UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS”GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT-IDD

PROIECT
ANALIZA DIAGNOSTIC PE EXEMPLUL SC FORTUNA SA GALATI

COORDONATOR STIINTIFIC:
PROF.DR.

STUDENT:

GALATI
-2007-

1
 CUPRINS:

PREZENTAREA SOCIETATII
ANALIZA ACTIVITATII
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE SI A PRAGULUI DE RENTABILITATE
ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE SI SOLVABILITATE
ANALIZA SWOT
ANALIZA CONCURENTEI
ANALIZA CLIENTILOR, FURNIZORILOR
ANALIZA MANAGEMENTULUI, RESURSE UMANE
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

2
 PREZENTAREA SOCIETATII
1.1. Scurt istoric al S.C. FORTUNA S.A.
Societatea comercială FORTUNA S.A. a fost înfiinţată în anul 1990 prin H.G. 1224/23.11.1990, în
conformitate cu prevederile legii 15/1990 şi 30/90 şi îşi desfăşoară activitatea în municipiul Galaţi, str.
Libertăţii nr. 121.
La înfiinţare, firma Fortuna avea statutul de societate cu răspundere limitată şi avea un număr mic de
salariaţi. Din decembrie 1998, firma se transformă în societate pe acţiuni cu capital integral privat.

1.2. Obiect de activitate

Societatea desfăşoară următoarele activităţi:
- producerea şi comercializarea de săpun, detergenţi, lacuri, vopsele şi alte produse chimice;
- efectuarea de operaţiuni de import-export.

1.3. Situaţia juridică

1.3.1. Capitalul social
S.C. FORTUNA S.A. este persoană juridică cu capital integral privat. Capitalul societăţii la constituire
a fost de 52.948 mii lei divizat în 11.589 acţiuni cu valoare nominală de 5.000 lei fiecare. Din Cererea de
Înscriere de Menţiuni înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie – judeţul Galaţi cu nr. 52564 din
15.11.1994 rezultă că după aplicarea prevederilor H.G. 500/1994 pe reevaluarea activelor corporale
imobilizate, capitalul societăţii are următoarea structură:
 CS: 1.880.650 mii lei corespunzător la 75.226 acţiuni cu VN = 25.000 lei, din care:
 FPS: 1.455.125 mii lei = 58.205 acţiuni;
 FPP: 421.125 mii lei = 16.845 acţiuni;
 Manager general: 4.400 mii lei = 176 acţiuni.

1.3.2. Dreptul de proprietate

1.3.2.1. Dreptul asupra terenului
Societatea a întocmit documentele pentru obţinerea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate
asupra terenului şi a înaintat-o spre avizare.
1.3.2.2. Dreptul de proprietate asupra celorlalte componente ale patrimoniului

3
 Conform balanţei de verificare la 31.07.2001, activul imobilizat al societăţii este, la data evaluării în
valoare de 1.490.699 mii lei din care, terenuri 95.497 mii lei, imobilizări corporale în curs 230.300 mii
lei reprezentând bransament şi instalaţie de încălzire centrală cu gaze şi alte imobilizări în sumă de
12.006 mii lei reprezentând garanţii la ROMTELECOM pentru servicii de telefonie.
Societatea nu are închiriate la terţi alte terenuri, spaţii construite sau active imobilizate şi nu
utilizează active corporale închiriate sau împrumutate de la alte persoane fizice sau juridice.
Societatea nu utilizează tehnologii protejate de licenţe, dar are înregistrate următoarele mărci de
fabrică.
Marca FORTUNA înregistrată naţional şi internaţional la Madrid.
Mărci de produse:

SĂPUN DETERGENŢI LACURI ŞI VOPSELE

ANIO ANIO SIDER LONOGAL
AFIN DEGAL SINOGAL
“22” MARIANA NAV – ANIO
CIP CIP FULG DE NEA MOL
CRIZANTEMA DOR LOTCA
LEBĂDA SUAV SIC SOC
Tabelul nr. 1 Mărci de produse
1.3.3. Dreptul financiar
Societatea nu are angajate la 31.07.2001 credite bancare pe termen scurt dar înregistrează alte obligaţii
în valoare de 82 mii lei.
Creanţele totale ale societăţii la aceeaşi dată (furnizori, clienţi, alte creanţe) au reprezentat 546 mii lei.

1.3.4. Dreptul comercial

Raporturile societăţii cu furnizorii şi clienţii se desfăşoară pe baza contractelor de vânzare-cumpărare
în care nu sunt înscrise prevederi care pot afecta patrimoniul societăţii sau transferul de proprietate.
Societatea nu are înţelegeri sau contracte încheiate contrar prevederilor art.36 din Legea 15/1990 pe
practici anticoncurenţiale.

1.3.5. Litigii
La sfârşitul anului 1998, societatea avea înregistrate pe rol şase dosare cu furnizorii, nouă dosare cu alte persoane fizice şi
juridice şi nici un dosar cu salariaţii. Numărul proceselor cu furnizorii au înregistrat o creştere continuă din 1998 până în 2001.
Se remarcă un procent foarte bun al proceselor câştigate după cum rezultă din tabelul următor:

1998 % 1999 % 2000 % 2001 %

0 1 2 3 4 = 3/1 5 6 = 5/3 7 8 = 7/5
1. Procese cu furnizorii: 12 100 19 158 25 132 28 112
- câştigate 11 92 19 100 21 84 22 79
2. Procese cu alte persoane fizice 31 100 19 61 29 153 18 62
sau juridice: 31 100 17 89 24 83 9 50
- câştigate
Tabelul nr. 2 Situaţia litigiilor la S.C. FORTUNA S.A.

4
 1.3.6. Dreptul ecologic
Materiile prime şi o parte din produsele finite constituie agenţi potenţiali poluanţi. Sistemele de
reţinere a noxelor permit menţinerea factorilor de mediu apa, aer, sol în limitele prevăzute de actele
normative în vigoare. O intensificare a procesului de producţie necesită şi o adaptare corespunzătoare a
normelor de protecţie a mediului.

1.4. Structura tehnică şi organizatorică

Structura organizatorică este de tip piramidal, ierarhic – funcţională. Conform actelor constitutive,
societatea are următoarele organe de conducere generală:
 Adunarea Generală a Acţionarilor
 Consiliul de Administraţie
 Conducerea curentă a societăţii este asigurată de:
 Directorul general (preşedintele Consiliului de Administraţie)
 Directorul financiar - economic
 Directorul de vânzări
Directorul general angajează societatea în relaţiile cu terţii şi o reprezintă în faţa organelor
jurisdicţionale. De asemenea, Directorul general conduce activitatea societăţii prin aducerea la
îndeplinire a hotărârilor AGA şi are ca atribuţii principale:
 reprezintă societatea comercială
 concepe şi aplică strategii şi politici de dezvoltare a societăţii
 stabilirea strategiei generale de funcţionare a activităţii societăţii
 măsurile necesare realizării contractelor, organizării şi îmbunătăţirii activităţii societăţii
 stabilirea delegării de atribuţii pe trepte ierarhice
 încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului societăţii.
Departamentul de vânzări are ca atribuţii principale:
 cercetarea pieţii
 evaluarea şi alegerea canalelor de distribuţie
 identificarea şi localizarea cumpărătorilor potenţiali ai produselor distribuite
 evaluarea cererii potenţiale
 stabilirea modalităţilor de plată a produselor distribuite
 urmărirea realizării contractelor de distribuţie
 urmărirea emiterii facturilor
 primirea, distribuirea şi transportul produselor.
Compartimentul financiar – contabil are ca principale atribuţii:

5
  organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei contabile
 înregistrarea cronologică a operaţiunilor patrimoniale
 întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar
 prezentarea spre aprobare administratorului a statelor de plată a salariilor, balanţei de verificare,
decontului de TVA, declaraţiei de impozit de profit, bilanţului contabil
 urmărirea plăţii la termen a obligaţiilor către bugetul statului, bugetul asigurărilor asociale şi
bugetelor locale
 respectarea principiilor contabile şi ale legislaţiei în vigoare
 furnizarea informaţiilor necesare procesului decizional şi interpretarea acestora
 participarea la elaborarea deciziilor
Aceste atribuţii nu sunt limitative, ele putând fi completate în funcţie de necesităţile impuse de
desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii.
Întraga activitate este supervizată de o firmă de expertiză contabilă.
Se foloseşte o metodă de tehnică contabilă caracterizată prin faptul că o mare parte din ciclul contabil
se realizează automat. Datele justificative sunt introduse în calculator o singură dată, obţinându-se în
urma prelucrării toate categoriile de evidenţe (cronologice, sistematice – analitice şi sintetice).
Înregistrările se fac document cu document.
Metoda folosită permite realizarea concomitentă a înscrierii în registrul cronologic şi în registrul
sistematic, precum şi o îmbunare a înregistrărilor din conturile anuale sintetice cu cele din conturile
analitice.
În realizarea ciclului contabil se folosesc:
 documente justificative
 jurnale (mai multe tipuri, fiecare fiind adaptat unui anumit gen de operaţii, cu coloane distincte
pentru debit şi credit)
 fişe de cont analitice (concepute să redea, după fiecare înregistrare, rulajul debitor, rulajul
creditor şi soldul, cu posibilitatea desfăşurării ăe conturi corespondente, ca în cazul fişelor
sintetice şah)
 balanţa de verificare pentru conturile sintetice
 balanţa de verificare pentru conturile analitice
Metoda permite colectarea sumelor în trepte, pe conturi analitice şi pe conturi sintetice, reuşindu-se
astfel îmbinarea înregistrărilor în evidenţa sintetică şah cu înregistrarea în evidenţa analitică, eliminându-
se astfel documentele intermediare de prelucrare.
Metoda folosită se bazează pe forma de înregistrare maestru-şah, utilizându-se pentru evidenţierea
cronologică Registrul-jurnal şi pentru evidenţa sintetică Cartea mare-şah.
1.5. Managementul şi resursele umane

6
 Organizarea SC FORTUNA SA Galaţi asigură funcţionarea societăţii în bune condiţii la nivelul
structurilor de desfacere, a serviciilor tehnice şi a birourilor funcţionale, precum şi la nivelul conducerii
societăţii.
Subordonarea diverselor gestiuni faţă de directorii executivi este logică şi corespunde cerinţelor
obiectivelor de desfăşurare a activităţii societăţii. Întreaga societate este condusă de Consiliul de
Administraţie.
Deciziile se adoptă conform prevederilor legale şi statutare la nivelul ierarhic corespunzător, în funcţie
de complexitatea şi importanţa lor, după cum urmează:
 deciziile de importanţă majoră privind modificarea sau completarea statutului, aprobarea
bilanţului financiar-contabil, numirea membrilor Consiliului de Administraţie, stabilirea
bugetelor de venituri şi cheltuieli sunt adoptate de către AGA în şedinţe ordinare şi extraordinare.
 deciziile privind îndeplinirea hotărârilor AGA, analiza periodică a activităţii de desfacere,
financiar-contabilă, numirea funcţionarilor societăţii, aprobarea restrângerii sau întreruperii
ocazionale de activităţi sunt adoptate de către Consiliul de Administraţie.
 deciziile curente privind activitatea de producţie, comercială şi financiar-contabilă sunt adoptate
de către directorii executivi şi transmise executanţilor.
Consiliul de Administraţie supune spre aprobare AGA semestrial raportul propriu de activitate,
deciziile adoptate şi propunerile de măsuri pentru desfăşurarea activităţii societăţii comerciale în viitor.
Stilul de conducere al societăţii este dinamic şi ofensiv, fapt dovedit prin stabilirea conducerii în
ultimii ani şi prin inexistenţa conflictelor de muncă datorate stilului de conducere adoptat. Stilul de
conducere a fost corect receptat la fiecare nivel de conducere şi de către salariaţi.
Motivaţia salarială a conducerii societăţii este stabilită de AGA, respectiv de către Administrator. Grila
de salarizare pentru personal a fost negociată prin contractul individual de muncă a fiecărui angajat.
Premierile sau majorările de salariu se fac în funcţie de calitatea rezultatelor obţinute. Astfel agenţii de
vânzări, supervizorii şi directorii de vânzări sunt stimulaţi prin câştiguri procentuale în raport cu
veniturile obţinute.
Principalele criterii de selecţie şi promovare a personalului sunt:
 competenţa profesională
 experienţa în domeniu
 ataşamentul faţă de societate
Încadrarea se face pe bază de examen, concurs sau interviu direct sau prin apelarea la firme
specializate în testarea şi repartizarea forţei de muncă (de ex. Info Consulting). În perioada actuală,
principalul criteriu de dimensionare a personalului îl constituie nivelul de acoperire cu comenzi şi
contracte de distribuţie , care să asigure condiţia de salarizare şi de ocupare a forţei de muncă.
În tabelul de mai jos se poate observa o structură a personalului, astfel:
CATEGORIA DE SALARIAŢI NUMĂR %
1. Total salariaţi, din care: 427 100
1.1. Personal de conducere şi admnistraţie 53 12,41
1.1.1. – cu studii superioare 21 4,92

7
1.1.2. – cu studii medii 32 7,49
1.2. Personal de exploatare 374 87,59
1.2.1. – cu studii superioare 22 5,15
1.2.2. – muncitori 319 74,71
1.2.3. – muncitori necalificaţi 33 7,73
Tabelul nr. 3 Structura personalului
Se constată un raport corect între personalul de conducere şi de administraţie: 12,41% şi personalul din
exploatare 87,59%.
Din punct de vedere al nivelului de pregătire structura este următoarea:

TOTAL PERSONAL, DIN CARE: 427 100

- cu studii superioare 43 10,07
- cu studii medii 81 18,97

Ponderea personalului navetist în total personal angajat este 3,28%.

Structura personalului pe sexe şi vârste este prezentată în tabelul următor:
TOTAL % BĂRBAŢI % FEMEI %
Total număr din care % 427 100 246 57,61 181 42,39
100,0 100,0 100,0
Între 18 – 20 ani % 1 100 - - 1 -
0,23 0,55
Între 21 – 35 ani % 153 100 60 39,22 93 60,78
35,84 24,39 51,38
Între 36 – 45 ani % 167 100 114 68,26 53 31,74
39,11 46,34 29,28
Între 46 – 55 ani % 97 100 67 69,07 30 30,93
22,72 27,24 16,58
Între 56 – 60 ani % 8 100 5 62,5 3 37,5
1,87 2,03 1,66
Peste 60 ani % 1 100 - - 1 100
0,23 0,55
Tabelul nr. 4 Structura personalului pe sexe şi vârste

Peste 75% din salariaţi au vârsta până în 45 ani, ceea ce asigură posibilitatea menţinerii pe o perioadă
destul de mare a potenţialului uman cu o stabilitate bună. Ponderea femeilor în total personal este de
42,39%.

În graficul următor se va prezenta structura personalului în 2001:

Figura nr. 1

8
 Pers. de cond,
admin.
12%

Pers de
exploatare
88%

Evoluţia personalului de conducere şi administraţie este prezentată în graficul următor:

Figura nr. 2

Pe rsonal de conduce re şi administraţie

0,6

0,4

0,2

0
1 2

cu studii superioare 40%

cu studii medii 60%

În serviciul financiar – contabil este şi personal cu puţină experienţă şi se simte nevoia perfecţionării.
Pentru operaţiile de rutină sau mai complexe se foloseşte tehnica de calcul. Societatea apelează la
serviciile unei societăţi de avocatură, dar se simte nevoia unui jurist permanent, cu experienţă în
domeniu. Fişele de post se reactualizează anual şi sunt în concordanţă cu prestaţiile salariaţilor.
Regulamentul de ordine interioară se reactualizează cu ocazia negocierii contractelor de muncă.
Având în vedere evoluţia pieţei, strategia managerială este realistă având un caracter coerent,
propunându-şi să acţioneze simultan în următoarele direcţii:
 Colaborarea cu o firmă de renume mondial privind retehnologizarea sectorului de detergenţi,
pentru impunerea acestora pe piaţa internă şi pătrunderea pe piaţa Europei de Est;
 Continuarea eforturilor pentru introducerea în fabricaţie a unor tehnologii eficente în sectorul de
săpun;
 Continuarea activităţii de promovare a produselor din sectorul de săpun şi extinderea acesteia şi
la celelalte produse din profilul de activitate;
 Dezvoltarea activităţii de marketing şi crearea unei reţele proprii de desfacere a produselor.

9
 Strategia firmei stabileşte obiective realiste, politici eficente de atingere a obiectivelor, contribuind la
menţinerea poziţiei firmei la nivelul satisfăcător.
Procesul managerial de bună calitate, cu posibilităţi reale de perfecţionare prin eforturile proprii ale
echipei manageriale.
Managerul general şi bordul de directori au un bun potenţial tehnic şi organizatoric care poate fi
valorificat în procesul managerial.
Structura organizaţională este în principiu, corespunzătoare, dar poate fi îmbunătăţită prin dezvoltarea
sectoarelor pentru promovarea vânzărilor.
Metodele şi tehnicile manageriale utilizate sunt corespunzătoare şi adecvate strategiei societăţii.
Metodele manageriale utilizate frecvent sunt: conducerea prin obiective şi prin consens. Dintre tehnicile
manageriale se utilizează mai des programarea lineară şi cercetarea operaţionlă. Profilul societăţii este
adecvat unor tehnici de stimulare a creativităţii, în special Brainstorming şi Delphi.
Sistemul informaţional pentru management este corespunzător cerinţelor unui bun management şi în
curs de perfecţionare.
Condiţiile de muncă se situează la nivel corespuntător. Personalul de exploatare din zonele expuse
noxelor beneficiind de sporurile pentru condiţii deosebite de muncă. Societatea manifestă preocuparea
pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor.
Există o bună motivaţie pentru muncă în cadrul salariaţilor. Recrutarea şi selecţionarea personalului se
face cu o deosebită atenţie, respectându-se toate prevederile contractului colectiv de muncă privind
testarea, promovarea şi instruirea personalului.
Societatea dispune de resurse umane şi de capacitate managerială pentru aplicarea unei strategii mai
ofensive dacă este susţinită financiar. O asociere cu operatorii economici de prestigiu pe segmentul de
piaţă în care acţionează poate determina o evoluţie favorabilă mai rapidă. Sistemul de salarizare, criteriile
de angajare şi reducerile de personal, măsurile de protecţie socială, vârsta medie a personalului,
calificarea şi motivaţia muncii oferă garanţii pentru desfăşurarea în viitor a activităţii societăţii.

1.6. ANALIZA CONCURENTEI

Concurenta se poate pe cat posibil diminua prin:

- mentinerea pretului de desfacere sub pretul acestora;

- ridicarea calitatii,sigurantei acestor produse;

- infiintarea de noi centre peste cel al acestora ca nr.;

-dezvoltarea publicitatii prin dotarea centrelor cu afise,banere,cat si a centrasilor cu materiale publicitare

( sapci , tricouri,manusi de protectie,etc);

- organizarea a unor tombole ocazionate de anumite date importante care sa aiba ca scop stimularea
populatiei .

10
 1.7. PORTOFOLIUL DE PRODUSE

Principii pentru stabilirea portofoliului de produse:

o prezenţa tuturor grupelor de produse:

o prezenţa celor mai importanţi 20% din furnizori care să asigure 80% din CA

o prezenţa produselor specifice zonei

o prezenţa furnizorilor locali

o accentuarea diversificarii pe grupele de produse din topul preferinţelor consumatorului

1.8. NEGOCIEREA CONTRACTELOR

Baze de date furnizori:

 Furnizori cu distribuţie in zonă

 Furnizori locali

Oferte de produse

 Comparaţii de preţuri

 Negocierea condiţiilor de colaborare

o Termene de plată şi discounturi

o Marketing

o Targete şi bonusuri progresive in funcţie de realizări

o Termene de livrare, preavize de modificare preţ şi de introducere produse noi

1.9. PROMOVARE

 Stabilirea politicii de preţ

o Segmentul ţintă

o Politica de preţuri a concurenţei

o Grila de adaosuri comerciale pe grupe de produse

 Stabilirea politicii de promovare a vânzărilor

o Marketing in-door

 Programe de promovare în supermarket pe termen lung (catalog de produse,

reduceri de preţ, samplinguri, poziţionări secundare, etc)

 Stabilirea unui planning al promovărilor pe grupe de produse şi pe perioade

 Realizarea unui semnalistici adecvate produselor în promoţie (fanioane cu

promoţie, peaple stopper, click frame)

o Marketing out-door

11
 Spoturi de întreţinere

 Concursuri

 Bannere

 Evenimente speciale

PROVOCAREA FIECĂREI ZILE

VINDE CLIENTULUI CARE POATE CUMPĂRA

PRIVEŞTE PRIN OCHII CLIENTULUI

12
CAPITOLUL 2 ANALIZA ECONOMOCO-FINCIARA A SOCIETATII
Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea stãrii de performanţã financiarã a
societatii la 31.12.2002.
Principalele scopuri urmărite sunt:
- aprecierea rezultatelor financiare obţinute;
- evidenţierea modalitãţilor de realizare a echilibrului financiar;
- examinarea randamentului capitalului investit;
- evaluarea riscurilor.
Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru:
- fundamentarea deciziilor de gestiune;
- elaborarea unui diagnostic global strategic;
- fundamentarea politicilor de dezvoltare.
Sursele utilizate au fost:
- situaţiile financiare anuale (2000-2002);
- alte materiale de documentare din evidenţa contabilã.
Analiza structurii bilanţului
2.1.1. Analiza ratelor de structurã ale activului

Datele sunt prezentate în tabelul nr.1

Tabelul nr.1
Specificatie simbol 2000 Structura 2001 Structura 2002 Structura
mii.lei % mii.lei % mii.lei %
Imobilizări necorporale Inn 750873 0,29 977106 0,19 1586497 0,20
Imobilizări corporale Inc 165333902 63,18 309461477 58,87 521020747 67,21
Imobilizări financiare If 25414 0,01 25414 0,005 0 0
Active imobilizate In 166110189 63.48 310463997 59,06 522607244 67,41
Stocuri St 2819821 1.08 5686050 1,08 13672204 1,76
Creanţe totale Cr 76915579 29,39 134694964 25,62 159318427 20,55
Disponibilităţi băneşti Db 15751324 6,02 67224953 12,79 32429394 4,18
Active circulante Ac 95486724 36,49 207605967 39,49 205420025 26,50
Ct. de regularizare si Ra 81209 0,03 7593253 1,44 47187153 6,09
asimilate - activ
At 261678122 100 525663217 100 775214422 100
TOTAL ACTIV

In=Inn+Inc+If
Ac=St+Cr+Db
At=In+Ac+Ra

13
 CONCLUZII:
 Rata activelor imobilizate=In/At mãsoarã gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat
datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate
creste in 2002 la 67,41% fata de 59,06% in 2001 datorita achizitionarii de imobilizari corporale.
Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea
care diminuează valoarile ramase ale activelor imobilizate.
 Rata imobilizărilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.
 Rata imobilizărilor financiare=If/At ca urmare a inexistenţei imobilizărilor financiare, nivelul acestei
rate este de asemenea neglijabil.
 Rata activelor circulante=Ac/At exprimã ponderea în totalul activului a capitalului circulant.
- 2001 fata de 2000 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2001 fata de
2000 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o
usoara crestere a ratei activelor circulante in 2001 fata de 2000.
- 2002 fata de 2001: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor circulante scade in 2002
fata de 2000 cu 13%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2002
fata de 2001 si a scaderii ponderii creantelor in 2002 fata de 2001.
 Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor în total activ se menţine relativ constanta in perioada
analizată, cunoscând o uşoară crestere în anul 2002.
 Rata creanţelor=Cr/At creanţele au crescut permanent in valori absolute, cu influenţã negativa
asupra gradului de lichiditate.
 Rata disponibilităţilor=Db/At este influenţatã de raportul dintre durata medie de încasare a
creanţelor şi durata medie de achitare a obligaţiilor, care este nefavorabil. Nivelul aceste rate cserte
in 2001 fata de 2000 si scade in 2002 fata de 2001.
2.1.2.Analiza ratelor de structurã ale pasivului
Ratele de structurã ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin punerea
în evidenţã a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiarã a acesteia.

14
 Datele sunt prezentate în tabelul nr.2
Tabelul nr.2
Specificatie Simbol 2000 Structura 2001 Structură 2002 Structură
mii.lei % mii.lei % mii.lei %
Capital social CPS 14041957 53,66 14324220 27,25 143242202 18,48
8 2
Rezerve Rez 1100000 0,42 1100000 0,21 1100000 0,14
Alte Fonduri Fd 41072582 15,07 16258754 30,93 313823463 40,48
9
Rezultatul reportat Rr 0 0 0 0 0 0
Profit Pn 18022217 6.89 46802020 8,98 74671240 9,63
Repartizarea profitului Rep 18022217 6,89 46802020 8,90 74671244 9,63
Subventii pentru investitii Sbvi 3608734 1,38 3563860 0.68 3454268 0,45
Capital propriu Cpr 18620089 71,16 31049361 59,07 461619933 59,55
4 1
Credite pe termen mediu şi Îtml 555612 0.21 67777585 12,89 155666971 20,08
lung (Itml)
Credite pe termen scurt (Its) Îts 0 0 0 0 0 0
Furnizori şi asimilate Fz 54208285 20,72 10842059 20,63 102620749 13,24
3
Alte obligaţii de exploatare Ob 19406460 7,42 36936494 7,03 52754930 6,81
Datorii totale Dt 74170357 28,34 21313467 40,55 311042650 40,12
2
Ct. de regularizare si Rp 1306871 0,50 2034934 0,39 2551839 0,33
asimilate – pasiv
TOTAL PASIV Pt 26167812 100 52566321 100 775214422 100
2 7

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P
Dt=Itml+Its+Fz+Ob
Cpm=Cpr+Itml

Specificatie Simbol 2000 2001 2002

Rata stabilitatii financiare CPM/PT 71,37 71,96 79,63

Rata autonomiei fin globale CPR/PT 71,16 59,07 59,55
Rata auton fin la termen CPR/CPM 99,70 82,08 74,78
Rata de indatorare globala DAT/PT 28,34 40,55 40,12
Rata de indatorare la termen ITML/CPR 0,30 21,83 33,72
Rata creantelor de trezorerie ITS/NFR 0 0 0

15
 100,00 Rata stabilitatii financiare

90,00
80,00 Rata autonom iei fin globale
70,00
60,00
Rata auton fin la term en
50,00
40,00
Rata de indatorare globala
30,00
20,00
10,00 Rata de indatorare la term en

0,00
2000 2001 2002
Rata creantelor de trezorerie

CONCLUZII:
 Rata stabilitãţii financiare=Cpm/Pt reflectã legãtura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune în mod stabil ( cel puţin un an ) şi patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizatã
înregistrează o tendinţă de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a
contractarii unui imprumut pe termen lung.
 Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt aratã gradul de independenţă financiarã a societatii. Se
considerã cã existenţa unui capitalul propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisã
esenţialã pentru autonomia financiarã a societatii. În anul 2000 rata autonomiei financiare globale are
un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii 2001 si 2002 datorita contractarii
imprumutului pe termen lung.
 Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm aratã gradul de independenţã financiarã al unitãţii pe
termen lung. Nivelul acestei ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente
imprumutului pe termen lung.
 Rata de îndatorare globalã=Dat/Pt reflectã ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în
pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de crestere accentuata în perioada
analizată.
 Rata de îndatorare la termen=Itml/Cpr reflectã gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung
şi mediu. Se utilizeazã în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung
şi a urmãririi modului în care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o
tendinta de crestere.
 Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii
de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii
creditelor pe termen scurt.

2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezintă astfel:

16
 Tabel
nr.3
Nr. Specificatie simbol 2000 2001 2001
mii lei mii lei mii lei
1 + Vânzări de mărfuri Vmf 141421 115887 551990
2 + Producţia exerciţiului Qex 221593489 328228266 488365391
3 - Cheltuieli privind mărfurile Chmf 77297 55174 203578
4 - Cheltuieli cu materiale şi servicii Chms 152682680 255663710 379504959
5 = Valoarea adăugată Va 68974924 72625269 109208844
6 - Impozite şi taxe Imp 721731 2598088 4852983
7 + Subventii pentru exploatare Sbv 14295247 50273832 63388835
8 - Cheltuieli cu personalul – totale Chp 38341329 50788676 67008790
9 = Excedent brut de exploatare EBE 44207111 69512337 100735906
10 + Venituri din provizioane Vpv 0 0 0
11 + Alte venituri din expoatare Ave 5208060 8800823 21956037
12 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 21366 338953 16697
13 - Cheltuieli privind amortizarea si Cha 11796857 17971813 29630512
provizioanele
14 = Profit din exploatare Pe 37596948 60002394 93044734
15 + Venituri financiare Vf 591653 19188978 9014974
16 - Cheltuieli financiare Chf 843073 1145746 3894746
17 = Profit curent Pc 37345528 78045626 98164962
18 ± Rezultatul excepţional Rexc -223896 -987100 699406
19 = Profit brut Pb 37121632 77058526 98864368
20 - Impozit pe profit Ipr 13943433 30256504 24193131
21 = Profit net Pn 18022220 46802022 74671237

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms
EBE=Va-Imp+Sbv-Chp
Pe=EBE+Ave-Ace-Cha
Pc=Pe+Vf-Chf
Pb=Pc+Rexc
Pn=Pb-Ipr

120000000
Valoarea adaugata
100000000

80000000 Excedentul brut de

exploatare
60000000
Profit din exploatare
40000000

20000000 Profit net

0
2000 2001 2002

17
 Valoarea adãugatã (Va) exprimã creşterea de valoare rezultatã din utilizarea factorilor de producţie,
îndeosebi a factorilor muncã şi capital, peste valoarea materialelor şi serviciilor cumpãrate de
întreprindere de la terţi. Valoarea adãugatã asigurã remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la
activitatea economicã a întreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli;
- statul, prin impozite, taxe şi vãrsãminte;
- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plãtite;
- acţionarii, prin dividende;
- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.
Nivelul absolut al indicatorului are o tendinţã de creştere în perioada analizatã datorata in principal
cresterii productiei exercitiului.
 Excedentul brut de exploatare (EBE) mãsoarã capacitatea potenţialã de autofinanţare a investiţiilor.
Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de
exploatare.
 Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) mãsoarã, în mãrimi absolute, rentabilitatea procesului de
exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatãrii. Tendinţa de creştere a
indicatorului relevã procesul de rentabilizare a activitãţii de exploatare si pe seama altor venituri din
exploatare realizate.
 Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatãrii şi cel al activitãţii financiare.
In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul
curent.
 Profitul net (Pn) reprezintã, în mãrimi absolute, mãsura rentabilitãţii financiare a capitalului propriu
subscris si varsat de acţionari. Acest indicator inregistreaza în perioada analizată o cresterepe seama:
- cresterii productiei exercitiului;
- alocarii subventiilor de exploatare;
- cresterii altor venituri din exploatare.
Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2000-2002 aratã tendinţa de rentabilizare a
activitãţii.

2.3. Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul societatii a principiilor de finanţare consacrate

în literatura de specialitate.
Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond
de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN).
Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat în tabelul nr.4
Tabelul nr.4
2000 2001 2002
Nr Indicatori Formula
mii lei mii lei mii lei
1 Imobilizări nete In 166110189 310463997 522607244

18
2 Stocuri St 2819821 5686050 13672204
3 Creanţe+Ct. de regularizare si asimilate-activ Cr 76915579 134694964 159318427
4 Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394
5 Conturi de regularizare si asimilate - activ Ra 81209 7593253 47187153
6 Capital propriu Cpr 186200894 310493611 461619933
7 Credite pe termen mediu şi lung Itml 555612 67777585 155666971
8 Capital permanent Cpm 186756506 378271196 617286904
9 Creante pe termen scurt Its 0 0 0
10 Furnizori şi asimilate Fz 54208285 108420293 102620749
11 Alte obligaţii de exploatare Ob 19406460 36936494 52754930
12 Conturi de regularizare si asimilate - pasiv Rp 1306871 2034934 2551839
13 Pasiv total = Activ total Pt = At 261678122 525663217 775214422
14 Fondul de rulment FR 20646317 67807199 94679660
15 Fondul de rulment propriu FRp 20090705 29614 -60987311
16 Necesar de fond de rulment NFR 6201864 2617480 64802105
17 Trezoreria netă TN 14444453 65189719 29877555

Cpm = Cpr + Itml

FR = Cpm – In
FRp = Cpr – In
NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)
TN=FR-NFR=Db-Its

100000000
90000000 Fond de rulment
80000000
70000000
60000000
Necesar de fond de
50000000
rulment
40000000
30000000
20000000 Trezoreria neta
10000000
0
2000 2001 2002

2000 2001 2002

% % %
Rata de finantare a NFR NFR/FR 30.04 3.86 68.44
Ponderea FR in pasivul total FR/Pt 7.89 12.9 12.21
Ponderea NFR in activul total FR/At 2.37 0.49 8.36

70 Rata de finantare a NFR

60
50
40 Ponderea FR in pasivul
30 total
20
Ponderea NFR in activul
10
total
0
2000 2001 2002
19
 Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depãşeşte valoarea imobilizãrilor
nete şi este destinatã finanţării activelor circulante. Pe întreaga perioadã analizatã fondul de rulment
este pozitiv şi inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite
pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului că societatea a avut contractate credite pe termen
mediu şi lung, fondul de rulment propriu nu are aceeaşi valoare cu fondul de rulment global, fondul
de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.
 Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintã partea din activele circulante ce trebuie finanţate din
surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaşte o tendinţă de crestere la nivelul anului 2002
ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societăţii.
 Trezoreria netã (Tn) reprezintã diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment. În
perioada analizată indicatorul înregistrează o tendinta de scadere in 2002 fata de 2001 determinata de
cresterea NFR.
Nevoile de finanţare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare şi o
parte a resurselor stabile situaţie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit cãruia la
necesitãţi permanente se alocã surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii.
Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen
lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).
2.4. Analiza lichiditãţii societatii

Analiza lichiditãţii societatii urmãreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente (de
exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea riscului incapacitãţii
de plată.
Indicatorii de lichiditate sunt redaţi în tabelul nr.5

Tabelul nr.5
Nr Indicatori Formula 2000 2001 2002
1 Stocuri St 2819821 5686050 13672204
2 Creanţe Cr 76915579 134694964 159318427
3 Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394
4 Active circulante Ac=St+Cr+Db 95486724 207605967 205420025
5 Datorii pe termen scurt Dts=Its+Fz+Ob 73614745 145357087 155375679
6 Rata de lichiditate curentă Ac/Dts 1,30 1,43 1,32
7 Rata de lichiditate rapidă (Cr+Db)/Dts 1,26 1,39 1,23
8 Rata de lichiditate imediată Db/Dts 0,21 0,46 0,21

20
 1,6
1,4 Rata de lichiditate curenta
1,2
1
0,8 Rata de lichiditate rapida
0,6
0,4
Rata de lichiditate imediata
0,2
0
2000 2001 2002

RLC=Ac/Dts
RLR=(Cr+Db)/Dts
RLI=Db/Dts

 Rata de lichiditatea curentã - comparã ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe

termen scurt (scadente sub un an). La aceastã ratã nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins în
perioada 2000 – 2002.
 Rata de lichiditatea rapidã - exprimã capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe şi disponibilităţi bãneşti. Nivelul acestei rate, în perioada analizatã, este in crestere, fiind
situată peste nivelul asiguratoriu de 2/3.
 Rata de lichiditatea imediatã - apreciazã mãsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama
disponibilitãţilor bãneşti. Nivelul asiguratoriu pentru aceastã ratã este de 1/3. Se constata cresterea
nivelului acestei rate la nivelul anului 2001, urmata de o scadere la nivelul anului 2002, ceea ce
inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.

2.5. Analiza ratelor de gestiune

Ratele de gestiune reflectă duratele de rotaţie a activelor imobilizate şi circulante prin cifra de
afaceri exprimate în nr. de zile şi redate în tabelul nr.6
Tabelul nr.6
Nr Indicatori Formula 2000 2001 2002 UM
1 Cifra de afaceri Ca 221725041 328328758 488913034 mii lei
2 Imobilizări nete In 166110189 310463997 522607244 mii lei
3 Stocuri St 2819821 5686050 13672204 mii lei
4 Creanţe Cr 76915579 134694964 159318427 mii lei
5 Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394 mii lei
6 Active circulante Ac 95486724 207605967 205420025 mii lei
7 Furnizori şi asimilate Fz 54208285 108420593 102620749 mii lei
8 Rotaţia imobilizărilor nete Ca/In 1.33 1.06 0.94 rotatii
9 Durata de rotaţie a activelor circulante (Ac/Ca)x360 155.04 227.63 151.26 zile
10 Durata de rotaţie a stocurilor (St/Ca)x360 4.58 6.23 10.07 zile
11 Durata de încasare a creanţelor (Cr/Ca)x360 124.88 147.69 117.31 zile
12 Durata de rotaţie a disponibilităţilor băneşti (Db/Ca)x360 25.57 73.71 23.88 zile

21
13 Durata de achitare a furnizorilor (Fz/Ca)x360 88.01 118.88 75.56 zile
14 Rotaţia activului total Ca/At 0.85 0.62 0.63 rotatii
1,4
1,2
Rotatia imobilizarilor nete
250 1
0,8 Durata de rotatie a activelor
circulante
200 0,6
Durata de rotatie a stocurilor
0,4 Rotatia activului total
150
0,2 Durata de incasare a
creantelor
100 0
Durata de rotatie a
2000 2001 2002
disponibilitatilor banesti
50 Durata de achitare a
furnizorilor
0
2000 2001 2002

RIn=Ca/In
RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360
RCr=(Cr/Ca)*360
RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At
 Rotaţia activului total=Ca/At reflectă gradul de reînnoire a activului total prin cifra de afaceri.
Numărul de rotaţii a acestuia în perioada analizată reflectă o tendinţă de imbunatatire prin cresterea
numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2001.
 Rotaţia imobilizărilor nete=Ca/In -imobilizările nete, având pondere semnificativă în activul total .
Viteza de rotaţie a imobilizărilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua.
 Durata de rotaţia activelor circulante înregistrează un nivel nesatisfăcător, cu tendinţã de scadere în
anul 2001 urmata de o crestere accentuata in anul 2002. Durata medie a unei rotaţii scade in anul
2002 fata de anul 2001 de la 227,63 zile la 151,26.
 Durata de rotaţia stocurilor înregistrează o tendinţă de scadere, avand un nivel satisfacator pe
ansamblul perioadei analizate.
 Durata de încasare a creanţelor scade în anul 2002 fata de 2001 de la 147,69 zile la 117,31 , situându-
se peste limita considerată normală (30 zile), cu influenţe negative asupra trezoreriei.
 Durata medie de achitare a furnizorilor înregistreazã o tendinţã de crestere în anul 2001, la 118,88
zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2002 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se
încadrează în limita unor decontãri normale (30 zile).

22
 Raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a furnizorilor este
nefavorabil societatii. În timp ce unitatea crediteazã beneficiarii, în 2002 in medie cu 117,31 zile, fãrã
dobândã, beneficiazã de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de plată a
furnizorilor influenţeaza negativ trezoreria nete disponibilă, determinand societatea sa atraga noi surse
pentru acoperirea golurilor de trezorerie.
2.6. Analiza ratelor de rentabilitate

Exprimă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în activitatea de exploatare la nivelul

societatii în perioada analizată.
Nivelul ratelor de rentabilitate este redat în tabelul nr.7
Tabel nr.7
Nr. Specificaţie Simbol 2000 2001 2002 Um
1 Venituri din exploatare Ve 236082229 387418808 574262252 Mii leu
2 Cheltuieli de exploatare Che 203641260 327416414 481217519 Mii lei
3 Profit din exploatare Pe = Ve-Che 32440969 60002394 93044733 Mii lei
4 Profit curent Pc 32189549 78045626 98164962 Mii lei
5 Profit net Pn 18022220 46802022 74671237 Mii leu
6 Capital propriu Cpr 186200894 310493611 461619933 Mii lei
7 Activ total At 261678122 525663217 775214422 Mii leu
8 Rata rentabilităţii veniturilor rv = Pe / Ve 13.74% 15.49% 16.20% %
9 Rata rentabilităţii resurselor consumate rc = Pe / Che 15.93% 18.33% 19.34% %
10 Rentabilitatea economica re = Pe / At 12.4% 11.41% 12% %
11 Rentabilitatea financiara rf = Pc / Cpr 17,28% 25,14% 21,27% %

30,00%
Rentabilitatea economica
25,00%

20,00% Rentabilitatea financiara

15,00%
Rentabilitatea veniturilor
10,00%

5,00% Rentabilitatea resurselor

consumate
0,00%
2000 2001 2002

re=Pe/At – rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr – rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

În perioada 2000-2002 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator.

23
 Rentabilitatea veniturilor exprimă eficienţa valorificării produselor şi serviciilor oferite de unitate.
Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.
 Rentabilitatea costurilor mãsoarã eficienţa consumului de resurse umane şi materiale; se situeazã la
un nivel scãzut, înregistrând aproximativ aceeaşi evoluţie ca şi rata rentabilităţii veniturilor.
 Rentabilitatea economicã reprezintã remunerarea brutã a capitalurilor investite pe termen lung, atât
proprii cât şi împrumutate. Rentabilitatea economicã trebuie sã fie la nivelul ratei minime de
randament din economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi l-au
asumat acţionarii şi creditorii unitãţi. Rata rentabilităţii economice înregistrează un nivel relativ
constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.
 Rentabilitate financiarã mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor proprii. Rata rentabilitãţii
financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a dobânzii. Rata rentabilitãţi financiare are o tendinta
de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu
capitalul propriu.

2.7. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la
variaria mediului in care isi desfasoara activitatea.
Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de
rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8
Nr. Specificatie Simbol 2000 2001 2002
1 Venituri din exploatare Ve 236082229 387418808 574262252
2 Cheltuieli de exploatare Che 203641260 327416414 481217519
3 Profit din exploatare Pe = Ve-Che 32440969 60002394 93044733
4 Costuri variabile totale Cv 81456504 130966565 192487008
5 Costuri fixe totale Cf 122184756 196449849 288730511
6 Marja costurilor variabile Mcv=Ve-Cv 154625725 256452243 381775245
7 Rata marjei costurilor variabile Rmcv=Mcv/Ve 0.655 0.662 0.665
8 Pragul de rentabilitate din Vepr=Cf/rmcv 186541612 296752038 434181220
exploatare
9 Indicatorul de pozitie
- absolut Ipoz=Ve-Vepr 49540617 90666770 140081033
- relativ Ipo%=Ipoz/Vepr 26.56% 30.55% 32.26%
10 Momentul realizarii pragului de Pm=(Vepr/Ve)*360 284.46 275.75 272.18
rentabilitate
11 Coeficientul de elasticitate Ke=Ve/(Ve-Vepr) 4.77 4.27 4.10

Interpretarea valorilor indicatorilor

Momentul
Indicatorul realizarii pragului Coeficientul de
Stare de pozitie de rentabilitate elasticitate

min max min max min max

Risc mare de exploatare 20% 304 2
Risc mediu de exploatare 20% 100% 304 183 2 6
Risc mic de exploatare 100% 183 6

24
Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2002 in zona:”Risc mediu de exploatare” in apropierea limitei
inferioare, aproape de zona:”Risc mare de exploatare”.
Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational este punctul; in care veniturile acopera
cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.
Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societatii cunoaste o evolutie constanta reflectand
mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi
desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2002 se incadreaza in zona:”Risc mediu de exploatare”.
Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona:”Risc mediu de exploatare”,
mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.

Evolutia indicatorului de pozitie

35.00%
30.00%
25.00%
20.00% 26.56% 30.55% 32.26%
15.00% Indicatorul de pozitie
10.00%
5.00%
0.00%
2000 2001 2002

Evolutia pragului de rentabilitate

300
290
280
270
260
250 284,46
240 275,75 272,18 Momentul realizarii
230
220
pragului de rentabilitate
210
200
190
180
2000 2001 2002

Evolutia coeficientului de elasticitate

8
7
6
5
Coeficientul mediu de
4 specialitate
3
4,77 4,27 4,1
2
1
0
2000 2001 2002

ANALIZA SWOT

25
III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

PUNCTE TARI
1. Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.
2. Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente.
3. Structura financiara corespunzatoare.
4. Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.
5. Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.
6. Solvabilitate patrimoniala ridicata.
7. Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

PUNCTE SLABE
1. Nivel scazut al rentabilitatii.
2. Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
3. Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.
4. Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
5. Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
6. Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe
baza acordului de imprumut.
7. Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.
8. Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.
RISCURI
1. Risc mediu de exploatare.
2. Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.

Concluzii şi propuneri

Pentru ca o întreprindere sa poata face fata conditiilor economiei de piata trebuie sa-si probeze
permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico-financiara.
Concurenta se schimba, necesitatile consumatorilor se schimba, conditiile economice si de alta natura,
care determina cererea pe piata, se schimba trebuie gasite noi angajamente de distributie.
Pentru a face fata concurentei, managerii S.C. FORTUNA S.A. trebuie sa cunoasca modificarile care
au loc pe piata, eventualele goluri care ar putea fi acoperite cu produse, orientarea concurentei si sa
demonstreze o buna organizare în ceea ce priveste livrarea marfurilor si încasarea sumelor de plata
pentru a putea sa-si adapteze la aceasta tactica.
Trebuie sa realizeze o cercetare continua a pietii pentru a coordona operatiunile firmei, urmarindu-se
realizarea obiectivelor pe piata, informarea continua despre modificarile conditiilor de piata care ar fi de
natura sa afecteze volumul si rentabilitatea vanzarilor pe piata. Firma trebuie sa se asigure ca efortul de
marketing este realizat cu optimul de personal si in conditii de eficenta.
Ideal pentru firma este contractarea distribuirii de produse pentru care distanta între livrarea marfii si
termenul de plata sa fie cat mai mare, acestea fiind mai atragatoare pentru micii comercianti.
Analizand respectarea normelor si principiilor impuse de normalizatorii contabilitatii romanesti,
suntem în masura sa apreciem ca se are permanent în vedere aplicarea acestora în cadrul în cadrul
activitatii financiar contabile.
Stilul de conducere al societatii este dinamic si ofensiv, fapt dovedit prin stabilitatea conducerii în
ultimii ani si prin inexistenta conflictelor de munca datorate stilului de conducere adoptat. Stilul de
conducere a fost corect receptat la fiecare nivel de conducere si de catre salariati.

BIBLIOGRAFIE:

1. Alboy M., Tableau du finacement: orthodoxie et modernité, Revue française de comptabilite, nr. 7,
1987.
2. Altman E.I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and Prediction of Corporate Bankruptey,
Journal of Finance,1968.

26
3. Alexandru Gh., fundamentele metodei ratelor de la teorie, la practică, Revista Finanţe, Bănci,
Asigurări nr. 2-3/1998.
4. Ariton D., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Paux Aura Mundi, Galaţi, 1998.
5. Colasse B., Contabilitate generală, traducere de Tabără Neculai, Ed. Moldova, Iaşi, 1995.
6. Deaconu A., Diagnostic şi evaluarea întreprinderilor, Ed. IntelCredo Deva, 2000.
7. Deaconu A., Bilanţul contabil al agenţilor economici – modelel de analiză, Ed. IntelCredo Deva,
1999.
8. Demetrescu G.C., Istoria contabilităţii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
9. Drăgan C.M., Bazele contabilităţii, Ed. Contconsult, Bucureşti, 1995.
10. Dumitran E., Bilanţul contabil, Ed. A92, Iaşi.
11. Dicţionar complet al economiei de piaţă, Ed. Business Books, Bucureşti, 1995.
12. Epuran M., Băbăiţă V., Bazele contabilităţii – Noul sistem contabil, Ed. de Vest, Timişoara, 1994.
13. Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitatea financiară, vol. 1, Ed. Economică, 1993.
14. Georgescu N., Consideraţii privind analiza financiară a întreprinderii pe baza ratelor, Buletin
IROVAL nr. 3/1999.
15. Hondler M., Loeg J., Portier G., Le score de l’entreprise, Nouvelles Editions Fiduciaires, 1989.
16. Halpern P., J. Fred Weston, E.F. Brigham, Canadian managerial finance, fourth edition, 1994.
17. Ilie V., Autonomia financiară şi flexibilitatea întreprinderii, Tribuna Economică nr. 10/1995.
18. Marin T., Marius C., ghid pentru diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, CECCAR, 1994.
19. Langlois G., Mollet M., Analyse comptable et financiere, Les Edition Foucher, Paris, 1994.
20. Mazarachi Ch., Iamandi L., Contabilitate aplicată, Ed. Naţional, 1996.
21. Mărgulescu D., Niculescu M., Robu V., Diagnostic economico – financiar, Ed. Romcart, Bucureşti,
1994.
22. Mereuţă C., coordonator, Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1993.
23. Mihai I., Analiza situaţiei financiare a agenţilor economici, Ed. Mirton, Timişoara, 1997.
24. Niculescu M., Diagnostic global-strategic, Ed. Economică, 1997.
25. Niculescu M., Analiza economico-financiară, Facultatea Constantin Brâncoveanu, Bucureşti, 1993.

27