a-

J/

Capitolul 3 : Guv ernan{d corporativ d

3.L lntroducere
AnticipAnd concluziile oaragrafului urmdtor al acestui capitol, vom spune
cd, in citeva cuvinte, guvernanla corporativd se traduce prtn arta oamenilor de a
conduce Ei organiza o afacere. Aveam nevoie de aceastd concluzie anticipat6
pentru a contura teritoriul pe care vom poposi in cadrul acestei lucrlri, pre! de
cdteva pagini. Dupd cum observali, am utilizat cuvAntul artd. De ce? Pentru c6,
dincolo de tehnic[, qtiin{d, cunogtinfe - ingrediente absolut necesare pentru a

guverna cu succes o afacere - mai este nevoie de ceva: talent, viziune, culturd,
curaj qi multe altele. Guvernanla corporativd ocupd tot mai mult un spaliu de
dezbateri in lumea afacerilor de astf,zi. Motivul pare s[ fie determinat de faptul cI,
datoriti globalizdrii afacerilor, irroprietarii lor devin din ce in ce mai distanlali de
actul de conducere a acestora. Proprietarii marilor afaceri nu mai pot, in cele mai
multe cazutl, sd se implice personal in derularea afacerilor lor. Motivele pot fi
numeroase, dar dintre acestea vom aminti:
. extinderea afacerilor dirrcolo de granilele tradilionale;
o ritmul rapid de evolulie gi creqterea complexit6{ii afacerilor;
o volumul de cunogtinle tehnice necesare pentru a asigura o guvemare
eficient[ gi eficace;
o inabilitatea de a cunoaste gi asimila simultan particularithtile locale ale
mediului in care afacerea se deruleazd: cultur[, legislalie, reglementari,
obiceiuri, etc.
in aceste circumstante, solulia frecvent vehiculati este de a delega
responsabilidlile de guvernare a afacerilor unor persoane specializate, dornice sd-
gi pund in aplicare intregul arsenal de cunogtinle, abilitAli profesionale qi personale
38

qi care sd fie capabile sd r[spundd aqteptdrilor investitorilor. Astfel, se creeazd

doud grupuri de interese distincte: proprietarii, respectiv managementul (agen{ii).
Interesele acestor grupuri sunt trneori identice, alteori nu. Adesea, existi o stare
conflictuald intre interesele proprietarilor gi cele ale managementului, in sensul cf,
fiecare urmdreqte sl-qi maximizeze cdqtrgurile. Fiind investit cu puteri aproape
depline in cadrul organizafiei, managementul poate fi tentat sd profite de

increderea qi lipsa cunogtinlelor adecvate ale proprietarilor qi raporteze acestora

performanle ireale sau, cel pufin, ,,cosmetizate". un astfel de comportament al
managementului este cu atAt mai probabil atunci cAnd cAqtigurile sale sunt
dependente de performan{ele raportate. in cAteva cuvinte, in rAndurile de mai sus
am enunlat substanla teoriei agenjiei, drept una dintre cele care justifica demersul
pentru consolidarea guvernan{ei corporative.

Teama aclionariatului de a fi inqelat de agenfii sdi a provocat intensificarea

preocuplrilor pentru consolidarea unor mecanisme de asistenld gi control asupra

managementului organiza!11lor. Diverse modele de organizar:e a structurii de

conducere a companiilor au fost modificate pentru a sprijini acest proces. Astfel,

au apdrut aga numitele modele de guvernanld corporatld ,pe un palier", ,,pe doud

paliere", sau modele hibride. Principial, fdrd a intra in detalii tehnice, s-a conturat
modelul ,,ideal" de otganrzare a structurii de conducere, care presupune separarea
funcliei de supraveghere/monitonzare de funclia executivd. in aceastd viziune,
consiliul de administrafie ar fi format din directori executivi gi directori
neexecutivi, aceqtia din urmi asumAndu-qi rolul de supraveghere a funcfiei
executive gi de asigurare a interfelei cu proprietarii afacerii. Totodatl, controlul
intern, sistemul de management al riscurilor, raportarea financiard qi non-
financiard dar, mai ales, auditul extern qi auditul intern gi-au conturat statutul de
piloni ai unei bune guvernan{e t:orporative.
ins[, pentru ca aceste mecanisme sd fie eficiente qi eficace in securizarea
viabilit[lii afacerilor, a devenit imperativd consolidarea independenlei lor. Din
 39

acest motiv, pe m[sur6 ce prevederile codurilor de eticd profesional6 privitoare la

mdsurile de asigurare a independenlei auditorilor au devenit mai stricte, comitetul
de audit - ca structurd neexecutiv[ a consiliului de administralie - a fost investit
cu responsabiliHti mdrite in cer:a ce privegte securizarea independenlei auditorilor

interni qi extemi.
Expunerea de mai sus justificf, abordarea auditului intern prin prisma
guvernanlei corporative a organrza{iei, deoarece nu se poate aborda o componentb

a unui sistem fdrd, a oferi o imagine cu privire la intregul din care ea face parte.
in cadrul paragrafelor urmltoare vd propunem o prezentare mai detaliat[ a

conceptului de guvernanld corporativd, in special prin referire la practicile gi

codurile de guvernanli anglo-saxone. Nu intAmpldtor am selectat acest criteriu de

referintd: practicile anglo-saxone au pdtruns, degi nu in totalitate, in plan nalional
via raportdri financiare gi contabilitate, audit extern qi audit intern. in plus, dat
fiind faptul cd ,,business-ul este la el acas[ in lumea anglo-saxon[", nu puteam
ignora experienla valoroasd a reptezentanfilor acesteia. in final, prezentarca
modelelor de guvernanfd corporativd reglementate recent in Romdnia este
realizatd in cadrul unui ultim pangraf al acestui capitol.

3.2. Concept gi definire

Aqa cum menlionam mai sus, in cadrul acestui paragraf ne vom arunca o
privire asupra conceptului qi manierei de definire a guvernanlei corporative.
Potrivit OECD, existenla unui sistem al guvemanfei corporative la nivelul
companiilor individuale gi economiei nalionale ajuti in construirea unui anumit
grad de incredere necesar pentru funclionarea corespunzdtoarc a economiilor de
piafa. Drept consecinld, costul capitalului este mai mic, iar companiile sunt
incurajate sd. utihzeze resursele mult mai eficient, stimuldndu-se astfel cregterea
economic[. ,,Cadrul guvernanlei corporative depinde de mediul juridic, de
reglementare, institu{ional. Factori precum etica afacerilor, preocuparea pentru
40

mediul inconjurdtor, (...) au un impact asupra reputa{iei qi succesului organizaliei

,,12
pe rerrnen rung.

in mediul de afaceri britanic, raportul Cadburyl3 definea guvernanla

corporativd de maniera urmdtoare: ,,un sistem prin care companiile sunt conduse
qi controlate. Consiliile de administralie sunt responsabile de guvernarea

companiilor lor. Rolul acfionariatului in ceea ce priveqte guvernanla corporativd

const6 in a numi directorii qi auditorii qi a se asigura cd existd in vigoare un
sistem de guvernanld adecvat. Responsabilitdlile consiliului de administralie
includ: stabilirea obiectivelor strategice ale companiei, prestarea unui act

managerial care sd permitd atingerea 1or, supravegherea administrdrii afacerilor gi

raportarea c[tre acfionariat in ceea ce privegte mandatul 1or. Actividlile
consiliului de adrninistralie srrnt supuse legilor, reglementdrilor in vigoare qi
acfionarilor in adunirile generale."i4
Inilial, proiectul raportului Cadbury prezenta o definire a guvernanlei
corporative semnificativ diferitd de varianta finali: ,,Guvernanla corporativd este
un sistem prin care companiile sunt conduse. in centrul sistemului se afl[ consiliul
de administralie a1e cdrui acliuni sunt supuse legilor, reglementlrilor in vigoare qi

aclionariatului in adunbrile generale. in schimb, aclionarii sunt responsabili de

numirea directorilor qi auditorilor (...). Leg[tura dintre consiliul de administrafie
qi aclionariat este redatd de sistemul de raportare prin care consiliul de

administralie se descarcd de responsabilitate in fala aclionarilor pentru activit[tile

qi progresele reahzate de companie. Auditorii au rolul de a furniza actionarilor o

12
www.oecd.org - ,,OECD principles of corporate governance 2004", pag. 11-12.
13
Raportul Cadbury referitor la aspectele de naturd financiard a guvernanlei corporative, emis de
comisia cu acelaqi nume, la cererea London Stock Exchange, avea sd fie mai tArziu incorporat in
aga numitul Combined Code. Pentru detalii vezi paragraful 3.4.
ra
A. Chambers, Tolley's Corporate Govemance Handbook, edifia a-II-a, Reedlsevier Ltd..,2003,
pag. 83
 4I

examinare obiectiv[ qi independentd a dec]aratiilor formulate de directori in

raportlrile financiare care forme azd, baza sistemului de raportare. "
1 s

Definilia OECD cu privire la guvernanla corporativ[, redatd in cele ce

utmeazd., prezintdo viziune mai echilibrat5: ,,Guvernanfa corporativd este unul
dintre elementele cheie pentru ?mbun5tdltrea eficienlei qi creqterii economice,
precum qi pentru extinderea increderii investitorilor. Guvernanla corporativf,
implicd un set de relalii instituite intre managementul companiei, consiliul sdu de
administralie gi acfionari. Guvernanla corporativ[ fumrzeazd. de asemenea, o
structurd prin care obiectivele companiei sunt stabilite, iar mijloacele de atingere a

acestora, precum gi de monitorizare a performan{elor sunt determinate. O

guvernantd corporativi bun[ ar trebui:

o sd motiveze suficient managementui qi consiliul de administralie

pentru a atinge obiectivele de interes pentru companie qi aclionarii sdi
qi

o sd faciltteze monitorizarea efectiv6"l6.

11
l'ricker", considerat de mulli drept pdrintele guvernan{ei corporative, o
definegte astfel: ,,Guvernanfa corporativd se referd la maniera in care companiile
sunt guvernate, ceea ce este diferit de modul in care afacerile sunt derulate pebazd

zllnicd'. Guvernanfa corporativS.abordeazd,probleme cu care se confruntd consiliul

de administrafie precum: interacfiunea cu managementul executiv qi relafia cu

aclionariatul sau cu toli cei care delin interese in afacerile companiei". Totodat5,
Tricker descrie procesul de guvernanld prin prisma a patru activitdli:
o direclia: formularea unei direclii strategice pe termen lung a

organizatiei

r5
A. Chambers - op.cit, pag. 83-84.
www.oecd.olg * ,,OECD principles of corporate governance 2004", pag. ll-I2
16

't R.I. Tricker, Corporate Governince, citat de A. Chambers, op. cit., pig. 8a
42

acliunea executiva: implicarea in adoptarea deciziilor executive

esen!iale;

supervizarea: monitorizarea qi supravegherea performantelor

manageriale;
. responsabrlizarea: recunoa$terea responsabilit[1ilor in fala celor
care pot pretinde in mod legitim responsabilrzatea.

La rAndul slu, in cadrul standardelor de audit intern, IIA defineqte guvernanla

drept un ansamblu de procese gi structuri de conducere implementate in scopul de
a informa, coordona, conduce qi monitoriza actividlile organizatiei pentru
atingerea obiectivelor acesteia.

3. 3. Principiile guv ernanlei corp o rativ e

Nu existd un model unic de guvernanfd corporativd. Mdsura in care

companiile respectd principiile guvemanlei corporative devine un factor din ce in

ce mai important in procesul decizional privind investifiile. Relafia dintre
practicile de guvernanfd corporativd qi caracterul tot mai internalional al
investiliilor capdtd o relevanfd deosebit[. Cert este cd, dacS fdrile doresc s[
beneficieze complet de avantajele pielelor globale de capital qi si atragd o
finanlare stabilS, pe termen lung, guvernanla corporativd trebuie sd fie credibili,
foarte bine inleleas[ qi s[ respecte principiile internalional recunoscute. Fluxurile
externe de capital permit companiilor sd acceseze finan{area dintr-o gam[ de
investitori mult mai mare. Chiar dacd societdlile comerciale nu se bazeazd
preponderent pe finantarea externd, aderarea lor la practicile de guvernan![
corporativ[ le poate ajuta sd-qi consolideze increderea investitorilor autohtoni gi

si-gi minimizeze costurile capitalului.

OECDa identificat un set de principii ale guvernanlei corporative
inmdnuncheate in documentu\ ,,OECD - Principiile guvernanlei corporative
2004". Principiile nu sunt restrictive gi nu vtzeazd o prescriere detaliatd in
 43

legislaliile na{ionale. Mai degrab6, ele urmdresc sd identifice obiectivele gi

mijloacele de rcalizare a acestora. Principalul scop al principiilor constd in a
furniza un criteriu de referin!6. Prin natura 1or, principiile au un caracter evolutiv
gi, in consecinfd, ele sunt revizuite
ori de cdte ori se modicd semnificativ
circumstanfele. Pentru a rdmAne competitive intr-o lume aflatd in permanent[
schimbare, companiile trebuie sd fie inovatoare, sd-qi adapteze practicrle de
guvernanlb corporativ[ astfel incAt sd facd fald noilor cerinte qi s[ beneficieze de

toate oportunitalile.

Principiile OECDiS sunt structurate pe gase secfiuni (indicate cu cifre

romane), fiecdrei secliuni fiindu-i atribuit cAte un principiu federator (marcat cu
un aliniat distinct), dupb cum urrneazd:
I. AsigLtrarea bazei pentru un cadru aI guvernanlei corporative:

gi transparenfd a piefelor, s6 fie in concordanfd cu

eficienld
reglementdrile legale qi sd indice cu claritate separarea
responsabilitafilor intre autoritalile de supraveghere, normalizare qi
implementare.
il. Drepturile ac\ionarilor Sifuncliite cheie ale dreptului de proprietate:

facilitarea exercitdrii drepturilor aclionarilor.

il[. Tratamentul echitabil al aclionarilor:

echitabil tuturor aclionarilor, inclusiv celor minoritari sau str[ini.

Toli ac{ionarii trebuie s[ aibd oportunitatea de a fi recompensa]i
pentru pierderile suferite in cazul incdlcdrii drepturilor lor.
IV. Rolul aclionarilor:
r8
Pentru o aborclare detaliatd a principiilor OECD, vezi V. Avram, Managementul procesului
de
creare a valorii in contextul guverndrii intreprinderii, Editura Economica, Bucuregii, 2003, pag.
180-184 sau www.oecd.ors (versiunea 2004in limba englezd)
44

aclionarilor instituite prin lege sau convenfii mutuale gi sa

incurajeze cooperarea activd intre companii qi aclionari in ceea ce

privegte crearea bogdliei, a locurilor de munc6, precum gi

sustenabilitatea financ iard a companiilor.

V. Raportare Si transparenld:

raport[ri corecte qi oportune cu privire la toate aspectele de naturd

semnificativS privind compania, inclusiv pozilra financiard,
perforrnan{ele, capitalul gi guvernarea companiei.

W. Responsabilitdyile consiliului de administralie:

strategicd a companiei, monitonzarea efectivl a managementului

de cdtre consiliul de administralie, respectiv asumarea de

responsabilitate de cdtre consiliului de administralie.

Chambersle avanseatd zece principii coordonatoare pentru o guvernanld
corporativ[ eficace:
1. Controlul aclionarilor asupra afacerilor
2. Raportare public[ credibill gi completd
3. Evitarea concentrdrii puterii la nivelul de vdrf al conducerii
4. Compozifie echilibratd a consiliului de administralie
5. Consiliu de administrafie puternic qi motivat
6. Un element independent in structura de conducere20
l. Monitorizare efectiv[ a managementului de cdtre consiliul de administratie
8. Competenld Ei angajamcnt
9. Evaluarea gi controlul riscurilor

re
A. Chambers - op.cit., pag.96
20
se face relerire la directorii neexecutivi.
 45

10. Un proces de audit solid.

Dintre toate principiile expuse mai sus legate de guvernanfa corporativd ne

vom apleca atenlia asupra celui din urmd - un proces de audit solid. La baza
acestei opliuni au existat mai multe motivatii, dintre care cele doud prezentate mai
jos ni s-au pdrut relevante:
. in primul rdnd, scopul acestei lucr6ri nu este de a dezbate pe margineh
guvernanlei corporative. Literatura str[ind abordeazd pe larg problematica
guvernan{ei corporative, o tem[ complexd, care ar necesita, de altfel,
\ll,;
tratament ?ntr-o lucrare distinctd. in literatura de specialitate autohton[21,'
existd puline lucrbri, dar de calitate, iar raliuni care lin de respectarea unei
deontologii profesionale ne indeamnd la cumpdtare.
. in al doilea rAnd, expunerea chestiunilor legate de guvernanta corporativd are
doar menirea de a pune in scend auditul intern. Ele sunt inseparabile, astfel cd,
a$a cum punctam in paragraful introductiv, nu se poate vorbi profesional de o
componentd (auditul intern) fArd a lua in considerare intregdl din care face
parte (guvernanla corporativ[).

Potrivit lui Chambers, chiar dacd nu exist[ o cerintd legald pentru

efectuarea auditului, reahzarea unui audit extern complet pe bazd anuald este o
dovadb de bune practici de guvernant5 corporativd. impreunl cu auditul extern,
auditul intern joacd un rol vital in guvernanla corporativd a companiilor moderne.
Este foarte posibil ca directorii s[ nu aibd niciodatd timpul gi cunoqtinfele necesare

pentru a intreprinde toate acfiunile care lin de monitorizare. Altfel spus, auditul
intern face ceea ce ar fi ff,cut managementul dacd ar fi avut timpul qi competenfa
necesare.

Auditul intern este de fapt, in primul rAnd, un serviciu pentru management.

O bund guvernanld corporativd presupune ca auditului intern s[ i se acorde o arie

2' V. Auram,
Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii,
Editura Economicd, Bucureqti, 2003, pentru a ilustra doar un exemplu.
46

de activitate nelimitatd gi acces permanent qi necondilionat la informalii gi

persoane. Comitetul de audit intern trebuie sd monitorizeze gradtl de adecvare a

auditului intern gi sd nu permitd numirea sau demiterea qefului departamentului de

audit intern fdrb consultarea qi acordul comitetului de audit intern.
Potrivit aceloraqi principii de bun6 guvernan!1 corporativl, geful

departamentului de audit intern trebuie si aibd acces liber la discufii, consultdri qi

int1lniri cu preqedintele comitetului de audit gi cu membrii comitetului de audit,
chiar qi in lipsa directorilor executivi. Similar, comitetul de audit trebuie sb se

poatd intAlni cu auditorii externi, fdrd a fi necesard prezen\a sau acordul vreunui

director executiv.
Principalele responsabilitAli ale comitetului de audit care decurg din
principiile de guvernan![ corporativd sunt:
. SA se asigure de credibilttatea raportbrilor financiare ce unneazd a fr
publicate;
o Si se asigure de eficacitatea sistemului de management al riscurilor qi

controi intern;
. SA monitorizeze calitatea auditului extern;
. SA monitorizeze calitatea auditului intern.
Altfel spus, comitetul de audit intern este o condifie sine-quanon a unei
guvernanfe corporative intr-o companie modern[.

3.4. Coduri privind cele mai bune practici privind guvernan(a corporativd

3.4.1. Codul combinat - guvernan(d corporativd

Climatul economic nefavorabil care caracteiza piala britanicd la finalul
anilor 80 gi inceputul anilor 90 a expus raportdrile financiare gi conturile
companiilor la o seleclie dur6. Aceasta, acompaniatd de preocupdrile continue
legate de perfecfionarea standardelor de raportare financiard qi asumarea
responsabilitdlii, precum gi controversele vehiculate pe seama remunerafiilor
 47

directorilor au adus in atenlia publicului guvernanta corporativd. Astfel, in mai

1991, FRC22, LSE23 gi profesia contabil6 au constituit Comisia Cadbury (Cadbury

Committee) cu scopul de a rezolva problemele de naturd financiari ale

guvernanlei corporative. Un an mai tdrziu, Comisia Cadbury a emis un proiect de
raport supus comentariilor gi observaliilor publice. La finele anului 1992, proiectul

a fost publicat in forma sa finald, incorporAnd sugestiile primite qi un cod privind

cele mai bune practici.

Prevederea esenliald a raportului Cadbury consta in obligativitatea

consiliilor de administralie ale tuturor companiilor listate la bursb de a se
conforma cu codul. De asemonea, Comisia a incurajat aplicarea codului gi la
nivelul companiilor nelistate. in plus, potrivit codului, directorilor de companii2a li
se cerea sd prezinte o declaralie publicd referitoare la eficacitatea controlului
intern. Aceastd cerin!5 a nbscut numeroase dezbateri legate de aria de intindere a

actividlilor Comisiei: se dep[gea sfera financiard sau nu? Argumentul principal

adus in sprijinul menfinerii termenilor ,,control intern" in prevederile codului
rezidd in faptul cA este foarte dificil de trasat o linie de demarcalie, general
valabild, intre control financiar intern gi celelalte tipuri de control intern.
in iulie 1995, o noud comisie s-a constituit - comisia Greenbury -
condusd de Sir Richard Greenbury, avAnd drept obiectiv emiterea unui cod
privitor la remunerarea managementului executiv.
in paralel, la solicitarea Comisiei Cadbury s-a constituit Comisia Hampel
cu scopul de a examina m[sura in care prevederile celor doud coduri Cadbury gi
-
Greenbury - au fost implementate. Drept urmare, a fost emis un raport - raportul
Hampel. inbaza acestuia, in 1998, cele doud coduri - Cadbury gi Greenbury -
impreund cu prevederile raportului Hampel au fost puse laolalt[, ndscAndu-se
astfel - Codul Combinat privitor la guvernanla corporativd - varianta 1998.
t' FRC. Financial Reporting council. consiliul pentru Raportare Financiard.
" LSE, London Stock Exchange, Bursa de valori din Londra.
2a
Membrii ai consiliului de administratie
48

Ulterior, codul combinat a fost revizuit gi actualizat, varianta 2003 fiind cea mai
actuald. La componentele originale ale Codului Combinat 1998, varianta 2003
include ?n plus fald de modific[ri gi addugiri, raportul Turnbu1125, codul Smith26 gi
raportul Higgs27.
Prevederile Codului Combinat 2003 (CC-2003) sunt aplicabile raportdrilor
aferente exercifiilor financiare care incep cu data de 1 noiembrie 2003. Codul
conline principii federatoare, principii de suslinere a principiilor federatoare,
respectiv prevederi. Reglementdrile aplicabile companiilor listate la bursa de
valori londonez[ impun acestcra sd raporteze in doud secliuni conformitatea cu
cerinlele CC-2003. in prima secliune a raportirii, compania trebuie sd prezinte
modul in care aplicd principiile federatoare qi de suslinere ale CC-2003. Forma qi
conlinutul acestei secliuni de raportare nu sunt standardizate, intenlia fiind aceea
de a l6sa companiilor ,,mAnd liber[" in a explica politicile lor de guvernanfd
corporativd inbaza principiilor qi a circumstanlelor particulare care au condus la o
anumitl abordare.
in cea de-a. doua sec{iune a raportdrii, companiile trebuie sd declare
explicit fie cd se conformeazd cu CC-2003, fie, in cazul neconformit'dgii, s[
prezinte o explicalie. Aceast[ sec]iune, preferat[ de investitori, denumit[ adesea,

,,conformitate sau explica{ie", .las5 libertatea acfionarilor, investitorilor etc. de a

aprecia declaralia companiei.

CC-2003 este structurat in dou[ secfiuni majore: prima secliune se

adreseazd companiilor, tar cea de-a doua, investitorilor institu{ionali.

2s
Comisia Turnbull, Internal control:guidance for directors on the Combined Code, ICAEW,
t999.
tu
John Smith, Audit Committees Combined Code Guidance,2003.
21 S. O'Hare, Remuneration committee guide, ICSA Publishing, 2406
http://www.icsabookshop.co. uk/pdfs/readingroom/5 I 6.pdf
 49

tn cele ce urmeaz6, vom prezenta ?n detaliu principiile federatoare,

principiile de suslinere gi prevederile codului2s cuprinse la capitolul ,,C.
Responsabi! itate Si audir" .

C. 1 Raportare financiard.
Principiu Federator: ConsiliuL de administra(ie trebuie sd prefinte o

evaluare echilibratd Si inteligibild a poziyiei Si perspectivelor companiei.

Principii de suslinere: Responsabilitatea consiliului de administralie de a
prezenta o evaluare echilibrati 9i inteligibilS a pozi{iei gi perspectivelor companiei

se referd inclusiv la raportdrile interimare, raportSri contra cost cdtre public,

raport6ri cdtre normahzatori, precum qi raportlri privind informaliile cerute a fi
publicate prin actul constitutiv.
P revede ri:
C.1.1. Directorii trebuie s[ explice in rapoartele anuale responsabilitatea
lor de a elabora situaliile financiare, auditorii externi trebuie s5 prezinte un

paragraf in raportul de audit care sd confirme acest aspect.

C.L2. Directorii trebuie sd raporteze cu privire la continuitatea activitdtii

cu argumente gi explicafii, in funclie de caz.

C.2 Control Intem2e.

Principiu Federator: Consiliul de administra{ie trebuie sd men{inii un

sistem de control intern sdndtos pentru a securiza investilia aclionarilor tn

activele companiei.
Prevederi:
C.2.1. Cel pufin odatd pe an, consiliul de administralie trebure s6. reahzeze
o analizd a eficacitdtii sistemului de control intern al companiei qi sd taporteze
ac{ionarilor cu privire la acest aspect. Analiza trebuie sd cuprindd toate controalele

28 Pentru o prezentare detaliatd a prevederilor CC-2003 vezt

W\|U lsq. gov. u k/prLhsluk rr/l r co nrcode2003. pd i
. I

-' Principiu instituit in CC-2003 in baza ghidului Turnbull care furnizeazd si mecanismele de
punere in aplicare.
50

semnificative, inclusiv cel financiar, operalional qi de conformitate, respectiv

sistemul de management al riscurilor.
C.3 Comitetul de audit Si auditorii
Principiu Federator: Consiliul de administralie trebuie sd stabileascd
mecanisme formale Si transparente pentru a considera maniera de aplicare a
raportdrii financiare qi a principiilor de control intern Si pentru menlinerea unei
relalii adecvate cu auditorii companiei.
Prevederi:
C.3.1. Consiliul de administrafie trebuie sd constituie un comitet de audit
format din cel pulin trei sau, in cazul companiilor mici, doi membrii care trebuie
s[ fie directori neexecutivi independenli. Consiliul de administrafie trebuie sd se

asigure cf, cel pulin un membru al comitetului de audit are experienld relevantd gi

recentd in domeniul financiar.

C.3.2. Principalul rol gi responsabiliffilile comitetului de audit trebuie

prezentate in formd scrisd intr-o cartd qi includ urmdtoarele:

o Monitorrzarea integrit[1ii situaliilor financiare ale companiei gi publicarea

anunlurilor oficiale referitoare la performanlele financiare ale companiei,
precum qi revizuirea ralionamentelor semnificative privitoare la raportarea

financiard;
o Revizuirea controlului intern financiar al companiei, cu exceplia cazului ?n

care exist6 un comitet distinct al consiliului de administralie, format din

directori independenli, care ate ca atribufii anahza sistemelor de control intern
.
gi management al riscurilor;
o Monitoflzarea gi revizuirea eficacit[1ii auditului intern;
o Formularea de recomanddri consiliului de administralie pentru oblinerea
aprobdrii aclionarilor asupra numirii, renumirii sau revoclrii auditorului
extern, precum qi asupra remunerdrii qi termenilor contractuali cu auditorul
extern;
 51

. Revizuirea qi analiza independenlei qi obiectivitdfii auditorului extern, precum

qi a procesului de audit, luind in considerare prevederile gi cerinlele
profesionale gi legale;
o Dezvoltarea gi implementarea politicilor de angajare a auditorului extern in
ceea priveqte serviciile non-audit, lindnd cont de cerinlele etice profesionale

referitoare la prestarea serviciilor non-audit de cdtre cabinete de audit;

o Identificarea, formularea de recomanddri qi raportarea c[tre consiliul de
administralie a oricdror probleme cate necesitd adoptarea unor mdsuri sau
ac{iuni menitd sd conduc[ la o perfeclionare a activitililor.
C.3.3 Carta comitetului de audit, inclusiv rolul qi autoritatea delegatd de
cltre consiliul de administrafie, trebuie sd fie disponibiie pentru informare pe site-
ul companiei. O secliune separat[ a raportului anual trebuie sd prezinte activitatea
comitetului de audit in virtutea descdrc[rii sale de responsabilitate.
C.3.4 Comitetul de audit trebuie sd revizuiascd aranjamentele convenite cu
angajalii companiei, care permit acestora, intr-o manierd confidenliald, sd-qi
exprime ingrijor[rile privind posibilele abateri privitoare la raportarea financiard
sau a altor probleme. Obiectivul comitetului de audit trebuie si fie cele de a se
asigura ci astfel de aranjamente sunt in vigoare gi permit realizarea unor
investigalii cu scopul de a adopta mdsuri adecvate.
C.3.5. Comitetul de audit trebuie si monitorizeze gi sd revizuiasc[
eficacitatea actividlii auditului intern. ln cazul ?n care funclia de audit intern nu
este creatS, comitetul de audit trebuie sd intreprindd pe bazd anual[ o evaluare
asupra necesitSlii infiinldrii funcliei de audit intern qi sd fac[ recomanddri in acest

sens consiliului de administrafie. Chiar dac5, in baza evaludrti realizate, comitetul

de audit constatd c5 nu este necesard existenla funcliei de audit, motivele absentei

trebuie prezentate qi explicate ir-"tr-o secliune distinctd a raportului anual.

C.3.6. Principala responsabilitate a comitetului de audit trebuie sd constea
in formularea recomanddrilor privind investirea, reinvestirea qi demiterea
52

auditorilor externi. In m[sura in care, consiliul de administralie nu accepta

recomanddrile comitetului de audit raportul anual qi orice document referitor la
investirea, reinvestirea sau demiterea auditorilor externi trebuie sd confin[ o
declarafie a comitetului de auCit privind recomandlrile formulate de acesta gi
motivele pentru care consiliul de administra{ie a adoptat o decizie diferitd.

C.3.1. Raportul anuai trebuie sd con{ind o sec}iune in care sd se explice

aclionarilor modalitatea prin care sunt securizate independenla gi obiectivitatea
auditorilor externi in cazul in care aceqtia presteazd gi servicii non-audit.

3.4.2. Ghidul pentru comitetul de audit (Codut Smith)3o

Dezvoltat qi publicat in 2003 de cdtre Sir Robert Smith, codul are menirea
de a sprijini organrza\lile in stabilirea unor aranjamente adecvate privind comitetul
lor de audit qi sd asiste membrii comitetului de audit in indeplinirea atribu{iilor lor.
O mare parte a prevederilor codului Smith au fost preluate in cadrul CC-
2003, la secliunea C, prezentatd mai sus. in plus, codul conline recomanddri
privind infiinfarea qi rolul comitetului de audit, selectarea membrilor sdi,
resursele, competenlele gi experienla necesare membrilor acestora. Un paragraf
distinct este dedicat recomanddrilor referitoare la stabilirea remuneraliei
membrilor comitetului de audit. O parte consistentd a ghidului confine prevederi
privitoare la relaliile comitetului de audit cu consiliul de administrafie, cu
aclionariatul. Rolul gi responsabilitAlile comitetului de audit sunt, de asemenea,
expuse in detaliu.

3.5. Modele de guvernanld corporativdin Romdnia

ln RomAnia, modelele de guvernanld corporativd au fost introduse, intr-o

formd incipient[, in baza legii societa{ilor comerciale nr. 3l/I990. Ulterior, pe
mdsurd ce mediul de afaceri romAnesc a evoluat, determinAnd schimb[ri in ceea ce

30
http://www.football-research.org/docs/smithreport-30-0 1 -03.pdf
 53

prive$te cadrul de raportare financiarf,, urmate de introducerea auditului extern qi a

auditului intern, legislafia s-a modificat in consecinld adaptAndu-se la noile

realitali. Astfel, degi perfectibili in continuare, legea 3Il1990 republicatd a fost
revizuitb 9i modificatf, pentru a oferi, printre altele, cadrul adecvat guvernanfei
corporative. Trebuie spus cd nu doar legea 3I/1990 modificatd gi completatd
ulterior rcahzeazd toate acestea, ci gi o seamd de alte acte normative cteeazd
impreund condifiile ca prevederile acestei legi s[ genereze efectele dorite.
Subliniem faptul cd expunerea noastrd sinteticd se bazeazd pe cea mai recentd
variantd a legii3l disponibildla momentul redactdrii lucrarii de fa!6.

Cadrul legal in vigoare prezintd, doud modele de guvernanli corporativd

aplicabile societdlilor pe acfiuni: modelul (sistemul) unitar, respectiv modelul
(sisternul) dualist. Aceste sisteine, au Ia bazd modelele OECD, cunoscute gi sub

denumirea de guvernantd ,,pe un singur palier", respectiv ,,pe doud paliere".

3.5.1. Modelul unitar

in cadrul modelului unitar, societatea este guvernat[ de un consiliu de
administra{ie qi, aqa cum vom vedea in cele ce armeazd,, in functie de caz, de
directori. Ca diferen![ semnificativd fald de modelul dualist, in cazul modelului de
guvernare unitar, directorii pot fi concomitent membri ai consiliului de
administrafie. De asemenea, modelul unitar, in mod exclusiv, permite prezen[a
cenzorilor in structura de guveruare a societdtii.
Consiliul de administralie
Potrivit acestuia, consiliul de administralie trebuie sd fie format din unul
sau mai mulli administratori, in acest ultim caz, numd.rul lor fiind impar.
Societdfile pe acliuni ale cdror situalii financiare anuale fac obiectul unei obligalii
legale de auditare sunt administrate de cel pu{in trei administratori. in cazul in

tt Este vorba de Legea 3t/1990, republicatd in noiembrie 2004, actualizard cu modificdrile

generate de efectele urm[toarelor acte normative: Legea 30212005, Legea 164/2006, Legea
441 /2006, Legea 5 16/2006, respectiv OU G 82/2001 .
54

care intr-o societate pe ac1iuni32 are loc delegarea atribuliilor de conducere cdtre
directori, majoritatea membrilor consiliului de administraJie trebuie sb fie formatd
din administratori neexecutivi.
Membri neexecutivi ai consiliului de administralie sunt cei care nu au fost
numifi directori. Prin actul constitutiv sau prin hotdrArea adundrii generale a

aclionarilor se poate prevedea c[ unul sau mai mulli membri ai consiliului de

administralie trebuie sd fie independenti. La desemnarea administratorului
independent, adunarea generall a aclionarilor are in vedere urmdtoarele criterii:

a) s6 nu fie director al societllii sau al unei societdfi controlate de cdtre

aceasta qi s[ nu fi indeplinit o astfel de funclie in ultimii 5 ani;
b) sd nu fi fost salariat al societllii sau al unei societ[fi controlate de cdtre
aceasta ori sd fi avut un astfel de raport de muncb in ultimii 5 ani;
c) sb nu primeascd sau s[ fi primit de la societate ori de la o societate

controlatd de aceasta o remuneralie suplimentard sau alte avantaje, altele

decAt cele corespunzdnd calitAlii sale de administrator neexecutiv;

d) sd nu fie aclionar semniricativ al societ[lii;

e) s[ nu aibd sau sd fi avut in ultimul an rela]ii de afaceri cu societatea ori cu
o societate controlatd de aceasta, fie personal, fie ca asociat, aclionar,
administrator, director sau salariat al unei societdli care are astfel de relalii
cu societatea, dacd, prin caracterul lor substanfial, acestea sunt de naturd a-
i afecta obiectivitatea;
f) s5 nu fie sau sd fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat
al actualului auditor financiar al societltii sau al unei societdti controlate
de aceasta;

g) sl fie director intr-o altd societate in care un director al societdtii este

administrator neexecutiv;
h) s[ nu fi fost administrator neexecutiv al societdtii mai mult de 3 mandate;

32
Cu exceplia IMM (definite conforn Legii 34612004) care por deroga
 55

i) sA nu aib[ relalii de familie cu o persoand, aflatd in una dintre situaliile

prevdzute la lit. a) 9i d).

Comitet de audit
Consiliul de administralie poate crea comitete consultative formate din cel
pulin doi membri ai consiliului gi insdrcinate cu desflgurarea de investigalii gi cu
elaborarea de recomanddri pentru consiliu, in domenii precum auditul,
remunerarea administratorilor, directorilor, etc. Comitetele transmit consiliului, in
mod regulat, rapoarte asupra actividlii lor. Cel pufin un membru al fiecdrui
comitet creat trebuie si fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de
audit qi cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel
pulin un membru al comitetului de audit trebuie sd delind experien![ in aplicarea
principiilor contabile sau in audit financiar33.
Directori
Consiliul de administratie poate delega conducerea societdlii unuia sau mai
multor directori, numind pe unui dintre ei director general. Directorii pot fi numili
dintre administratori sau din afara consiliului de administrafie. Preqedintele
consiliului de administralie al societSlii poate fi numit gi director general. in cazul
societdlilor pe acliuni ale cdror situalii financiare anuale fac obiectul unei obligalii
legale de auditare financiard, delegarea conducerii societdfii, prin numirea
directorilor este obligatorie3a. Director al societdlii pe acliuni este numai acea
persoan[ cdreta i-au fost delegate atribulii de conducere a societdtii.
Prevederi privind auditul intern
Directorii qi cenzorii sau, dup[ caz, auditorii interni pot fi convoca{i la
orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acegtia sunt obligafi
sd participe. Ei nu au drept de vot, cu exceplia directorilor care sunt qi

administratori.

33
Cu exceplia IMM (definite conform Legii34612004) care pot deroga
3a
Cu exceplia IMM (definite conform Le91i34612004) care pot deroga
56

Administratorii sunt solidar rdspunzdtori cu predecesorii lor imediali dacd,

avAnd cunogtinld de neregulile sdvArqite de acegtia, nu le comunicd cenzorilor sau,

dup6, caz, auditorilor interni gi auditorului financiar. in societllile care au mai

mulfi administratori rdspunderea pentru actele sbvdrqite sau pentru omisiuni nu se

intinde qi la administratorii care au fbcut sd se consemneze,in registrul deciziilor

consiliului de administralie, impotrivirea lor qi au incunogtinlat despre aceasta, in
scris, pe cenzori sau auditorii interni qi auditorul financiar.

Administratorul care are intr-o anumitd opera{iune, direct sau indirect,

interese contrare intereselor societdfii trebuie sb ii ingtiinleze despre aceasta pe
ceilalfi administratori qi pe cenzori sau auditori interni qi s[ nu ia parte la nici o
deliberare privitoare la aceastd operaliune. Aceeagi obligalie o are administratorul
in cazul in care, intr-o anumitd operaliune, gtie cd sunt interesate solul sau sotia sa,

rudele ori afinii sbi pAnd la gradul al IV-lea inclusiv.

3.5.2. Modelul dualist

Potrivit acestui model, societatea este guvernati de un directorat qi de un
consiliu de supraveghere. in cazal guvernf,rii corporative de tip dualist, societ[file

comerciale nu dispun de cenzori, dar sunt supuse auditului extern qi, prin urmare,
au obligafia de a organiza gi funcfia de audit intern.

Consiliul de suprave ghere

Membrii consiliului de supraveghere sunt numi{i de c6tre adunarezi
generald a acfionarilor. Numdrul membrilor consiliului de supraveghere este
stabilit prin actul constitutiv gi nu poate fi mai mic de trei gi nici mai mare de 11.
Din rAndul lot, se alege un preqedinte al consiliului. Membrii consiliului de
supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu

pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al

societ[tii.
 5l

Prin actul constitutiv sau prin hotdrdre a adunlrii generale a aclionarilor se

pot stabili condilii specifice de profesionalism qi independenld pentru membrii

consiliului de supraveghere. in aprecierea independenlei unui membru al
consiliului de supraveghere sunt avute in vedere criteriile aplicabile
administratorului independent din modelul unitar.
Comitetul de audit
fn cazul societd{ilor pe acliuni ale cdror situalii financiare anuale fac
obiectul unei obligafii legale de auditare financiard, createa unui comitet de audit
in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel
pulin doi membri ai consiliului, insircinate cu desfdgurarea de investigatii qi cu
elaborarea de recomand[ri pentru consiliu, in domenii precum auditul,
remunerarea membrilor directoratului qi ai consiliului de supraveghere qi a
personalului, sau nominalizarea de candidali pentru diferitele posturi de
conducere. Comitetele au obligalia s5 prezinte consiliului, in mod regulat, rapoarte

asupra activit[fii lor. Cel pulin un membru al fiecdrui comitet consultativ trebuie
sd fie independent. De asemeuea, cel pu{in un membru al comitetului de audit
trebuie sd delind experien![ relevanti in aplicarea principiilor contabile sau in
audit financiar.
Directoratul
Consiliul de supravegh:re desemneazd membrii directoratului gi atribuie
totodati unuia dintre ei funclia de preqedinte al directoratului. Astfel, conducerea
societilii pe acliuni revine ?n exclusivitate directoratului, care indeplineqte actele

necesare qi utile pentru reahzarea obiectului de activitate al societdlii, cu exceplia

celor care cad in sarcina consiliului de supraveghere qi a adundrii generale a

aclionarilor. Directoratul ?qi exercitb atribuliile sub controlul consiliului de

supraveghere,qi poate fi format din unul sau mai multi membri, numdrul acestora
fiind intotdeauna impar. in cazul societdlilor pe acliuni ale cdror situatii financiare
58

anuale fac obiectul unei obliga{ii legale de auditare, directoratul este format din

cel pulin trei membri. Aga currn indicam mai sus, cu referinlb la consiliul de

supraveghere, membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului

de supraveghere.

Prevederi privind auditul intern

Obligafiile privind cornunicarea cu auditorii interni privind diversele
abateri sau disfunclionalitali prezentate la modelul unitar se aplicd inclusiv
membrilor consiliului de supraveghere qi directoratului din modelul dualist.
Prevederi comune sistem unitar - sistem dualist

Sub pedeapsa revocdrii ,si rdspunderii pentru daune, directorii unei societili
pe acliuni, in sistemul unitar, gi membrii directoratului, in sistemul dualist, nu pot
fi, fdrd autorizarea consiliului de administralie, respectiv a consiliului de

supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului

de supraveghere, cenzori sau, dupd caz, auditori interni ori asociali cu rdspundere
nelimitat[, in alte societdfi concurente sau avAnd acelaqi obiect de activitate, nici
nu pot exercita acelaqi comer! sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei
persoane.

in cazul societ[filor in care au fost desemnali auditori interni, orice

aclionar are dreptul sd reclarne acestora faptele despre care cred cd trebuie
verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului cdtre
consiliul de administralie, respectiv consiliul de supraveghere. in cazul in care
reclamalia este fdcutb de aclionari reprezentAnd, individual sau impreund, cel
pulrn 57o din capitalul social cri o cotd mai micd, dacd actul constitutiv prevede

astfel, auditorii interni sunt obligali sd verifice faptele reclamate. in cazul in care
sunt confirmate, concluziile trebuie consemnate intr-un raport ce este transmis
consiliului de administralie, respectiv consiliului de supraveghere, gi pus ia
dispozilie adundrii generale. iir acest caz, consiliul de administrafie, respectiv
consiliul de supraveghere, este obligat sd convoace adunarea general[.
 59

3.6. Probleme de discuyie Si stttdii de caz

3.6.1. Probleme de discuyie

o Anahz4i principiile guvemanlei corporative statuate de OECD in relatie
cu auditul intern.
o Comparali prevederile privitoare la guvernanta corporativd din legislalia
romAneascd actuali cu cele prezentate de CC-2003. Discutati asemdndrile
qi deosebirile.

o Lecturali codul Smith qi explicali maniera in care comitetul de audit poate

proteja independenla auditorilor interni.
o Dintre cele doud modele de guvernanld corporativd oferite de legislalia
romAneascb actuald, pe care ati prefera-o? De ce?

3.6.2. Studiu de cazWhiteLab

Whitelab este o companie care produce qi distribuie echipament sportiv $i

care incearcd sa obfin[ permisiunea de a fi listatd la bursa din Londra. Pentru a se

conforma cu reglementdrile privitoare la guvernanla corporativd, consiliui de
administratie Whitelab a infiinlat un comitet de audit, fdr6, a mai intreprinde
nimic in acest sens. TotodatS, consiliul de administralie al companiei
intenlioneazd sd organizeze o receplie luna viitoare in care sd invite aclionarii
majoritari, reprezentan{ii bdncilor cu care coopereazd gi auditorii externi pentru a
le expune strategia elaboratd in vederea accesdrii cotaliei la bursa de valori.

$eful de misiune al echipei auditorilor externi, dl. Roger Smith, a primit o

solicitare din partea consiliului Whitelab de a furniza citeva sfaturi cu privire la-'
elaborarea acestei strategii. Dna. Jessica Park, preqedinta consiliului, l-a asigurat
pe dl. Smith cA aceste servicii de consultanld vor fi achitate de cdtre companie
separat de cele de audit extern. in plus, dl. Smith abia a aflat cd, a primit recent,
drept moqtenire de la o rudd ?ndepirtat[, acliuni Whitelab reprezentdnd
aproximativ 57o drn capitalul acesteia.
60

Cerinle:
L Explicafi m[surile pe care trebuie sd le adopte consiliul de administrafie

Whitelab pentru a se conforma cu reglementdrile privind guvernanla corporativd

necesare accesdrii cotatiei bursiere.

2.lndicaliresponsabilit[file pe care comitetul de audit Whitelab trebuie sd

gi le asume vis-a-vis de auditorii externi ai companiei.