stabilită individual de fiecare echipă,
studiu este relaţionarea deplină cu oraşul şi cu locuitorii săi. Prin asta aferente apartamentului: balcoane, logii, terase) nu vor depăşi: dar cu o pondere ce nu va depăşi 20% din suprafaţa construită desfăşurată
înţelegem, simultan: Pentru acest studiu propunem un amplasament situat în Bucureşti, cu acces alocată programului de locuire.
• 40 mp - apartamente cu 1 cameră;
din Bd. Ferdinand şi din str. Horei, situat într-o zonă protejată a oraşului.
a. o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate la Terenul are o suprafaţă de 1920 mp, are o formă neregulată în plan, este • 60 mp - apartamente cu 2 camere; Atât pentru locuire, cât şi pentru funcţiunile complementare acesteia,
nivelul structurii urbane şi sociale; • 80 mp - apartamente cu 3 camere; după caz, vor fi prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare necesare,
liber de construcţii şi este plat.
dimensionate şi configurate în conformitate cu legislaţia actuală din
• 100 mp - apartamente cu 4 camere.
b. un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp în funcţie de Fiind situat în zona centrală a oraşului, terenul beneficiază de toate România. Se vor respecta normele de igienă, umbrire / iluminare şi ventilare
dinamicile sociale; utilităţile şi serviciile publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale naturală a locuinţelor, precum şi normele de protecţie la incendiu, protecţie
apartamentelor, după cum şi modul de distribuţie al acestora în cadrul civilă, trafic şi siguranţa circulaţiei. De asemenea, o importanţă deosebită se
electricitate, gaze).
c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii. ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă. Cu toate acestea, va acorda configurării zonelor verzi, a spaţiilor neconstruite publice, semi-
Ansamblul de locuinţe colective proiectat va fi dezvoltat de către un intervenţiile propuse vor impune un standard de confort mediu raportat publice comunitare şi a celor private aflate în folosinţa locatarilor.
Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de la nevoile contemporane, evitându-se aşadar configuraţiile funcţionale,
investitor privat şi / sau de către o instituţie a Statului (Primărie, Agenţie
proiectare este analiza critică a contextului în care se va interveni. Aceasta tipologice şi spaţiale specifice, spre exemplu, locuinţelor sociale ori altor
pentru Locuinţe, Minister etc.) Reglementările urbanistice (accese, retrageri,
va lua în considerare atât configuraţiile spaţiale, cât şi particularităţile forme de locuire colectivă neadecvate contextului în care se află. Se vor evita 4. Condiţii de redactare
aliniamente, POT, CUT, H max. etc.) ce vor fi aplicate în proiect vor fi
antropologice ale locuirii din zonă – prezente, trecute (în măsura în care deopotrivă şi soluţiile care, pur şi simplu, nu se încadrează în categoria locuirii
stabilite individual de fiecare echipă de studenţi în urma analizei de sit şi Proiectul va fi elaborat în 2 faze de studiu:
sunt relevante) şi viitoare (imaginate). Datele obţinute şi procesate în urma colective, eludând astfel datele de temă. O atenţie sporită va fi acordată
a unei documentări cât mai temeinice. Pentru aceasta, se vor consulta şi flexibilităţii apartamentelor, astfel ca acestea să poată evolua în timp.
acestei analize vor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie, care
regulamentele urbanistice zonale în vigoare.
ulterior vor fundamenta proiectul.
„Spaţiile comune” – cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă de la uşa Faza 1 - Locuinţe colective: studiu urbanistic şi de soluţie
Numărul de apartamente propus va fi stabilit în urma studiului de soluţie, apartamentului până în stradă – vor căpăta valenţe multiple, fiind considerate
În plus faţă de aspectele enunţate mai sus, atât la nivel de ansamblu, cât şi 4 credite, 6 săptămâni – jurizare în atelier
de la caz la caz, însă nu va fi mai mic de 35. mai mult decât nişte simple circulaţii, conlucrând cu unităţile locative şi cu
la nivel de detaliu, soluţiile propuse vor trebui să răspundă cât mai complet,
spaţiile exterioare într-un sistem interconectat. Se recomandă ca parcursul Instrumente:
coerent şi corect cerinţelor de bază: Ansamblul va conţine apartamente cu 1, 2, 3 şi 4 camere, ponderea acestora omului din apartament până în stradă să fie o experienţă spaţială şi socială
în cadrul ansamblului fiind: • documentare: oraş, istoria locului, locuirea colectivă în general;
- spaţial-funcţionale; în sine.
• 20% - apartamente cu 1 cameră; • lectură critică: contextul urban şi social, istoria locului şi posibilităţile de
- structural-constructive; În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie dezvoltare;
• 40% - apartamente cu 2 camere; de scenariul propus prin fiecare soluţie, vor putea fi introduse şi alte • viziune: conceptul viitorului proiect.
- comercial-economice; • 30% - apartamente cu 3 camere; funcţiuni complementare locuirii. Ele pot avea mai multe roluri, ca extensii
• 10% - apartamente cu 4 camere. ale locuinţei sau ca spaţii de articulare cu spaţiul public al oraşului, pot fi Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:
- de eficienţă energetică. comerciale sau necomerciale. Şi în acest caz, distribuirea acestor spaţii în • fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu:

126 127
• analiza contextului urban existent; • două secţiuni caracteristice prin întreg ansamblul (sc. 1:100); • corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale, atât
• setul de concluzii obţinute în urma acesteia; • planul unui nivel suprateran dintr-un tronson reprezentativ, cu secţiune la nivel de ansamblu, cât şi la nivel de detaliu;
• strategia de intervenţie propusă. şi faţadă aferente, redactate la nivel de proiect de execuţie şi cu marcarea • corectitudinea redactării şi gradul de detaliere al pieselor desenate şi al
doar a mobilierului fix (sc. 1:50); machetelor.
• plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500), planuri şi secţiuni care să
ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic al intervenţiei (sc. 1:500 - sc. • detaliu de travee: plan, secţiune caracteristică, faţadă aferentă (sc. 1:20);
1:200); • o perspectivă generală detaliată, din care să rezulte scenariul urban 5. Bibliografie
• machetă (sc. 1:500 sau sc. 1:200) propus, atmosfera, materialitatea proiectului şi relaţia cu vecinătăţile;
Frampton, Kenneth – „Modern architecture: a critical history”, Thames & Hudson, Londra,
• o machetă detaliată, incluzând amenajarea spaţiilor neconstruite (sc. 1992
Macheta individuală (sc. 1:500 - 1:200) va fi integrată într-o unică machetă
1:100).
de ansamblu, care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de Macey, David – „Dictionary of Critical Theory”, Penguin Books, Londra, (2001) 2014
către fiecare atelier. Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare, la jurizarea acestei Rossi, Aldo – „L’architettura della città”, CittàStudi Edizioni, Torino, (1966) 2008
faze de proiect vor fi aduse planşele şi macheta predate şi notate la Faza 1. Virilio, Paul – „L’espace critique”, Christian Bourgois Editeur, 1984

Faza 2 - Locuinţe colective: studiu detaliat La ambele faze de proiect, pot fi predate şi alte piese desenate sau machete, Gausa, Manuel – „Housing: new alternatives - new systems”, Actar, Barcelona, 1998
însă numai dacă acestea vin în sprijinul unei mai bune înţelegeri a soluţiei. Jacobs, Jane – „The Death and Life of Great American Cities”, Vintage Books, (1961) 1992
8 credite, 8 săptămâni – jurizare în comisie
Gehl, Jan – „Oraşe pentru oameni”, IglooMedia, 2010
Instrumente: Ambele faze de proiect vor fi elaborate integral în echipe de câte 2 studenţi.
Ca excepţie, pentru fiecare grupă se admite un singur caz de lucru individual Biciuşcă, Florin – „Experimentul Căţelu”, Paideia, 2007
• documentare: structură, materiale şi tehnici constructive, organizări sau într-o echipă de 3 studenţi, atunci când numărul studenţilor din *** - „Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006
funcţionale (apartamente, spaţii comune, spaţii exterioare), detalii
respectiva grupă este impar. Astfel, la ambele faze, diversitatea soluţiilor va *** - monografii: Le Corbusier, Duiliu Marcu, Horia Creangă
constructive;
reflecta în mod riguros numărul echipelor de studenţi. *** - monografii „El Croquis”: Steven Holl, OMA, Alvaro Siza, David Chipperfield etc.
• detaliere: materialitate, spaţialitate, sisteme constructive, organizări
funcţionale, spaţii private, semi-private şi publice, sisteme de suport ale *** - colecţia revistei „Zeppelin”, 2005 – 2017
locuirii (instalaţii şi anexe).
5. Criterii de evaluare şi notare ***- colecţia revistei „Arhitectura”, 1950-1990

Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă: *** - arhiva concursului Europan - http://www.europan-europe.eu
În evaluarea proiectului, se va ţine cont, în egală măsură, de:
• plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500); Întocmit:
• maturitatea şi realismul demersului;
• planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane complet mobilate şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu
(sc. 1:100); • integrarea noii intervenţii în contextul dat;
• toate faţadele, dintre care cele stradale vor cuprinde şi vecinătăţile (sc. 1:100); • calitatea arhitectural-urbanistică a ansamblului, relaţia cu oraşul; asist. dr. arh. Mihnea Simiraş

128 129
N
130 131