Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Capitolul I.
Munca ocupä un loc important in productia agricolä, fiind factorul determinant pentru punerea
in valoare a capitalului funciar si a capitalului de exploatare. Importanta economicä a muncii vii rezultä
din faptul cä deline o pondere ridicatä in cheltuielile de productie ale exploatatiilor agricole, in special in
gospodäriile familiale.
Resursele umane din agriculturä cuprind atät forta de muncå necesarå efectuärii lucrärilor
agricole, cat 'i cea care asigurä indrumarea tehnicä, organizarea si gestionarea tuturor resurselor
agricole. Resursele de muncä (forta de muncä) sunt formate din totalitatea persoanelor active din
agriculturä ce deon anumite capacitäti fizice si intelectuale, experientä si calificare profesionalä care, in
Organizarea muncii, cre$erea gradului de ocupare a forte-i de muncä 'i a productivitätii muncii agricole,
Managementul muncii agricole necesitä abordäri specifice fata de alte domenii de activitate,
in care munca salariatä este dominantä. In Romania, caracterul social specific al muncii agricole nu se
manifestä numai la nivelul familiei, intrucät timp de peste 40 de ani a avut loc un extod rural putemic,
iar lucrätorul agricol depindea de indrumarea specialistului_ Din acest motiv si datoritä tendintei
Populatia ruralä in Romania a manifestat o tendintä constantä de reducere pånä in anul 1994
(45.3% pop rurala, fatä de 54.7% pop urbanä), dupä care tendinta este de stabilizare a raportului rural-
Fata de tarile dezvoltate se manifestä mari diferenvieri in ceea ce priveste ponderea populatiei
Evolutia cantitativä si structura calitativä a resurselor de muncä din Romänia relevä locul
important ocupat de agriculturä in totalul resurselor pe lard, in defavoarea sectorului de servicii, dar si
tendinte apropiate de tendintele generale din Europa Occidentalä in ceea ce priveste reducerea
numärului de salariati agricoli. Reducerea relativä a resurselor de muncä in agriculturä incepe din anul
1965, dupa incheierea procesului de cooperativizare si rämäne constantä in perioada 1 98 1-1990. Exodul
rural s-a manifestat in forme dramatice intre 1960-1980, cand peste mil. persoane apte de muncä au
päräsit activitatea agricola, fiind in marea lor majoritate bärbati apti de muncä si tineri_ Dupa 1990,
exodul rural are tendinte de reducere si stopare si apare un proces de „intoarcere in agriculturä"
Capacitatea agriculturii de a absorbi forta de muncä disponibilizatä in mediul urban a constituit un factor
pozitiv pentru asezarea noilor structuri economice si reduce-rea numärului de someri_ In mediul rural se
Capitolul Il.
Utilizarea rationalä a rsurselor de muncä din mediul rural pune probleme atät de crestere
confruntä, pe de o parte, cu o fortä de muncä numeroasä, iar, pe de altä parte, cu un grad scäzut de
tip industrial, se poate realiza un nivel al productivitätii muncii comparabil cu ramurile de värf ale
muncä conversia potentialului productiv al muncii in produse agricole 'i servicii, in forma
fizicäiU. Productivitatea muncii este o categorie economicä care exprimä global sau partial consumul
de muncä vie 'i materializatä, respectiv randamentul resurselor de muncä si randamentul capitalului
utilizat Productia agricolä poate fi mäsuratä in unitäti naturale, valorice conventionale. Consumul
de muncä poate fi cuantificat sub forma timpului efectiv consumat (ore-om, zile-om), a numärului
de lucrätori care au efectuat lucräri in decursul unei perioade de timp date si sub forma valoricä
fizicä, valoricä si exprimatä conventional pe orä-om, zi-om) si indirecti (valoarea productiei la 100
productiei totale, cifra de afaceri pentru exploataViile comerciale, valoarea adäugatä pe lucrätor care
a lucrat anual.
unde:
W - productivitatea muncii vii;
(cifra de afaceri) la timpul cheltuit (zile-om, ore-om, numär de personal exprimat indirect cu
ajutorul fondului de salarii). Pentru calculul complet al productivitätii muncii in unitätile agricole,
trebule avute in vedere: a) stabilirea unui calendar corect al lucrärilor agricole; b) cuantificarea
consumului de muncä pe fiecare lucrare si produs; c) calculul productiei fizice si valorice la hectar
si animal. Pentru calculul corect al productivitäVii muncii este necesara exprimarea consumului de
permanenti si temporari, Un rol important pentru calculul productivitätii muncii il are determinarea
valorii adäugate.
b) cooperarea in muncä;
si biologice, din care cauzä natura muncii agricole este greu compatibilä cu mäsuri de ameliorare a
productivitätii_ Evoluva productivitätii in agricultura Romåniei, din anul 1950 pana in anul 1997,
persoanä, reflecta o cre$ere lentä, dar constantä pänä in anul 1970, dupä care are loc o evolutie
pänä in anul 1989. Din anul 1990 se manifestä o reducere a productivitätii globale a muncii 'i o
TABELUL
in Romania revin 4,48 ha teren agricol pe o persoanä ocupatä in agriculturä, fatä de 6,9
persoane in U.E_ Desi a existat un efort investitional evident in perioada 1966-1989, acesta nu a fost
5,57 ori, iar productivitatea muncii de numai 2,83 ori. Nivelul general de inzestrare tehnicä,
exprimat de fondurile fixe pe o persoana ocupatä, a crescut de peste 8 ori, iar cel al productivitätii
muncii s-a mentinut relativ constant, cu o usoarä scädere dupa anul 1989. Fata de alte ramuri ale.
economiei nationale, productivitatea muncii in agriculturä a avut o evolutie mai bunä, de-ii forta de
muncä ocupatä a crescut absolut si relativ a avut loc o degradare accentuatä a bazei tehnico-
materiale, in special a bazei energetice. Aceastä evoluVie este rezultatul pozitiv al procesului de
privatizare.
persoane ce pot fi hränite de un agricultor" aratä dimensiunile decalajului fatä de Wile dezvoltate_
Astfel, pe baza unor calcule (date FAO 1997), un agricultor american producea hranä pentru cca. 74
persoane in anul 1996, fatä de 69 in anul 1989, 65,4 in 1985 'i de 58,6 in anul 1980. In Germania,
un agricultor producea hranä pentru alte 71 persoane, fatä de 47,5 in anul 1989, de 41,8 in anul
1985 'i de 29,1 in anul 1980. In Romänia, tendinta acestui indicator este inversä, &tfel cå in anul
1996 un producätor agricol producea hranä pentru cca_ 6 persoane, fatä de in anul 1989.
prezent värsta de peste 65 de ani_ Pe sexe, ponderea femeilor ocupate cu timp total in agriculturä este de
cca_ 53%, fatä de 47% a bärbatilor, femeile ocupate cu timp partial in agriculturä reprezintä 54%, fatä de
46%, femeile care au agricultura ca a doua ocupaVie reprezintä 39% din totalul fortei de muncä, iar
bärbatii 61%. Pe zone, in sudul tärii douä treimi din populatia agricolä destäsoarä activitäti integral in
agriculturå, in timp ce in Moldova si zonele de deal predomina populatia ocupatä cu timp partial in
agriculturaii .
in agriculturä, forta de muncä este formatä in cea mai mare proportie, din membrii familiilor
täräne$i_ Munca familialä in agriculturä are numeroase avantaje fatä de alte sectoare. Muncind pentru
sine, agricultorul 'i membrii familiei sale nu resimt dificultätile salariatului, iar randamentele fatä de
Pentru stabilizarea forte-i de muncä in mediul rural 'i imbunätäVirea structurii sale calitative
a cresterii gradului de ocupatie sunt necesare solutii si programe prioritare, pentru: a) stimularea
de duratä a cresterii productiei agricole, in special zootehnice prin sisteme moderne de finantare; d)
favorizarea retragerii din activitate a agricultorilor in värstä si spriJinirea formärii fermelor familiale in
extensiei si a consultantei 'i perfectionarea acetivitäVii centrelor agricole pentru spriJinirea formärii
profesionale a micilor agricultori; f) stabilirea unui sistem coerent de norme juridice privind statutul
competenta consiliilor de administratie si a factorilor de declzie manageriali din structurile ierarhice ale
fiecärei unitäti agricole. Imbunätätirea managementului resurselor de muncä in unitäOle agricole Impune
realizarea echilibrului dintre resursele de muncä existente la un moment dat si necesitäVile procesului de
productie,
Reducerea fortei de muncä in productia agricolä trebuie insotitä de sporirea calitätii acesteia
in conditiile inzesträrii cu mijloace tehnice perfectionate si in scopul obVmerii unor cantitäVi sporite de
intensitate a muncii;
c) crearea unui regim rational de muncä si odihnä in vederea mentinerii, in tot timpul zilei, a capacitätii
de muncä;