ORIENTARI PENTRU LEGIONARI ERDING/BAVARTA Martie 1958 TNDREPPARUL_NOSTRU nOri de ote ori am fost in fata unei jertfe legionare mi-am spus: Ce ingrositor ar fi,ca pe sfanta jertf% supremt a camarazilor si se instituiasct » castS biruitoa- re, clreia si 4 se deschid& portile oltre viats afacerilor,a loviturilor fantastiece, a furturilor, a imbuibirilor, « exploat&rii altora, Deci, au murit unii, pentru ca si slujeasod poftelor de imbogitire,de viati co- modi 91 desfranare a altora! Jatt,acum ne-a adus Dumnegeu aici,in fata celei mai mari jertfe pe care putea slo dea Migcarea Legionar&. Sk punem ining, fruntea gi trupul lui Mota gi a camaradului stn Marin tenelie natjiunii romfne. Fundament poste veacuri pentru viitoercle mariri r-mi- negti. S& punem deci pe Mota gi Marin,baza viitoarei elite roninegti,care va fi chem: ti st fact din neamil acesta ceeace abia Sntrestregte mintea noastri. Voi, care reprezentati primele fnceputuri ale acested olite, si vS legati prin jurimint, of vE veji comporta fn aga fol,incdt si fifi ou adevarat inceputul sinitos, de mare viitor al elitei romfne, ca aa si nu alunece pe cli de afaceri, de lux, de trai bun, de inoralitate, de satisfactie a ambitiilor personale sau poftelor de ai- rire omeneasct. Veti jura cf ati inteles, of deci nu mai exist& nicd un dubiu in con- gtiinta voastri ct Ion Mota 91 Vesile Marin n'au facut uriaga lor jertf¥ pentruca noi cftive de azi sau de mAine, si ne imbuibiim de buntitdti gi s% benchetuim pe mornéintul lor. Ei n'au murit ca s4 biruim prin jertfe lor 0 cast de exploatatori pentru a ne ae geza noi in palatele acested caste, continund exploatarea {arii gi a muncii altora, continuind viata de afaceri, de lux, de destriibilare.In cazul aceasta biata multine @ Ronfnilor prin biruinta noastr4,ar schimba nunei firma exploatatorilor, iar tara noa- stri gt-ar incorda istovitele puteri ca s& suporte o noua categorie de vampiri cari Bi-i sugi sdngele: adicK noi, F O! Mota, tu n'ad murit pentru aceasta, Jortfa ta ai fScut-o pentru nea, Desceea veji jura o& ati inteles, oii a fi eliti legionaré,in limbajul nostru, nu fmscanni numai a lupta gi a fnvinge, ci Inseama: permanente jertfire fn slujba Nea- mui; ci ideca de elité este legaté de ideca de jertft,de otrlicie,de triire aspri gi sever a vietii; of unde fnceteust jertrirea de sine,acolo Snceteaai elita legionarts Vom jura decd, ci von lisa prin legtmant urmagilor s& vind sk jure-\w-normintul lui Mota gi Marin pe urmMtoarele condifii esentiale ale elitei,pe care noi fngine juréim I) Si triim fn sirticiejucigénd fn noi poftele de inbogttire material’. SH triin o via aspré gi sevord cu alungarea lwmlui gi imbuibarii. SE {nl&turtin orice incercare a exploatirii omlui de olitre om S% jertfin pernanent pontru tard. S& aplirin Migcarea Legionara cu toatt puterea noastr& impotriva a tot oe ar putea s'0 duck pe off de conpromisuri sau conproniteres sau Snpotriva a tot ce ar pus tea simi sosd’ mticer, inalta linie noralt OTA $1 MAREN . JURAM 1 In aceste momente de ,satanict adonfniré",am timut st anintin jurtinéntul luat ae Mpitan, pe trupurile lui Mots gi Marin,color care nfguiau s& fie legionari de elita. Acest jurtinfint - predica de pe mnte ~ a credintei legionare ~ constituie indreptarul nostra. Prin tnalta lui spiritualitate el inobileast Migcaroa Legionar’ gi constitue © choziisic pentru fniiltarea 9i biruinta Noamului romfnoso. Cu ol von uorge deci inain- te,inliturand pe toti sporjurii cari insugindu-gi diferite lozinei de alo dugnanilor, vor si abatt Migcarea Legionars dela nirotul stu destin! SERVICIUL DE SECRETARIAT AL MISCARII LEGIONARE1) ,Conenortri iuprudente". Cineva (un ,tactician") realist") se intrebe timoray dac% concnoranea unor persoane ,deochiate in lunes liberA", ca Profesorul AsC.Cuaa, m constitue acte de inutild imprudent, Accasta cu at&t mai mult in cazul de faf% cu cat m se gtie- Profescrul Cuza gi ycusigtii" s&i au avut o atitudine incorcetd fata aq Migoarea Logionari inci dela inffintarea ef. Linitat% aci, problena n'ar fi pusi| fq tofi ternenii sii. Atitudines incorecti'a ,cusigtilor" a sin{it-o indurerat, mai cult ca oricare, Cipitanul, Aceasta fns% ~ cun em vazut fn nutirul precedent - nu l-a {ne piedicat sit recunoase’ Profesorulud A.C.Cuze narile merite fn lupta dér2d pentru api rrarea nearului ronéneses ,Deochbroa" lut A,C,Cuza in lunea liber a fost deterainaté de marca lui conseeven}’ fn lupta rondneascAynu pentru faptul of el ar fi fost ,nelea: »pitinag" sau ,riuttoios" fatk de Ckpitan gi Migcarea Legionard, Dacti nationalism ty Sine ar fi wh lucru de ccar, atunci fn aga zdsa ,lune liberi” ar trebui si-fie deo chiati nationaligti habotnicd oa venerabilii sionigti Teodor Herzl, Weizmann,etc. Or aogtia sunt conemorati gi divinizeti nu numai in presa nationali a natiei respective, dar gi in cee international’. Aci sti ipocrigia. $i in lunina ei,servilismul ,realigt lof nogtra apare naturizat pin’ la putreziciune, Invitatia de a coopera la conspiratia rii noi. respingen gi faces ,comenorri inprudente' spre a no onore marii inain= ‘tapi gi a ne conporta o& oamoni ou sdevérat liberi. Nuca slugi, yentru o bucatd> de SAA MRD ARE ESS oe ey. 2) Conformistml ,oamenilor liberi! Se face mare caz.- gi pe drept’cuvant - de conformisnul conunist care - oul se gtie - este impus ou brutalitate;fiicénd din oaney roboti migcati automat de lozinci insipide. Nu se sufle inst nici un ouvant debpre .d conformismul din aga zisa ylune. liberi", resultat ol dicteturii invizibile exercitata de ,ocults", Atitudinile comandate pe care le iau in diferite improjurari acegti ,da~ nen} liberi" sunt aseminttoare cu ale ,robotilor", insti mult mai ridicole-deoarece se Snocarc’ a so da inpresia of pornese din ,propriul arbitru". Fenomenul se observa gi fn lunca refugiulad nostru, Dar aci ridicoli apare - dact este observat - gi mai evi < dont. Neofitii care se dau ca yoamoni liberi!" duo - poate din exces de zel ~ confornid mul pin la exces: Stabilese, pXstreazi gau rup contactul cu cineva dupi indicatii 91 yorvese 91 ecriu.ci acelag vocabular cu iz mucegtit de hrubd. Acest stil de conportare devine nai observabil intr'o colectivitate restrinsa ca aceea a enigratici roninogtd, Jar vizibilitates sforilor care.miged pe toti accgti manechini miregte ridicolul con~ [7 formismlui in ylumea liberi", Este ‘bine ca fenonenul sf fie urmtrit. Na mumai ca ex. ereitin dg a ne cunoagte ,fratii", dar gi ca chostiune de distractic. ed Cei care au cercetat mai de aproape arsenalul ,ocultei" gtin 7 ci una dinvarnele mai frecvent introbuintate - cénd mu-i conyine o problemi care J nia putut fi ingropati in uitare, prin ,conspiratia tuccrii" - este minimalizarea ei 77 gi luarea in dorédere a acelora care o pun, Najionaligtii romini au format totdesuna [7 {inta unor asemenea atacuri. Cand teokia ui Eminescu asupre ,pturei suprapuse” a [7 a & Enceput 88 so difuzeze s'a fXcut insinaarea bf ca a fost elaboratt cand autorul ere bolnar". A-C.Guza = uns din inteligentele oele mai lucide pe care le-a avut Roninis noderni 2 fost prezentat de ,amunita prost" ca un ,nsctriciu", ,moniso > cu Aided fixe", ,ocultonen", etc. Profesorul Paillescu, savantul de geniu, devenise pentru Ca racuziil’ dela anumita presi un anistic hipohohdtu". $1 toatd doctrina nationalismului 97 romfnesc : ,divagtrile oftorva maniaci" (P-L. pag. 53). De asenenea opitete n'a sefpat} wou era gi fireso ~ nici Cdpitanal, Mota gi toyi accia care s'au ocupst de demsca~ rea acestor unelto ele, Intunericului, Pentru a foe 0 tees politic mai teneinict, fy Ctpitanul a reprodus o serie de nostre din ,anumita presi" (verd pags 52-59 din ,Pen tru Logionari) spre a artita cum este folosité de adversar yarma mininalizirii 91 ri- diculietrii", Apoi conchides ; yAgadar : tagme de mMsotriol, insult&tori publioi ,bandal fie ficttori de rele, hipochineni, strigod intarziati, ticSlogie, sotiune stilbatect , JB Gnfamt posturt; iath oe sunt profesorii romiriismului : Cuze, Paulescu, Sumleam, 91 sta ce este actiunes lor mintuitoare de neam" (P.L. page 153)0 o/s~F= Bod ca in exil, aceleagi caracude continué s& foloseascd ,arma minimali~ z’rii" fn foile lor - dup& cunoscutele gabloane ~ este un lucru firesa Apare:{ns& anormal s& vezi insinudrile de mininalizare {n’foi “najiona- liste. Aceasta inseamna, fie ignorarea fnva}aturii Capitenului, ori in- filtrarea - din lipsa de vigilen}a - a.influentii dugmane,pentruca ,ar- ma minimalizdrii® folosit& din interior, sa fiemai cy eféct. -Dar — de unde ar veni atacul, legionarii trebue s& aibé puterea de-'discernamint necesaré, pentru ,identificarea la orice pas a acestui” spirit i menta- litate iudaice infiltrate pe nesimtitefn felulde a cugeta 91m’ simti al unei fpsemnate pAr$i dintre Romani" (PL. pag.47)}i In acest sens tre- bue facuta educa}ia spre a face ineficace ,arma minimaliddrii" folosita ou predileotie de secdturi sau de agenti provocatori. 4) Complexe de-inférioritate, Din-mai multe. par}i se semnaleaza ac- centuaréa tem re eultiva complexe.de infertoritate la popoarele mai mici, Este - aceasta o armA fn m4na-telor mari pentru pre- gitirea dominatiel lor prin anihilarea fntr's' form’ mbt pujin directa, a fiinteialtor popoare a ééror fnoredere, fn sine..vor ‘s& O.clatine.Pare- se of poporul roman este vizat tn mod deosebit. Tentative de aceasta na~ turd stau fhout de mult gi in toate domepiile , mergaridu-se paad 1a fal- sificarea istoried pentru dénigrarea: strabunitor. Cum releva Vasile, Pér- van :, «fstoriot, gf antiquarg moderai oe Rbsler. gi.Tomaschek, s'au. sin it dbligati s&'prelungeasc’. fnapolpAnd 1a Geti antipatia oe o simjcau pentru’ Valachii contdmporani ,urmagi ai acelora. $i, deaceea trocand ugor peste, orf respingénd, mirturiile favorabile ei ‘au adunat:toate glumele proaste ale comedied antite, toate obiceiurile barbare,+....94 le~au pus ia contributie spre.a crea un tip speoific de: primitiv’.: Byident ' prin acesté falsifickri gi denigrari se urmArea -greearea unui. complex. de inferioritate la Romani, al c&rui ‘teritoyju {1 raévneay neamurile’ isto- ricilor respectivi, 0 tending& de“aceasta naturé s'a thcercat, varecum,’ la Songresul érganizat,in Octombrie trectt, de-Institytul, ,Stidostfor - sonung” la Chiemsee(Savaria), Un Herr Proféssor n'a gasit din“ atdtea probleme..care ‘ge ‘pun. ,sudéstului" european,in mare perte cotropit de Burasiatidi, s&trateze decdt ,Complexul de inferioritate la RopAnii din| Carpati’,: Insugi titlal arat& tendinta. Semnaland acest: lucru nu ne pro punem sa’ infirmim,act, aceasté falsa teza. Cine a cercetat. in mod obiec- tiv. ,Rominul din Carpayi" a putut-apreaia nu:numai spiritul lui fin ou careoste dotet dar, gi siguranta de sine, cu naturala ei, desinvoltura, Goeous ei hahorul s80-fnokreat de ingelepeiune cu cre privegte pe e- lelalte:popoare’ - gi fat& de. care’--cum spune-Bminescu — .,Se Simte. su- perior", Omenia@ $1 senindtatea lui arat& of 61 nu este chinuit de. vre~ un complex de inferioritate care s& genereze trufie sau gomozitate, cut se odsexy% 1a unele: popoare eonlécuitoare,“Poate constiinya mogtenits © “oa; pe cand stramogit 44 radiau spiritualitate in toate directiile, aljii nu iegisera. “ined ‘¢in padurt sau rathepau prin stepele asiatioé - sa-i° dea acest sentiment calm de superioritats.“La‘poporul romin “an- tentic deci, nici o grij& pentru complexe de inferioxitate. Nu aceragt’ lucru se. poate spuné pentru corcitprile rasiale gAu-spirituale din tar~ guri: care livreazd pétura suprapusd, Acegtig au intr'adevar un accentu> at complex de inferivritate, Inclindrile-lor spre snobism sau ‘de minj~ malizare fn mediul fn care tréesc, repudierea ,credinyelor" de acass xCepagite’ eté,, draté complexe de infertoritete. Wigcarea Legionara prin fhalta sa spiritualitate a fost menité sa stérpeasc& aceasta bur yuian rea care roade increderea, Legionarii nu trebue sd uite acest, lucru,-Mai ales ‘fn exil unde lumea se gisegte. destaratd, El trebuo sa cultive:fnerédérea fn destin:} romfnesc. si a& ggmbatd orice “in- cercare de subminare a ei’ din exterior:sau interior facuté: sub masca aga’ zisel »oblectivitays gtiintifioe’, Trebue. vazut dacd incercdrile wdé a clarificd o serie de probleme'rdmase ‘de pe urma uneiistoriogra- fii romantice" ‘de oare sorie..,Roménia? Drlud Vigoianu (ian.1956)/ nu sePos it sincronizeasX,congtient sau ineonstient, cu comunickri oa acelea fécute rf de ,Siidostforschung" menite $& creeze un complex de inferioritate" la Romanii din Carpati, care pan& acum nu exista. (Difuzabil). wo aa ee ‘ II, = ORTENTART 1) Inconstanta politicei occidentale fas de blocul sovietic mu s¢ datoregte samel intercaslor unort Givertents ale statelor din sceasti zonk, dar yeflect 91 tendipfele ou finslitéy1 deosebite ale diferitelar colectivitati, care formeazd conglomeratul american - statyl conducator al lumii libere = fnc& necomplet sudat, Aci lupta subterand a) diferites lor internationale se face mai vigigild, Dack factorul catolic: se - gi- segte pe plan intern fn concordan}a cu cel iudaic,in raport ‘cu proble- i ma discriminarilor rasiale, nu se poate’ spuie acelagi:lucru pentru pla- : nul extern, Cum egte gi fireso, catolicii din Statele Unite ca gi cei din toat& lumea, & caror corelegionari ‘sunt. orunt priggndys fn’statele din sfera sovieticaé, nu pot accepta o coexistenta bazata pe actuala sta- | re de lucruri, In gens invers, se orienteazd factorul iudaic care crede ch prin coexisten}& se pot apara mai bine interesele Evreilor, atat din diasporé cat gi din Israel, Dac& cu primii (catolicii) concord& pe plan | extern to$i americanii - am spune najionaligti - care vor 0: afirmare mi activé a americanismului fn lume, ou ceilal{i concord& to}i ou tendinte fe cosmopdlite care vad fn contrastul,cu un puternic bloc sovietic. garanyia a ibert&tii fn lume. Aceste tendinje se ramific& si in celelalte state | } eae Tibgra. De aci.se nase convulsiunile gi incertitudinile . care | caracterizeaza politica’ aga zisului bloc occidental. $i desigur dé ‘dcest] fapt profit& sovieticii, : - | 2) Redresarea american’, In ultimul timp s'a observat o rezisten}&a din ce fn ce mai agcentuata a Condugerii Americane fat& de ofensiva coe- xistentialista, S'ar putea chiar spune cA s'a pornit la contraofensiva, | | Demisia lui Stassen, pus consilipr pentru dezarmare pe lang Pregedinte- le Bisenhower spre 4 Feduce din atribugiiie Secretarulul de Stat Dulles, | precum gi desemnarea prin lege speciala a lui Nixon ca unio: loo}iitor al | Pregedintelui fn caz de agravare a bolii ~ {nlaturfnd astfel diferitele eminente cenugii - a fost o infrangere pentru coexistentialigtii ou ori- ce pret. Si un prim act de mai milt& eat itaté gta putae cbeetra Ta rete a putut observa in res- | pincerea Propunerilor sovietice de a,se exclude ge ia protestata: confer | rinjé la fng]t nivel problema germani 91 cea a tarilor optropstse Fars | ' | fndoiald cA Hcest reviriment a contribuit in mare masur4 raportul Gait: her care a desvaluit anumite carenje yinovate de ultima situajie, Daod asemenea politic fermd ar f1 de lungk respiratie ~ 94 desenparea. Tut | Nixon pare s& asigure acest lucru - Sovieticii,care sperau 8A trateze ou | elemente coexistentialiste, vor deveni mai:rezonabili; numai de n'ar.ve- ni ceva torpildri ‘dela aliatii ,realigti". $4 anunjarea vizite! Winistra lui de rasboiu britanic, Dungan Sandis (ginerile lui Churchill), la Mos- cova ar putea:s#eduod iar apé la_moara ooexistentialigtilor producdnd = ‘| confuzie 91 incertitudine, Aci st& boala cronic&.a politicei occidentale.) 3) Lov Supa Oelecfrens. 18.25 Febrilarie aio. sau fmplinit 10 ani} de cand Sov. ‘cil au dat lovitura de stat la Praga, ,satelizind" Ceho - slovaoia, Cum se gtie, fn acea zi, Pregédintele Eduard Benes s'a supus ultimatului sovietic g4 a adus la putere slabul partid comunist: al . lui Clement Gottwald. Prin acest act n'a fost pecetiuitd numai soarta Ceho- | sloyaciei, dari a acelora dintre conducdtorii ,democra$i" care -cocheta- serd ou sovieticil, Intrtadevar, dupa donk saptimint a fost pasit pe tro tuar cadavrul lui Jean Masaryk (fiul primului Pregedinte al Cehoslovacie dar cdteva luni mai t@rziu $1 Pregedintele Benes a murit uitat gi umili: fn domiciliu fortat.5 37 * Drama cehcgiovac’ a avut gi continu’ a avea repercusiuni con’ idora- pile nu numai c& pozitia strategioA a podigului Boemiei constitue cheia Europei continentale, dar si pentru faptul cA anularea unui stat cu ca- re se méndree ,laicigmul” mondial g4 lichidarea unor venerabili de mare renume ca Beneg.’a dus la perplexitatea,dacd nu chiar la dividerea lai- cismului mondial. Poate aceasta a fost una din marile gregeli ale lui Stalin. Dacd Cehoslovacia lui ELS, fi fost respectatd poate coexis- Bente, on, sacsttionzen celorlalte ari doupate de Rugi ar fi fost de mult ‘apt tmplinit. Mai ales cd sl&birea catolicismului in $&rile orien~ tale, Polonia gi Ungaria, ar fi suras,in acest caz, tuturor ,laicilor". Sub acest aspect - oric&t ar p&rea de paradoxal - iovitura dela Praga a avut gi latura ei bund pentru lumea lib gi,poate, gi pentru Cehoslo- vaciai a fost “aVertisyientul cel mai eloovent asupre primejdiei ve o reprezint& ,oamenii far& Dumeze' Acest avertisment trebue amintit cu deosebire laicilor bine intentionati. ~ 4) Revolga lumii arabe are desigur mai multe cauze. Nu lipseste nici resentimentul -faja de Europeni - de multe ori in detrimentul pro- priflor lor interese - toomad fiindo’ isvordgte dintr'un ad&no’ complex le inferioritate comun,de altfel, la toate popoarele de ouloare,Zlemen- tul oel mai iritant pentru arabi’fns% £1 constitue infiinjarea gi sus- tinerea prin toate mijloacele de cdtre Occidentali a statului lui Israel ale cérui scopuri yimperialiste" ei le denun}& ou vehemenya. Toate tne cercirile Israelitiloz. de a stabili raporturi de amicitfe cu Arabii cari - cum spunea {ntr'un recent interview Ben Gurion ~ ,sunt fii ace- ledagi rase semite" au eguat tn fata nefncrederii $1 a fanatismului lor dreductibil, Politica occidental& de a-i constraénge 1a um acord fi e~ any tenes. gi ti impinge spre blooul sovietic nu numai-pe cei polariza- $1 in jurul Pregedintelui Nasser, dar gi pe cei care fac parte din Pac- ful din Bagdad. Cum releva seful’ delegatiei irachiene Nuri el Said la ultima conferin}a dela Ankara = aprecieri la care s'au asociat gi dele- gatii turoi gi britanioi - Israel cu politica sa nu ar fave altceva dec&t s& favorizeze jooul comunismilui international", el fiind un ele- nent perturbator, Nenorocjrea este cd pierdsrea lumii arate (94 prin. le gatura ei, pe cea islamicd 51 afro-asiatic&) nu vine compensat& ou cig~ tigerea Diasporei Evreegti. CAci,in vreme ce ea pe planul miozoasiatic impune puterilor occidentale o politicd de sustinere a statulyi Israel, pe plan mondial manevreazd pentru ‘cvexistent& prin care sperd s4 asi-~ gure gi ravnita pace pentru Israel, Desavantaje deci pe toate planurile fiindod 9i Nasser cu afro-asiaticii s&i declard cA este pentru ,coexis- tent& pacific&", Vom vedea cu alt prilej ovm se pune aceasta problema din punct de vedere rom@mesc. Din ‘punct de vedere european fng& situa- ia este proasté, Bmbloma dela conferinja Afro-gsiaticd $inuté 1a Cairo in care mana neagré 9i mana galbenA se stréng cal*urcs. ar putea sa fn- seme pentru Huropeni o prindere a lor in geryie sees ales dac& vor pier- de 91 posesiunile africane, Incercarea ynora de a minimeliza conferinta Afro-asiaticd, prozentand-o ‘ca o »fars&" sd nu constitue un alt peri- culos narcotic care sd permitA punerea fn aplicare a unui plan mai ve- gui : sufocerea clvilizatiei Buropene-oreytine cu ejutorn) popoarelor le culoare, Tl, StIRT TE cue D-2 Comanfant Vasile Iasinsehi, membru al Consiliului Conducétor al Migc%rii Legionare, a adresat D-iui Comandant al Bunei Vestird Ilie Garneaté gi D-lui Comandant legionar Constantin Papanace o scrisoare Sin care le face cunosout cf D-sk se retrage din Consiliul Conducdtor. mand ou regret act de acest. pas al D-lui Comandant V, lIasinsehi,Consi- Vin CondueStor jin deplin acord cu Funo}iunile centrale ale Migokrii -care, de drep Cex conform hotérfrid dela Majadahonga, din 8 Noembrie 1954,fac parte din CONSILIUL LEGIUNII - a hotdrat .s% supun& gi acest caz Com siliului. Legiunii spre deplina rezolvare. SBRVIOIUL DE SECRETARIAT MISCARII LEGIONARE ~ Qonvovarea CONSILIULUI LEGIUNII. Congiliul Conducktor', fm deplin’ a- * cor cu Func}iun: Sentrale ale Migodrii Legionare, a hotarat ‘convos carea de urgenté a CONSILIULUL LEGIUNII, Data 51 locul vor fi amunjate la timp. ~ Exploatarea martirajului; Cei cftiva oameni ai fostului yef al Migck- re tips de | % bath pentru ei moneta politica din rit Tegionare-au psa de pudoare’ s henorocul Cdt.-lui Legionar Traian Puiu. Ei ge fac @ mm sti: of ° Trojan Puiu se rupsese definitiv de Aventurier gi cfuta apropieres de fostit lui camarazi care avusesera tara 94 repudieze, ‘din capul locului, de- menta i .dmorala ycoloan& vertebral& a Neamului". wane 44 15. 20 26 aT 26 29 30. 30 30 31 Martie Martie Martie Martie Martie Martie Martie Martie’ Martie Martie Martie Martie Martie’ Martie Martie Martie 1941 1937 1923 1938 1939 1934 1940 1935 1938 3931 1924 1923 4924 1956 1941 1932 = Prima TV.-~ PENTRU, TRE > Gensrial ‘Antonesou face plebiscitul, dup&:lovitura de stat dela 21 Ianuarie a aceluiagi an, Inchideraa universitayilorde Guvernul Tétérescu | Infiintarea ,ligii Aparirli Nationale. Cregtine". Suspendarea legionarilor din func}itle ‘publice. Arestarea Profesorilui Nae Ionescu, Achitarea de oftre Consiliul de rasboiu a pigs: stanului gi a celorialti fruntagd implicayi in procesul ,G&rzii de Fier". Moartea Profesorului Nae Ionesct. ~ Tptitupares Partidului ,Totul Pentru Jara" | sub Pregedintia G-ralului G,Cantacugino-Granicerul. Sorisotrea CApitenului cftre Nicclae lorga in Jegaturé ct campania dusd pentru denigrarea le~ gionarilor. ~ “Curtea de Apel din Bucuresti achits fn ungnimi~ tate pe Capitan in procesul dizolvarii ,Garzii" de o&tre Guvernul Netional-Jaranist, Ton Moja pedepsegte be tridatorul Vernichesou. inéarcerare a Capitanului fn penitenciarul nPoarta Verde" din Ia: She = Curtea cu jura}i tonite pe Cipiten 94 ‘camarazii | s&4- care au participat fn ,complotul studenyeso" = Nicolae Iorga desohide actiune publica’ fmpotriva Cpitanului pentru ultra). ~ Deoretul Regal pentru confiscarea ‘patrimoniulul legionar. = Eliberarea C&pitamiui'din fnchisoarea ,V&ot rest unde a stat 87 de zile.