Z PENTRU LEGIONARI ERDING/BAVARTA PRIUELE INCEPUTURI DE VIATA LEGTONARA ndstied, Vineri 24 Tunte 1927 (Srantul Ion Botezti- torn: ora 10 seara, se infiinteazt ;~ Legiunea Jul Mi) "sub iceres mea, Si vinai aceste rinduri ce crede nelimitat. Si ri. Bani in afar’ cel ce are indoieli. : 0% 0a, Zii dela Toon’ pe Radu _ Mironoviei", eee ++» Corneliu Zelea CODREANU Patru lindi brizdeaz’ nica noastri viati’initiala : d+ Gredinta in Dumnezeu, Toti. credeam fn’ Dumnezeu..Mu ora nici un ateu prin- noi. Cu cit eran mai Gncerouiti gi mai singuri, cu.atdt preooupiirile noastre” se dicau mai mt spre Dunnezen gi spre contactul cu nortii nogtri gi ai nearulut. easta ne diidea o tarde invineibilt gi o seninitate luninoas# in fata tuturor lovi-. 2. Increderes in misiunoa noastrX. Nintmuie nu i se putea servi nici cel mai c,argunent despre posibilitatea victoriei. Bran aga de putini, aga de tineri, aga. straci, aga do urfti ei urmMrifi de tonti lumoa,incdt toate argumentele scoase din area de fapt pledau cuntra unor perspective de biruinti. Totugi nergean ina ‘nte,da~ itt nunai fncrederii in rosturile nonstre, o fnoredere nelimitat’ in starea noast~ gi a neamlui. 3+ Dragostea dintre noi. Unii ne cunogtean mai dinainte,avind mari legituri retegti,al{ii inst erau copii, studenti fn primul sau al doiléa an, pe care’ nui sousem niciodati, Din cele dint&i zile sta stabilit intro noi o logiturd de dra- ste ca gi cum am fi fost din aceiagi fanilie gi ne-an fi cunoscut de fdci copii, Era nevoie de un echilibru interior pentru a putea. rezista.. Dragostea dint- mu trebuia si fic de acoiegi intensitate gi forth, ou prosiunoa nodanului de urd de migelic’ din afart. Viata noastri in acest cuib nu "ao viath oficial& gi rece, Sistan{& intre gef gi soldat, ou teatru, ou declaratii gi ifose ae gefic. Cuibul stru era cald, Raporturile dintre noi erau absolut familiare. Cineva nu intra sici fntr'o cazarmi rece, ci ca fn casa lui, ca fn familia Imi. Aici nu venea numai tru a primi ordine. Aici giisee o razi de dragoste, un cons do linigte sufleteaso&, euvént de incurajare, o ningiere, un ajutor la nchorocire sau la nevoie. Din partea legionarului mu se cerea atét disciplini, in sens de cazarnA,cit Ant&; credinti, devotament gi zc] la lucru, 4 Ginteoul. Probabil, nepbrnind pe druml ratiunii, ou aloituire de progra- yiisoutii contradictorii, argunentiiri filosofice,conferinte, singura posibilitate tanifestare a sttrii noastre lduntrice era céntecul, Cantam acele cfntece in care iinintele noastre igi giseau mltumire. Pentru a putea st ofnti, 2}i trebue o amumitd stare sufleteasct. 0 armonie sufletul ttu. Cel ce merge s& fure pe cineva, acela nu poate cfnta. Nici cel co age s% fact o nedreptate. Nici cel al cArui suflet e ros de patini g4 de vrigmigie Hi de camaradul siiu. §i nici acela al cirui suflet o sterp de credinté. De aceea, voi, legionarii de azi.sau de maine, de ofite ori veti avea nevoie © vé orienta in spiritul legionar, si va refntoarce}i la nceste patru linii de an- it, care stau la baza vietii noastre. Iar efntecul va fi un indrepter. De nu veti ea canta, si gtiti ck oste o boald care va roade in adi cul fiintei voastre sufle- ti sau o& vremea v'a turnat piicatd peste sufletul curat: iar dack ma le veti putea leon, sh vi dati de o parte gi s& 1isati locul vostru, celor ce vor putea cantas60 wee I, ORIENTARI INTERNE 1). Stirbitorirea_unu: dator. La 20 Tulic ascr, (Sf-Iliec) D-1 Cat. al Bunei Vestiri Ilic G@rnea ¢ 4, camarad de lupti al C&pitanului dintru ineeput 9i inte neietor al Mige%rii Logionare, tmplinegte 60 de ani, Cele patru decenii de lupta fn slujba miretului 4deal de refnviere a neamului ronfneso, constitue o dovad de impro- sionant& conscevent& si tenacitate. Legionarii care pistreazt viu nobilul sentincnt al recunogtintei pentru cei care, in conditiile grele ale inceputului, au fost pioni- erti crosului nostru,socotin of vor simti de datoria lor, liberi si din proprie ini tiativi, st cinsteasci accast% aniversare a unuia din ced cinci fundatori ai Migodriil Legionare. Cunosodnd modestia ce caracterizeazi pe D-1 Cdt. al Bunci Vestiri Ilie neati, credem ci va agrea acele manifestiri de simpatie care se fac cu sobrietatmgi decenta legionar& compatibile ou vremurile de prigoan& pe care le triiegte Migoares gf intreg neamml rom&nescs 2). Intruniri logionsre, Cum s'a anuntat din timp, prin gefii de grupuri legio nare pe tari, in oursul lunii Iulie asc. se ve intruni Consiliul Legiunii. In ordi de zi fixati, figureazi, pe langi altele, gi punctele t e) Dootrina legionart in xa: port ou situatia prezenti si yiito. 3b) Mormgle ai B a Pit Logionare in Bxi: ed fp Sederes anes nai bane iri @ acestor problene,s'e ho it, pentru punctele mentionate mai sus, admiterea le desbateri g1 a altor logionariy indiferent dact sunt sau nm incadrati. Participarea le aceste desbateri publice,care mu vor avea un caracter deliborativ, nu inplict o fncadrare in actuala formi do orgs. nizatic. Rostul acestor desbateri intrtun cero nai lerg este s& permit 0 confrunta obicotivé a diferitelor pireri, care sti croeze climatul necesar pentru o oft nai ‘uni: tari gi nai bunt orientare gi orgenizare a Migo&rii Legionare, in noua conjuncturé litict, Dact desbaterile se vor desfigura cu sin} de r&spuniere legionart gi maturi~ tate politics, s'ar putea,le terminaree lor, concrotiza in concluaii cu orientiri p cise care si influenteze in nod hotiirstor solutiile oc se vor adopta de Consiliul Lt giunti pentru toate problomole aflate fn ordines de zi,In acost caz, acoasté ad nai larg’, ar putea lua caractcrul unui procongres, caro s% progiiteaso% normelo consultare gi reprozontere « logionarilor din diaspor in vederea congresului legto anuntat de Consiliul, Conductitor prin hottrfiroa dele Majadahonde din @ Noombric 1954« Pontru data exact, fara gi localitaten unde se vor tine acoste gedinte, precum gi all te limariri, so pot éerc informtii dele gefii logionari po tAri sau dircet dela Sei viciul de Secretariat. 3). Pirori ,ultimative". Cu ocazia puncrii fin discutie a formed de organizare fa Migoirii Togionare din oxil, s'au onis difcrite pirori. Credom of toate acoste pi reri pornose din prooouparca sincorti dc a FRomova cft mai deplin idcalul logionar pe {ru binclo noamulud romfnese gi prosporitatca arcdintoi crogtinc. Ble trobuosc dec: respectato. Dar gi confruntato. Namei aga s'ar putoa alege accloa caro ar, corospund? ie. Pornind deci dela promiza ci toti agtuale sit pad bing, intorogo}on sMggcunte Te gtuata cituptice Soneidertin ci n'ar fi grou st 0 ajungé la unitate de vederi, Un impediment in aceastt directie l'ar putea constitui fns% acele pSrori, care dela fnceput, s'ar prozenta ou un caracter qultinativ" ,inla~ furdnd sprioric orice alté solute. Bvident, Sncadrarea discuticl in asonenos tore neni, elinind orice porspectivé do intelogere. Disoutia devinc imposibild. Faptul er erate of eocastt oatogorie de proopinonti, dogi vor si so pun’ po torenul ydiscutiel totugi in realitate ed nu rougoec sf so desprinda de conceptis impuncrii integrale a pirerii lor. Clici o disoutie sub anenintarea sfigierii unitatii legionare constitue Bi fapt, 0 constrangore pentru cei care tin sau niimeso spre unitates legionark, Se Hnpune decd un eint nai inpMoluitor gi o atitudine coherenté ofnd se abordeazi asene non probleme cu care legionarid sunt mai putin fantiiarizati. “ste un Iucru. fireso o fatunci cfind se renunt% la notiunea de gef absolut (Fihrerprinzip) gi se incearo& o a1 tenuare prin instituirea de institutii, care prin instgi natura lor au 0 conponent& e decide pel totd ou garantares Q ita Bares FOSTERS pyine}piy} Saloretls cape. deotls Pe Riaif tn Yofal aceasta este posibil& o structurare bazatt pe institujii., $i aceast& forni de organizare de- vine cu ataét mai eifcienti, cu eat menbrii colectivithtii respective dovedese mai mit simt de r&ispundere gi meturitate de gindire. Diferitele institutii publice squ private precun gi orgenizatiile statale pot constitui exemple in aceastil privintie o/s SOSe 61+ Pentru legionari, aceast% form de organizare ar deveni mult mai ugoart duct principiul dragostei, adoptat de CApitan pentru aplanarea eternului conflict tutre i- deda de autoritate gi cea de libertate, i-ar inspira mai mult in cAutarea solutiilor juste. Evident fn lumina acestui principiu, pitrerile ,ultimative"” apar strine de con~ ceptia legionsr’. So va reflccta fn acest sens. 4). »Incapacitates Romdnilor", De 1a o vrene, se insinuiazi tot mai insistent, in diferite cercuri occidentale, ci Rom@énii,ostili regimului Reperist, n'ar avea ca~ pacitatea necosarM spre a putea dura, dup& eliborare, un ,stat democratic solid pe o baz% sociald largi", gi o& in aceasti perspectivA, ,actualul regim reperist n'ar fi cel mai rau", Insinuarea este tendentioast. Ea se incadreaz in planul de bitaie a anunitor ,cocxistentialigti" care, cu asemenea pretexte vor sii-gi camufleze planul de aservire a poporului romén. Din piicate ins& gi exilul ofer& unele puncte vulnerabile. Este suficient si negindim ci elementele care reprezinti oficial rezistenta ronfneas- c& in exil - cu foarte rare excep{ii - sunt recrutate din politicieni vechi si imbac- siti de urdtele noravuri levantine din trecut care fi fac refractari nu nunai adevira: tului spirit democratic, dar gi noilor probleme de ordin social puse de evolutia iste- ric&, Pe de alt% parte, anumite elenente riticite din randurile legionare, s'au degre- dat fn aga sur prin ,servioiile” la care se preteazi,inoit au pierdut orice consi- deratie chiar din partea acelora pe care fi serverc. Accastt minoritate de vechi poli- ticiend sau neopoliticieni - intretinut& toomai de cei care fac aceste insinutiri - di o imagine cu totul defornatt a adeviiratei situatii pe care o prezint& rezisten{a romi- neaso% din far% gi din exil. In ambele sectoare,se gisesc elenente de mare capacitate creeatoare, in toate domeniile de activitate. Dar nu sunt cunoscute gi nici valorifi- cate. Toi romfinii cu dragoste de neam gi in mod deosebit legionarii, au datoria si corectoze accast’ pirore grogitS acreditats de coi interesati. Pe lingi traditiile si~ ntitoase, poporul romfn dispune fn aceste vremuri grele, gi de comoara spiritualititii legionare, care, prin dimensiunile ei multiple, 24 ofer& posibilitatca de a creea pe © baz social larg gi solidi, un stat modern in adeviratul Snteles al cuvantului.In acest sens, legionarii trebue sk devint elementul propulsor, care si pute fn migcare toate valorile noastre din exil, ataét de necesare pentru ziua reconstructiei.lu trebue neglijat faytul cX pentru prima data fn istoria noastrd modeaii, o masX de romfini nea= ogi, in majoritate tineri intelectuali,ia contact direct cu marile centre de cultura din occident. Pin’ acun,acest aventaj $1 aveau nunai elementele provenite din pitura suprapusi, sau cele deformate de aceast piturs. Experienja trebuegte folositi in mod orgenizet. In fiecare centru trebue si se constitue nuclee de cArivrari care si stu- ~ dieze diferitele probleme gi s& eleboreze planuri orgenice pentru refacerea Ronfniei noui dupt alungarea cotropitorilor. La intrunirile legionare anuntate, va trebui si. se dea o atenjie deosebith acestei probleme. Coordonarea unei asemenca activititi pe Sntreaga diasporX, nu nunai c& ve pune in efervescenté atatea elenente valoroase, care astiizi ténjesc, dar tn acelag tinp,va da cl mai tencinio rispuns acclor interesati care tind si acrediteze pirerea in legitur’ cu ,incapacitates Ronénilor” pentru pro- Dlenele de organizere social gi statal%, AceastX preocupare nu trebue neglijatt. (Difuzabil). 5). ,Daroa la fund". Sunt mlti camarazi care nanifesti din ce in ce nai putin interes atat pentru Migcare dit gi pentru treburile rominegti. Unii poste din canza c& 41 coplegesc greutitile vietii de toate zilele. Cei nai multi ins, se dau io fund din gonoditate, In actualele fnprejurtiri, ofnd at&t Migcarea oft gi neamul rominese se giseso angajati intr'o luptt pe viati gi pe moarte, acest desinteres constitue o adevirath dezertare. Faptul cf ,lucrurile nu nerg bine" na poate constitui o justifi- care. Dinpotrivi: devine o acuzt, Cici tocmai in vremuri grele, cénd ,treburile mi nerg bine",este nevoie de efortul tuturor. In asenenea situatii erele, se verifict le~ gionarii de credintt. In vrenuri bune, falsii legionari apar ca ciupercile, Toyi lew gionarii de credinté au datoria ef puna umirul la treebi; fiecare unde poate fi de folos. Aceast’ datorie insi devine inperioas4 pentru legionarii cu legiminte sau pen~ tru aceia cari au cunoscut pe Cipiten gi au stat alituri de el ori de alti nartiri ai Migotrii. Ei tretue si aduc% gi st rspindeasct duhul genuin 9] ‘Mige'rii din vro~ nea Cipitanului, Multe din géndurile lui trebuese cunoscute dé“fiBi tinori cari n'au avut fericirea sti-l apropic.s Numai aga igi vor face datoria- Altfel-vor qinéne in pos- tura elugii nevrednice din Evanghelie, care gi-a ingropat telantul incredinjat, fn loc sti=1 fructifice._ ‘Micio scuzd n cr putea existe pentru aceasta, Nici justificares desevrajant&é oil ,prin | moartee Cupitanului totul a's terminat" mm poate fi luatt fn considerajie,oricét de _ trist& ar fi experionta f¥outt dup% moartes lui. Era clar. dela inceput, cl opera - conceputs de CXpitan n'a fost oroif% pe viat& de on, ci se proecta peste generatii. - Continuitatea eforturilor trebue deci asiguratd infrunt@nc toate greutijile care le _ presari in cale ,Muntole suferintei", ,Piidurea cu fiare sdlbatice” seu ,Mlagtina des- - nidejdei". Legionarii dati 1a fund trebue sf ias& le lunini. $i sf pund unfrul le _treabu. Este o pornnoti ce vine de dincolo de norn‘nt. 6). Institutii legionare. Anprenta personalitutilor puternice i exceptionale _ §m istorie 0 forneazd institufiile pe care ele le last in urna lor, Existenta ficict efemerd. a ouulut nu permite vehicularea ddealurilor sau e spiritualithtti, Nunai prin creearea tiparelor permanente, care sunt institutiile, ee eciguri continuitatea. In- sigh Gnvistiture divin e Méntuitorului pentru a se putes rispindi gi dura, a avut > newie de inctitutie Sfintei Biserici.CXpitanul a gisit. marele isvor de viet spiri- tusli a neamlui romdnesc. Der a fost r&pus inainte de a-gi fi realizat integral,atat fn cedrul Migodrii, cdt gi in cadrul Statului Ronin, institutiile adecvate pentru ca- _palizarea in timp @ acestei opiritualittti. 4 putut trasa numei liniile fundamentale, Deaceca, este o principals ‘datorie pontru generatia care l-a cunoscut pe Clpitan 91 | Andurile lui, of se preooupe oft mai mult posibil, de accasta probloni de bazi.Acest Tucru trebue si inceapi cu o structurare sAnitoast a Migctrii Legionare, fart de oa~ re nu s'ar putea concepe realiztri temeinice gi de lung’ curati pe plan politici si spiritual. Nunad prin traditii siinMtoase, in care 8% se concretizeze toaté invititu- | ga gi oxporionta Migoiriijse poate iegi din improvizatiile empiric, Pentra realiza~ rea orgenicia acestor scopuri, se cer in preslabil urmitoarele confitil :. 1. SX fie initial fnminunchiate oft mai multe din elenentele reprezentative ale Wigoirii pentru a se forma un bloc nasiv gi fur& posibilita{i du contestatie ta- _ Peae orice tendint contrifugal.Acest lucra este astiizi reslizat de fept. Mal toa- te clonontole frurtage,indepind ou Comandantii Bunci Vestiri, care au flout parte din grupul-initial al Cépitanului, formoagt punctul principal de plecare. Nunad pornind fela acest punct se poate concepe o ierarhizare organic. Orice alt criteriu este primejdios. Tots elementele mai noui,.cere s'au remarcat sau se vor romnroa,se | vor aduga succesiv.realizind astfel, intr'o Smpletire de véreve,unitates in {Aue In. fo- fal scesta se va asigura totodath gi fladbilitatea Migotrii in diferitele 0} faze evitfind orice anchilozare. : 2, Diferitele functiuni sau atributiuni,.... aga cum au fost. schitate in pro- -" eotul’ de reorganizare redactat, trobue si fle: ‘efeotive gi nu formele. Nunad, aga 11 "ge dé prestigiul care s& le asigure viabilitates in tinp, Ele vor forma osstura ne- -.gecaré atét pentru vremuri bune, cét 91 pentru cele rele. %e va cresa astfe) o tradi- fie de initiore, pregitire gi orientare a,diferitelor cadre, datoritt inetitutiilor fale, Biscrice, cu deoscbire cea catolict, Judaism, etc., su putut duce 1upte io Stil mare, ates in spatiu ot gi in.timp. Planurile lor so pot extinde peste decenti, vescuri gi chiar milenii. “ete incontestabil o& atuncd ofind fn sanul lox oper perton nalithti puternice se are un impuls nai nares ‘Actiunea insi se poate desfigura ine~ inte nestinghcrité datorité institutiunilor 9 atinei cind nu existi asemenea perso- “malitsta puternice. In orice oaz continuitates este asizurplie $1 desigun, ici tre tue ofutat secretul marilor biruinge istorice. : Migceres Legioviart, care gi-a fixat feluri atit do Jamgf, tnoit,dupt nod con, stitue o edevirat® religie pentru neamul roninesc, t¥ebue engi fornoze’ din aceastt tendint’ de orzanizere de institujii o pregoupare permoientie Se Gondaceres contralX trebue A&-gi accentuese tendinja dea se oprijini pe ° pest oft nai larg, fiindod nunei fn acest mod structurarea poate ofpita, © form’ na~ “Getoast, potrivit ou opiritualitates legionard. Orice tendinjii egocontricl ¢t orice Slinentere de nofnoredero sau suspiciune intérzie gi poate chiar impiedica un asenc- nea proces. Rostrangerea bazei edificiului ne condamn& 1a o pozitie minora Pe de Rite porte, lipsa unéf osaturi inctitutionale favorizeasi tendinyese cont: ifugele, C.Ps:tDin ,Ordent%ri pentru lesionars") *. Giunie 1942.)“56 7)+ Owl ,outtruia", Dintre mltiplele primejdii, care pot diforma structurarea unei Migclri, semaliin pe accea a ,omlui cutiruia”. In lumea politicianistd aceasti formula era curenti.Ba oglindea insiigi esenta mentalitiitii vechi,gi anume dceea de Anteres personal prin servilisn, lu exist’ ceva mai degradant decit acest fel de le- gtturd. Na incape indoialk c& conceptia noastri legionart esté dianetral opust aces- ted mentalitati. Legionarul nu poate fi al ,cutiruie” sau al ,cutdruia",ci numai o- mul Legiunii,prin intermediul gefilor sii ierarhici. In marele cadru legionar,unde tendinja este de a se ajunge le o destivargit& comuniune sufleteasc’,realizind acea ecunenicitate despre care yorbegte Cépitamul,pot fi explicabile,pentru fazele de tram zitleyuncle afinittti sufletegti,de mediu,temperament,etc. Ele pot fi folosite chiar in efortul comun prin colaboréri fecunde.Dar toate acestea trebue si serveasct numai ca trepte pentru intiltarea gi destvérgirea in ecumenicitates legionart, Prinejdia a- cestor predispositii suflotegti apare atunci ciind se alunect in directia negativa,a. dic&d pe panta degraddrii. Atunci,pe léngi degradarea le care pot fi supugi legionarii, devenind din ,oamenii Legiunii", oamenii ouiva, se introduce gi germenul descompune- rii,in forma cea mai primejdioas&. Piinde& odat& creiandu-se ngamenii cutiruia" - gi fntruc&t in acecagi orbit’ nu ar fnc&pea pe toti - fn mod inevitabil,ca opozitie, se orecazi,alunecénd pe acelag teren gregit, ,oamenii altora". Primejdia se accentuiaz& pe ndsuri ce o asemenea minori mentalitate se extinde fn cadrele superioare, Nenoro- cirea ar fi gi mai mare dack procesul s'ar intémpla invers,adic’ de sus in jos. Un asemenes proces de a se ,creia oameni" (creaturi) po criteriile negative ale servilis- mului inlitur fn fond, toati esenta legionara. Legile legionare de selec}iune nu pot avea,in acest caz, decdt o functiune formali,de mascare a unei reslititi triste. Atunci, prin forta lucrurilor, Migcarea se desaxeazi,gi in loc 02 cdificiul legio - nar s% capete o arhitecturd,care si aibi o bazk largi formati din toate masele logio- nare cu infrastructur solidi gi cadre care si fixeze un singur contru de greutate,pe care s& se sprijine conducerea centrald,el capit& o arhitecturd fari respectarea le- gilor naturale,cu multiple gi haotice centre de greutate. Acest fapt este de naturd si fac% echilibrul foarte precar. Pentru prevenirea unei asemenea evolutii primejdi- oase,trebue dati o etentic deosebith problemelor de educatie puse atat legionarilor, cét mai ales cadrelor conducktoare. In acéast& privint% trebuese avute in vedere une~ le realit&éti de baz&, gi anume : a). Cu toat& setea de destvargirc,sufletul celui care intra fn Legiune nu este totdeauna curat,Exist& impurit’ti congenitalc,adicé legate de fiints omlui,dupi ce acesta a o%aut in p&cat,procum gi diformAri din cauza mediului in care a triit. b). In general, tendinta la servilism,adic’ de a deveni omul ,cuive",resulti, in fond,dintr'o infirmitate sufleteasc&.Se incearcl a se suplini calitstile pozitive prin aceast& functiune negativi, Evident, la aceast&é cale comod& va recurge orice arivist lipsit de sorupule. ¢). Tendinja inforioars a celui condus nu se poate realiza dact n'ar de mina ou alt infirmitete sau,mai bine zis, slibiciune a celui care conduce, indiferent in ce sector. Dorinja de a se vedea flatat,incapacitatea de a suporta adevSrul,etc.favori- zeazé lichelismul, Odati co s'a inchegat o asemonea mentalitate infcricara,atunci se intri intr'un cere vitios,care se poate 1Mti pink a deveni un sistem pustiitor pentru orice organism sn&tos.Din cauza acestei rivigiri,pe ling fiiramitarea produsA prin inevitabila reactiune de ‘acceagi esenti,de care aminteam mai sus,se nasc gi tendinte legitime.Orice element stnXtos ce nu vrea si se giseasct la discretia unui asemenea sistem diundtor igi va ciuta,la réndul s&u,un punct de sprijin. Pentru prevenirea,in toate cazurile,a unor asemenea neajunsuri esen{iale,educa- jie legionard trebue adéncita& pe linia sincerit&tii i a cur&tenici sufletegti pe an- bele laturi,gi anume + +. Pentru cel condus : Tinuta luminoasi,sincer& cu curajul rispunderii gi volup- tatea de a spune adeviirul,in formele disciplined ierarhices - Pentru conductor :Capacitatea de a suporta adevarul gi a-i creie conditii pro- pice de manifestare,astfel ca privirile lui,dirccte sau prin colaboratorii sii, s& re flecte intotdeauna o viziune nedeformat& a realitajiie 8). Cagul unci ,Lepidtituri", In ,C@lasul Patrici" dela Pankow,din 20 Mai ascr., au aptrut declarajiile fostului legionar Mihail St&nescu,caro,refugiat anul trecut in Occident,s'a reintors recent fn zona sovictio%. Citind calomiile debitate le adresa atétor oaneni are l-au primit fritegte,prooum gi vaictrelile ,cum a gustat anarulnvietii de. rcfugiat", so poato,oxclama,odatt ou Gapitanal : j,Acum am vazut migelil din om". Nu numai of aceast& lepiddturé n'a gustat nici un fol de,amar al vietii do - exil", dar, infiltrat dup cvonimontelo din Ungaria in Occident,a devonit un adevitrat risfijat oi oxilului. Roménii din toate plirtile gi dé toate categoriile, 1-au cople~ git cu deruri gi ajutoaro in bani. lai mit, 1 s'a aéiguret posibilitates pontru a-gi desivargi studiilc. Desigur, toate aceste avantagii exceptionale de care n'a benefi~ ciat pani coum nici un rofugiat do rénd, trebue st-1 fi stingherit, Misiunos lui /fi- xaté de c&tro coi care l-au trimis,a fost ,s% guste amarul vieyii de refugiat" gi s&: fac’ caz po acoast% chestic dup’ fntoarcerea lui in RPR. De aci. poate provenea 0 Jaaits norvosttate gi incohoront’ in atitudini, fapt care 9 facut pe unit camarazt s&-1 suspecteze gi chiar s%-1 pund fn. incurcaturé cu anumite Intrebdiri jenante.Poate perspective de-a f1/domascat, 1-a flout si-gi procipite plocarea gi si-gi dea ou ay {ata neruginare arama pe fati. Din exporienta tristiféouta ou sccasta lepadsturé ol _ @hrui mime, printr'o stranic coincidenf, ere rozonanje Ini Mihail Stolesou #% 6 ct rai fapt& amintegte pe aceca a lui Vérfureanu (agentul lui -Moruzof) din primal exil, star putoa trage uncle invAttmimte. PuGezul Sténescu erat& oft de mare este pervortirea sufleteascd fiicuth de rogi- mul cominist 1A clomentelo lipsite de adevarats substant& logionars. = N&t@ngele manevre de ,colaboriri tactice" cu comunigtit practicate de anumiti camon! lipsifi de simful realitu{ii, au creiat alibiuri pentru aceasta spocte de in- divizl-rontrn ca numitului st i so fnercdinfeze o asemenes misiune Sn strAinktate, trebue cf f1 fost deja oompromis irencddabil Sn fark ou infane aofiuni do tridare £6: {hide camarazii sii legionari. : a rettt deckt © actiune informativt, mistunca lui: prineipald pare si fi fost de a staeni 0 nofnoredere adénc& intre logionarii din fart gi doi din strainktate,ni- jfed astfel, pend la parexien, suspiodunca pontru orice nou refugiat. ae teakd aconstt ao{iune divoreionistt i provocatoare,pare cf a beneficist de compiszenta amunitor coreur yooexistentialiste" din Ocoident, care -.cun ee gtie = {ink 1a 0 cét mai mare dezoricntare gi, doscurajare a exilatilor. 1 cote caclus ca esencnes camuri si se ropoto cu alte clemente din exil,cere’ gu inclinayid n eccest& directic, sau sunt Smpinse prin complicitatea & aceloragi cercuri amintite mai sus. ™ % cee eeet cas eo poate vodes in mod cler o& gi actualii tirani din ters epli- 8 acacagi tactich cunosoutt in prigonirca legionarilor: pe col buni 14 oxtermsnt oe Segant i inchieort prin moarte fiziot,dar po ce elebi {1 trmsformi in ysthtpi- turi morale" de teapa lui Stunescu,menite si stérneasot des curajare gi desgust, portraon augnamul ak mu post’ exploata acest succes,s0 reoomands privires cazu- ini de fejt ou cxlm, considerandu-1 printre faptele inerente £n lupte cu fortele th- funericului, In acelog timp inst so va depuno oft mai mult vigilen{® spre s nu 8¢ ropota in viitors IT = QRIENTART = (Din lips& de eptiu se vor publica in numirul viitor.) IIT,- §TURI_$I DISPOAIPIL INTERNE, 1). Sefid serviciilor centrale gi gofii pe orl sunt inviteyi agi progittd din timp dirile de sem pentru ,Consiliul Logiunii" care va avea loc 1a.12 Iulic sce tne tr'o localitato din Germania.5i vor avea grije - aga cum 1i s'a comunicat din timp - s& dea toate informatiile nccesare legionarilor care dorese si participe. 2). Se amuntt ed godintole ,Consiliulul Logiunii" vor dure moi multe zile.(3 = 5 nile), Speaols do doplasaro,inoartiruire gi introtinere privoso pe ficcare parti- cipant personal. 3). So recomand& color ce vor s& participe le discutie goneralt in legitturé ou ,Doctrina Logionas! sau cu ,Normele.de-conducere si orgentsary & Migokrii Logionare eect oe geod commiotri’ sorise.in felul secsta nu munal of se elimink malto 1u- cruri de prisos,inerente improvizatiei dar se d& gi o contribujic mai tomoinicd ce Goate £1 folositt ordednd do Migoare ca material do docunontares 4) Sorvielul do secrotariat sti le dispoaitie pentru orice informatio referitor la intrunirile logionare anuntato. :Pragnente din ,Ingemndrile dela Jilava". ; Vineri,3 lunie 1938. Continuarea notelor dela proces. Campania de urti.Mu gtiu dact a existat vreodeti,in viata publict a Rominiei, un om care sti fi fost atacat ou atéta fnvergunare,patind gi rea fredinj& de intreaga prés# si de toate cluburile iu- deopolitioianiste,aga oun am fost eu-dela arostarea mea,in tot. timpul instructied in scopul de 4 progiti condamarea,in fata opiniel publice. Na fost nineni,in tot tre- eutul politic roninesc,asupra Ainainui m s'a concentrat atéta ur&.Nimeni n'a fost lo- vit ca mine fiiri a avea posibilitatea sX mi apir, firs ca cineva s% mii poatt aptra. S'au distins in atactri pline de nigelie, Curentul, Neamul Ronnese si Capita- laz-Seicaru, Iorga gi Titeanu....... ,Biserica pirinteascA", ,Biserica’ stritun’i" ne lovegte. Patrisrhul e gi Prinministru,in nunele cAruia se fac toate,dela care ne vin in fiecare zi atétea ohinuri, Doanne, Doane, ce tragedie! §1 le ce chimuri ne pai strnanul suflet. Ce frimantare tn piepturile a zeci de mii de tineri, {tirani,muned - tori, studenti! i : Sémbith, 4 Iunie, Avi nan uitat in oglind&.gi am vAzut,pentra prind datt,pess te zece fire de pir alb fn barbi, albe ca siipade, Deasémenea in caps luni, 6 Iunie.Toatt ziua stau singur gi vorbese pe rénd ou cei ce au murit dine tre nof. Ii’ vid cum orau vid gi stau-lingt mine. Morg altturi prin camer, stau pe ; sefndurile acesten, Cei mai multi au trocut. prin Jilava: Mota, Marin,Ciuneti,D1.Geno- ral, Dl. Hristacho. Totdcauna stau tofi lang mino, ofnd mX rog,se rong gi ei. s Tunic, A irviat Hristos, s&dind n&dojdea frivierii din mor}iz c% viata noastr& nu se ternin# sici,la acegti aga de trecitori 60-70 ani; cA se prelungegte dincollo; ef ne von intélni iar cu cei dragi ai nogtri gi nu ne vom mai despirti nici- odat&, C& vor invia din morti in nuncle lui Hristos gi nunii prin Hristos, adick in sfer& de orcdinte in Eristos nimcni nu va invia gi m va fi méntuit. Joi, 9 Tunic, In ficckre noapte visam, Niciodata n'an visat aga de mult ca a- , UMe***Vineri, 10 Iunie, Astizi dinineati a sburat prinul pui de veMbioard din cuibul dela gearml neu... (At omotie, cat tremur pe el... Prinii pagi gi primul sbor fn via- $8. C&t% grije,cit# tucurie pe nama lui! B plin& bolta de chemrile ei, de indenmuri- le ed. Murai ciripit. Mergi cu bine dragul meu,in sfanta libertate..++. Pe la ora 1 am fost chenat sus la cancelarie. O anchet%. C&pitamul T&r&nean:,dela Consiliul de Ria boiu, a venit si cerceteze dact an trinis eu, din fnchisoare,un manifest prin care {ndenmam oanenii mei le ,rtzbunare". Era ,apocrif" bineinteles, An dat o declaratie fn acest sens, Cun vin pe capul nou tot felul de uneltiri? Condamnat pentru o sori- soare care nu era a moa, Acum vine alta, Iuni,13 Iunie. Toat& noaptea n'an dornit. Cred off ni dor plandnii in partes e sus, in droptul onoplatilor, Sint fn anbele parti o durere slab gi o cMldurd per- nanenti. 0 si chem doctorul, Greu o si uré muntele acestae..-. Marti, 14 Iunie. Asttizi a fost Lizeta Gheorghiu. Ceilalti studiazX. I-an tn- credintat cu aceast® ocazic un mic testanent familiar, pe care 1-an flout azi nici in celul& la mine, Po mine recursul. Astizi am terninat de citit ,Epistolele sfantului Apostol Pavel”. An ramas profund inprosionat. Wirturisese ci pint acun citisen nunai unéle din ele gi f#r% a le aprofunde suficient. Voiu scrie mai tarziu, clici merit& un introg studiu. . Mierouri, 15 Tunic. Gind am terminat evangheliile am inteles co stau aici in fnchisoare din voia lui Dumnezeu; c&,dégi n'am nicio vinii cud lature juridios,E1 mi pedepsegte pentru puicatele mole gi-mi pune la fncercare credinja mea’ Miam linigtit. A ofaut linigtca asupra sbuciumului mou din suflet,cum se last seara linigtitA la ta~ ri peste sbuciumul, svircolirile gi incorditrile lumii. Oameni, pasiiri,animale,copaei gi ierburi,pimént mmeit gi tliat de fiarele plugurilor,iatr% in repaos. Cici tare am fost sbucitmet... Mult a mai suferit s%rnana carne de pe mino. Iu cred si fi Sndurat vreodatt mai mult ca acum. ,Credinta" gi ,Dragostea" nu mi le-am picrdut, dar am sim- it ci le un moment dat ni s'a rupt firul nddejded. Chinuit fizicogte oa un cine ~ fect pline hainele de suferint%,iati cunt acugi 60 de zile de cand dorm inbrdcat,pe scfnduri gi pe rogojina aceasta. 60 do zile gi 60 de nopti d2 cand onsele mele sug, ca 0 sugitoare »umeneale care tégnogte din pereti gi din piimant). 2je 4 8 eOe Vinexi dimineata.17 Junie. Miercuri pe la cinci a venit sotia mea gi ou mama ed.Mi-eu spus cf procestl meu in recurs mi s'a amGnat oum era uzul,oi se Judect dupt nasi la 5,continuind in godinfa de noapte, Sofia mea mi-a spus of au chemat-o la Le- giunea de Jandarmi Bineasa,unde au jinut-o de dimineste pant le ora 1 gi -jumitete,pem fruca sii spuné of mu mei’are voic of intre acasi,la Casa Verde,ot Vineri si vink su-gi Smpachoteze lucrurile,icr Duminict,cu ctrutele,s% le duc’ unde va gti. Bra neo- gra la fe{é de supérere. Si-ti scofi lucrurile din cuitul tua, Unde sf le duci? Unde SX stai? Bu sn Snchisoare,sotia mea fir niciun scut,aruncaté po drumuri,cu fate’ de nénd, CAt& lips de omenic!... Cat lips& de buntouviintt! ' “Vineriseara.17 Junie, “Acun o junstate de orf au vonit avocstii la mine 91 mi- au spus of "a rospins recursul mou 1a Casa{ie Militar’. Ereu ou tofii trigti gi -abi- Sutiers A . Ast&noapto,pela ora 12 gi jumMtate,pe ofind m4’muriccam gé a~ _ dorm,an auzit pagi opropiindu-se do celula non, Sgonot do lackt gi uge s'a deschis. fra locotonontul de scrvioiu gi ou priml gardian, Au venit s% mA anunto o& trebute si _ploc 1a Doftana, M'am sculat,n'an Smbrticat ropede mien stréns lucrurile tn dout goa ‘anntane gi in péturSymi-on f%cut ruglciunea gi am pardsit,ca géndul aruncet in necu~ noscut,aceast® locuint! a suferintei gi chinurilor melesseesess Seara,dup% Snchiedere,a yonit doctorul Snchisorii gi n'a cercetat.© veste reas Wa gésit ou plinénia 1a vérfuri gi in parten do Jos,la spate gi in fattypringi Mia dato retett. Injectii de caloiu,o alifie ou care eli mi ung 91 cova. pentru pofta do hénosre, Sirmanti pldmni,nu mai pot de suferinyi. Dupt ce am fost atacat in fiintal meg moralt,dup% ce am fost cu berbarie tratat din punct de vedere f4zie,acum vine pe~ ste mine un al treiles atect m& atact microbii, : 12 veds Stil 1 Iunie 1931 - Legiunea perticipt pentru prima oar la alegeri. 5-5 Tunie 1924 - Mari intruniri de protest 1a Tegi impotrive Prefectului Man- ciu,schingiuiterul studentimii. 4 Tunie 1937 - Moartea Prof.I.C.Cituneanu dela Universitatea din Cluj. 6 Tunic 1921 - Consdliul Fac.de Drept din Iagi nu reounoagte elininares Cép! tonului pronuntatt de citre “enatul universitars fave 6 Tunie 1939 - Plecarea lui Miti Dumitresou din Germania in Fark. 13 Tunie 1935. - Tabird de munct la Drigtgani. 5 33 Tunde 1937 - CHpitanal renuntd de a face tabere de mnclt pentru @ nu, obls ca legea gi mai ales intentia legiuitorului". 5 34 Tonie 1925 - Munta Cipitanului 1a Foogani unde au participat peste 100400 de oameni. 14 Tunis 1937 - Incep sMpiturile pentru construirea Sediului Central Legt din Bucuregti. 5 16 Tunte 1936 - Reorgenizarea de oltre Ion Belgea a comandanentului de prigos nie 16 Tunie 1941 - Condsmnares de cities Tribunalul Militer al Capitaled « condu- otitorilor legionari. S 16 Iunie 1935 ~ Tab%ra de muncti dela Chintitue 38 Tunie 1938 - Evadarea Prof. Vasile Cristescu i Alexandru Cantacusino cu coazia transportirii dela Lagirul Microures Civeului 1a Snohi soarea Jilava. | 20 Iunig 1958 - Trensportarea CXpitanului dela Jileva 1a inchisoares Doftanas $2 Tunis 1922. = CXpitamul fgi ‘treco cxamonele de licenti la Facultatea de Dropt din agi. 22 Iunie, 1941 - Incepe razboiul Smpotrive Sovietelor. 35 Tunde 1935. - Infiinferea taborot do nunot dole Vigani pentru indiguires epolor Buztului. Tunic 1927 - Infiinjaroa LEGIUNIT ARHANGHELULUI MIHAIL 1s, Tage 35 Tunie 1938 - Incope 1s Tribunalul Militar din Bucurogti judecare®. prosnel lui Ing.Gh, C14 mé ,Pregedintele Partidului ,Totul pentz Jord" gi a altor fruntagi legionari. 50 Iunie 1935 - Tabtira de munc& dela Izbuc (Bihor) + j