CUPRINS

1. Functiile lubrifiantilor……………………………………………………………………...1

2. Proprietatile lubrifiantilor……………………………………………………….……...….2

3. Clasificarea lubrifiantilor…………………………………………………………………..3
3.1 Clasificarea API…………………………………………………………………......…3
3.2 Clasificarea ACEA………………………………………………………………......…6
3.3 Clasificarea internationala SAE a vascozitatilor uleiurilor, functie de temperatura de
lucru………………………………………………………………………………..………….9

4. Cerinţe pentru uleiuri de transmisii auto…………………………………..…………..…..10

5. Clasificarea uleiurilor de angrenaj…………………………………………………….......11

5.1 Clasificarea SAE a uleiurilor de angrenaj după vascozitate………………..…...……..11

5.2 Clasificarea API a uleiurilor de angrenaj după nivelul caracteristicilor de

exploatare...............................................................................................................................12

6. Fabricarea lubrifiantilor ………………………………………………….……………….13

7. Identificarea lubrifiantilor…………………………………………………………………15

8. Cum sa alegem uleiul?.......................................................................................................17

9. Se amesteca uleiurile? Daca adaugam aditivi imbunatatim calitatea?...........................18

10. Uleiul nepotrivit si raspunsul motorului………………………………………….....…..18

11. Generalitati privind functiile lubrifiantilor……………………...…………………….…19

12. Bibliografie……………………………………………………………………………....20
1. Functiile lubrifiantilor

  reducerea frictiunii si uzurii intre piesele aflate in contact

  functionarea ca agenti de racire pentru piesele foarte fierbinti

  prelungirea duratei de functionare a motorului

  micsorarea consumul de carburant

 protectia impotriva coroziunii

Lubrifiantii trebuie sa garanteze un nivel calitativ minim in functie de utilizare si sa posede o

valoare specifica de ”performanta” care poate fi verificata si determinata atat prin incercari in
laborator, cat si in conditii de utilizare practica pe o flota auto.

Clasificarea in functie de performanta este adesea stabilita de organisme internationale care

elaboreaza, publica si actualizeaza periodic asa-numitele ”specificatii” pe baza cerintelor de
lubrifiere de pe piata si in conformitate cu evolutia tehnologiei in constructia motoarelor. In
multe din cazuri, constructorii de vehicule si/sau motoare sau forurile nationale (Armata, Marina,
etc.) isi stabilesc propriile specificatii.

Asociatii internationale de renume (API, ACEA, ILSAC, etc) au alcatuit clasificari pe baza
performantelor care sunt integrate cu acelea furnizate de marii constructori de autovehicule,
constructori care, la randul lor isi definesc propriile specificatii.

Clasificarea adoptata in SUA, emisa de Institutul American al Petrolului (American

Petroleum Institute) este structurata in doua grupe: "S" pentru motoarele pe benzina si "C" pentru
motoarele diesel. Aceste litere sunt urmate de o alta litera care indica nivelul de performanta al
lubrifiantului (de exemplu, SJ). In Europa, Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile
(ACEA) care strange laolalta producatori importanti de automobile din Europa, a stabilit
urmatoarele categorii si utilizari pentru uleiuri de motor: "A" pentru motoarele pe benzina, "B"
pentru motoarele diesel si “E” pentru motoarele autovehiculelor comerciale. O alta categorie,
“C”, se foloseste pentru motoarele dotate cu tehnologie Low SAPS sau compatibile cu filtrele de
particule diesel.

In general, specificatiile privind performantele lubrifiantilor tind sa garanteze din ce in ce

mai mult:

 Schimburi de ulei mai rare -> tendinta de a utiliza baze sintetice

 Un grad de frecare mai mic al pieselor aflate in miscare -> vascozitate redusa
 Reducerea componentilor care formeaza cenusa prin ardere

1
 2. Proprietatile lubrifiantilor

Principalele proprietati ale lubrifiantilor, indicate de obicei in specificatiile tehnice ale

produsulelor, sunt:

 Vascozitatea
 Indicele de viscozitate
 Punctul de curgere
 Punctul de inflamabilitate

Vascozitatea
Vascozitatea descrie comportamentul de curgere al fluidului. Vascozitatea uleiurilor
lubrifiante scade cu cresterea temperaturii, drept pentru care este masurata la o temperatura
stabilita (de exemplu, 40°C). Vascozitatea unui lubrifiant determina grosimea peliculei de ulei
dintre suprafetele metalice in miscare reciproca. Unitatile de masura cel mai des utilizate pentru
vascozitatea cinematica sunt: centistokes (cSt), sau mm2/s (1 mm2/s = 1 cSt).
“The viscosity of a lubricant determines the thickness of the layer of oil between metallic
surfaces in reciprocal movement. The most widely used unit of measurement of viscosity is the
centistoke (cSt).”

Indicele de vascozitate
Indicele de vascozitate este caracteristica ce indica modul de variatie, functie de
temperatura, a vascozitatii uleiurilor lubrifiante. Cu cat este mai mare indicele de vascozitate, cu
atat mai mica va fi variatia vascozitatii la modificarea temperaturii.
In consecinta, daca se compara doi lubrifianti cu aceeasi viscozitate la temperatura de 40°C, cel
care are un indice de viscozitate mai mare va garanta:
-o pornire mai buna a motorului la temperaturi scazute (o mai redusa frecare interna);

-stabilitate mai ridicata a peliculei de lubrifiant la temperaturi ridicate.

Clasificari vascozimetrice
Exista o serie de sisteme de clasificare viscozimetrica care indica, de obicei printr-un
numar, un domeniu de viscozitate mai mult sau mai putin limitat.
Scopul este acela de a
furniza, impreuna cu indicele de vascozitate, o indicatie rapida pentru alegerea celui mai potrivit
lubrifiant pentru o utilizare specifica.

Gradele ISO VG*sunt folosite pe scara larga pentru clasificarea uleiurilor industriale.
Fiecare grad indica un interval pentru viscozitati cinematice masurate la 40°C.

*Gradele SAE sunt utilizate in domeniul uleiurilor pentru motoare si a uleiurilor pentru
angrenaje.

Punctul de curgere
Punctul de curgere este definit ca reperul de temperatura minima la care un lubrifiant
continua sa curga. La o temperatura sub punctul de curgere, uleiul are tendinta de ingrosare si de
incetare a curgerii libere.

2
Punctul de inflamabilitate
Punctul de inflamabilitate reprezinta temperatura minima la care devine inflamabil
amestecul ulei-vapori-aer. Se determina prin incalzirea progresiva a amestecului ulei-vapori-aer
in recipiente standardizate, de laborator, pana cand amestecul se aprinde.

3. Clasificarea lubrifiantilor
Dupa diferentele din compozitia de baza, lubrifiantii pot fi:

 Lubrifianti minerali - sunt fabricati integral din ulei mineral, au vascozitate redusa si se
 evapora la temperaturi ridicate.

 Lubrifianti semisintetici - sunt fabricati prin adaugarea unei parti sintetice, un amestec
de uleiuri minerale cu uleiuri de sinteza, amestec menit sa le mentina clasele de
 vascozitate .Prezinta o tendinta mai redusa la evaporare decat uleiurile minerale.

 Lubrifianti sintetici - sunt in intregime fabricati din baze sintetice, fara nici un adaos de
ulei mineral. Aceste uleiuri se comporta excelent la sarcina mare, sunt recomandate cu
precadere motoarelor performante, au o tendinta scazuta de evaporare si protejeaza
motorul impotriva agentilor de uzura si coroziune. Mentin o presiune stabila, nu se
cocsifica si permit rapid pornirea motorului la temperaturi scazute.


Nivele de performanta
Nivelurile tehnice de performanta ale uleiurilor sunt impuse prin norme
specifice de clasificare stabilite de organizatii internationale acreditate. Organizatiile
care impun clasificarile grupelor de uleiuri sunt:

  API - American Petroleum Institute (Institutul American al Petrolului)

 ACEA - Association des Constructeurs Europeens d’Automobiles (Asociatia

 Europeana a Constructorilor de Automobile)

 SAE - Society of Automotive Engineers (Societatea Inginerilor Constructori de

Masini)


3.1 Clasificarea API

Simbolul 'S' se utilizeaza pentru motoarele pe benzina iar simbolul 'C' pentru motoarele
diesel. Performanta uleiului este reprezentata gradat pornind de la prima litera a alfabetului. Cu
cat a doua litera se apropie mai mult de finele alfabetului, cu atat clasa de calitate a uleiului este
mai performanta.

3
CLASIFICAREA API - MOTOARE PE BENZINA
Categorie Categorie
SM Pentru toate motoarele auto actuale

SL Pentru motoarele auto de generatie 2004 si

mai vechi

SJ Pentru motoarele auto de generatie 2001 si

mai vechi

SH Pentru motoarele auto de generatie 1996 si

mai vechi
Categorie valida cand este precedata de
categoriile "C" actuale

SG Pentru motoarele auto de generatie 1993 si

mai vechi

SF Pentru motoarele auto de generatie 1988 si

mai vechi

CLASIFICAREA API - MOTOARE DIESEL

Categorie Categorie
CJ-4 Pentru motoare de mare viteza in 4 timpi
concepute sa raspunda standardelor pentru
emisii impuse motoarelor din generatia
2007. Sunt special concepute pentru a
sustine durabilitatea sistemului de control al
emisiilor in motoarele echipate cu filtre de
particule sau alte sisteme avansate de post-
tratament al emisiilor.

CI-4 Pentru motoare de mare viteza in 4 timpi

concepute sa raspunda standardelor pentru
emisii elaborate in 2002 cu intrare in vigoare in
2004. Uleiurile CI-4 sunt formulate pentru a
sustine durabilitatea motoarelor dotate cu
sisteme EGR de recirculare a gazelor si care
utilizeaza carburanti Diesel cu un continut de
sulf de pana la 0.5%. Pot inlocui uleiurile din
clasele CD, CE, CF-4, CG-4 si CH-4. Unele
uleiuri pot avea calificarea CI-4 Plus.

4
CH-4 Pentru motoare de mare viteza in 4 timpi
concepute sa raspunda standardelor pentru
emisii din 1998. Uleiurile CH-4 sunt
special concepute pentru a putea fi
utilizate impreuna cu combustibili Diesel
cu un continut de sulf de pana la 0.5%.
Pot inlocui uleiurile din clasele CD, CE, CF-4
si CG-4.

CG-4 Pentru motoare de mare viteza in 4 timpi

supuse unor solicitari severe ce utilizeaza
combustibili Diesel cu un continut de sulf de
sub 0.5%. Uleiurile CG-4 sunt destinate
motoarelor ce corespund cerintelor impuse de
standardele pentru emisii din 1994. Pot inlocui
uleiurile din clasele CD, CE si CF-4.

CF-4 Pentru motoare de mare viteza in 4 timpi

natural aspirate sau supraalimentate (turbo).
Pot inlocui uleiurile din clasele CD si CE.

CF-2 Pentru motoare de mare viteza in 2 timpi

supuse unor solicitari severe. Pot inlocui
uleiurile din clasa CD-II.

CF Pentru motoare diesel off-road cu injectie

indirecta si alte motoare Diesel, inclusive cele
care utilizeaza combustibili cu un continut de
sulf de peste 0.5%. Pot inlocui uleiurile din
clasa CD.

CLASIFICAREA API PENTRU ULEIURILE DE TRANSMISIE

Categorie Descriere
GL-4 Pentru transmisiile cu angrenaje hipoide ale
vehiculelor care functioneaza cu viteze mari si
cupluri mari.

GL-5 Pentru transmisiile angrenajelor hipoide ale

mijloacelor de transport care functioneaza in
conditii de viteza mare si sarcini cu socuri sau
viteze mari si cupluri mici, precum si cu viteze
mici si cupluri mari.

5
3.2 Clasificarea ACEA
ACEA clasifica aplicatiile uleiurilor de motor prin litere si numere.Literele reprezinta
motoarele de tipul:

  A (A1-A5) = motoare pe benzina

 B (B1-B5) = automobile cu motoare diesel de volum mic, camionete si camioane de

 gabarit mic

  C (C1-C3) = automobile cu motoare diesel cu filtre de particule

 E (E1-E7) = motoare diesel de putere mare

Numarul care urmeaza literei corespunzatoare tipului de motor, diferentiaza nivelurile de

performanta din cadrul unei clase; astfel, cu cat este mai mare numarul cu atat sunt mai ridicate
performantele uleiului.

 Clasa A - pentru motoare pe benzina:

o A1 - vascozitate mica, economie de combustibil.

o A2 - calitate normala, interval de schimb normal.

o A3 - vascozitate mare, protectie sporita, interval de schimb prelungit.

o A5 - motoare cu putere mare, interval de schimb prelungit, cerintele de

vascozitate de la A1/B1 + cerintele de protectie de la A3/B3.

  Clasa A/B - uleiuri pentru motoare pe benzina si Diesel:

o A1/B1 - Uleiuri destinate motoarelor pe benzina si Diesel ale autoturismelor si
camionetelor , special concepute pentru a putea utiliza uleiuri cu vascozitate
scazuta, pentru un nivel scazut al frecarii.
o A3/B3 - Uleiuri cu clase de vascozitate foarte stabile, recomandate motoarelor pe
benzina sau Diesel de inalta performanta ale autoturismelor si camionetelor
si/sau pentru intervale extinse de schimb, acolo unde acest lucru este recomandat
de producatorul motorului si/sau pentru cazurile in care se
utilizeaza uleiuri cu vascozitati scazute pe tot parcursul anului.
o A3/B4 - Uleiuri cu clase de vascozitate foarte stabile, recomandate motoarelor pe
benzina sau Diesel cu injectie directa (pumpe duse), dar si celor din clasa B3.

o A5/B5 - Uleiuri cu clase de vascozitate foarte stabile, recomandate pentru

intervale extinse de schimb, in cazul motoarelor pe benzina sau Diesel de inalta

6
 performanta ale autoturismelor si camionetelor usoare, special concepute pentru a
putea utiliza uleiuri cu vascozitate scazuta.

  Clasa B - pentru motoarele diesel usoare:

o B1 - vascozitate mica, economie de combustibil.

o B2 - calitate normala, interval de schimb normal.

o B3 - vascozitate mare, protectie sporita, interval de schimb prelungit.

o B4 - motoare de puteri mari cu injectie directa.

o B5 - motoare cu putere mare, interval de schimb prelungit, cerintele de

vascozitate de la A1/B1 + cerintele de protectie de la A3.

  Clasa C - uleiuri pentru motoare cu catalizator

o C1 - C2 - C3 - Uleiuri cu clase de vascozitate foarte stabile, compatibile cu
sistemul catalizator, recomandate motoarelor pe benzina sau Diesel de inalta
performanta ale autoturismelor si camionetelor usoare. ATENTIE ! Aceste
uleiuri pot fi nepotrivite pentru unele motoare. Pentru mai multa siguranta este
recomandat sa se consulte manualul autovehiculului.

  Clasa E - pentru motoarele diesel cu solicitari severe (Heavy Duty):

o E2 - schimb de ulei normal; sunt uleiuri de uz general pentru motoare Diesel
natural aspirate sau supraalimentate (turbo) supuse unor solicitari medii si
severe, in conditiile unor intervale de schimb normale.

o E3 - performante ridicate.
o E4 - schimb de ulei prelungit; sunt uleiuri cu clase de vascozitate foarte stabile,
performante in mentinerea unei suprafete curate a pistonului, confera protectie
impotriva uzurii, au capacitate dispersanta impotriva depunerilor si prezinta
stabilitate la temperaturi ridicate. Sunt recomandate pentru motoarele Diesel
foarte solicitate ce raspund cerintelor privind emisiile impuse de standardele Euro
1, Euro 2, Euro 3 si Euro 4 si care functioneaza in conditii foarte dificile. Pot fi
utilizate in motoarele fara filtre de particule, in unele motoare cu sistem EGR de
recirculare a gazelor si in unele motoare prevazute cu sistem SCR de reducere a
noxelor, insa recomandarile constructorilor de motoare pot varia, in aceste
conditii fiind util si necesar sa se consulte manualul autovehiculului.

o E5 - indeplinesc cerintele de performanta ale categoriei E3/E4 si API CH-4.

o E6 - Sunt recomandate pentru motoarele Diesel foarte solicitate, cu catalizatoare

Euro 1, Euro 2, Euro 3 si Euro 4 . Pot fi utilizate in motoarele cu sistem EGR de
recirculare a gazelor, cu sau fara filtre de particule si in motoarele prevazute cu
sistem SCR de reducere a noxelor Nivelul de calitate E6 este recomandat cu

7
 precadere motoarelor prevazute cu filtre de particule si a fost conceput sa se
utilizeze in combinatie cu carburanti Diesel cu un continut redus de sulf.

o E7 - sunt uleiuri cu clase de vascozitate foarte stabile si eficiente in mentinerea

unei suprafete curate a pistonului si a interiorului cilindrului. Asigura excelenta
protectie la antiuzura si impotriva depunerilor de la nivelul turbocompresorului,
au capacitate dispersanta impotriva depunerilor si prezinta stabilitate la
temperaturi ridicate. Sunt recomandate pentru motoarele Diesel foarte solicitate ,
cu catalizatoare Euro 1, Euro 2, Euro 3 si Euro 4 si care functioneaza in conditii
dificile, pot fi utilizate in motoarele fara filtre de particule si pentru majoritatea
celor care sunt prevazute cu sistem EGR de recirculare a gazelor, si a celor
prevazute cu sistem SCR de reducere a noxelor.

8
3.3 Clasificarea internationala SAE a vascozitatilor uleiurilor, functie de temperatura de
lucru

Normele SAE definesc si clasifica gradele de vascozitate ale lubrifiantilor.

Vascozitatea
Vascozitatea este unitatea de masura a frictiunii interne a lichidului, in cazul uleiurilor
de motor desemnand fluiditatea acestora functie de temperatura. In termeni generali aceasta
reprezinta rezistenta relativa la curgere a unui fluid sau 'grosimea' filmului acestuia, astfel un
ulei trebuie nu numai sa fie suficient de "subtire" ca sa curga bine la temperaturi joase, dar sa si
ramana suficient de "gros" ca sa mentina o protectie adecvata la temperaturi inalte.
Indexul de vascozitate al unui ulei este tendinta lui de a-si schimba vascozitatea functie
de schimbarea temperaturii. Cu cat indexul vascozitatii este mai mare, cu atat mai consistenta va
fi vascozitatea la schimbarile de temperatura.
Vascozitatea potrivita este unul din cele mai importante criterii de performanta ale
uleiului de motor. Performantele de baza ale unui motor depind de vascozitatea uleiului folosit:
cu cat uleiul este mai gros, cu atat vascozitatea acestuia va fi mai mare.
Uleiurile multigrad, comparativ cu uleiurile monograd, au un nivel constant de
vascozitate pe o plaja larga de temperaturi, care ne ofera posibilitatea de a utiliza aceleasi
uleiuri vara si iarna si usureaza pornirea motorului.
Ele sunt mai fluide la rece si mai putin fluide la cald decat uleiurile monograd corespondente.

9
Conform normelor SAE pentru vascozitate, daca luam ca exemplu un ulei de tipul 15W40,
intelegem ca primul numar - respectiv 15 - reprezinta fluiditatea la rece iar litera W(winter)
inseamna 'iarna'. Cu cat cifra este mai mica: 0, 5,10, 15 etc., cu atat pornirea la rece se face mai
usor iar motorul va fi protejat impotriva uzurii. Al doilea numar - respectiv 40 - reprezinta
fluiditatea la cald si indica rezistenta si capacitatea de ungere a uleiului la temperaturi ridicate.

4. Cerinţe pentru uleiuri de transmisii auto

 Reducerea frecării şi uzurii

-Pelicula lubrifiantă de ulei trebuie să se menţină între suprafeţele metalice în frecare în prezenţa
unor presiuni extrem de mari

- În cazul angrenajelor hipoide, pe lângă frecarea de rostogolire apare şi aceea de alunecare şi, în
plus, încărcările sunt foarte mari, astfel încât uleiul trebuie să posede proprietăţi suplimentare

 Stabilitate la oxidare

- prevenirea apariţiei depunerilor

-creşterea periculoasă a viscozităţii

 Disiparea căldurii generate prin frecare

- Uleiul care circulă printre suprafeţele în frecare ale angrenajelor şi lagărelor, previne
distrugerea acestora prin supraîncălzire preluând căldura generată care este transmisă prin
carcasă spre mediul ambiant

 Prevenirea coroziunilor şi ruginirii

- Uleiurile pentru angrenaje trebuie să asigure protecţia anticorozivă a bronzului şi antirugină a

oţelului, în special în prezenţa urmelor de apă

Alte cerinţe pentru uleiuri de transmisii auto

- Asigurarea funcţionării corespunzătoare a ambreiajelor umede şi prevenirea scurgerilor

Ambreiajele umede (în contact cu uleiul) pot fi scoase din funcţiune prin descompunerea uleiului
la temperaturile ridicate generate prin frecare. Ca urmare, uleiul trebuie să posede foarte bune
proprietăţi de rezistenţă la degradare termică. În acest fel, se previne şi formarea reziduurilor
carbonoase care ar conduce la distrugerea garniturilor de etanşare şi apariţia scurgerilor.

10
- Prevenirea spumării

Prezenţa bulelor de aer în filmul lubrifiant reduce considerabil rezistenţa acestuia astfel încât, la
presiunile ridicate caracteristice angrenajelor auto, poate apărea contactul metalic direct între
dinţii în angrenare.

5. Clasificarea uleiurilor de angrenaj

Uleiurile de angrenaj, ca şi uleiurile de motor se clasifică după viscozitate şi după nivelul

caracteristicilor de exploatare.Clasificarea internaţională SAE după viscozitate divizează
uleiurile în 7 clase: 4 – cu inicele W (Winter) – de iarnă şi 3 – de vară. Dacă uleiul este pentru
toate sezoanele, acesta este marcat dublu, de exemplu, SAE 80W-90, SAE 75W-90
etc.Clasificarea după caracteristicile de exploatare API prevede divizarea uleiurilor în 6 grupe în
dependenţă de domeniul de utilizare, care se determină de tipul angrenajului cu roţi dinţate,
sarcinile de contact specifice în zonele de cuplare şi temperatura de lucru.

5.1 Clasificarea SAE a uleiurilor de angrenaj după vascozitate

Clasa de Temperatura minimă pentru atingerea Vascozitatea cinematică la

vascozitate viscozităţii dinamice 150 MPa • s, °С 100°С, mm2/s
cel puţin cel mult
de iarnă
70W -55 4,1 -
75W -40 4,1 -
80W -26 7 -
85W -12 11 -
de vară
90 - 13,5 24
140 - 24 41
250 - 41 -

Pentru autoturisme se utilizează numai uleiurile grupelor GL-4 şi GL-5. Uleiurile grupei GL-4
sunt destinate pentru cutiile de transmisie obişnuite „manuale” şi reductoarele cu cuplurile
principale conice spiralate sau hipoidale în condiţii de exploatare moderate. Uleiurile grupei GL-
5 pot fi utilizate atât în condiţii de exploatare moderate, cât şi în condiţii dure în reductoarele cu

11
transmisii hipoidale şi de alte tipuri. Aceste uleiuri pot fi folosite şi pentru cutiile de transmisie
obişnuite.

5.2 Clasificarea API a uleiurilor de angrenaj după nivelul caracteristicilor de exploatare

Clasificarea elaborată de Institutul American al Petrolului API conţine o evaluare

complexă a uleiurilor de angrenaj după nivelul caracteristicilor de exploatare. La momentul
actual această clasificare este recunoscută pretutindeni. Cele cinci categorii, prevăzute de
sistemă, indică gradul de aplicabilitate şi nivelul calitativ al produselor, marcate prin indicele
corespunzător. Clasificarea conform standardului GOST în vigoare la ora actuală practic rezidă
doar în literele, care se pun în faţa indicelui.

Caracteristicile de exploatare ale uleiurilor de angrenaj

Categoria după Tipul Utilizarea Corespunderea ГОСТ
API
GL-1 Ulei mineral fără ТМ1
aditivi
GL-2 Conţine produse Transmisii elicoidale, utilaje ТМ2
uleioase industriale
GL-3 Conţine aditivi CT manuale, transmisii ТМ3
antigripare conice spiralate (CT şi
punţile din spate ale
autocamioanelor)
GL-4 Conţine aditivi CT manuale, transmisii ТМ4
antigripare, conice spiralate (CT pentru
antiuzură şi alţi autoturisme)
aditivi
GL-5 Conţine aditivi Transmisii hipoidale şi alte ТМ5
antigripare, tipuri de transmisii (punţile
antiuzură şi alţi motoare ale autoturismelor)
aditivi

Uleiurile pentru cutiile de transmisie automate nu se conformă cerinţelor API. În legătură cu

faptul, că faţă de acestea se prezintă cerinţe speciale, marii producători ai acestor cutii au
elaborat specificaţii aparte pentru lichidele de transmisie automate - ATF (Automatic
Transmission Fluids).

12
6. Fabricarea lubrifiantilor

Compoziția uleiurilor de motor:

Uleiurile utilizate în circuitele de ungere ale motoarelor termice au o compoziție complexă. În

funcție de tipul uleiului motor, acestea sunt compuse din:

o uleiuri de bază, în proporție de 75-85%

o aditivi, în proporție de 25-15%

Uleiurile de bază îndeplinesc funcția principală a sistemului de ungere și anume lubrifierea. La

rândul lor, în funcție de materia prima utilizată și procedeul de fabricare uleiurile de bază sunt:

o uleiuri de bază minerale, se extrag prin diverse procedee materia primă fiind petrolul
o uleiuri de bază sintetice, se obțin prin procedee (sinteze) chimice
o uleiuri de bază semi-sintetice, sunt amestecuri de uleiuri minerale și uleiuri sintetice în
proporție de 20-30%.

Aditivii sunt substanțe chimice (compuși organici, pe bază de metale sau polimeri) care prin
combinarea cu uleiul de bază au rolul de a îmbunătății anumite caracteristici ale uleiurilor
utilizate în sistemele de ungere ale motoarelor termice.

13
Orice ulei de lubrifiere modern conţine două componente: un ulei de bază (ce poate fi mineral –
adică obţinut prin distilarea petrolului – sau sintetic – obţinut în urma unor reacţii chimice) şi un
pachet de aditivi – substanţe chimice menite să îmbunătăţească semnificativ diverse proprietăţi
fizico-chimice ale uleiului.Aditivii reprezintă o componentă vitală a fenomenului de lubrifiere,
fără de care niciun motor cu combustie internă nu ar putea funcţiona. Fără ajutorul lor, uleiul s-ar
contamina, moleculele sale s-ar rupe sub sarcină şi, ca urmare a temperaturilor înalte, nici
protecţia împotriva coroziunii nu ar fi asigurată. La fel de importanţi sunt aditivii şi în uleiurile
destinate lubrifierii angrenajelor, lagărelor, ghidajelor sau sistemelor hidraulice.

Aditivii pot fi clasificaţi, în funcţie de rolul pe care îl au în procesul de lubrifiere, după cum
urmează:

1. Aditivi destinaţi controlului degradării chimice moleculare: aceştia sunt substanţe al căror rol
este de a asigura un mediu fizico-chimic cât mai puţin agresiv pentru moleculele uleiului de
bază. În funcţie de aportul lor la acest deziderat, ei pot fi:

 Aditivi pentru creşterea puterii de detergenţă: curăţă sau neutralizează impurităţile ce pot
cauza depuneri, gume, slamuri; cel mai des utilizaţi sunt sulfonaţii de magneziu;
 Inhibitori de coroziune, al căror rol este de a preveni oxidarea părţilor metalice lubrifiate;
 Antioxidanţi: previn sau încetinesc degradarea moleculelor uleiului de bază datorată
temperaturii, contactului cu agenţi oxidanţi (cum ar fi aerul), etc.; frecvent utilizaţi sunt
fenolii şi aminele;
 Inhibitori metalici: au rolul de a preveni efectul de catalizator pe care unele suprafeţe
metalice lubrifiate îl pot juca în oxidarea moleculelor de ulei.

2. Modificatori de vâscozitate:aceştia au rolul de a creşte vâscozitatea uleiului la temperaturi

înalte, îmbunătăţind, astfel, indicele de vâscozitate (IV); avantajul utilizării unui ulei relativ
„subţire”, aditivat pentru a avea un indice de vâscozitate ridicat, constă în faptul că acest ulei va
fi suficient de fluid la temperaturi scăzute (ex: la pornirea unui motor pe timpul iernii), dar va fi,
totodată, suficient de vâscos pentru a proteja părţile lubrifiate la temperaturi înalte, caracteristice
regimurilor de funcţionare. Un alt tip – aparte – de modificatori de vâscozitate îl constituie
depresanţii punctului de curgere, aditivi ce permit coborârea punctului de curgere a uleiului de
bază, înlesnind, astfel, lubrifierea pe timp de iarnă. Deşi există uleiuri sintetice de motor ce, prin
proiectare, nu necesită aditivi depresanţi ai punctului de curgere, marea majoritate a uleiurilor
multigrad conţin modificatori de vâscozitate.

3. Aditivi pentru îmbunătăţirea capacităţii de lubrifiere:

 Modificatori ai coeficientului de frecare – substanţe ce reduc frecarea dintre părţile

(metalice) lubrifiate; cel mai cunoscut exemplu: bisulfura de molibden;
 Aditivi pentru protecţia la înaltă presiune: previn forfecarea moleculelor de ulei la înaltă
presiune pe pelicula de lubrifiant, inhibând contactul direct cu metalul;
 Aditivi de prevenire a uzurii:permit modificarea forţelor de aderenţă la suprafaţa
metalică, favorizând formarea unui microfilm de ulei ce previne uzura; exemple:
dialkilfosfaţii sau ditiosulfonaţii de zinc;

14
4. Aditivi pentru controlul contaminării:

 Dispersanţii: au rolul de a nu permite particulelor solide sau semisolide să se aglomereze

şi să creeze astfel depozite.
 Antispumanţii: nu permit formarea bulelor de aer, împiedicând fenomene precum
cavitaţia pompelor, pitting-ul roţilor dinţate, funcţionarea normală a compresoarelor sau a
sculelor pneumatice.

Evident, pe lângă principalele tipuri de aditivi menţionate, există numeroase aplicaţii care
necesită un pachet de aditivare specific. Acesta este un domeniu de nişă, cu produse speciale şi la
preţuri pe măsura nivelului tehnologic necesitat. Există, de asemenea, o piaţă extrem de activă
legată de aditivarea after-market a lubrifianţilor.

Principala problemă a producerii unui ulei de calitate constă, însă, în formularea acestuia, adică
a obţinerii acelui amestec de ulei de bază şi aditivi care să îşi realizeze obiectivul tehnologic în
condiţii optime şi care să aibă stabilitatea fizico-chimică necesară unui interval de schimb cât
mai lung.

7. Identificarea lubrifiantilor

Pe langa specificatiile API, ACEA si SAE, producatorii de motoare sunt foarte interesati
ca uleiurile sa respecte procedurile de testare solicitate de acestia si sa indeplineasca
performantele impuse. Astfel, daca un ulei indeplineste performantele stabilite, acesta poate fi
agreat de producator.

Standardul
Aplicatie
BMW
Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina sau diesel fabricate inainte
BMW Special
de 1998
BMW Longlife- Uleiuri de motor pentru motoare speciale pe benzina fabricate incepand
98 cu 1998
BMW Longlife- Uleiuri de motor pentru motoare speciale pe benzina fabricate dupa 2001
01
BMW Longlife- Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina fabricate dupa 2001
01 FE
BMW Longlife- Uleiuri de motor pentru unele motoare pe benzina fabricate dupa 2004
04
Standardul Ford Aplicatie
WSS-M2C 912- Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina si diesel cu exceptia 1.9 TDI
A1 Diesel (Ford Galaxy) si 1.4 TDCI (Ford Fiesta)
WSS-M2C 913- Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina si diesel cu exceptia 1.9 TDI
A Diesel (Ford Galaxy) si 1.4 TDCI (Ford Fiesta)
WSS-M2C 917- Uleiuri de motor pentru motoare 1.9 TDCI (Ford Galaxy)
A

15
Standardul
Aplicatie
Mercedes-Benz
MB 228.1 Uleiuri de motor multigrad pentru motoare diesel
Uleiuri de motor SHPD (Diesel cu Performanta Ultra Inalta ) pentru
MB 228.3 motoare diesel care lucreaza in sarcina, cu interval prelungit de schimbare
a uleiului
Uleiuri de motor UHPD (Diesel cu Performanta Ultra Inalta) pentru
motoare diesel care lucreaza in regim greu,cu interval prelungit de
MB 228.5
schimbare a uleiului, catre 45.000 km. In clasa de gabarit este posibila
utilizarea uleiului pana la 60.000 km
Uleiuri de motor UHPD / 228,5 cu filtre de particule pentru motoare Euro
MB 228.51
4
Uleiuri de motor pentru autoturisme (motoare pe benzina si diesel) unde
MB 229.1
sunt solicitari crescute comparativ cu ACEA A2-96/A3-96 si B2-96/B3-96
MB 229.3 Uleiuri de motor pentru autoturisme
MB 229.31 Uleiuri de motor pentru autoturisme pe motorina, cu filtre de particule
Uleiuri de motor pentru autoturisme cu intervale prelungite de schimbare a
MB 229.5
uleiului (20.000 km) si emisii scazute de substante poluante

Standardul
Aplicatie
Opel
Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina, cu performante in economia
GM-LL-A-025
de combustibil
Uleiuri de motor pentru autoturisme cu motoare diesel cu performante in
GM-LL-B-025
economia de combustibil

Standardul
Aplicatie
VW
Uleiuri cu curgere lina pentru motoare pe benzina si diesel cu aspiratie.
VW 500 00
Numai pentru uleiuri SAE 0W-XX, 5W-XX si 10W-XX
Uleiuri de motor multigrad cu curgere usoara, pentru motoare pe benzina si
VW 501 01
diesel cu aspiratie
Uleiuri cu curgere usoara, pentru motoare pe benzina care opereaza in
VW 502 00
conditii dificile de functionare
Uleiuri pentru motoarele automobilelor care functioneza pe benzina in regim
solicitant, cu interval prelungit de schimbare a uleiului (WIV: 30.000 km, 2
VW 503 00 ani).

Raspunde la solicitari mai mari decat 502 00 (HTHS 2.9 mPas)

VW 503 01 Uleiuri pentru motoare pe benzina care lucreaza in regim solicitant, cu

16
 interval prelungit de schimbare a uleiului (WIV), precum Audi S3, TT
(HTHS > 3.5 mPas)
Uleiuri pentru vehicule cu lucru in regim de lunga durata, pentru motoare pe
VW 504 00 benzina si diesel, inclusiv pentru motoare diesel dotate cu sistem de filtrare a
particulelor fara aditivi in combustibil
Uleiuri de motor utilizate in toate anotimpurile pentru motoare diesel cu si
VW 505 00
fara sistem turbo
Uleiuri de motor utilizate in toate anotimpurile, mai ales pentru motoare
VW 505 01
diesel cu racord de aspiratie
Uleiuri pentru motoare diesel cu interval prelungit de schimbare a uleiului
VW 506 00
(WIV: 50.000 km, 2 ani, HTHS 2.9 mPas)
Uleiuri pentru motoare diesel cu racord de aspiratie si interval prelungit de
VW 506 01
schimbare a uleiului
Uleiuri pentru autovehicule cu regim de lucru de lunga durata, cu aplicatie
VW 507 00 pentru motoare pe benzina si diesel, inclusiv motoare diesel cu sistem de
filtrare a particulelor fara aditivi in combustibil

8. Cum sa alegem uleiul?

Pentru foarte multi utilizatori, alegerea uleiului este o intreaga aventura mai ales cand din
toate partile apar sfaturi mai mult sau mai putin corecte care creaza o adevatara nebuloasa in
jurul acestui subiect. Piata de lubrifianti este diversa si o multitudine de branduri isi promoveaza
produsele astfel ca pentru automobilisti este destul de greu sa aleaga uleiul potrivit.

Primul lucru pe care trebuie sa il cunoasca utilizatorul este nu firma producatoare de ulei
ci specificatia tehnica recomnadata de producatorul autovehicului in cartea tehnica a masinii.

Este foarte important ca eticheta uleiului sa fie citita corect si inteleasa. Pentru acest
lucru, in capitolele anterioare noi am descris in amanunt standardele API, ACEA si SAE pentru o
intelegere si o citire corecta. Spre exemplu, pe eticheta se inscrie obligatoriu denumirea
brandului, tipul de ulei: mineral, semisintetic sau sintetic, indicii de vascozitate: 5W30, 10W40 -
clase de iarna (OW, 5W, 1OW, 15W, 20W, 25W) - clase de vara (20,30,40, 50.60) , clasele de
performanta API: CH-4/Sl sau ACEA: A3/B3 si compatibilitatea cu testele de performanta
stabilite de producatorii de masini: MAN 3275 , MB 228.3, Volvo VDS-2, etc.

17
In Romania sunt foarte comune notatiile conform standardului SR 871:

 SUPER 1 - API SD/CB

 SUPER 2 - API SE/CC
 SUPER 3 - API SF/CD
 SUPER 4 - API SG/CE
 SUPER 5 - API SH/CF

Cu cat valoarea cifrei este mai mare, cu atat nivelul de performanta este mai ridicat.

9. Se amesteca uleiurile? Daca adaugam aditivi imbunatatim calitatea?

 Nu este periculos petru motor sa amestecam uleiurile daca acestea provin din branduri
diferite, insa este esential sa respectam clasele de performanta recomandate de producator
in cartea tehnica. Mai ales in cazul lubrifiantilor sintetici si semisintetici obtinuti prin
procedee moderne, se pot amesteca fara a deteriora motorul. Daca se amesteca uleiuri de
diferite vascozitati, se poate intampla ca vascozitatea finala sa se modifice , insa nu
esential.
 Totusi, daca sunt amestecate uleiuri cu specificatii de performanta diferite, amestecul
corespunde numai specificatiei inferioare dintre cele doua !
 E o eroare fatala atunci cand se imbunatateste cu aditiv uleiul deja aditivat . Precum am
specificat in capitolele anterioare, aditivii cresc performantele uleiurilor iar producatorii
de uleiuri detin retete speciale de aditivare. Daca alegeti sa efectuati personal o noua
aditivare nu faceti decat sa interveniti in compozitie si in calitatile ulterioare.

10. Uleiul nepotrivit si raspunsul motorului

 Uzura axului cu came, a culbutorilor sau tachetilor:

o uzura apare prin polisajul concav al tachetilor cu rotunjirea varfului camelor
o subtierea tachetilor poate sa duca la oprirea comenzii asupra supapelor
 Coroziunea cuzinetilor:
o o vascozitate prea slaba a lubrifiantului, incalzirea excesiva datorata unei
suprasarcini sau dilutiei cu carburant provoaca un defect de lubrifiere prin ruperea
filmului de ulei.
o corodarea cuzinetilor poate fi provocata si de prezenta in lubrifiant a acizilor
organici formati la temperatura inalta
 Uzura la demaraj:
o un lubrifiant mai vascos la rece forteaza demarajul sau antreneaza functionarea
fara lubrifiere a motorului ducand la distrugerea rapida a cuzinetilor, rulmentilor,
a vilbrochenului si axului cu came
o uzura la demaraj apare si daca pomparea si vascozitatea nu sunt compatibile cu
pompa de ulei pentru a asigura o aspiratie buna si o refulare corespunzatoare de-a
lungul circuitului de distributie a uleiului - dimensiunile conductelor si ale
filtrului

18
  Uzura cilindrului, a segmentilor, a camasii:
o temperatura ridicata la miscarea segmentului in canal provoaca uzura canalului
ceea ce poate antrena ruperea segmentului
o la contactul piston - camasa: ruptura filmului de ulei antreneaza incalziri anormale
(lipsa racirii, fenomene de preaprindere - aprindere) si anuleaza jocurile
functionale.
 Perforarea pistonului:
o poate apare ca urmare a calaminei care se depune pe capul pistonului si pe cel al
coroanei; este un compus al carbonului, rezultat la arderea carburantului
o depunerile sunt incandescente si actioneaza ca o sursa de pre-aprindere distructiva
insotita de perforarea pistonului.
 Consum mare de ulei:
o se datoreaza punctului de aprindere coborat, volatilitate ridicata si trecerea gazelor
pe langa segmenti, ceea ce induce un consum mai mare de ulei
o vascozitatea prea mica a uleiului duce la o crestere a debitului de curgere prin
jocurile anormale ale garniturilor

11. Generalitati privind functiile lubrifiantilor

 Pornirea la rece uzeaza cel mai repede uleiul, deci trebuie sa alegeti un ulei cat mai
performant.
 Uleiul se oxideaza in timp chiar daca motorul nu a functionat perioada indelungata
 Oxidarea unui ulei si contaminarea prin condensare si prin impuritati ca urmare a
fenomenului de combustie sunt cauze care produc acizi in uleiul de motor. Daca acizii intra
in contact cu motorul, apare coroziunea iar rezultatul este distrugerea prematura a
componentelor motorului. Uleiurile de motor au calitatea de combatere a acestor acizi
 Uleiul de motor este responsabil chiar si de racirea motorului. Radiatorul raceste doar zonele
superioare ale motorului insa restul, cum ar fi axul cu came, distributia, arborele cotit,
pistoanele, rulmentii de presiune, etc., sunt racite in principal de uleiul de motor
 Incercati pe cat posibil sa va pastrati motorul curat pentru mai multa eficienta. Impuritatile
ramase in motor impiedica functionarea si reduc eficienta carburantului, in timp miscorandu-
se performantele motorului. Mai mult, aceste impuritati conduc inevitabil la uzura motorului.

19
12. Bibliografie

http://www.lubrica.ro/documente-lubrica/despre%20lubrifianti.pdf

http://www.xoil.ro/lubrifianti/tribologie/

http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/144-ulei-motor-sae-w.html

http://enilubricants.ro/ro/produse-si-servicii/lubrifianti-auto/lubrifianti-know-
how/cerintele-si-caracteristicile-lubrifiantilor

http://uleideulei.ro/uleimotor.php

https://www.4tuning.ro/tehnica-auto/totul-despre-uleiul-de-motor-clasificari-probleme-
intrebari-frecvente-18968.html

20