ORIENTARI PENTRU LEGIONARI Noe 7 ‘ERDING/BAVARIA Aprilie 1958 : Sf-Pagti,1938,24 Aprilie, Ini intr umezeala n oase. Respir aerul de piv~ nit&. Ini'sint plaminal strapuns de ece,de gloante. Mi Sntind pe petul de scdnduri Mi dor oascle. Stau odte cinci minute pe o parte, cate cinci minute pe cealalta. Aud cum imi bate inima. Sau picuré pic&turi de singe din ea? Se scurge viata din istovitul trup © tera! Cum i}4 rsplitegti tu pe iii til,... z Acasi de Paste, ne agteaptd mama pe toti, s& facem sirbutorile cu ea,Sunt aga de putine bucuriile unei mame bitrane, arar numai adunéndu-gi puii la un loc. Le ‘noi, de Pagti, e-pustiu acum. Nimeni din cei agteptati, Niciun suflet:léngi mama, Stréinii toti o ocolesc gi de team nu-i mai intr&é in cast.,. 0, mam, care pléngi singuré: in “colful tiu de acas& gi pe care nimeni mu te vede, s& stii c& gi noi plangem pentru ti- ne, in aceast& 2i de Pagti, fiecare prin colulele noastres...++ : Agtept fnvierea Domului, SX cer o luminare plutonierului... Mai ales ch fn camera unde sunt adus de ieri nu arde becul... Imi trece prin minte cf e semn riusPen- tru prima cari fn viat% voin face invierea fiiri Iumini. Pe intunerice Singur. Dar ofi- ferii gi plutonierul... dupi mai malte Sncerouri, au aprins lumina, Mi-au adus gio mick lundndrict de ceara, pe care mi-au dat-o cu inele minute de vizit& roglenentari, de doud sau trei ori*pe-miymeverbesesousmine. Nici ei « n'au ce s&-mi spuic, nici cu nu-i introb nimic... Dar simt fn ochii lor c& ei ‘inteleg toatd tragedia mea sufleteasct... Injoleg gi situatia de umilinti in care sunt aruncat (Sci, privatiunea de libertate e una, iar ceeace e cu mine e umilire, e degradare pin la maximum a fiinted umane. Ceeace mi inteleg sunt poate uneltirile gi toate dievole - gtile planuri care se pun le cale pentru nimicirea mea gi a MigcHrii mele.... $i jert- fa noastré va creste pant la cer, iar Dumnezeu, supremul Judectitor, ne va auzi gi pe nod. Mi-e sufletul fnotroat de nedrept&ti.... 0 fi 11. MA scol, mA spil, mi imbrac ou paltomil. WS agez po marginoa patului gi mi uit la pustietatea din jurul meu... Am mai ‘sArb&torit de doud-ori Pagtile in inchisoare. In 1925 la Foogani gi 1929 1a Caleta. ~ Niciodatd fns% nu an fost aga de trist, cu atéta durere in tine gi coplegit de atdtes ginduri, Tou clrticica de rugciuni gi incep « citi. MM rog lui Dumezeu pentru to{i.+ IM nogtri toti, toatt floarea acestei Romfndi, 2ace culcat cine gtie prin ce temni ti. Joanne, m4 rog in noaptea aceast de Inviere, primegte-mi jertfe. Ia-mi viata.C&ci Tie, o fart! m-ti trebuesc puterile noastre, Tu vrei moartea nostri. 0 fi trecut de 120 Poate gi de 1. N'am mai euzit clorotele sunind Invierea. Aprind luminarea gi zic Christos a inviat!". Lunea prin sate 91 orage se intoarce acasK cu lupantrile aprin- fe. Ai nogtri toi, familiile noastre, plang in noaptes aceasta. (Pragmente din ,Insemntiri dels Jilava") CORNELIU Z. CODREANU ‘Age petreceau Rominii cu‘dragoste de neam Sfintele Pagti sub regimil ydomo ~ ratio" a1 politicienilor nogtri de marct levantint. Aga $1 petrec gi acum in ydemo~ cratia populari" a tovartigilor moscoviti. Sunt oa i care de aproape 20 de ani fac Pagtile in inchisoare, Regimurile s'au schinbat. Au venit amistii peste annistii Der ferieauna iegionarii eu fost ,discrininati". Calvarul legionar - devenit ecui al ine trogului nean rominese - pare fai sfargit. Dar noi credem, ou tirie, of dupi acest fndelungat calvar, va urna Invierea. Ctcd neaml nostru sti de partea lui Cristos, mm a lui Anticristo CRISTOS A INVIAT 1 SERVICIUL DE SECRETARIAT AL MISCARIT LEGIONARE. a i40 -2- I.- ORTENTART I 1) Jertfa CXpitanului. Se implinese anul acesta 20 de ani dele asasinarea Ci pitanului. Calvarul lui a inceput in noaptea de 16/17 Aprilie 1938, cfnd a fost ri- Gicat de politie gi inearcerat fn subteranele dela Jilava. Amintirea acestui calvar trebue retr#it% cu mai multi intensitate in anul acesta. In acest scop cititi gi re~ cititi ,Insemnirile dela Jilava". Este bine ca fiecare legionar si-gi fact rost de ele. Citirea lor in gedintele de cuib s% se fact cu toat& evlavia. Se recomandA - a- colo unde este cu putinti - difuzerea acestor yInsemniri de la Jilava" gi 1a compa - triotii nelegionari. S'ar putea lua chiar ini{iativa traducerii lor fn limba {arid respective gi a difustirii prin tipirire. In acest caz se va face - tinfnd seama de situajia locald - 0 sourt’ introducere in legituré ou vieta CApitanului gi fenomenul legionar. In incheiere se va arlita felul migelesc cun a fost asasinat de politicienii nogtri Wonocrati, Se va reproduce declaratia maiorului de jandarmi Dinulescu,care {m- preunt cu 15 jandarni a executet margava crimk. Meditand asupra sguduitoarelor pagini ale ,Insenn&rilor dela Jileva" sorise de C&pitan, ou sentimentul cf ynu va mai iegi de acolo” viu, din mAinile olltiilor,puten pitrunde fn profunzindle epiritualitatii legionare. Accastt meditatie ne va inviora eredinta dandu-ne noi elanuri de lupt&. Bvocind public jortfa Cpitanului vom arita adevixata fat a ,demooratilor" nogtri cari continud a denigra Migcarea Legionar& prin toate mijloacele de care dispun, Crinele lor ,impotriva umanititii" fécute prin hasacrarea legionarilor din lagiire gi inchisori - trebuesc fcute cunoseute lumii sre fa gti ct de hidoast ere infutigarea ,denocratiei" lor, pe care ar vrea si o reinsta~ ureze, ou sprijin- Occidental, dup eliberare. Adevirul trebue restabilit, In acest sens sti convearg’ eforturile dissporei legionare. 2), Dotat cu o putere de previgiune exceptionali, el a dat avertismente gi 6 luat misuri de aptirare fata de conspiratia celor ,ftri Dumne- zeu", cu decenii in urm4, cfnd olitele conducttoare, narcotizate de coi interesati » étalau din snobisn imolinatii ,spre stanga" agtopténd ,lunina dola ristritul" bolgevi Celer cara se ooupau ou problema socielt ol le spunea in 1919 : ,Dact ar fi fnvins -acegtia (comnigtii)? Am fi avut col putin o Rominic condusai de un regim muncitorese Sominesc? Ar fi devonit muncitorii romini st&pinii {irii? Nu! Ar fi devonit de a dou @i robii celed nai murdare tiranii" (P.L. pagel7). yCted conducttorii muncitorilor Fonind comunigti, mi orau nici ronfni gi nici muncitori, La Iegi: Dr«Ghelorter,jidans Gelor, jidan; Spiegler,jidans Schroiber,jidan ete. Ia Bucurogti: Tlie Moscovicd,jiden Pauker, Jidan etce (Pol. page30)« qNoi, poporul rondn, an fi fost extermina{i firk EIA, dolgi sou doportatd po drum Siberici: {firani, muncitori,inteloctuald,ou tots -dena-valma", (Pele pagel?)« $i aga s'a petreout: dupi masacrele ficutc do nsiguranta" ,regimalui" ,demo~ cratic” politioianist, au venit externinirile dela Canal”, din ,Del#i" gi alto locurt fe torturs, oxeoutate de yseouritatea" Paukorilor, Chiginevschilor, Bunacilor 31° 8 fitor ingi de eeoiagi spe¥é, ocre se camufloaal dup nume neaoge ronfinegti, ca Relon, Ghelnogoam, otc. Ceplienul © avertizat astfol pe politicienii cari preconizau ,Apropieres de Rusia" ; De vor intra trupele rasegti pe 1a noi gi vor iogi Snvingitoare, in nunele dievyelulul, oine poate si cread’, unde este nintes of sustin’, of ele vor pleca dele noi, inainte de a ne sataniza, adic’ polgeviza" (Circ.79). $i aga s'a intdnpla: So- Mebied! nicd nu vor 9% aud’ de punerea in disoutie a yarilor cotropite, iar cand po- poarele cacrificato 1a Teheran, Ialta sau Potsdan se revoltt pentru libortate - ous popset cozul in Ungeria - ysecuritatea" lui Hacosi, Gers gi a altor coreligionart de 1 Ghiginevechilor #4 inneact fn singe cerfnd 1a novoio sprijinul arnatel sovictiogs o cut aacvte orud pare of-1 inteleg acum gi ,politicienti" denccratici. Prosa lor din sett ghocared po ocolite ell-1 scoatt fn ovidonti. Dar din causa nicinel lor sufletestt ortrunei of mu reounose Migodrii Logionare neritul de a fi veut 1a tinp prinejdia om Be anendnfa poporul rondnese, dar/spre a fi po placul accloragi wncltitori,fac | d26- Teinintiri gi denigreaz’ po logionari. ca ,fascigti vinovati". Aoost fapt trebue oBt fai gult ovidentiat, pentru ca lunea 1itert si invete din dureroasa nosetr? experien- {f, prea nu ofdea victina conspiratiel acelora care vor si niiruiasc’ agezarea ore- gtint a luniises Roi et eT 3 x 3) Cooperdri peste tortink. Acum cAtiva ani (fn vara lui 1953) cum tntorna SERURTES Toate Gin ext) Colonelul american Dr.Ch,"remer, dup& ce a luat contact ou cdnduc&torii Evrei romAni din Israel fn cadrul u- nei sedinte a Lojei Binei Brith, s‘a dus la Roma,le Sfantul Parinte fn audient& gi i-a inaintat un memoriu, in care denigra in numgle ‘,Uniunii Bvreilor romani din America" pe legionari,ceraénd intoleranta fata de et. Era o dovada th plus a pierderii simjului de mésuré care caracterizeaza acest fel de oameni; s& cear& intoleranta dela cel care i-a salyat cu mari risouri in spiritul sublimed folerante crestine, chiar daca stia dnveterata dugminie’a acestora faja de Biserica lui Christos ~ iata ce- va care atinge culmea! Nu este de mirare deci c& aceste pornird intole- xante fmpotriva legionarilor r&bufnese gi la oameni cu raéspundere ca Filderman (vezi declaratiile dela Berna), ca s nu mai amintim de ura fntunecata a Podolenilor etc. fmpotriya a tot ce este roménesc. La a~ cest cor al intolerantei din ,diaspora" s'a addogat recent glasul Rabi-~ nului Hers Guttman din Bucuresti. Intr'o sorisoare cdtre Pregedintele Organizatiei Rabinice din U.S.A., publicatdé fn ,Glasul Poporului" din fel Aviv gi teprodusd fn ziarvl commizant’ »Romanul American" din 25 Ian.1958, acesta denunt& pe Episcopul Valerian Trifa ca un ,,conducdtor al Garzii de Fier fasciste care a luat parte activa la pogroml din bu- ouregti dela 21 Tunie 1s4h (W.N. la acea dat& cand s'a declarat rasbo - 4ul dmpotriva Rusiei Sovietice legionarii erau fnchigi fn temnitjele lui Antonesou gi lagdrele naziste) $n care au_fost_asas. i_ mii de Evrei”. El_cere Pregedintelui Geganizatiel Rabinice din U.S.A, «Sa uzeze de restigiul gi influenta Lu: @ ocoreligionarilor lui ca 8a nu mai to- ereze pe legionari in Statele Unite”. $1 pentruca cererea sa Tie mai ee se ast gi moartea celor doi fii ai s&i, pieriti fn timpul wrebeliunii" din 21 fan.1941. Noi fntelegem durerea de tata a Rebimului Hers Guttman gi.deplangem-excesele din timpul acestei stupide ,rebeliur” qn care au pierit nu mii (cum spune si Dl.Filderman) oi 144 de Evrei gi 346 de Romfni(legionari). Dar aci.a impins ura lor. Dacd si Rabinul Guttman ar fi fn}eles durerea de tat a Profesorului Codreami (care 9i- a vaout 3 fii asasinati,nu de elemente irespopsabile,ci de politie, la instigatia Evreicei Lupesou), gau,a sute de parin}s ai cAror copii (le- aoaeee au fost masacrati fara nici o vind is lagare,fnchisori sau pe la _ré ide drumri, gicar fi explicat toaté aceasté absurd’ gi cu- tremor: “arena “mana. C&ci aceste crime {mpotriva umanitatii ce s'au comis atunci, fn jubileyl ostentativ al coreligiqnarilor sai nu se pot uita. Cu atét’ mai mit cu cét - sudt o gltaé form’ ~ ele continua 91 ast&ci. Dacd Rabinul fndurerat ar intelege mAcar acum durerca a zeci de mii de Romini,cari,in.RPR igi vad pe ai lor decimati pe la Canalyri,Del- tk,etc., gi-ar indema pe fii s&i.sufletegti dela ,securitate" sa fie |maionenogi, mi putin gadici ~ mlte tragedii prezente 9i viitoare s'ar preveni nu numai i Rominia, ci 91 in celelalte $ari cotropite (Polonia, Ungaria,etc.). Dar fntelep}ii Signului nu dau dovada de aceasta fntelep- cjune. Au instigat la omordrea Capitanului $i floarei tingretului roman, acum dowa decénii. Instigaé gi acum unde pot la intoleranta.In acest sem cooperarea lor se face pesté orice cortin& de fier. Aceasta-i realitatea, 2 legionarii trebue si $in& seama de ea, spre a sti cum sa se apere. = oate acesté manifestari nu trebuesc pierdute din vedere. Ele privese 4nsigi existonja neamilui romfnesc. ,Realigtii", ,tacticlenii" sau »ma- turizatii" nogtri s& nu-gi mai ascundé capul in iluziile fecundate de propria lor smecherie say lagitate. In aceste vremuri cruciale, a fi cu adevarat realist inseam a.denun}a aceasta cooperatie care se face peste cortina. .n tar& ne omoara prin ,Securitatea" lor,pe baza princi- piilor totalitare a ,democra}illor populare". In lumea liberd ne pun la index,pe daza principlilor liberale ale ,democratiilor occidentale". Ipocrizia cx acest joc dublu trebue demascatd. Aceasta este 4n interesul nu nnmai al existenjei noastre ca neam, ci a intregii lumi libere cres- tinesKo b= 49 - 4) Denuntarea cooperdrilor suspecte. Cunoscutul comentator american Dl. Fulton fewis Jr., vorbind pe 0 “de 6 Ianuarie a-cre la postul ,’ de Radio din Washington’a denuntat unele racile ale lui Free Europe" 91 a, titudinca suspecta a gefului sectiei rom@e§ti™,tandrul carefsi zice Noel Bernard,degi adevdratul sdu nume pare s4 fie Noel Berkovitz fntru- edt tatdl sau care se afl& la Paris poarta incd numele de Berkovite gi a fost din mite parti acuzat c& este un ‘commnist", Comentatorul re- levé tn mod deosebit ‘graba lui Berkovitz de a califica ,eroica fapte de~ la Berna ce peo actitne con-quijoteascé" exprimandu-gi speranta ,o& ti- nerii anti-comnigti romini {91 vor primi bine meritata lor pedeapsa entru 9 actiune dntru totul vinovata". In fncheiere Dl. Fulton L. ‘se ntreabé dacd.,dolarul pentru adevar" cerut tetajenilor americani pentru sustinerea organizatiei »Free Europe” igi gisegte destinatia pentru care este cerut ou astfel de ,mesagii de éuraj gi libertate c&tre cei de din- colo de cortina de Fier". AceaSt& denunjare publicé poate f4 salvatoare, dacA so yor lua mésuri de fndreptare. Cum aratam intr'o nota precedenta (,Orientari" pe Decembrie 1957), atata timp c4t cei care vorbesce poporu- lui romin pentru ziua’,eliberarii" vor fi reeruta$i din aceast& lume in- certa care pe sub min& au cooperat gi cooperéazi cu Ocupantul,--el ca, 94... celelalte popoare subjugate nu vor putea avea incredere fin aceasté 1i-"" perare, CXci - cum foarte bine a remarcat marele prieten al popoarelor robite, Dl. Kersten, speja aceasta de oameni nu servegte cauza liberarid natinniior, ci coexistenfa pe spinarea ucestor popoare greu incercate. emasearea trebue facuta fn toate partile gi fara reticente. II. - ORTENTARI EXTERNE 1) Atmosfer4 defetist&. Cunoscutul zierist american Alsop, un amio al Engicsilor, Intoresndu-se recent din Anglia, unde a f&cut o anchet&, a soris: »londra este un orag care pute de defetism". Expresia este ta~ re. Dax poate reda o re ate trista. Ceri campania antinuclear& nu a luat forme mai isterice, fapt care suzprinde 1a un popor, de tempera - ment calm cu educatie politic&. Se raspandegte tot mai milt psihoza of este preferabild o cutropire soyietica unui rasboiu atomic. Teoritioia-- nul acestni pacifism fara limitd este cunoscutul filosof Bertrand Russel Bl igi ctaleaza defetismul fara jend chiar la televiziune. Aga a facut fn seara de 24 Martie aec. El este sustinut fn aceasta campanie de aga zigii ,intelectuali de sténga", tn general de origine evreiasca.Pe acest plan ac}innea lui Russel se sincronizeazd cu a coreligionarilor si din alte $iri, ca Mendez France etc. in Franta; Oppenheim ou intreaga ceata de spioni atomici in U.S.A., etcs... Campania lor impotriva raésboiului atomic se migcd pe linia indicat& de Binstein, iar tinta politicd urmi- rit& este pacea ou orice pret, adicd cu recunoagterea status-ului quo care s& consacre tmparfixea Germaniei gi abandonarea +&rilor poEeereee de volgeviei. Dacd defetisml acestei spete de ,pacifigti" 491i are ex- plicatii speciale, apare stranie atitudinea defetist& a unor elemente considerate de yextrema dreapta" conduse de oameni ca Lordul Beaverbrook Aci explicayia trebue cdutata In orbul egoism, care prin hipertrofia lui sufoch pan& si instinctul de conservare. Campania dusd de acegtia pentru tmdturares actualului Ministru de externe Selwyn Lloyd ,fiindod nu este destul de conciliant cu Sovieticii, este cu tstul absurda. Tuturor aces- tor t nti de sclavi trebuesc amintite cuvintele Cardinalului Wyszyn- schi spuse in ajunal Cr&giunnlui trecut : ,Astdzi agteptim pe méntuitor eum leau agheptat ab gtraémogii nostri, spre_a ne elibera de aceasta cu- Stoare pace far& libertate, de Aceastd pace Intre sclavi", | Este 1 celor afiati Tp robie, Occidentul traeste momente asemanatoare a pe care le tréia Romania imediat dup4 primal rasboiu mondial. atunod aga-zigii ,intelectuali de st4nga" propegau defetisml spre de dguml tiranied bolgevice. Ca gi atunci legionarli Cépitam- lui trobue s&-1 demagte, Este principale lor datorie.i 43 2) ,Anticlertealism". In ultiml timp in lumea, occidentalé gi in mod deosebit- In Ttalia, se remarcd o vadit& tendin}é de a se reaprinde vechea luptd fintre ,laici" 91 ,catolici". Cum se gtie,fn fata primejdiet snaziste" aceste dowd forte antagoniste prin traditie eu format un front comune In Boeas front s'au ingerat gi sovieticli cu toate anexele lor din alte tari, dupa declangarea rasboiului cu Hitler. Cum era de prevazut,in toat& aceasta conlucrare ,niciunul din acesti aliati ynefiregti" mu gi-a pierdut prizma proprie in judecarea situatiei. 0 confuzie fnsa s'a pro- dus fn massele occidentale cu deosebire tn America undg anturajul «sus- pect al Presedintelui Roosevelt dispunea de o influen}é considerabila.De acest fapt ay profitat sovieticii. Hooul filosovietismlui de atunci se simte si asthe fn nostalgia pe care o aratdé aceleagi cercuri suspecte care dau spjonii atomici 1 ,coexistentialigtii", Dup& rasboiu at&t catolicii cét si comunigtii gicau reafirmat pozi- idle lor initiale. Intr'o situajie ambigua ins& au rdmas ,laicii" (1i- perali sau social-democrati). Dac& concep}ia materdalisto-ateist& ai apropie de comunigti, dorints de libertate 42 depdrteazd, punfniu-1 fn gard&. Din aceste tendinte contradictorii s'a ndsout pofta $4 planyl de a arbitra partile contrastante,creind intr'un climat de coexistenya, o na treia forta", - o zona de state neutrale. Cat timp ,laiocii",la care Ser oe ar eaud Ide1a de libertate,colaboreazd cu catolicii,partidele comuni~ ste din Occident radmin izolate. Regimml de libertate democratica este a- sigurat. Se vede fnsd cf Inyelep}ii" din yarful piramided laice au cone sjderat o& aceasta stabilitate consolideaza catolicisml - aga cum s'g vazut in Italia 51 Germania. Acest fapt fi face s& reziste cu mai mlté hotdrare atat = Europa oAt si in America la incerc&rile »laicilor" pen- tru coexistent&. Catolicii refuzd sA plateasca pretul pdcii(care fn rea~ litate nu va fi pace) prin recunoagtereg lui status quo,cere presupune sacrificarea coreligionarilor lor din tarile de eat aativenté sovietica. Pentru cl&tinarea acestei pozitii i poate pentru favorizarea, de aga zise »fronturi populare" s'a declangat cempania nanticlericalA".Din acest plan eu pornit atacurile provocatoare ale scriitorului francez Peyrefitte mpotriva et recum $i montarea de procese ca acela al Episcopului din Prato (Itelta). Comunigtii au intreout §1 aici orice limita. Intr'o pubdlicatie a lor, inspirata de fruntagul comunist italian(evreu de ori— -gin&)s'a publicat o ruginoasd vigneté tn care Papa apare in turela tnut car armat cu.o salb&é de dolari americani atdrnata de gat. Asemonsa ata curi au pus in gard& pe ml}i laici democraticd. Este de remarcat ca e- lementele care duc aceast& oampanie provin,in general,din acelea care au fost salvate de furia nazista prin azilul oferit de batjocoritul Papa!Se verifigh tnoX odat& zicala ropdneascd: pe cine nu-1 lagi sa moara, nu, te lasd 84 tr&egti". Acest Invayamint trebue rejinut. Anticlertcalism} tm- potriva bisericdi catolice facut sub masca wlibertatii de congtiinga"este o arm& a celor »f&ra Dumnezeu" pentru subminarea agezarii cregtine. 3) Oriza economica in America,Dela un timp fncoace se ingista tot mai milt-asupra consecinjelor ce le-ar putea avea aceasta criza fn sta- pilitatea lumii libere. Sunt unii care profileazd chiar spectrul devasta- toarei orize economice din anul 1929 igbucnita fn timpul umui alt Prege- dinte republican (Hoover). Dupd aceasta criza a urmat lunga domnie a de- mocratulud Roosevelt gi a ,Hirntrustului" siu filosovietic. Nu este un seoret faptul c& mare parte din stra‘egia Soyietelor se bageazé pe »ine~ vitabilitetea" acested erize economice menitd sA rAvdgeasca fntreg sis- teml capitalist, Propaganda lor a speculat totdeauna aceacta tema, neso~ cotind orice posibilitate de interven}ie statala pentru domolirea ei. A- supra dnevitabilita}ii orizelor economice zise ,ciclice" gi xconsiderate inerente sistemlut capitalist au existat totdeauna indoieli. Au fost chiar unii care au suspectat declansarea lor ca un periodic jaf dirijat de anumite. consor$ii ale finantei mondiale inedpute pe anumite mAini,ca- re tsi urmXreso gi scopuri politice proprii. In aceasta lumin& ,perspec- tiva unei crize catastrofale constitue o adevaératé sabie a lui Damokles ata@rnat& deasupra capului ,lumii libere". Poate cu o astfel de ameninjaw’ a 1 cS on Din ,InsemBrile dela Jilava" serise de Capitan acum doud de- cenii reproducem cdteva fragmente referitoare la luna Aprilie. 24 Aprilie 1938 Sf. Pagti- seeeege Sunt. singur. Tau cSrtigica de rughciuni gi fncep a citi. WA 50g lui Dume- zeu pentru toti. Pentru sofia mea, atét de fmpovérataé $i Indurerata, pentru mama mea, pe care iar vor #4 célcat-o gi bruscat-9 comisarii din Hugi, -pentra tat&l meu, care ‘cine stie prin ce celula zace, — in aceasta noapte, pentru fra}ii mei deasemenea, Apoi pentru cetagii le- gionari,batrani sau tineri;acegti eroi gi martiri ai credin}ei legio- nare,ridica}i dela casele lor $i dugi cine gtie prin ce inchigori. CAt& jale gi cAte lacrimi n’or fi acum 4n sute de familii romAnesti. WA fog apoi pentru tofi cel morti. Bunict 94 rude,cum 91 prig- teni care mau iubit gi ajutat fn viata. Ii vadpe rand pe toth: Tata pe domul Hristache... gila urmd imi apare Cinmeti,cu grupul de le. gionari martiri cAzu}i pe vremea lui,In fruntea lor,mare,%1 vad. chi- pul oa intr'un tablou...b&tran, batran de o jumitate de mie de ani, cu plete ‘lungi gi cu coroana pé cap : Stefan, Domnul Moldovei. M& rog pentru el. El mi-a ajutat fn atdtea 94 at&tea lupte. Tatd-1 gi pe Generalul nostru,eroul acesta legendar,cu seria ui de martiri legionari,ou cei cdzuyi tn ultimile lupte. Tat&-1 1dngé General,in camage verde gi incins, pe Marin,eroul de pe odmpiile spaniole. Hope crete drag Nota, mi se rupe inima cfnd te privesc, An pornit. amandoi,eram aproape on 15 ani fn aceasté lupta. Te vid ager si netemator. Infruntand adversitAtile. Sfredelind cu ochii de otel inima dugmapilor. Te vad mai ta@rziu coplegit de greutayi $i séracie, intr'g Jaré in care pentru Ion Moja nu se gasea paine.Pentru _ aceasta’ sirman& de p&ine fn Romfnia muera deajuns gumai oapul tau mare, {+i mai trobuia i o inimA de trédator. Te vad munoind cu dis perare, Te vad objindnd suocese strélucitoare la examene, in presd, la bard, la catedrd. ‘ . ‘he’ vad tarft fn fnchisoare. Umilit gi plin de am&r&ciune. I$4 va unerdi fncovoiati gi sufletul indoliat de atatea atacuri mige ~ legti. te v4d-tremrdnd 51 plangand pentru mine. o Te vad plecdnd la moarte. S& faci acestui Neam dovada suprema. s& ne eliberezi pe noi prin moartea ta. S& ne deschizi cu pieptul tau sfartecat, cu picioarele tale rupte, drum biruinjei unei generatii. Mae 4, 27 Aprilie. Au trecut $i cele trei zile de Pagti. ee La mine n‘@ venit nimeni dintre cunoscujt,desigur n’au obpa- tat permisiunea de a mA vizita, sau poate vor fi fiind $4 ei arestayl pe undeva: Greu trece timpul cand oats. singur. In aceast&é bolta nu Gntra om decdt de trei ori pe zi,cAte un minut: dimineata la deschi- deré, la ora 12, cfind imi aduce mAncarea dela cazan,$1i seara. Soarele nu pdtrunde fnduntru dec&t cdteva minute la ora 5 dup4 masa, gi atunci numai printr'un col} al ferestrei. Timpul mi-1 petrec stand ghemit pe marginea pevatus gi scriind din cAnd fn cand, pe hartie de tmachetat, aceste randuri. if i Aici nu existd nicl mas& nici scaun. Un varf de oreionag, ra- tXoit prin buzunare,e pe sfargite. Apia 11 pot tine fntre degete. Restul de timp stau intins sub paturd.E . Sree -8- yy Dar umezeala aceasta trece gi prin paturd a prin haine. De o saptdmind de ofnd stau aici nu m'am desbrécat niciodat& gi n'am fost afaré la soare, micar o jumitate de ord, si m& fncdlzeso...... M& géndésc mereu unde or fi ceilalti ? Or fi dat famflitie lor de ei? Or fi impragtiati pe la diferitele inchisori din tara? Sau con~ pureays tntr'un lagir? Pe cine intrebi, nimeni nu-$i d& nicio infor- maflessrrrer Banuieso c& num&rul lor,al celor lua}i din Buctiregti,trece de 100, profesori,avocati,doctori,ingineri: floarea intelectualitatii ro- manegti. Nimeni dintre ei ni are nicio vind,Sunt ridicat}i farh mandate de arestare,in afaré de lege,pe deasupra legii,in contra oricdror prin cipii de omenie | Ataét de +t au fost cfilcate bietele dase de legionari,incét pentru a restabili dreptatea tn viitoarea. Romfnie legionaraé, numele de iegtonar trebuie s& devind sacru. Nicio for}& publica s& nu-i\ poat& pBtrunde in casi. In caz de delict,numai geful sau ierarhic va putea 88 patrundé fn casd sau's& dispund arestarea lui. Este un drept in - discutadil la reparatie,. pe care~] merita& purtdtorii acestui nume a- 4+8t-de hulit, fncBloat 1 nedrept&tit. ast&zi. — } Vanert, 29 Aprilie. -'01-Doamne, c& lung&-i ziue. 1 Aprilie 1922. ~ Aparé la Bucuresti revista ,ApArarza Nationala" : *\:Ssub conducerea Prof-A.C,Cuza $1 .NeC.Paulescu, _ } 1 Aprilié 1939. - Concentrarea legionarilor refugiati in primi : exil la Amalienhof (Berlin) j 2 Aprilie 1936 - Apare 1a Sibiu cartea ,Cranii de lem" de L Nol 2/3. Apr. 1934 = Congresul mpoagny eer dela Taérgul Mures. 5 Aprilie 1934 .- Consilini de rastoiu Bucurest4 condamn’ pe Nic dori 12 mnc& silnicd’ pe viatd. Achita pe cap ¥an gi cei 52 de fruntagi legionari acuzati pe : nedrept..”. = 5 Aprilie 1936 | - CApitanul termind cartea ,Pentru Legionari"s 1], Aprilie 1930 | - Manifestatiiie studentegti dela Bucuresti con: 4 tra mitratérii de c&tre Jandarmi a invalizi - fruntagi legionari fn toat& Jara,Incepe calva- 4 rul Migodrii. 3 : 1? Aprilie 1932 - Legionarii.fnving pentru a doua cara 1a Alege- 5 rile din Tutova,b&taénd toate partidele politic 17-19 Apr. ‘1935 - Congresul, studentesc dela Craiova prezidat de de Traian Cot igh. 19... Apr. 1938 = Gonsdliul de r&sboiu condamnd pe C&pitan 1a 6 i luni-fnchisoare in procesyl fécut de N,lorga. 18-19 Apr. 1936 - Congresul fostilor conducdtori-ai Migcarii Z Studentegts. 19 Aprilie 1941 - Ducerea tagilor legionari fn domiciliul fortat dela berkenbriick( Germania) 20 Aprilie 1934 Congresul studentesc la Baile Herculane. 23 Aprilie 1934 - GApitamul decoreaz& ou ,Crucea alb&",tn cadrul * unei gsedinte soleme le’ Giulesti pe Generalul 2 5 Gh. Cantacuzino-Granicerul. 27 Aprilie 1957 _- Consiliui de rdsboi Bucuregti condamnd pe De- eae lorde rasboiu. 17 Aprilie 1936 - Arestarea Capitanului la Predeal gi a sute de | | Gemviri cari au pedepsit tradarea lui MihaTl— zs -Stelescu, S Ty 30 Aprilie 1938 - Constituirea primilwi comandament de prigoand sub conducerea Cdt. BsV. Radu Mironovici.