Cyberbullying-ul sau bullying-ul virtual,

duşmanul de dincolo de ecran

Pofesor Draga-Tătucu Marian

Colegiul Național ”Gheorghe Țițeica”

What Is Cyberbullying
Cyberbullying is bullying that takes place over digital devices like cell phones,
computers, and tablets. Cyberbullying can occur through SMS, Text, and apps, or online in
social media, forums, or gaming where people can view, participate in, or share content.
Cyberbullying includes sending, posting, or sharing negative, harmful, false, or mean content
about someone else. It can include sharing personal or private information about someone else
causing embarrassment or humiliation. Some cyberbullying crosses the line into unlawful or
criminal behavior.
The most common places where cyberbullying occurs are:
 Social Media, such as Facebook, Instagram, Snapchat, and Twitter
 SMS (Short Message Service) also known as Text Message sent
through devices
 Instant Message (via devices, email provider services, apps, and social
media messaging features)
 Email
Preventing and Addressing Cyberbullying
Teachers, school administrators, camp, community, and faith-based staff are in
unique positions to use their skills and roles to create safe environments with positive social
norms. They are also in positions where they may notice children’s behavior changes in group
settings, like when a group or cluster of children focuses on another child, or other signs that
cyberbullying may be occurring. There are things that you can do in the classroom or other
group settings to address or prevent cyberbullying.
 If you think a child is being cyberbullied, speak to them privately to ask
about it. They may also have proof on their digital devices.
 If you believe a child is being cyberbullied, speak to a parent about it.
Serve as a facilitator between the child, parent, and the school if necessary.
 To understand children’ digital behavior and how it relates to
cyberbullying, increase your digital awareness.
 Develop activities that encourage self-reflection, asking children to
identify and express what they think and feel, and to consider the thoughts and
feelings of others. Help children develop emotional intelligence so that they can learn
self-awareness and self-regulation skills and learn how to have empathy for others.
 Role model,reinforce, and reward positive behavior towards others.
 Encourage peer involvement in prevention strategies.
Laws and Sanctions
While all states have criminal laws that apply to bullying, not all have special statutes
that apply to cyberbullying or bullying that takes place outside of school. Schools may take
action either as required by law, or with local or school policies that allow them to discipline
or take other action. Some states also have provisions to address bullying if it affects school
performance. You can learn about the laws and policies in each state, including if they cover
cyberbullying.
 Bullying-ul și cyberbullying-ul
Deşi există şi în limba română câţiva termeni care descriu acest cuvânt de origine
engleză – „hărţuire”, „agresiune fizică, psihică şi verbală”, „intimidare” – cuvântul bullying
adăposteşte sub umbrela sa toate celelalte semnificaţii exprimate în română, ba chiar şi mai
mult de atât. La origine, bully înseamnă „huligan”, iar comportamentul celui care se foloseşte
de conotaţiile sale se încadrează perfect în simptomatologia unei persoane pentru care regulile
de bun simţ şi de comportare în societate sunt nule. Cei care recurg la toate aceste tehnici de
tracasare extremă a unei alte persoane fac acest lucru din câteva motive întemeiate, în
viziunea lor: pentru că au impresia că aşa reuşesc să capete mai multă importanţă în ochii
celor din jur, dar şi pentru că, agresând copii mai mici decât ei, îşi manifestă o aparentă
autoritate şi superioritate.
Totodată, bullyingul apare din imitaţie, se practică la presiunea anturajului şi pentru
că este o probă de foc în a fi acceptat de un anumit grup, dar este utilizat şi pentru ca făptaşul
să nu fie el însuşi cel agresat. În ceea ce priveşte cyberbullying-ul, el începe să ocupe din ce în
ce mai mult teren pentru că este facil, agresorul are impresia că este învăluit într-o peliculă de
protecţie, iar victima poate fi ridiculizată în faţa unui grup mult superior numeric comparativ
cu o agresiune reală.
Cyberbullying-ul. Era virtuală şi schimbările tehnologice
Potrivit datelor oficiale anunţate la finalul anului 2013, reţeaua de socializare
Facebook este posesoarea a peste 1,23 miliarde de utilizatori, dintre care 7 milioane se află
numai în România. Twitter şi YouTube, de cealaltă parte, au ajuns fiecare la câte 1 miliard de
utilizatori, iar reţele precum Instagram sau Pinterest câştigă din ce în ce mai mult teren. Cu 8
noi utilizatori atraşi online în fiecare secundă, mediul virtual cunoaşte o dezvoltare a
comunicării fără precedent, dărâmând cu fiecare an barierele statistice. Din nefericire, prin
intermediul tehnologiei virtuale a secolului 21, tinerii comunică cu semenii lor nu numai într-
o manieră pozitivă, ci şi într-una negativă, folosindu-se, în acest caz, de cyberbullying.
De obicei, sub astfel de atacuri se ascund persoane în anonimat, care preferă această
cale pentru că au impresia că beneficiază de imposibilitatea dezvăluirii propriei identităţi.
Totodată, sub masca anonimatului, agresorul poate căpăta curajul de a face afirmaţii şi fapte
pe care nu le-ar fi făcut în realitate, într-o confruntare directă cu cel hărţuit. De multe ori,
însăşi victima unui act de bullying real poate apela la cyberbullying, crezând că aceasta este
singura cale prin care se poate răzbuna pe agresor.
Cum se manifestă cyberbullying-ul
Pentru ca părinţii să poată identifica mai uşor formele de bullying virtual, atât în
cazul în care au un copil agresat, dar şi în cazul în care hărţuitorul este chiar copilul lor, iată
care sunt manifestările acestuia:
• e-mailurile cu conţinut agresiv sau hărţuitor;
• folosirea reţelelor de socializare pentru a ridiculiza în public sau pentru a pune
într-o lumină nefavorabilă o anumită persoană;
• crearea unei pagini virtuale (cont de Facebook, blog, cont de Twitter) dedicată
persoanei hărţuite;
• trimiterea de mesaje pe telefonul cuiva, atât SMS-uri, cât şi mesaje trimise prin
intermediul unor aplicaţii online;
• distribuirea pe internet a unor informaţii private ale unei persoane, obţinute de la
terţi;
• hack-uirea contului de mail al victimei şi diseminarea datelor şi a mesajelor
private;
• asumarea identităţii altei persoane, pentru a obţine informaţii de la cel hărţuit, pe
care agresorul le va folosi în detrimentul acestuia, sau pentru instituirea unei realităţi false;
 • răspândirea de mesaje sau de imagini cu conotaţie sexuală, care au victima în
prim plan.
Ce efecte are cyberbullying-ul
Cyberbullying-ul are o serie de efecte nocive aspra victimei, similare bullying-ului
real: atacuri de panică, scăderea stimei de sine, timiditate, coşmaruri, anxietate, lipsa
capacităţii de concentare, diminuarea puterii de învăţare, depresie, suicid.
Pe lângă toate acestea, la bullying-ul virtual informaţiile sunt de cele mai multe ori
disponibile pe termen nedeterminat, fiind răspândite uşor şi instant în mediul online, în unele
cazuri fără posibilitatea de a fi vreodată şterse. Acest lucru nu face altceva decât să agraveze
orice repercusiune a bullying-ului asupra celui agresat.
Ce să faci în cazul în care copilul tău este o victimă a cyberbullying-ului
Pentru că varianta ideală este ca cel mic să nu ajungă niciodată să fie o victimă a
bullying-ului virtual, este recomandat ca părintele să îi expună din timp situaţiile în care s-ar
putea afla vreodată, din punct de vedere al relaţionării online cu alţi copii. Totodată, părintele
trebuie să accentueze şi faptul că, la cel mai mic semn de cyberbullying, copilul trebuie să
ceară urgent ajutorul unui adult (părinte, învăţător/profesor).
Deoarece aproximativ jumătate dintre adolescenţi au fost victimele unui act de
cyberbullying şi doar 1 din zece copii ajunge să le spună părinţilor că suferă din acest motiv,
părintele ar trebui să monitorizeze atent activitatea online a copilului său, în momentul în care
observă la el un comportament suspect. Subliniaţi faptul că victimele nu au nicio vină, nu vor
fi supuse niciunei pedepse şi spuneţi-le să nu le fie teamă să prezinte faptele în mod corect.
Învăţaţi-i să nu divulge parolele de la reţelele de socializare nimănui, să nu dezvăluie lucruri
intime unei persoane cu care interacţionează doar online, limitaţi accesul copilului la internet
în camera sa şi instalaţi calculatorul într-un spaţiu din casă la care să aibă toată lumea acces.
Dacă cel mic primeşte mesaje hărţuitoare, este recomandat să le salveze pentru a le avea ca
dovadă în cazul unei confruntări cu agresorul.
Cyberbullying-ul este infracţiune!
În cazul în care sunteţi părinte de agresor, nu încurajaţi sub nicio formă astfel de
manifestări. Fără a ameninţa, încercaţi să-i spuneţi copilului care e realitatea. Tehnologia
poate permite în ziua de astăzi identificarea imediată de către autorităţi a celui care se
foloseşte de astfel de practici. Pe lângă faptul că, fiind sinonim cu hărţuirea, bullying-ul este
considerat o infracţiune, bullying-ul este, în primul rând, o conduită excesivă şi o lipsă de
respect pentru o altă fiinţă umană. Atât timp cât bullying-ul nu este tolerat în cadrul familiei,
nu ar trebui sub nicio formă tolerat nici în afara acesteia. Să nu uităm că şi agresorul are
nevoie de consiliere psihologică şi de ajutor, aşa încât este necesar ca acesta să fie îndrumat
către specialiştii care îl pot ajuta să depăşească acest tip de comportament deviant.

Bibliografie:
https://www.stopbullying.gov/cyberbullying/tips-for-teachers/index.html
http://www.totuldespremame.ro/copilul-tau/psihologie-si-comportament/dusmanii-de-
dincolo-de-ecran-bullying-ul-virtual-sau-cyberbullying-ul
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agresiunea_pe_Internet
http://www.adolescenteen.ro/cyberbullying/