Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Problema:
Entitatea SRL ,,Uropam,, este o întreprindere care se ocupă de fabricarea încălțămintei.
Utlizînd datele inițiale din tabelul ,determinați indicatorii necesari.Apoi folosind metoda
substituției în lanț efectuați calculul factorilor generali și detaliați asupra modificării volumului
producției fabricate.Formulați concluzii corespunzătoare.
Concluzii:
În cadrul întreprinderii a avut loc un decalaj semnificativ între Volumul producției fabricate
programat și Volumul producției fabricate real , fiind o pierdere teoretică de mai mult 1 milion de lei ,
fapt datorat probabil de scăderea numărului de muncitori din cadrul companiei cu 10 persoane , dar și
de scăderea numarului de zile lucrate , aceștia muncind cu 3135 zile mai puțin decît în timpul planificat.
1
Nr.calc nr. factorii VPF factorii rez.inflaț. denum.
substituț. Ns Ws mii lei factor
A B 1 2 3 4 5 6
1 0 281 55793,594 15678 x x x
16124,348-
2 1 289 55793,594 16124,348 15678 446,348 ΔNs
14576-
3 2 289 50435,986 14576 16124,348 -1548,348 ΔWs
Total x x x x x -1102 x
Cocluzii :
În baza rezultatelor obţinute se poate constata că majorarea productivităţii medii a unui salariat
faţă de nivelul programat a fost determinată de influenţa pozitivă a factorului 1 (ΔNs) care a
contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 446,348 lei. În același timp , sub influenţa
negativă a factorului 2(Ws ) indicatorul rezultativ s-a redus cu 1548,348 lei. Astfel, dacă ponderea
muncitorilor în numărul total al salariaţilor din activitatea de bază va atinge nivelul programat,
productivitatea medie a unui salariat se va majora suplimentar cu 1548,348 lei .
Nr.ca factor factor rez.infl denu
nr. VPF
lc ii ii aț. m.
substit
Ns Pm Z h Wh mii lei factor
uț.
A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9
75,08 226,3 7,2561 45,23
1 0 281 15678 x x
89 6 97 75 x
75,08 226,3 7,2561 45,23 16124,3 446,30
2 1 289
89 6 97 75 02 2 /\Ns
-
69,55 226,3 7,2561 45,23 14934,9
3 2 289 1189,3
01 6 97 75 21
81 /\ Pm
69,55 231,7 7,2561 45,23 15288,5 353,64
4 3 289
01 2 97 75 67 6 /\ Z
69,55 231,7 7,3736 45,23 15536,0
5 4 289 247,44
01 2 36 75 07 /\ h
-
69,55 231,7 7,3736 42,44
6 5 289 14576 960,00
01 2 36 21
7 /\Wh
x x x x x x x x x -1102 x
Concluzii :
în baza rezultatelor obţinute putem constata că sporirea volumului producţiei fabricate faţă de
nivelul programat a fost asigurată de influenţa pozitivă a factorilor (ΔNs),(ΔZ) şi (Δh) care au
contribuit la majorarea indicatorului rezultativ . Totodată, sub influenţa negativă a factorilor
(ΔPm) şi (ΔWh) indicatorul rezultativ s-a redus semnificativ . Astfel, dacă vor fi înlăturate
pierderile de timp atât în om-zile, cât şi în om-ore, astfel crecînd produtivitatea muncii , la fel și
volumul producţiei fabricate se va majora suplimentar .
2
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică
funcționari 46 45 52 -1 6 7
Concluzii :
Examinând asigurarea întreprinderii cu resurse umane faţă de nivelul programat, se observă o
majorare a numărului efectiv al salariaţilor în total cu 8 persoane, inclusiv al personalului din
activitatea de bază - cu 8 persoane însuşi faptul majorării personalului din activitatea de bază
poate fi apreciat pozitiv, în continuare este necesar să se acorde o atenţie deosebită structurii
personalului activităţii de bază care se divizează în două categorii semnificative: muncitori şi
funcţionari. Din tabel rezultă că numărul mediu scriptic al muncitorilor s-a redus cu 10
persoane, iar numărul funcţionarilor s-a majorat cu 7 persoane însă pentru o apreciere mai
obiectivă este necesar de ţinut cont că abaterea absolută la categoria de muncitori nu va fi
justificată, dacă nu se va lua în consideraţie gradul de îndeplinire a programului de producţie.
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal din activitatea de bază după vechimea în
muncă
vechime
Categorii de personal din Vechimea în tot.angaja a medie
activitatea de bază muncă ți
10
- 15 20 25
1- 5- 14 - - - 3
-1 4, 9, , 19 24 29 0 x x
2, 3
1 5 7,5 12 17 22 27 0 x x
funcționari 8 10 10 6 3 4 3 2 46 10,71
10
total angajați 137 62 7 47 16 11 5 5 267 6,301
Concluzii :
De obicei, cu cât vechimea medie în muncă a personalului întreprinderii este mai mare, cu atât
stabilitatea cadrelor este mai bună, ceea ce constituie un moment pozitiv. în baza datelor din
tabelul se poate constata că vechimea medie în muncă la întreprinderea analizată la categoriile
"muncitori şi "funcţionari" se află în limita rezonabilităţii favorabile pentru desfăşurarea unei
activităţi de producţie pe o perioadă durabilă.
3
Balanţa timpului de muncă
Anul de gestiune
pentru un
Indicatori muncitor pentru toți muncitori
prog efectiv ab. prog efectiv abaterea
Nr. de muncitori x x x 211 201
A 1 2 3 4 5 6
Fond de timp calend 365 365 77015 73365 -3650
Zile de odihnă și sărb. 99 103 10 20889 20703 -186
fond de timp max. disp. 266 262 -4 56126 52662 -3464
absența de la lucru 47 49 2 9917 9849 -68
concedii anuale 33 35 2 6963 7035 72
concedii de studii 1 2 1 211 402 191
concedii medicale 2 4 2 422 804 382
concedii fară plată 11 8 -3 2321 1608 -713
fond de timp utilizat 219 213 -6 46209 42813 -3396
Concluzii:
Conform datelor din tabelul , fondul total de timp efectiv utilizat pe parcursul anului de gestiune
s-a majorat faţă de nivelul programat cu 3650 zile . Totodată, gradul de utilizare a fondului
maxim disponibil s-a redus faţă de nivelul programat cu 3464 în acest caz în perioada raportată
timpul neutilizat a sporit faţă de nivelul programat. Examinând cauzele care au provocat aceste
abateri negative, observăm că în primele trei cazuri întreprinderea a redus timpul neutilizat faţă
de nivelul programat. Şi numai concediile fără plată care practic n-au fost programate au majorat
timpul neutilizat.
Date iniţiale privind analiza factorială a fondului de timp utilizat
Concluzii :
Din tabelul rezultă că fondul de timp efectiv utilizat pe parcursul anului de gestiune s-a redus faţă de
nivelul programat cu 3135 om-ore. Această abatere a fost determinată de influenţa următorilor trei factori:
1) modificarea numărului mediu scriptic al muncitorilor,
2) modificarea numărului de zile lucrate de un muncitor pe an;
3) modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor.
Primii doi factori sunt cantitativi, iar ultimul, numai în acest caz, ca excepţie, îndeplineşte rolul factorului
calitativ. Influenţa acestor factori asupra modificării indicatorului rezultativ se determină prin metoda
diferenţelor absolute
4
Analiza generală a productivităţii muncii
in % față
Indicat. Anul de gestiune de
progr efectiv abaterea program
Volum prod.fabricate 15678 14576 -1102 7,02
Concluzii:
Din tabelul rezultă că la întreprinderea analizată productivitatea medie anuală a unui salariat,
precum şi a unui muncitor s-a micșorat faţă de nivelul programat respectiv cu 5357,608 lei și
1785,905 lei , ceea ce constituie un deficit, însuşi faptul că ritmul de scădere a volumului
producţiei fabricate depăşeşte ritmul sporirii personalului din activitatea de bază, inclusiv la
categoria de muncitori, arată modificările negative menţionate recent.
Baza informaţională pentru analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie
5
Calculul influenţei factorilor generali asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de
producţie
Concluzii:
în baza rezultatelor obţinute se poate constata că randamentul mijloacelor fixe de producţie a
sporit faţă de nivelul programat sub influenţa pozitivă a factorului (Δppa) care a contribuit la
majorarea indicatorului rezultativ cu 8,95 lei. În mod interesant , sub influenţa negativă a
factorului (Δrmf ), indicatorul rezultativ s-a redus cu aceiași sumă de 8,95 lei. Rezultatele
analizei factoriale dau posibilitate să deducem că întreprinderea în cauză dispune de rezerve
interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă ponderea părţii active a
mijloacelor fixe de producţie va atinge nivelul programat, randamentul acestor mijloace fixe nici
nu se va majora, dar nici micșora , rămînînd la nivelul 0.
Calculul influenţei factorilor detaliaţi asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de
producţie
factori denum
nr. factorii rez.inflaț.
i .
substitu
Ppa Vu Dh Ph Rmf factor
ț.
B 1 2 3 4 5 7 8 9
50,248
0 21883,33 2175,738 20,0161 1,0523 x x
7 x
54,747 5,505483
1 21883,33 2175,738 20,0161 1,0523
5 9 ΔPpa
54,747 3,557042
2 21280 2175,738 20,0161 1,0523
5 8 ΔVu
54,747 0,927995
3 21280 2032,2 20,0161 1,0523
5 1 ΔDh
-
4 54,747 21280 2032,2 19,1267 1,0523 8,830732
5 1 ΔPh
54,747 1,101251
5 21280 2032,2 19,1267 1,0606
5 9 ΔRmf
2,261041
x x x x x x
6 x
6
Concluzii :
Din tabel rezultă că majorarea randamentului mijloacelor fixe de producţie faţă de nivelul
programat a fost determinat de influenţa pozitivă a factorilor (Δppa), (Δ1/Vu),(Δ Rmf), şi (ΔDh)
care au contribuit la sporirea indicatorului rezultativ .Concomitent, sub influenţa negativă a
factorilor (ΔPh), indicatorul rezultativ sa redus respectiv cu 0,0424 şi 0,0210 lei. Deci,
rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că întreprinderea în cauză dispune de
rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă ponderea părţii active
a mijloacelor fixe, precum şi productivitatea medie pe utilaj-oră va atinge nivelul programat,
randamentul mijloacelor fixe de producţie se va majora nu cu 1,10125819.