Inland Water TP MN - Course 13

MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
http://www.anmb.ro
Cursul 13
Turismul de croazieră pe apele interioare. Studiu de caz

privind turismul de croazieră pe Dunăre
Timp mediu de studiu: 90 minute

Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu, studentul va fi capabil să:
 descrie trăsăturile turismului de croazieră pe apele interioare;
 descrie facilitățile și serviciile în turismul de croazieră pe apele interioare;
 definească oferta în turismul de croazieră.
13.1. Serviciile turistice de croazieră

Serviciile turistice cuprind ansamblul activităţilor ce au ca obiectiv satisfacrea
nevoilor turiştilor atât în perioada în care se deplasează, cât şi în legatură cu această
deplasare, nevoi legate în aceeaşi măsura de repaus şi hrană, dar şi de caracteristicile
specifice turismului în oricare dintre formele sale. Scopul principal al serviciilor turistice
este acela de a asigura condiţiile necesare refacerii capacităţii de muncă, dar şi de
petrecere cât mai plăcută şi cât mai instructivă a timpului liber, având o contribuţie
deosebit de importantă în realizarea dezideratului de odihnă activă. 1
Astfel, produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, independenţelor
dintre atractivitatea unei zone (resurse) şi facilităţile (serviciile) oferite cumpărătorului;
resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestărilor de servicii
specifice (găzduire, alimentaţie, transport, agrement). Se desprinde de aici importanţa
deosebită a serviciilor, faptul că în crearea şi, mai ales, în individualizarea produselor
turistice, accentul cade pe servicii.2
Serviciile oferite în cadrul turismului de croazieră

1
I.Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Roşu, Economia turismului şi mediului înconjurător, Editura
Economică, Bucureşti, 1998, pp.68-69
2
Rodica Minciu, op.cit., p.218
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 213

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).
Ca rezultat al adaptabilităţii la nevoile consumatorilor, serviciile turistice cunosc o

tendinţă de diversificare, de îmbogăţire a conţinutului produsului turistic cu noi tipuri de
prestaţii.În raport cu importanţa în consum şi motivaţia cererii, serviciile turistice pot fi: de
bază (transport, cazare, alimentaţie, agrement) şi suplimentare (informaţii, activităţi cultural
sportive, închirieri de obiecte).3
Croaziera este un produs turistic, rezultat al asocierii şi independenţelor dintre
zonele de interes turistic vizitate şi serviciile de bază şi suplimentare oferite la bordul
navei. În acest context, mijlocul de transport maritim care face posibilă călătoria, devine el
însuşi o destinaţie. Există o mare varietate de nave de croazieră la nivel mondial,
măsurând de la 60 metri la peste 300 metri în lungime, cu o capacitate de la mai puţin de
100 de pasageri până la 4.000 de pasageri. Serviciile de bază, cât şi cele suplimentare
variază în funcţie de mărimea navei.
Serviciile de bază – transport, cazare, alimentaţie, agrement

În categoria serviciilor de bază sunt incluse acelea la care, în mod obişnuit, turistul
nu poate renunţa (transport, cazare, masă, agrement); ele sunt destinate satisfacerii unor
nevoi generale (odihnă, hrană) şi unor nevoi specific turistice (transport, agrement); toate
celelalte prestaţii sunt considerate suplimentare şi vizează, fie mai buna adaptare a
prestaţiilor de bază la nevoile turiştilor, fie ocuparea placută, agreabilă a timpului liber.4
 Transportul turistic naval – a evoluat , în contextul progresului tehnologic,
dând naştere unei adevărate industrii, industria turismului de croazieră. Progresul
tehnologic a permis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare, iar pe de altă parte,
diversificarea producţiei de nave, din punct de vedere al tipului, al capacităţii, al
confortului şi al siguranţei.
Există standarde recunoscute de securitate, pentru protecţia pasagerilor, ca
urmare a deturnării navei Achile Lauro, în 1985, şi a atentatelor teroriste din New York şi
Washington, din septembrie 2001. La îmbarcare, pasagerii sunt rugaţi să treacă prin
detectorul de metale, iar bagajele sunt controlate cu atenţie.
Exerciţiul de salvare este obligatoriu, în concordanţă cu cerinţele Convenţiei
Siguranţa Vieţii pe Mare, iar participarea tuturor pasagerilor este, de asemenea,
obligatorie. Este foarte important ca fiecare pasager să înveţe să folosească corect vesta
de salvare, să-şi cunoască "poziţia" pe care o ocupă pe navă, şi să înveţe cum să ajungă
3
Idem, pp.224-225
4
Idem, p.228
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
la barca de salvare alocată, în caz de urgenţă. Exerciţiul nu durează mai mult de 15

minute (nava Royal Pacific s-a scufundat în urma unei coleziuni în doar 16 minute) şi
trebuie organizat în mai puţin de 24 de ore de la plecarea din portul de îmbarcare. Dar cu
toate acestea, călătoria cu nava rămâne unul dintre cele mai sigure mijloace de transport.
Ca urmare a avantajelor pe care le oferă croazierele ca mod de petrecere a
vacanţei – relaxare totală, distracţie, confort şi siguranţă - piaţa transporturilor navale este
în continuă expansiune.5
 Serviciul de cazare – se referă, în principal, la crearea condiţiilor pentru
odihna turiştilor, pentru rămânerea lor un timp mai îndelungat la locul de destinaţie. Ele
presupun existenţa unor mijloace de cazare adecvate, şi dotările necesare asigurării
confortului.6
Posibilităţile de cazare a turiştilor pe navele de croazieră s-au diversificat de-a
lungul timpului. Încercările permanente de a satisface cererea turistică au determinat
apariţia mai multor tipuri de cazare, din punct de vedere al gradului de confort şi al
nivelului preţului.
Croazierele vizează un pachet de servicii de vacanţă prestate în cadrul unui hotel
plutitor.7 Ca şi unităţile de cazare de pe uscat, posibilităţile de cazare de pe navele de
croazieră, cabinele, prezintă avantaje şi dezavantaje.
Există trei tipuri principale de cazare:8
1. Suite (apartamente)
- penthouse suite – apartament cu vedere exterioară, amplasat la nivelul
superior al vasului, este cel mai spaţios, în mod normal cu balcon propriu;
- junior suite – cu sau fără balcon;
2. Cabine exteriore – cu o fereastră mare, sau cu una sau mai multe hublouri (cu
sau fără balcon);
3. Cabine standard interioare – numite astfel deoarece nu au ferestre şi nici
hublouri.
Cabinele de pe navele de croazieră asigură, mai mult sau mai puţin
aceleaşi facilităţi precum camerele de hotel, excepţie făcând spaţiul. Spaţiul pentru cabine
este în general sacrificat în favoarea spaţiilor publice de mari dimensiuni.
5
6
Idem, p.229
7
Gabriela Stănciulescu, op.cit., p.240
8
Ct.Draica, Ghid practic de turism internaţional şi intern, Editura All Beck, Bucureşti, 1999, p.37
Ultimele nave de croazieră construite au cabine de dimensiuni standardizate, pentru

că sunt construite în sistem modular. Navele vechi au cabine spaţioase, deoarece înainte
porturile de oprire erau puţine, iar pasagerii petreceau mai mult timp în cabine.
O cabină exterioră se recomandă pentru pasagerii care merg pentru prima dată
într-o croazieră, deoarece le este mult mai uşor să se orienteze, în timp ce o cabină
standard interioară nu are ferestre sau hublouri. Cabinele din centrul navei sunt ferite de
zgomot şi de vibraţie, în timp ce cabinele de la etajele inferioare sunt supuse zgomotului
de la motoare şi căldurii, iar pe multe din navele de croazieră vechi, lifturile nu ajung.
În general, cu cât etajul este mai sus, cu atât preţul cabinei creşte, iar serviciul
devine mai bun. Aceasta este o moştenire de pe vremea croazierelor transatlantice, când
cabinele de la etajele superioare erau mai luminate şi mai călduroase.
Serviciile de cazare vin în întâmpinarea uneia din necesităţile fundamentale ale
turistului, şi anume odihna, sau aşa numita înnoptare. Pentru realizarea consumului
turistic, serviciile de cazare sunt indispensabile.
În ultimii 15 ani, cabinele de pe navele de croazieră au devenit mult mai accesibile,
oferind posibilitatea de a merge într-o croazieră şi persoanelor care suferă de diverse
afecţiuni.
 Serviciul de alimentaţie – au ca destinaţie satisfacerea trebuinţelor de hrană ale
turiştilor, dar şi a unor nevoi de recreere şi distracţie.9
„A servi masa” pe o navă de croazieră este aspectul cel mai mult discutat şi
exploatat.
Câte dintre companiile de croazieră şi-au adus bucătari consacraţi, cu scopul de a
furniza autenticitate produselor culinare oferite (Ex: Crystal Cruises -Wolfgang Puck;
Cunard Line -Daniel Boulud; Seven Seas Cruises -Le Cordon Bleu; sau Seabourn Cruise
Lines- Charlie Palmer).
Pe lângă salonul de servire pricipal şi bufetele cu auto-servire, unele nave de
croazieră dispun şi de saloane de servire alternative, pentru care rezervările sunt
necesare. Pentru acestea se solicită o taxă suplimentară (20 $- 25 $/persoana), iar
prezentarea preparatelor culinare şi servirea sunt mai bune decât în salonul principal, care
tinde să fie zgomotos.
Câteva nave fac omagiul vaselor din trecut prin decorul din saloanele de
servire/restaurante (Ex: linia de restaurante The Ocean de la bordul vasului Constellation,
Restaurantul The Olympics de la bordul vasului Millennium, Restaurantul The United
9
States de la bordul vasului Infinity şi Restaurantul Normandie de la bordul vasului

Summit).
Bucătăriile sunt organizate pe următoarele secţiuni: Zona pentru peşte, Zona pentru
carne, Zone pentru Vegetale, Zona pentru sosuri, Zona pentru supe, Zona pentru
preparatele reci, Zona pentru produsele de patiserie, Oficiul (cămara) şi Zona unde se
spală vasele.
Prezentarea preparatelor culinare este foarte importantă, iar din acest motiv, unele
nave dispun de bucătării „deschise”, sau bucătării „show” (Ex: Constellation, Infinity,
Millennium, Queen Mary II, Seven Seas Voyager, Summit).
Meniul este afişat la intrarea în salonul de servire, în fiecare zi, iar ocupanţii
apartamentelor primesc meniul în cabină.
Sistemele de servire practicate pe navele de croazieră sunt următoarele:10
- „Fără serie” – pasagerii se pot aşeza la orice masă disponibilă, cu cine doresc, la
orice oră doresc;
- „O singură serie” – pasagerii pot servi masa la orice oră doresc, dar numai la
masa stabilită în prealabil, pe toată durata croazierei;
- „Două serii” – pasagerilor li se oferă posibilitatea alegerii uneia dintre cele două
serii, devreme sau târziu. Orele tipice sunt următoarele: micul dejun se serveşte la 6.30 şi
la 8.30;
prânzul se serveşte la 12.00 şi la 13.30; iar cina se serveşte la 18.30 şi la 20.30;
- „Patru serii” - pasagerii îşi aleg orele de masă, dar odată alese nu mai pot fi
schimbate. Numai două companii, Carnival Cruise Lines şi Holland America Line, folosesc
acest sistem, servind cina la patru ore diferite (17.30, 18.45, 19.30 si 20.45).
La bordul unei nave de croazieră, se serveşte masa într-un mod elegant, prietenos
şi confortabil. Atenţia acordată pretenţiei, calităţii şi alegerea meniului ocupă un loc
important în tradiţia companiilor de croazieră, ceea ce a făcut navele de croazieră
faimoase.
Serviciul de agrement – reprezintă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor
turiştilor, modalitatea de concretizare a motivaţiei deplasării, şi capată un rol tot mai
important în structura consumurilor turistice.11
Petrecerea cât mai agreabilă a timpului liber constituie o preocupare pregnantă a
creatorilor de vacanţe, astfel că, în condiţiile modificărilor apărute în evoluţia călătoriilor
10
R.K.Dowling, op.cit, p.210
11
Rodica Minciu, op.cit.,p.230
turistice şi a revalorizării timpului liber ca o resursă importantă a fiecarui individ în parte, nu

mai este suficientă oferirea către clienţi doar a unor condiţii de şedere şi servire a mesei.12
Din considerentele amintite mai sus, agrementul este unul din cele mai importante
servicii care se prestează clientului pe timpul petrecerii vacanţei pe un vas de croazieră,
devenind cu timpul o componentă distinctă şi esenţială a produsului turistic oferit.
Agrementul poate fi exprimat ca o plăcere, distracţie în timpul liber, sau ca
ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi activităţilor oferite de unităţile de
cazare sau de unităţile specializate, în localităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să
asigure indivizilor, respectiv turiştilor, o stare de bună dispoziţie, de plăcere sau de
relaxare, să lase o impresie şi o amintire favorabilă. Prestaţiile de agrement - ca o
componentă a produsului turistic - au un conţinut foarte variat, în funcţie de: profilul
staţiunii sau zonei turistice, motivaţia turistică, segmentul de clientelă, sezon etc.13
Cu toate că iniţial, navele de croazieră au fost devotate conceptului de „a mânca” şi
„a te relaxa” într-un cadru confortabil, astăzi oferă mult mai multe activităţi şi mai multe
posibilităţi de a învăţa şi experimenta, punându-se astfel accentul pe dezvoltarea
posibilităţilor de agrement de la bordul navei.
Activităţile de agrement/animaţie pe o croazieră se clasifică în funcţie de mai multe
criterii. După conţinutul acestor activităţi, animaţia ia următoarele forme:
- Animaţia de pură deconectare, de ruptură în raport cu activităţile cotidiene (Ex:
băile de soare de la bordul navei - programele de la piscine, plimbările de agrement ,
întâlnirile cu ceilalţi pasageri etc.);
- Animaţia comercială, efectuarea de cumpărături uzuale, sau a unora specifice,
precum cadouri/suveniruri, atât de la magazinele de pe navă, care sunt scutite de taxe
vamale, cât şi din porturile de oprire;
- Animaţia orientată spre realizarea unei depline forme fizice, făcând referire la
gama largă a curelor (de la cea balneară, la cele de înfrumuseţare, slăbire, fitness),
precum şi practicarea diferitelor sporturi (badminton-ul, basketball-ul, golf-ul, aruncarea cu
potcoave, jogging-ul, tenis-ul etc.);
- Animaţia culturală, în scopul educării, formării pasagerilor, cu accente pe latura
morală a personalităţii (excursiile în porturile de oprire - tururi ale oraşului, cu vizitarea
locurilor de interes turistic, dar şi vizionarea de mini-spectacole de dansuri folclorice ţinute
de trupe locale, sau participarea la diverse evenimente culturale; programe de bibliotecă);
12
Idem, pp.278-279
13
Gabriela Stănciulescu (coord.), Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002,p.4
- Animaţia spectacol, presupune vizionarea de evenimente teatrale,

cinematografice, muzicale, de artă (organizarea de licitaţii cu obiecte de artă);
- Animaţia profesională, este specifică croazierelor organizate pentru companii,
deoarece se adresează unui public specializat.
Organizatorii de croaziere au în centrul preocupărilor lor şi strategia de dezvoltare a
agrementului. În acest sens, companiile de croazieră încearcă să ridice standardele
agrementului, prin diversificarea „animaţiei tip spectacol”.
Mulţi pasageri, deşi au plătit puţin pentru croazieră, se aşteaptă la agrement la
standarde ridicate. Sunt, însă, multe motive ca lucrurile să nu fie aşa. Artiştii de renume
internaţional sunt însoţiţi de-a lungul unui turneu de un manager personal, de un director
muzical, de o formaţie, şi chiar şi de stilişti. Pe uscat, un astfel de show este posibil, dar pe
o navă de croazieră, organizarea unui astfel de show este greu de realizat datorită
caracteristicilor croazierei. În ziua de astăzi, într-o lume a tehnologiei, un spectacol de 45-
50 min. presupune unirea eforturilor a o mulţime de oameni experimentaţi, şi costă între
500.000 şi 1.000.000 $.
Multe din navele de croazieră vechi dispun de spaţiu limitat pentru agrement, şi
puţine dintre ele asigură vestiare şi facilităţile necesare din spatele scenei, precum efecte
de sunet sau echipamente de iluminat, ceea ce reprezintă un impediment în realizarea
unui astfel de spectacol. Numai navele de croazieră cele mai noi dispun de facilităţile
necesare pentru desfăşurarea unui show de mare amploare.
Serviciile suplimentare
Alături de serviciile de bază, o contribuţie în creştere la succesul acţiunilor turistice
revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate să sporească confortul vacanţei, să
stimuleze odihna activă, recreerea, distracţia, fără a se substitui serviciilor de agrement.14
În cadrul serviciilor suplimentare turistice grupate din punct de vedere al
caracteristicilor prestaţiilor, pot fi menţionate:15
- servicii de informare a clientelei turistice;
- servicii de intermediere;
- servicii cu caracter special (organizarea reuniunilor, a unor evenimente speciale
etc.);
- servicii cu caracter cultural;
14
15
O.Snak, P.Baron, N.Neacşu, op.cit., pp.285-286
- servicii şi activităţi turistice cu caracter sportiv;

- servicii pentru tratamente şi cure balneare;
- servicii financiare;
- servicii diverse.
Serviciile de informare a clientelei turistice presupun informarea corectă şi la timp a
turiştilor, aducerea la cunoştinţa turiştilor a programelor şi activităţilor ce urmează să se
desfăşoare, în vederea unei bune desfăşurări a consumului turistic.
Serviciile de informare pot fi împărţite în: servicii de informare în perioada de
pregătire a croazierei şi servicii de informare şi sfătuire din cursul desfăşurării croazierei.
În vederea asigurării serviciilor de informare şi sfătuire din cursul desfăşurării
croazierei, se tipăreşte în fiecare zi "Programul zilnic", care conţine o listă cu activităţile
zilnice şi cu evenimentele sociale de la bordul vasului. "Programul zilnic" este livrat în
cabinele pasagerilor în seara dinaintea zilei în care activităţile şi evenimentele vor avea
loc.
De asemenea, la bordul vasului există un birou de informare, numit „Relaţii cu
clienţii”, care este centrul principal de informare şi care se ocupă de problemele
pasagerilor.
Serviciile de intermediere sunt constituite din cele de rezervări de locuri pe navele
de croazieră (a cabinelor, a seriilor şi locurilor la masă în restaurante etc.), şi cele de
închiriere a obiectelor de inventar, pentru a creşte confortul croazierei şi pentru agrement
(închirierea de echipamente şi materiale sportive, închirierea de jocuri, precum: scrable,
table şi şah, etc.).
Majoritatea navelor de croazieră au o bibliotecă care oferă o bună selecţie de cărţi,
materiale de referinţă şi publicaţii. O mică garanţie este uneori cerută, atunci când se
împrumută o carte. La bordul navelor mici de lux, biblioteca este deschisă 24 de ore pe zi,
şi nu se percepe nici o garanţie, în timp ce pe navele de dimensiuni mari, biblioteca poate
fi deschisă doar câteva ore dimineaţa şi după-amiaza.
Serviciile cu caracter special includ activităţile şi programele organizate în vederea
creării unei călătorii cât mai plăcute la bordul navei de croazieră, precum: organizarea de
licitaţii de artă, vizitarea punţii de comandă (pe unele vase, vizitarea punţii de comandă
este interzisă, şi din această cauza se pune la dispoziţia pasagerilor un film, care poate fi
vizionat chiar din cabină), vizitarea camerei motoarelor, organizarea de serate cu caracter
oficial la începutul şi la sfârşitul croazierei, organizarea de petreceri şi baluri tematice,

masa Căpitanului – unde sunt invitaţi să servească masa un număr de opt sau mai mulţi
turişti din lista de pasageri, de către Directorul de Hotel, etc.
Serviciile cu caracter cultural participă la îndeplinirea rolului cultural-educativ al
călătoriei. Aceste servicii participă la desfăşurarea călătoriei într-un mod plăcut, dar în
acelaşi timp asigură îmbogăţirea cunoştiinţelor de cultură generală ale turiştilor. Dintre
aceste servicii, putem enumera: spectacolele de teatru care se desfăşoară la bordul
vasului; spectacolele folclorice desfăşurate pe uscat, ţinute de trupe locale, pe parcursul
excursiilor organizate; programelele de bibliotecă; excursiile organizate cu vizitarea
obiectivelor de interes turistic din porturile de oprire; etc.)
Serviciile şi activităţile turistice cu caracter sportiv includ toate manifestările
sportive la care participă activ pasagerii, şi se îmbină cu activităţile distractive. Facilităţile
sportive depind de mărimea navei de croazieră. Tipice sunt următoarele: badminton-ul,
basketball-ul, golf-ul, jogging-ul, tenis-ul, etc.
Serviciile pentru tratamente şi cure balneare reprezintă ultimul „răsfăţ” pe navele de
croazieră moderne. În prezent se înregistrează o continuă creştere a cererii pentru acest
tip de servicii, acest lucru fiind justificat de media înaintată a vârstei pasagerilor şi de
necesităţile reale de îngrijire a sănătăţii.
Cele mai moderne nave dispun de centre pentru îngrijirea sănătăţii foarte moderne,
dotate cu aparatură modernă, care pot fi utilizate contra unei taxe adiţionale. Tratamentele
de reducere a stresului şi de relaxare sunt practic combinate cu folosirea apei de mare.
Un program tipic include: centrul de fitness (cu vedere spre ocean şi dotată cu
aparatură modernă), sauna, masaje (masaj suedez, cu pietre calde, masaje faciale, etc.),
piscina terapeutică şi zonele de relaxare.
Serviciile financiare se referă la cele de asigurare a turistului (asigurare de
sănătate, şi asigurare în caz de pierdere al banilor şi al bagajelor) şi la diversele tranzacţii
pe care turistul este nevoit să le facă pe parcursul călătoriei (sistemul de plată, schimb
valutar).
Preţul iniţial al croazierei include şi asigurarea turistului, asigurare care acoperă şi
deplasarea turistului în excursiile organizate în porturile de oprire.
Sistemul de plată pe o navă de croazieră presupune efectuarea unei singure plăţi
(cash sau cu card de credit) în ultima zi de croazieră. O copie a cardului se face la
îmbarcare, care permite pasagerului să semneze pentru tot ce cumpără, iar înainte de
sfârşitul croazierei se trimite în cabină o declaraţie detaliată. Plata se face în dolari
americani ($) pe navele înregistrate în SUA, şi în euro pe navele înregistrate în Europa.

Când se face tranzacţia din contul de card, dacă contul nu este în dolari americani,
companiile americane, precum Celebrity Cruise şi Royal Caribbean International
convertesc suma în dolari americani şi adaugă o taxă de schimb valutar către contul de
card.
Serviciile diverse includ şi alte prestaţii de la bordul navei, precum: serviciul cu
"tender-ul", comercializarea produselor la bord, sistemul de comunicare, serviciile
medicale, serviciile religioase etc.
Serviciul cu "tender-ul" este folosit atunci când nava nu poate ajunge în port sau la
insulă. În aceste cazuri, se pun la dispoziţia pasagerilor nişte şalupe („tendere”), pentru a
face legătura între vas şi port/insulă, pe toată durata staţionării navei.
La bordul navelor de croazieră se găsesc magazine pentru cadouri, suveniruri, iar
produsele pot fi achiziţionate în sistem duty-free. De asemenea, pe multe croaziere care
se desfăşoara în Alaska, Marea Caraibelor, Riviera Mexicana, se promovează magazinele
de pe uscat, punându-se la dispoziţia pasagerilor serviciile unui „sfătuitor”, iar hărţi cu
magazinele se distribuie pasagerilor.
Multe nave dispun de un sistem de telefonie direct, prin satelit, astfel încat, se poate
suna din orice cabină oriunde în lume (la un preţ între 5$ şi 15$ pe minut, în funcţie de
tipul de echipament de comunicaţie). Unele nave pun la dispoziţia pasagerilor şi telefoane
cu credit card-uri, situate în zonele publice. Pentru a suna pe o navă de croazieră, se sună
la High Seas Operator, în majoritatea ţărilor, şi se spune numele navei şi codul oceanului
(871 - Oc. Atlantic, 872 - Oc. Pacific, 873 - Oc. Indian) pentru ca operatorul să facă
legătura.
În ceea ce priveşte serviciul medical, nu există cerinţe internaţionale obligatorii
pentru ca navele de croazieră să pună la dispoziţia pasagerilor un doctor licenţiat, sau să
dispună de un spital de bord, excepţie făcând navele înregistrate în Anglia şi Norvegia.
Dar, în general, toate navele de croazieră care au o capacitate mai mare de 50 de
pasageri, dispun de facilităţi medicale, şi au cel puţin un doctor licenţiat la bord, iar spitalul
este unul în miniatură, echipat rezonabil. Pentru toate serviciile medicale, cu mici excepţii,
se încasează bani, excepţie făcând navele ruseşti şi ucrainiene, unde serviciile medicale
sunt prestate gratuit.
Unele organizaţii medicale, precum Colegiul American al Urgenţelor Medicale, au
creat o divizie specială pentru "medicina pe navele de croazieră".
Numărul personalului medical şi echipamentele medicale variază în funcţie de
mărimea croazierelor. O navă care parcurge distanţe mari, cu multe zile pe apă, ar trebui

să aibă facilităţi medicale mai bune şi angajaţi calificaţi, decât navele care parcurg distanţe
mai mici, cu multe porturi de oprire.
Serviciile religioase sunt efectuate la bordul navei , în general, de către Căpitan, iar
câteva dintre navele de croazieră vechi dispun şi de o capelă mică.
Structura organizatorică
Pe o navă de croazieră, asemeni unui hotel, activităţile specifice sunt îndeplinite în
cadrul unor servicii şi departamente. Un serviciu este constituit dintr-un grup de lucrători,
care efectuează operaţiuni omogene sau complementare, îndeplinesc o funcţie coerentă,
şi acţionează sub conducerea unui responsabil. Serviciile regrupate formează un
departament, iar ansamblul departamentelor constituie întreaga organizare a vasului.16
Reprezentarea structurii organizatorice se face prin organigramă . Atât structura
organizatorică, cât şi organigrama se individualizează pentru fiecare navă de croazieră în
parte, în funcţie de compania de care aparţine, de mărimea navei şi de numărul
personalului/echipajului.
Se poate estima calitatea serviciului dacă se face raportul dintre numărul
personalului şi numărul pasagerilor. Nivelul cel mai ridicat al calităţii serviciului se găseşte
pe navele de croazieră care au un raport de 1 membru al personalului la fiecare 2
pasageri, sau mai mult.17
Cea mai bună navă de croazieră din lume, din punct de vedere al calităţii serviciului
prestat de membrii personalului, tinde să fie printre cele mai scumpe.
Cele mai importante poziţii de pe o navă de croazieră sunt reprezentate de:18
- Căpitan, care răspunde de întrega navă. Legile maritime, o moştenire de la
strămoşi, dau Căpitanului drepturi de conducere asupra navei şi asupra tuturor celor care
se află pe navă – pasageri, echipaj şi personal. Pe lângă supravegherea bunei desfăşurari
a procesului de navigaţie , în sarcina Căpitanului mai intră şi efectuarea de inspecţii,
participarea la evenimente sociale şi întâlnirea cu şefii de departamente. În lipsa
Căpitanului, conducerea este preluată de Şeful personalului de navigaţie;
- Şeful personalului de navigaţie este al doilea la comanda navei după
Căpitan. Preia responsabilităţile Căpitanului, când acesta este în concediu, sau este
bolnav. În mod normal, Şeful personalului de navigaţie răspunde de personalul de
navigaţie şi de disciplina echipajului;
16
N.Lupu, Hotelul - Economie şi management, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, p.197
17
Elizabeth Kirkcaldy, American & European Cruise Ship and Yachting Career Guide, Scoţia, 2003, p.45
18
Idem, pp.35-45
- Ofiţerul Şef este responsabil cu întreţinerea navei, atât în interior cât şi în

exterior. Răspunde de canalizare, de îndepărtarea gunoiului şi de aprovizionarea cu apă
proaspată;
- Responsabilitatea Inginerului Şef este foarte mare (motoarele, ventilaţia,
sistemul de răcire, aerul-condiţionat, sistemul electric şi instalaţiile);
- Şeful serviciului transmisiuni şi subordonaţii săi formează un departament
satelit pe punte. Printre sarcinile departamentului se numără: comunicarea informaţiilor
meteo şi de trafic maritim, comunicarea de telexuri, telefoane şi faxuri, către şi de la Biroul
Central, şi cele adresate pasagerilor şi corespondenţa;
- Seful personalului securitate răspunde de siguranţa şi de securitatea
pasagerilor, a personalului şi echipajului de pe navă, şi de disciplină.;
- Personalul medical de la bordul vasului îşi desfăşoară activitatea într-un
mini-spital echipat. În general, toate navele de croazieră care au o capacitate mai mare de
50 de pasageri, dispun de facilităţi medicale. Doctorii angajaţi de companiile de croazieră
mari sunt în general licenţiaţi în Canada, Marea Britanie şi SUA, şi li se oferă statutul de
ofiţeri;
- Directorul de hotel este responsabil de conducerea întregului personal
hotelier de la bordul navei. Sarcinile sale sunt aceleaşi cu cele ale unui Director de hotel,
la un hotel de 5 stele, şi anume: inspecţii, training-uri, menţinerea zonelor pentru pasageri
şi personal etc. Directorului de hotel i se subordonează: Directorul F&B, Directorul de
croazieră şi Şeful serviciului de informaţii;
- Directorul de croazieră este cel mai important membru al personalului de la
bord, din punct de vedere al pasagerilor. Directorul de croazieră este responsabil cu
organizarea agrementului şi cu recreerea pasagerilor;
- Şeful serviciului de informaţii răspunde pentru conturile
personalului/echipajului şi ale pasagerilor, de serviciul de informare, întreţine relaţiile de
colaborare cu vama şi cu ofiţerii de imigrare din toate porturile, şi se ocupă de rezolvarea
reclamaţiilor.
Pe majoritatea navelor de croazieră, la ora actuală, personalul este multinaţional,
cu una sau două excepţii. Robert Wood susţine că studiile despre turismul de croazieră
reprezintă o nouă oportunitate pentru a întelege turismul şi ramificaţiile sale, care sunt în
continuă dezvoltare, şi în al doilea rând, pentru a înţelege complexitatea fenomenului de
globalizare. Echipajul/personalul de pe navele de croazieră este probabil cea mai
diversificată şi compactă forţă de muncă din lume. Ele reprezintă un laborator virtual

pentru studiul despre cum ar arăta o forţă de muncă globală, şi cum companiile
multinaţionale reacţionează la provocările din domeniul recrutării şi conducerii. În acelaşi
timp ele reprezintă o modalitate de a vedea cum pieţele globalizate de muncă
reacţionează în contact cu comunităţile şi economiile locale.19
Succesul întregului sector al turismului de croazieră se bazează pe folosirea unui
cod de convenienţă (FOCs), prin care se evită legile referitoare la protecţia muncii, la
impozitele şi regulamentele maritime. Legile privind normele de protecţie a muncitorilor pur
si simplu nu există în ţările FOC (precum Panama, Liberia sau Bahamas), şi unde există,
sunt uşor modificate (Ex: când companiile de croazieră au realizat că legea în Panama
garantează o zi liberă pe săptămână, au solicitat o excepţie, pe care au şi opţinut-o).
Majoritatea angajaţilor de pe navele de croazieră lucrează 7 zile pe săptămână, pe
o durată de 6 luni, cu puţine ore libere. În mod obişnuit, angajaţii sunt împărţiţi în 2 grupe,
echipaj şi personal. În funcţie de poziţia ocupată în cadrul fiecărei din cele două grupe,
angajaţii pot beneficia de statutul de ofiţeri şi de privilegiile care decurg de aici.
Pe multe nave de croazieră există o anume ierarhie, în funcţie de naţionalităţi:
ofiţerii sunt norvegieni, italieni sau greci, membrii echipajului provin din vestul Europei şi
din America de Nord, iar membrii personalului provin din Asia, Caraibe şi din Europa de
Est.
13.2. Studiu privind transportul de croaziera pe Dunăre
13.2.1. Descrierea rutei de croazieră

In România industria transportului de croazieră nu este atat de dezvoltată ca în
alte ţări europene. Însă datorită atracţiilor turistice oferite, în Delta Dunării au apărut firme
ce au creat croaziere de cateva zile, timp în care te poţi relaxa şi poţi vedea frumuseţile
oferite de acesta. Acest studiu de caz transpune o croazieră de 8 zile în Delta Dunării ce
are ca obiectiv vizitarea celor mai importante atracţii turistice din Delta Dunării. În
continuare voi prezenta date generale referitoare la Delta Dunării.
Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa,
acoperind o suprafaţă de 2.681 km2. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dunării, cea mai
nouă formă de relief din România, ferită de "progresul industrializării", printre rezervaţiile
biosferei.
19
http://www.lighthouse-foundation.org/index
Delta Dunarii, cel mai tanar pământ românesc, este un vast mediu natural ce
concentrează toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, precum şi o faună variată şi
bogată. Supranumită şi raiul peştilor şi a păsîrilor, Delta Dunarii reprezintă cel mai
important loc de popas pentru păsările migratoare ce călătoresc între regiunea tropicală şi
cea arctică, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecând pe aici.
În afara de speciile migratoare, aici cuibăresc şi un mare număr de specii rare, ca oaspeţi
de vară, dupa cum altele, oaspeţi de iarna, clocesc în nordul Europei şi vin să-şi petreacă
iarna în Deltă.
Suprafaţa Deltei Dunării este de aproximativ 4180 Km2 , dar dacă luăm în
considerare şi complexul lagunar Razim –Sinoie şi limanul Dunarii, această suprafaţă se
extinde la aproximativ 5500 Km2 , fiind a doua deltă ca marime din Europa, dupădelta
fluviului Volga. Delta Dunării aparţine într-un procent de 82% României, restul fiind
localizată pe teritoriul Ucrainei. Suprafaţa Deltei Dunării se împarte în 3 tipuri de zone: 18
arii strict protejate, ce însumează o suprafaţă de 506 Km2, zone tampon cu o suprafaţă de
2233 Km2 şi zonele economice cu o suprafaţă totală de 3060 Km2.
Din punct de vedere geografic, Delta Dunării este cea mai umedă zonă a
Europei, cea mai joasă şi mai nouă regiune de campie, unde domină preponderent
suprafeţele cu înălţime mică în raport cu nivelul 0 al Mării Negre, cele mai mari înălţimi
fiind pe grindurile marine în Letea de 13 m şi în Caraorman de 8 m. Faţă de nivelul 0 la
Mării Negre, un procent de sub 21% se află la cota negativă, restul de 79% situându-se
peste nivelul mării. Altitudinea medie a Deltei Dunării este de 0.52 m.
Adâncimile apelor din Delta Dunarii : 39 m pe bratul Chilia, 34 m pe bratul Tulcea,
26 m pe bratul Sfantu Gheorghe şi 18 m pe braţul Sulina. Cea mai mare adâncime din
Delta Dunării, excluzând braţele Dunarii, se află în lacul Belciug, de 7 m, în restul lacurilor
adâncimile nedepăşind 3 m (lacul Razim).
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca (la vest de Tulcea) se bifurcă în două braţe,
Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se
desparte în Braţul Sulina (directia vest-est) şi Braţul Sfântu Gheorghe (direcţia NV-SE).
Lungimea braţelor Dunării: braţul Chilia 120 km, braţul Sfântu Gheorghe 70 km şi braţul
Sulina 64 km.
Lacurile din Delta Dunării, în prezent reduse la un număr de 479, datorită
amenajărilor din anii precedenţi, ocupă un procent de 7,8% din suprafaţa Deltei.
Suprafeţele cu vegetaţie fixă ocupă43%, pădurile (atât cele naturale cât şi cele plantate)

ocupă aproximativ 4%, terenurile agricole ocupă11,5% iar suprafeţele cu pajisti ocupă
aproximativ 6%.
Pentru a se bucura de toată această frumuseţe pe care Delta Dunării o oferă, s-
au creat croaziere de 4 sau 7 zile în cadrul cărora turiştii pot admira atracţiile turistice .
Pentru acest studiu de caz, am ales o croazieră ce parcurge Delta Dunării timp
de 7 zile.
Croaziera: DELTA DUNĂRII, RELAXARE PRIN NATURĂ
Ruta croazierei:
Tulcea Pădurea Letea Rezervaţia Roşca- Rezervaţia Perişor
Rezervaţia Periteaca- Leahorvan Pădurea Caraorman Lacul Razim
Insula Bisericuţa Insula Popina
Istria-Sinoe
Traseul parcurs de nava de croazieră Anda 1

Descrierea navei de croazieră Anda 1

Nava de croazieră care va conduce turiştii în peisajul minunat al deltei se
numeşte „Anda 1” fiind clasificată de Ministerul Turismului si Mediului la categoria 4 **** .
Hotelul plutitor are certificarile necesare si indeplineşte toate standardele Uniunii
Europene in materie de confort si siguranta.
Nava de croazieră Anda 1
Prezentarea serviciilor de cazare

Hotel plutitor Anda 1 detine o baza de agrement proprie completata de o serie de
servicii puse la dispozitia clientilor pentru a permite organizarea si desfasurarea excursiilor
si activitatilor in cele mai bune si sigure conditii.
Nava este construită cu cate 3 punti : prima punte fiind alocata camerelor de
cazare, pe a 2 a punte se afla restaurantul , bucataria si 2 terase iar a 3 a punte este
rezervata unei terase special amenajata pentru plaja cu sezlonguri.
Fiecare hotel dispune de cate 9 dormitoare duble dotate fiecare cu incalzire, aer
conditionat, grup sanitar propriu, aparate si plase contra tantari si televizor . Pentru cei
care vor să aibă o întâlnire de afaceri în timpul călătoriei au la dispoziţie sala de conferinte
cu TV Satelit si video proiectie.
Restaurantul este la fel de confortabil avand parte de dotari similare (aer
conditionat, incalzire, aparate si plase contra tantari) dar dispune si de un bar bine
aprovizionat, videoproiector si sistem home-cinema.
Bucataria este utilata dupa norme stricte sanitare si dispune de un personal
calificat si foarte bine pregatit in prepararea mancarurilor cu specific dobrogean oferind
clientilor o experienta gastronomica deosebita.
Terasele sunt foarte primitoare avand destul loc pentru a organiza o petrecere
fiind dotate cu sonorizari si jocuri de lumini, iar in timpul croazierelor sunt locurile ideale
pentru a admira, fotografia sau filma peisajele deltei, iar pentru a va putea relaxa si
deconecta aveti la dispozitie si terasele special amenajate pentru plaja.
Caracteristicile tehnice ale navei Anda 1

Date tehnice
Construcţie 1990, Norvegia-renovat completîn 2004
Portul de înregistrare Yalta
Drapel Ucraina
Tip Catamaran WESTMARAN 4100S
Clasa (RS) KM* 2 PAZ (pax catamaran)
Lungimea maxima 42.5 m
Lungime intre perpendiculare 40.0 m
Lăţime 10 m
Viteza maximă 30 k
Viteza utilizată 28 k
Capacitate 298 persoane
Distanţa de navigare 300 mile marine(11,5 h cu viteza utilizată)
Aer din spaţiul interior pentru pasageri şi echipaj Condiţionat
Districtul de navigare A-1, A-2
Vasul este dotat cu sisteme audio si video, televizoare
Spatii pentru echipaj 2 cabine, hol, camera angajatilor
Toalete 5 pentru pasageri, 2 pentru echipaj
Date tehnice
13.2.2. Descrierea activităţilor realizate în timpul croazierei

Prima zi :
Îmbarcarea va avea loc in Tulcea intre orele 11.30 si 13.00. Plecarea va avea loc la
ora 13.00 din portul Tulcea îndreptandu-se către braţul Chilia. Se va face o oprire pentru
ca turiştii să se răcorească în apele Dunării..După o baie în Dunăre turiştii se îmbarcă pe
hotelul plutitor, vor servi cocktailu-lui de primire şi se vor caza. Pasagerii vor fi informaţi
asupra desfăşurarii programului si a traseului turistic. La mijlocul zile se va servi pranzul.
Nava se va îndrepta către Bratul Chilia.

A 2-a zi:
Dimineaţa va debuta cu servirea micului dejun, servit în sala de mese. Dupa
servirea micului dejun nava se va îndrepta către vizita rezervaţia Roşca-Buhaiova.
Programul acestei zile poate fi organizat in functie de preferintele turistilor care vor avea
ca optiuni : o plimbare foarte placuta cu barcile cu motor pe lacuri si canale (conform
traseului propus pentru aceasta zi) sau o partida de pescuit .
A 3-a zi:
După micul dejun micului dejun turiştii vor vizita rezervaţie naturală a biosferei
Pădurea Letea. Traseul continuă cu oraşul Sulina unde poate fi vizitat farul oraşului iar
iubitorii de pescuit se pot bucura de hobbz-ul lor.
A 4-a zi:
Dimineaţa turiştii sunt întampinaţi cu priveloştea pădurii Caraorman unde pot fi
văzute dunele de nisip, cuiburile de vuluti codalbi şi vegetaţia căţărătoare de tip
mediteranean.
A 5-a zi :
Traseul se va continua pana in localitatea Sf. Gheorghe, cu vizitarea localitatii;
vizitarea Complexului Turistic loc unde s-a desfasurat festivalul de film „Anonimul”, si a
bisericilor lipovenesti cu arhitectura de stil vechi; După servirea pranzului turiştii se vor
imbarca in barcile cu motor si acosta pe plaja Marii Negre ( pentru plaja) .Optional, se
poate vizita una din cele mai faimoase insule ale Deltei Dunarii, insula Sacalin si a farului
vechi; Pentru amatorii de pescuit sportiv zona ofera posibilitati de pescuit la crap, somn,
salau, stiuca, platica, biban, caras, rosioara, lin.
A 6-a zi :
Cu forţe proaspete, turiştii vor vizita rezervaţia Sagalin-Zatoane urmand ca
următoarea orpire a croaziere să fie Lacul Razim. Prin împrejurimile acestui lac pot vor
vedea Insula Bisericuţa şi insula Popina.
A 7-a zi :
După servirea micului dejun, vizitarea satului Mila 23 considerat drept punctul de
mijloc al triunghiului format de cele trei brate ale Dunarii unde satul vechi a stiut sa-si
pastreze farmecul arhaic, oferind si astazi o imagine fidela a satelor pescaresti de alta
data si a unui mod de viata neschimbat de secole; servirea pranzului – traditionalul bors
pescaresc care va fi servit pe malul lacului Furtuna – transfer in barcile cu motor pentru
vizitarea Lacurilor Rotund, Baclanestii Mari si Lacul Ligheanca unde se vor organiza

concursuri de pescuit; servirea cinei si organizarea focului de tabara si petrecerea de

ramas bun; innoptare pe hotel.
A 8-a zi :
Reprezintă finalul croazierei nava îndreptandu-se către Portul Turistic Tulcea,
unde se va face debarcarea turistilor.
Susţinând că serviciul de alimentaţie reprezintă o componentă esenţială în
desfăşurarea unei croaziere, Anda 1 a creat „bucătării” care au ajuns să fie renumite
pentru calitatea preparatelor servite.
Salonul de servire principal de la bordul navei este extrem de elegant decorat,
este locul unde pasagerii pot servi micul dejun, prânzul şi cina. Sistemele de servire
practicate sunt: „două serii” pentru cină, când pasagerilor li se oferă posibilitatea alegerii
uneia dintre cele două serii, devreme sau târziu. Preparatele servite nu sunt numai frumos
prezentate şi extrem de gustoase, dar şi pregătite conform standardelor culinare cele mai
ridicate. Aceaşi părere este împărtăşită şi de cei chestionaţi; un număr de 9 pasageri
considerând calitatea preparatelor conformă cu cele mai ridicate standarde, iar restul
apreciind-o ca fiind ridicată.
13.2.3. Clienţii croazierelor din Delta Dunării

Conform Cornel Gaina, proprietarul complexului Cormoran din Delta, 50% din
turistii care viziteaza Delta Dunarii vin in mod organizat, datorită firmeleâor unde sunt
angajati, pentru team-bulding-uri, seminarii si traininguri.
În anul 2008 au vizitat Delta Dunarii de-a lungul unei croaziere 110.000 de turisti
, din care 10% au fost straini, iar restul de 90% romani. Din total 50% au venit din partea
companiilor, 30% au ales aceasta destinaţie datorită mediului natural, iar restul au ales
detinatia pentru pescuit. Turistii romani care aleg sa mearga in croaziere au de obicei intre
35-55 de ani având venituri medii. Ei sunt dispuşi să cheltuie în medie 2000 RON pe
sejur/persoană.
Pentru 85% dintre pasageri condiţiile oferite de nava de croazieră sunt foarte
importante, croaziera reprezentand hotelul în care vor fi cazaţi în perioada călătoriei. În
general aceştia îşi planifică vacanţa cu o perioadă de 5 luni înainte. Factorii ca
influenţează clienţii să se decidă în privinţa unei croaziere sunt:
-preţul croazierei
-condiţiile oferite de nava de croazieră
-atracţiile turistice ce vor fi vizitate în timpul călătoriei

Pentru anul 2009, se estimează o scădere a clienţilor ce vin în croazieră în Delta

Dunării cu circa 18%. .Comparativ cu 2008, cand s-au înregistrat un numar de 4.200 de
turisti straini in Delta, anul acesta vor fi circa 2.900 care vor veni in croaziera aici deci va fi
o scădere cu 30 de procente a numărului de turişti străini faţa de anul precedent.
Dacă infrastructura s-ar dezvolta mai mult, atunci, cu siguranţă, numărul lor ar
creşte. Principalul motiv al acestei scaderi il constituie preturile, atat in porturi cat si in
unitatile de cazare, care au explodat in ultimii 2 ani. Comparativ cu preţurile practicate în
Delta Dunării din Romania, Ucraina oferă o ofertă mai convenabilă pentru turişti, avand
tarifele mai mici, preţul fiind un factor decisiv pentru romani în alegerea unei croaziere.
În anul 2008, au acostat în portul Tulcea 174 de nave, iar în anul 2009 se
preconizează a veni 152 de nave de croazieră. Cei mai multi turisti optează acum pentru
Ucraina, deoarece aceasta tara a devenit mult mai transparenta, cu o infrastructura mult
mai buna si cu preturi de pana la 60% mai mici fata de RomaniaGenul acesta de turism
are un potential foarte ridicat in Romania, insa nu va creste in urmatorii ani, pentru ca nu
este promovat si nu exista o infrastructura corespunzatoare in acele zone
13.2.3. Piaţa industriei de croazieră din Delta Dunării

Croazierele pe Dunăre de la Passau din Germania până la Constanţa sau Tulcea
sunt foarte populare în ţările Europei de Vest şi chiar în SUA, dar aproape complet
ignorate de români. Numai anul trecut România a fost vizitată de aproximativ 125.000 de
turişti veniţi cu vapoarele de croazieră pe Dunăre, majoritatea nemţi, americani şi francezi,
semnificativ mai mulţi decât străinii care au petrecut o vacanţă pe Litoral. Chiar dacă vor
să plece în croazieră pe Dunăre, românii nu prea au cum: marii tour-operatori nu au astfel
de oferte în cataloage. Aşadar piaţa românească de croazieră este la început, fiind foarte
puţin dezvoltată.
În prezent, 82% din piata croazierelor fluviale din Romania este deţinută de o
singura firma : Karpaten Turism,care deţine totodată şi 45% din piaţa a croazierelor
maritime. Restul, sunt cateva firme care oferă un sejur de croazieră în Delta Dunării .
Ofertele acestora sunt asemănătoare: mai exact oferă o nava de croazieră, care poate
găzdui în medie 18 persoane. Traseele propuse sunt asemănătoare, în general fiind cele
mai importante puncte turistice din Delta Dunării. În timpul croazierei, turiştii pot opta în a
merge cu barca cu motor, a vedea păsările sau a participa la concursul de pescuit.

O navă de croazieră românească care se distinge este nava ''Printul Constantin''

, care este prima din tara care ofera turistilor, dupa 1990, posibilitatea unor croaziere pe
Dunare si in apele internationale.
Nava, care este autorizata de institutiile nationale si cele europene pentru
efectuarea croazierelor in apele internationale, apartine agentiei de turism ''Ana Danubius''
din Calarasi, are o capacitate de 150 de locuri si ofera turistilor un confort de patru stele in
restaurante, in salonul VIP si in sala de conferinte, care detine aparatura audio-video
performanta, dar si sistem de traducere simultana
12.2.4. Bugetul alocat unei croaziere pentru o persoană

Preturile acestui program pornesc de la numarul minim de persoane pentru care
excursia devine valida (10 persoane) si se reduc deasemeni in functie de numarul
persoanelor inscrise, pana la limita de de 18 persoane / hotel plutitor.
Preturile nu includ TVA si variaza in functie de numarul persoanelor inscrise,
astfel:
Numărul de persoane aflate

Tariful pe zi
pe nava Anda 2
18 pers 75 Euro / pers /zi
17 per 80 Euro / pers / zi
16 pers 85 Euro / pers / zi
Tariful croazierei pe Delta Dunării

Pachetul cuprinde :
* agrement bărci cu motor (2 ore/ zi)
* sejur in Delta Dunarii
* cazare pe Hotel Plutitor
* apa minerala si cafea
* pensiune completa
* agrement – barci cu rame
* ustensile pescuit
* taxe A.R.B.D.D.
* taxe Politia de Frontiera
* taxe portuare
Aşadar, o persoană care alege să îşi petreacă 8 zile pe o croazieră în Delta
Dunării trebuie sa îşî aloce în medie 630 euro, sumă ce acoperă cazare, mancare ,
agrement bărci cu motor, ustensile pescuit, taxe A.R.B.D.D., taxe Politia de Frontiera taxe
portuare şi accesul la atracţiile turistice vizitate.
Teste de verificare
1. Care sunt serviciile de bază în turismul de croazieră?
2. Care sunt etapele organizării unei croaziere?
3. Care este componența unui echipaj la bordul navelor de croazieră?
4. Care sunt elementele care definesc profitul croazierelor pe apele interioare?


Inland Water TP MN - Course 13

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Inland Water TP MN - Course 13

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE

Turismul de croazieră pe apele interioare. Studiu de caz

Timp mediu de studiu: 90 minute

13.1. Serviciile turistice de croazieră

Serviciile oferite în cadrul turismului de croazieră

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 213

Ca rezultat al adaptabilităţii la nevoile consumatorilor, serviciile turistice cunosc o

Serviciile de bază – transport, cazare, alimentaţie, agrement

la barca de salvare alocată, în caz de urgenţă. Exerciţiul nu durează mai mult de 15

Ultimele nave de croazieră construite au cabine de dimensiuni standardizate, pentru

States de la bordul vasului Infinity şi Restaurantul Normandie de la bordul vasului

turistice şi a revalorizării timpului liber ca o resursă importantă a fiecarui individ în parte, nu

- Animaţia spectacol, presupune vizionarea de evenimente teatrale,

- servicii şi activităţi turistice cu caracter sportiv;

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 220

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 221

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 222

- Ofiţerul Şef este responsabil cu întreţinerea navei, atât în interior cât şi în

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 224

13.2. Studiu privind transportul de croaziera pe Dunăre

13.2.1. Descrierea rutei de croazieră

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 226

Croaziera: DELTA DUNĂRII, RELAXARE PRIN NATURĂ

Traseul parcurs de nava de croazieră Anda 1

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 227

Descrierea navei de croazieră Anda 1

Nava de croazieră Anda 1

Prezentarea serviciilor de cazare

Caracteristicile tehnice ale navei Anda 1

Portul de înregistrare Yalta

Tip Catamaran WESTMARAN 4100S

Clasa (RS) KM* 2 PAZ (pax catamaran)

Lungimea maxima 42.5 m

Lungime intre perpendiculare 40.0 m

Capacitate 298 persoane

Distanţa de navigare 300 mile marine(11,5 h cu viteza utilizată)

Aer din spaţiul interior pentru pasageri şi echipaj Condiţionat

Districtul de navigare A-1, A-2

Vasul este dotat cu sisteme audio si video, televizoare

Spatii pentru echipaj 2 cabine, hol, camera angajatilor

Toalete 5 pentru pasageri, 2 pentru echipaj

13.2.2. Descrierea activităţilor realizate în timpul croazierei

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 229

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 230

concursuri de pescuit; servirea cinei si organizarea focului de tabara si petrecerea de

13.2.3. Clienţii croazierelor din Delta Dunării

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 231

Pentru anul 2009, se estimează o scădere a clienţilor ce vin în croazieră în Delta

13.2.3. Piaţa industriei de croazieră din Delta Dunării

Conf.univ.dr. Cătălin POPA 232

O navă de croazieră românească care se distinge este nava ''Printul Constantin''

12.2.4. Bugetul alocat unei croaziere pentru o persoană

Numărul de persoane aflate

18 pers 75 Euro / pers /zi

17 per 80 Euro / pers / zi

16 pers 85 Euro / pers / zi

15 pers 87 Euro / pers / zi

14 pers 92 Euro / pers / zi

13 pers 97 Euro / pers / zi

12 pers 105 Euro / pers / zi

11 pers 110 Euro / pers / zi

10 pers 115 Euro / pers / zi

Tariful croazierei pe Delta Dunării