MULTIMI

O mulţime este o colecţie de obiecte (numite elementele mulţimii) de natură oarecare, bine determinate
şi bine distincte.
 A, B, C,… notaţii pentru mulţimi;
 a, b, c, … x, y, z, … notaţii pentru elementele mulţimilor;
 dacă un element se află într – o mulţime, spunem că xA “x aparţine mulţimii A”;
 dacă un element nu se află într – o mulţime, spunem că xA “x nu aparţine mulţimii A”;
 pot fi finite sau infinite.

Moduri de definire:
a) sintetic = numind individual elementele sale - ex.: {x, y, z} ; A={0, 1, 3, 5, 7};
b) analitic = specificând o proprietate pe care o au elementele sale şi nu o au alte elemente - ex.: A={x|
P(x)}- “mulţimea acelor x pentru care are loc P(x)”;
Observaţie:
 - mulţimea vidă – mulţimea fără nici un element;

Mulţimi egale:
A=B - dacă orice element al lui A aparţine şi lui B şi reciproc.
Proprietăţi:
a) reflexivă A=A;
b) simetrică dacă A=B atunci B=A;
c) tranzitivă dacă A=B şi B=C atunci A=C.

Relaţia de incluziune:
A B – dacă orice element al lui A este şi element al lui B.
 Dacă AB , spunem că “A este inclusă în B” sau “B conţine pe A” sau “A este submulţime a lui B” sau
“A este o parte a lui B”;
 A B “A nu este inclusă în B” - xA astfel încât xB;
 P(A)= {X| XA} mulţimea părţilor unei mulţimi A – este formată din toate submulţimile mulţimii A.
Proprietăţi:
a) reflexivă: AA; b) antisimetrică: dacă AB şi BA c) tranzitivă: dacă AB şi BC atunci
atunci B=A; AC.

Operaţii cu mulţimi:
1) Intersecţia:
AB={x | xA şi xB}
Observaţie: dacă AB=  , spunem că A şi B disjuncte;
Proprietăţi:
a ) A(BC)=(AB)C – asociativitatea intersecţiei;
b ) AB=BA – comutativitatea intersecţiei;
c ) AA=A – idempotenţa intersecţiei;
d ) A;

2) Reuniunea:
AB={x | xA sau xB}
Proprietăţi:
a) A(BC)=(AB) C – asociativitatea reuniunii;
b) AB=BA – comutativitatea reuniunii;
c) AA=A – idempotenţa reuniunii;
d) AA;

2) Diferenţa:
A–B={x | xA şi xB}
Observaţie: Dacă EA, atunci se poate defini complementara lui A în raport cu E ca fiind
CEA={xE | xA, EA}
3) Produs cartezian:
AxB={(x,y) | xA şi yB}
Observaţie:
 AxA=A2;
 (x,y) – pereche ordonată sau cuplu;
 x – prima componentă;
 y – a doua componentă.
Alte proprietăţi:
a) A(BC)=(AB)(AC) – distributivitatea reuniunii faţă de intersecţie;
b) A(BC)=(AB)(AC) – distributivitatea intersecţiei faţă de reuniune;
c) AE  CE(CEA)=A;
d) A-B=CA(AB);
e ) Ax(BC)=(AxB)(AxC);
f ) Ax(BC)=(AxB)(AxC);
g ) Ax(B-C)=AxB-AxC.

MULŢIMI DE NUMERE

Mulţimea numerelor naturale

N = {0, 1, 2, 3, …}
N* = { 1, 2, 3, …}= N -{0}
Mulţimea numerelor întregi
Z = {…, -3, -2, 0, 1, 2, 3, …}
Z* = {…, -3, -2,-1, 1, 2, 3, …}= Z -{0}
Mulţimea numerelor raţionale
m
Q ={ |m, nZ; n0} – este formată din toate numerele ce se pot scrie sub formă de fracţie ordinară
n
Exemple de numere raţionale:
1. numerele întregi: -6, 9, 62, etc.
2. fracţiile ordinare:
1 3 8
a) subunitare: , ,
2 5 31
7 81 28
b) supraunitare: , ,
2 34 3
3 19 4
c) echiunitare: , ,
3 19 4
3. fracţiile zecimale finite: 3,21 ; -21,5 ; -412,341
4. fracţiile periodice: a) simple: 23,(2) ; -4,(31) ; 0,(004)
b) mixte: 3,21(5) ; -21,00(2) ; -0,42(003)
Mulţimea numerelor iraţionale
număr iraţional = fracţie zecimală infinită, la care zecimalele se repetă aleator
Exemple de numere iraţionale:  ,5 , 6 , 3 ,4 5
Mulţimea numerelor reale
R= Q  mulţimea numerelor iraţionale
Observaţie: mulţimea numerelor iraţionale se notează R-Q
Legătura între mulţimile de numere: N Z QR

SUBMULŢIMI DE NUMERE REALE

- se numesc intervale de numere reale

- sunt de 2 tipuri:
a) mărginite:
1. [a,b]={x|R | axb}- interval închis de capete a şi b
2. [a,b)= {x|R | ax<b}- interval închis la stânga şi deschis la dreapta;
3. (a,b]= {x|R | a<xb}- interval deschis la stânga şi închis la dreapta;
4. (a,b)= {x|R | a<x<b}- interval deschis;
b) nemărginite:
1. [a, )={x|R | ax} - interval închis la stânga şi nemărginit la dreapta;
2. (-,a]= {x|R | xa} - interval nemărginit la stânga şi închis la dreapta;
3. (a,)= {x|R | a<x} - interval deschis la stânga şi nemărginit la dreapta;
4. (-,a)= {x|R | x<a} - interval nemărginit la stânga şi deschis la dreapta.

Observaţie: intervalele fiind mulţimi de numere, cu ajutorul lor se pot efectua toate operaţiile cu mulţimi:
reuniune, intersecţie, diferenţă, produs cartezian.