ORIENTARI
PENTRU LEGIONARI
ERDING/BAVARIA Octombrie 1956.
»URA__INSTINCTIVA"
‘ Din documentele secrete ale ,jllarelui Reich" german reproduse in numerele an=
teriosre ale acestui buletin (Now1l gi 12) a resultat fn mod cler pozitie de ,absclu-
+8 rezerva" (,ausserordentliche Zuriickhaltung") a politiced externe nagiste faté de
{ C&pitan gi Migcarea Legionard&, Aceast& atitudine 8'a reflectat gi fn presa lor. ,Dupa
eum afi observat - releva secretarul de stat - von Weizslcker - nici presa noastra m.
_ @ manifestat nicideoum vreo simpatie deosebita pentru Codreanu gi a sa Gardai de Pier"
* (Doo.seoret Now 207), Cénd tncurajat de aceast’ atitudine complice - sceleratul Carol
"al II-lea gi olica sa de Evrei gi politicieni a asasinat pe C&piten gi pe ceilalti ca-
narazi, o parte din presa german, trecdnd peste recomandtirile lui Fabricius,cere prin
_» telegrama sa Nos 169/82485 cerea ,o precauté tratare a cagului in presa germani"(vor-
sichtige Behendlung in der deutschen Presse"), a relevat adeviratul substrat al a=
cebtei crime odioase, Acest fapt ofer prilejul Ministrului de externe N.Petrescu -
| Comnen, care fiicea parte din guvernul asasin al lui Carol al Il-lea, 6% formuleze un
~ protest care se gisegte rezumat in documentul No. 260 reprodus mai jos »
a. XX 2E2xX
169/62495
Ser ugkist, Bi
de Externe.
- Telegram’ -
Buouregti,4 Dec. 1938
din 4612. * ora 17,30
sosité : 4 Decs ora 200
Ministrul de Bxterne Commen, in lipsa insiircinatului de afeceri plecat 1a Con-
stanje pentru alegeri, m'a rugat, astdzi Dumineci, si vin la el gi mi-a comunicat ot
finuta presed germane gi anume eRe aah aan: Berliner Tageblatt,in legiiturt
ou actiunea contra Girzii de Fier (1) a provocat in Romfnia o foarte mare consternare.
A remarcat expresiile ca omoruri in massi, ruinarea térii, victoria lui Juda. La
aoest amestec in situatia intern este de agteptat o mare reactiune din partes gu-
vernului sie populatiei, cu atat nai mult cu oft prin aceasta s'ar vedea confirma~
{ ved baruelii de sprijinire a Gurzii, A mai adaogat of poaitia unor inalte personali-
titi, ca gi a sa insigi, care ar fi intervenit pentru o colaborare cu Germania, le
este extrem de fngreuiat& prin {inuta gi tonul presei noastre, Ministrul de Externe
a rugat transmiterea urgent a dorinjed lui de a se face si fnoctozo presa.am promis
comunjcarea observind ca este greu si se traga concluzii de sprijinire a Girzii pe
motivul participirii 1a moartea tragicte
KLUGKIST
1) La 30 Noonbrie, Codreanu gi-13 menbri ai Giraii de Ficr fn — transport
@intr'o inchisoare in alta, au fost impugeati intr'o pretinsi tncercare de evadare.
In telegrana sa (169/82482) Fabricius recomandii $n accastt privinji tratare procautt
in presa gornants 108 - ge
1) Rostul ,Orient&rilor". Spre a tnlitura unele nedumeririj —
_precizin Gi rostul acestor~ wOrdentari pentru legionari" nu este ,oum,
Dup& ce, oa ambasador la Berlin 1 apot ca Ministry de exte 4
Soest ins a instigat la asasinat, acum, cand faptul este consumat o
ta, invocdnd nreactiunga poporului” rom4n, s& impunk complicitatea
ceri ca sa m se ,fintareascd banuelile de susziners a Garaii de F
yUra instinctiva", de care vorbeste Eminescu, se fmpleteste »
mod desavargit cu »perfidie bizantina", indiferent dack acest P'Co
este sutentica progenitura bizantind sau vre-un ,oltean" - cum afirms
undi - deneturat de arivism 51 impostura. Gilaceasza ur& nu va fnoe:
nici atunod cand evenimentele externe vor ardta of asasinarea Capita.
milui p’a fost - ca sé folosim o expresie a lui Talleyrami - »nu ued
© crim&, dar 54 0 greseald", Dup& instaurarea tiraniei bolgevice {n
Roménia 91 consolidarea ei prin carenta naliatilor firegti" de care
Se lementeaz& acum politicienii nostri, acest Py Comnen nu scapé nicd f
O,goazte ca sk-g4 strecoare veninul fmpotriva Cépitanulul 91 a Wigcd-
vii Legionare. 2 i
In serierile sale ,Sugserimenti per la Pace" (21945) $1 wI Res-
Ponsabili” (1949) colcAie insinudrile {mpotriva Wigoarii ,fruct hibrid
de netionalsocialism gi bolgevism" (I Rss, Page 205) cére »primea de
afard inspiratii 91 subsidil” pontru ya consema Rominia 1oect de
mfiini 91 de picioare Germaniei" (Suz, erimenti, pag 132-144) ,instau-
rénd dictatura teroarei de marca hitleriané in toat&% Jara" gi
turénd toate experientele, toate valorile gi toate personalitat: mat
autentice" (1d. pag. 176). _ = 2
Aceast&-,ura instinctivd" {mpinge aceastd spore de oameni si
fncerce, dup& asasinarea fizicd gi asasinarea moralé a Cépitanulyi pre-
zentaniu-l oa uml care ,primea oreo atee gi subsidii din afar" spre
fnld-
ie
a-g1 aservi fara. Documenteje, secrete) germane vin sh arate cat de
mare este infamia acestor ,stérpituri morale" roliticianiste. Dar i?
acelag timp se poate apreoia cat de mit au alunecat acei legionard
cari se simt miguliti cand fao anturdj 91 tin trena aceste1 ,Excelen=
Fee eens excetat prin pornizes oarbi’ tmpotriva Capitanulud "94 a lt
o&rii Legionare. Sunt fapte care m pot fi trecute cu vederea.
__INTERNE
Ssarelevat 91 ou alt prilej, mumai informexea camarazilor, of 91m,
boldirea lor la o activitate fn cercurile in care se gasesc, inbosrat
= coordonaté din aceleagi ginduri. $'a pastrat “un Caracter mai int:
ntre legionari, tocmai spre a putea discute mai deschis problemele
noastre specifice care nu prezinté interes pentru nelegionari, Pentra
potele de interes general s'a pus menfiunea ,difuzabil”, Aceasta mi
fneeamaé of gandurile din celelalte note n'ar f4 difuzebile, Pentru ale
ins& ge las& litertatea fieckrui legionar, sdat’ informat s& le folo
seasc& tn fmprejurfrile specifice fn care se aflA, asa cum tre
spre @ servi la promovarea intereselor legionare sai nationale,
2) ,Loctiitorul Cpitanulwi". In nota No.5 a Documentulut s.
ret german No» 203 pe care l-am reprodus fn ,0rient&ri" (Septembr:
amintinduese de aresterea lui Ne Ionescu, i Se atribue calitates dé
spocyiitorul gefului Gareii de Fier, Codreanu" (stellvertreter des
Fiubrers der Eisernen Garde, Codream),. Fark fndoial&, cel care apfi-
cut nota a comis o eroare, ‘Nae Ionzscd a fost un sinctr g1 mare prie+
ten wdin vremri grele" al ligchrii Legionare. Dar niciodat& nia |=
avut"aceasta calltste> Mai milt: 1 proecta nofiunsa de legii -3-
109
i “to lumin& at&t we purd fncdt nu se considera vrednic de a ff chiar
2" plu legionar. Ca unul care trecuse prin ylumea veche" unde péstra fn-
® 4 mite legituri, el se considera © yun yom patat" gi mirturisea fn
at ee acest lucru toomai spre a p&lmi cu pilda lui atdtia ari —
idgti_care-dadeau din coate spre a-9i face loc fn primele randuri, fn
oc s& se’tin&. ype linia a doua" cum recomanda Capitanul.
& 3) Accesul_fn USA. Imigrarea refugiatilor europeni fn U.SeA. a
0:
st supusé pe angi normele obignuite $i unor disoriminari politice.
it timp dup& rasboiu, cand influenta ,clicei" filocomuniste. a lui
Poosevelt, formaté fn general de Evrei oa Alger His, Frankfurter, etc.,
tera ino& dominant’, a fost interzis accesul ssa sisclos elemente ,fas-
eiste", adicd a tuturor acelora care luptaser& fmpotriva comunistilor
gi criptocomunigtilor fn Europa. In schimb, porfile au fost larg des-
Ghise pentru asa zigii ,antifascigti" care fn marea lor majoritate na
‘rau decdt comnisti camflati, Bin cauza aceasta se cregeu aneort
| situatit parsdoxaie oxgle paéné 1a absurd : elemente nationaliste a okror
«3 jolaborare era céutat& pentru actiuni anticomuniste de fncredere fn
ope, exau ydiscriminate" 91 considerate ,indezirabile" cand trebuiau
imigreze tn USA. Situajia s'a schimbat tntrucAtva numal cAnd sta
‘\PGonstatat of elenentele wantifasciste" furnizau gi cei mai tnvete~
“ii spiono sovietioi in frunte cu aceia care au furat secretul atomic.
ate pentru contracararea influentei acestora unele cercuri americane
dragoste de fara lor au reugit si fnlSture discriminarile absurde
gi mite elemente nationaliste ‘au putut intra fn USA. Din enumite
nrespingeri" de imigrare in USA fécute fn ultimil timp rezulté of ve-
\ ghea clica a criptocomunistilor sau a ncoexistentialistilor" fnoepe sk
aibaé cuvdnt hotirftor fn legiturd ou agcesul fn USA. Se revine de fapt
» der la situajia absurdd de imediat dupd rastoiu. Poate indirect, adic&
féri gtirea cerourilor superioare ou xyagpundere. Nu este exclus si se
fi creiat situatia redat& de zicala nVoda da. gi Hanow ba". Deaceea tre~
hue relevat oriunie este necesar absurdul ce se creeaza, denunt&nd noi-
Scriminari tot ca o actiune de demoralizare,a criptocomnigtilor.
4) Primejdia fariseismiui. Se verific& istoriceste c& mai toa-
edintele adanci, care cer $inuta Severa, au degenerat fn perioade-
oboseal&, prin partea forrald tn farisgism. Acest fenomen al fa-
. Seismilui poate rezulta gi dintr'o tendinté a omului de a evita marie
le ineordari. ee el simleaz& formal (exterior) un» ideal pe ca-
76 poate {1 caer gau din snobism) far& a fncerca sk aid% tensiunea
interioard, adicé trdirea lui,
Migcinile politice, care au ca baz& Gredinta, pot fi péndite de
| acbast% primejdie a fariseismului, dup& cum cele care au la bag& con-
ceptii materialiste ecad adesea tn cinism. igcarea Legionaré, fiind
un organism fysufletit de o mare eredinja, tn virtutea aceleagi legi
_ risc& si ea s& fie amenintataé de prime jdia fariseismlui. Deaceea se
impun mgsuri preventive, de combatere a acestui fenomen ustilior Se
eredinta adevarati.
i Mantuitorul nostru Isus Cristos a biciuit fx8 crutare fariseis—
“mil fiinicd vedea c& sub aceasta forma se insinuiazé mai bine satana,
pocrizia, dupé conceptia legionar&, este cel mai detestabil vitiu 91
geodat& cel mai primejdios. Mai’ mit chiar decdt raul_fn sine ,fiind-
Perk pegiziat are 0 pozdtie proprie pe care o posi ouncdgté sf decd,
wferd posibilitatea de combatere; pe cénd réul camflat fn hainele
“qirtutii m pumai c& pangareste aceste virtuti, dar amigeste, derutea-
Mi 51 oleting 0 credingé din teyelii. Ravagiilé fariseismilui sunt gom-
* Plecte atunci cand se acceptdé faré nici un fel de jend s& se duck 9
existentaé pe doud planuri diametral opuse: una de circumstan$% spe.
Hapiioess, prin simlarea unei credinje pure si neprihanite ,respectand |
ee _
nnn ae
ar
meticulos fntreg ritualul, gi alta reald gi meschind strabituta de
duhuk Gel mai necurat. ;
In viata legionar&, aceasta ar fi dacd tn gedintade cuib se
vorbeste de dragoste, camaraderie, coréctitidine, ete.: iar afaré's'ads
Proprga ura, denigrarea.camaradului, sau alté incorectitudini. Preve-
nirea unui asemenea spectacol oribil este o datorie elementars pentru
orive legiopar. 1ijlocul cel mai eficace este sinceritatea fai de
aljii gi fat& de tine fnsuti. In raport cu camarazil : spovedania.Dack
urmarim fiptele, pildele 94 scrisul Capitenulut, vedem of farmeowl lui
cel mai oublin £1 da note ginceritiii. Para sitcoritate mu poste exice
ta viati legionar’. Dacd fn legionar dragostea este sursa de for a
PL organism, Sinceritatea forneaza farantia profilexiel sale.
Lipsa de sinceritate Tuce la ‘ormalism 91 anchilozare. Seva isvoraéta
din panotpitte inijiale fnceteazd de a alimenta orgenismil gi ecesta
Gegenereaza , Sinceritetea (m fn gensul de inoleganté, brutelitete sau
obrésnicio) fat& de lumea din afar& 91 fati de tine insugi, este una
din formele mai expresive ale eroismlui. Numai ea, prin ténsiunea ce
0 creeazé, prin confruntarea facut& la fieoare pas, intre faptele de
toate zilele $i marile teluri peoneres fy poate da o adevarataé tra-
ire legionard. $1 orice biruinté fnregistratS singer po acest plat
‘aduce 91 bucurie jegionara. (In climétul sincorithyia nu se poate ffq: —
firipa nici un fel de Tagitate, mai ales cea morala care este isvorul
mingiunid; ge evith meschinirilie 91 se offlegte Intrigs. Sinceritatea
aduce lumina tn toate cutele sufletului gi f1 purifioa, -dup% cum dra-
gostea 11 ‘fno&lzegte. Prin sinceritate tntre camarazi ge pot arde
toate rezidurile resentimentelor sedimentate de inerentele necazuri ale
viefii. Legganamil purifioat 1 ugurat simte impulsul de a se avanta
cy.mad milté ardoare tn: permanenta lupt& legionard. Fariseisml oaria-
28 edificiul lexionar, sinceritatea #1 cimenteazd. Camerazi, oultivats
sinceritatea !
a
1) Succesiunea fn Vatican. Benedetto Crece care era un glaic"
II - QRTENTART EXTERNE
| fnveterat, scria cd ,Papatul mi cste altceva decdt vechiul imperiu ro-
man supravietuit in forma teocrattoa". Desigur aceastd caracterizare
pAc&tuegte mai ales prin unilateralitatea ei. Totugi ea evidentiaza
considerabila influent& pe care o exercitA Vaticanul gi pe planul poli-
tic. Deaceea moartea lui Papa Pius al XTI-lea 31 maj ales succesiunea
lui, prgocupé intreaga opinie publick mondial. cu toaté traditia ed
milenaré din care rezulta impresionantul ei calm fn judecarea evenimen-
telor, totugi nici Biserica Romano-Catolicd mu se poate sustrage fri-
nintérilor carg agith omenirea fn actuala fazd istorick, fréminthri oa-
re impun adaptéri si ajustaéri rapide pe toate planurile’ Tendintele
contradictorii, pe deoparte de ancorare vartoas&é ‘{n traditie, iar pe
de glt& parte de avantare pe incerta ,oale a modernizdrii" a. jung uneori
pand la orispare. Caracteristic apare faptul, of jargonul ,democratic-
progresist" fals in esenta lui, a fficeput s& fie’ adoptat gi tn
desbaterea problemet succesiunli fn Vatican. Ju numai presa laic&
dar gi cea catolicd, fncergind s& caracterizeze poz: 78 diferitilor
Cardinali ,papabili" (adicd ou semne de a fi alegi pay foloseste
termeni de ,st4nga", ,dreapta", ,centru", ,contru-st nga"; etce Infrigorarea ce se depune fn pronostiourd araté of tn echilibrul
sau dezichilibrul fortelor moniiale, orjentarga viitorului Papa va
avea o greutate apreciabild. Este adevarat cA Papa'm are la dispozis‘|
tie ,Diviziile de soldati" pe care le ironiza Stalin. Dar dispune -de’
divizii spirituale" care fn mite $ari si-au aie expresie politica
in partidele de inspirayie orogtind, care joaca un rol de prim ordin
in conducerea mitor state din lymea libera.
Dealtfel importanja orientérii unui Papd care, cum se stje,
are cuvént hot&rftor In’ Conducerea noulud complex al Bisericii ‘Roma-
no-Cetolice, rezulté din activitatea lui Pius al XII-lea. S’a spus o&
meritul principal al defunctului Pap& a. fost o& a »adus biserioa 2
ragul modernitatii, fmpacifd-o fn mod definitiv 91 © revecenat oe
lemooratia 3:
ieee one Av
eschizandu-i noi orizonturt", Poate pentru a fi ,in
fmpdcat cu democra}ia ,actuald", care cum se gtie,...|
este dominaté de conceptia laicd, a trebuit si ’pund pe acelag ‘plan
atét ,fascismil" o&t 51 ,comunisml" cu toate of primi ca finalitate
avea conservarea valorilor TS pe cénd seoundul n&ruirea agezd--
rit ofegeine F me. Preyul nei astfel de fmpdcdri tnd a fost oxtinierea
tiranied bolgevice pani fn inima Europed. Relevim acest lucru’ chre
ar; parea fn disonanté cu panegiricile de circumstanté sau interes»
sate pentrucd gi acum calul de bataie al anumitei prese de mare tizaj
este ymodernitatea viitorului Papa".
Perspectiva de a fi considerat de stAnga sau progresist tnoepe
chiar s% seduod vanitatea unor »papabili". ai cu un Papd -,pro-
gresist" se poate mai ugor ajunge la ,coexistenfa” ou Anticrist!” Ca
manevré, presa commist& se insinuiaza pe dowd pozifii tn sparengé
contredictorid : Cere un Papk yprogresist” spre a reminta 1a tradi-
$4a feudelisté gi a tine pasul istorjei"; sau un ,Pap& yolisiosy care
Fe eegceUpe Ge cele sufletegti 94 6h mifack politio’", adiod sé
lase cAmp liver religiei marxistel Primejdia este deci mare, at&t pe
plan eregtin oft gh po plan xomAneso, fiiniod Biserica Romano ~ Ca-
tolicd prin orgapiza}ia ef exemplard ‘este ultiml bastion pe plan
mondial pentru stévilirea materialismului.ateu,
Deaceea intreaga lume cregtin& agteaptd un mare Papk yre-
ligios", animator al credinjei crestine cere sa fie pe deplin oon-
vins of fn actuala fazd istoricd este angajaté o luptk pe via-
+8 gi Be moarte »intre doud lumi" (lumea cregtink g1 cea anti-
ered ) care m pot coexista
2) Einantarea Bolgevismlui.
Istoricul englez Alan koorhgad a publicat recent o carte inti-
tulaté ,Revolujia rus&" sprijinit& pe dooumente inedite strdnse ou
deosebire din arhivele germane dup& premeiices regimlui nazist.
Din aceste documente regulté c& Guvernul german din timpul
Kaiser-ului, pentru a scoate din lupt& Rusia tarist& gi a-si Seen
trupele depe frontul oriental, a finantat Ravolugia olgeviod ou
50 de milioane de marci. Mai darnicd au fost ca intotdeauna ,America-
nii" care pentru sustinerea guvernului revolutionar, au cheltuit
325 milioane. .
Pentru respectarea adevarului trebue s& precizim of aga
zigii ,americani"® sunt in realitate Evrei din America fn frunte
ou Bancherii Loeb & Comp., Warburg, etoe = —S*
x
“t
le oer ~ vee
Poate dup& yratiunea de stat" calculul conducktorilor ger-
mari de atuned s& £4 pérut just, In perspectiva timpului tnsk apare 4
Sregit fiimic& lovitura cea mai mare a primit~o germanisml tocmai
' dela dracii avortati de aceasti revolujie animat& de duhul lui
Anticrist. ,Amoralitatea" in Politio& deci se pl&tegte. Poate ou
fnt@rziere, dar se plategte scump, Acest fapt ne faco sk ne amintim
o&t& dreptate are C&pitamil cand fixfind liniile spirituale ale
unvi conducétor mentioneaz% 1a punctul IX ,Constiintaé obiectivelor
drepte 31 morale §4 a mijloacelor lotale" far& de care ym exist
biruingd s& diimiasok" (PyL. pag. 245). +
Ct pravegte pe finantatorii »Evrei americani" m se poate spu-
ne of ita ajuns Nemesis oum 4-ar fi ajuns pe fratii lor de dincolo
‘de -cortina de fier, dack problema persecutiilor mu este o n&scovire
pentru diversiune, Hi contimés @ sustine bolgevisml. Pleiada de
spiont atomici sau de alt{ naturk- tn Occident constitue o dovadk.
Perspective ,istoriei" fns% xm se opregte aici, Finantarea ,Bejboj-
micdlor" este un act care m-1 -darti Dumnezeuj'
$41 seme au fnceput s& se arate, a
ff 269 xy
a
| 169/82483
Auswirtige Ant.
Telegramn
266 vom 4412. Bukarest,den 4,Dezember 1938
dnkuntt: 4 PefciBer 20 hr
Aussenninister Comnen bat in Abwesenheit des zur Wahl nach Konstanza ge=
fahrenen Geschtiftstriigers mich heute Sonntag au sich und mittedlte,Haltung deut-
‘scher Presse namentlich Angriff, Nachtausgabe, Berliner Tageblatt gu Vorgehen ge~
- gen Eiserne Garde (1) habe in Runiinien grdsste Bestiiraung hervorgerufen, Hinwies
‘suf Ausdriicke wie“Messenmora, Zerfall des Landes, Sieg Judas. Auf dicse Einmischung
jin interne Verhilinisse sei grosse Rickwirkung bed Regicrung und BovOlkerung au
ervarten, munal hicrin Best&tigang Verdachts Unterstiitzung Garde durch uns er~
Jblickt wirde. Hinguftigte, Stellung hoher Persénlichkeiten, die fiir Zusammenarbeit
mit Deutschland eingetreten seien, wie auch seine eigene, werde durch Haltung und
j) Ton unserer Presse dusserst erschwert. Aussenninister erbat beschlounigte Weiter-
| leitung seines Wunsches auf Abstellung Presse, Zusagte Weitergabe nach Hinweis,
" Riickschliisse aus Anlass Anteilnahme an tragischem Tod auf Unterstiitzung Garde. sel
| abwegig.
KLUGKIST
q 1) Am 30. November wurden Codreanu und 13 Mitglieder der Zisernen Garde auf
den Transport von cinom Geffngnds zu einom anderen angoblich auf der Flucht ery
Schossen, In seinem Telegranm hicrmu (169/82482) ompfahl Fabricius vorsichtige Be~
‘nandlung in der deutschen Presse. ots
Oot.
Oot,
ote
Oct.
Oots
Oots:
Oote
Dots
1938
1919
1938
1935
1956
1940
1957
1935:
2940 -
1940
1937
1923
1937
Octs 1937
Cote
Octe
ote
ote
Cote,
Octe
ots
Oote.
ote
Oct.
Cote
Oot.
Oct.
1937
1938
1940
1940
1932
1937
1924
1936
1924
1940
2940
‘1940
1938
TIT - PENTRU__ANINTIRE.
a ‘
= Vasile Cristosen trimite menoriu Regelui Carol cerdnd
incetaroa prigoanei.
= Cipitanul se Gnrolcast in ,Garda Congtiintel Nationale”
de sub conducerea muncitorului Pancu.
= A doua reorganizare a Comandamentului legionar de pri-\
goantte i
~ Aparo la Cluj revista ,@lasul Striimogesc" condusti de
Cat. .Leg. Ion Banee.
- Apare Pentru Legioneri".
= Punorea fn functiune a ,Ajutorului Legionar” sub con-
@ucerea D-lui Cdt. al Buned Vestiri [lie Girncatie
= CUpitanul incugurcazt consumul logionar Obor.
= Patriarhul Miron Cristea interzice munca legionarilor
pentru biserici.
= Revizuirea procesului Cépitenului.
= Mare nanifestattie legionari in Capital.
= CMpitenul formileazi cele 10 porunci ale comerqului
legions. “
~- Arostarca nonbrilor Complotului Studentese : Cipitanul,
Ton Mota, Corncliu Georgescu, Tudose Popescu, Radu Mi-
ronoviel, Dragog Nicolae gi Vernichescu. Tlie Garneaté
sta prodat de bun vole la 22 Oot. 1925+
Moartoa Generelului Cantacusinos
= Inginerul Gh, Climo este proclanat gof a1 Partidulut
wfotul pentru Jari".
- Tribunelul Bragov: condemn pe conducitorii Congresulud
studenjeso dela TMrgu Mureg.
= Mex. Cantacuzino lanseaz& un manifest prin care core
revimuirea procesului Cpitanuluis
+ Reapare ,Libertatea!.
= Reapare ,Cuvantul".
= Apare revista Am". .
= Capitanul inaugureaz’ pensiunea logionars dela Prodeal.
C&pitanal pedepseste, pe Manoiu,Prefectul Tagului.
Infiintarca Corpului luricitorese Legionar sub conduce-
rea Ingincrului Gh, C lime.
=
Вам также может понравиться
- Buna Vestire Anul I, Nr. 115, 16 Iulie 1937Документ6 страницBuna Vestire Anul I, Nr. 115, 16 Iulie 1937remus13Оценок пока нет
- Buna Vestire Anul I, Nr. 113, 14 Iulie 1937Документ6 страницBuna Vestire Anul I, Nr. 113, 14 Iulie 1937remus13100% (1)
- Buna Vestire Anul I, Nr. 114, 15 Iulie 1937Документ6 страницBuna Vestire Anul I, Nr. 114, 15 Iulie 1937remus13Оценок пока нет
- Cuvantul in Exil Nr. 10, Martie 1963Документ4 страницыCuvantul in Exil Nr. 10, Martie 1963remus13Оценок пока нет
- Revista Bucovinei Anul II, Nr. 7, Iulie 1943Документ29 страницRevista Bucovinei Anul II, Nr. 7, Iulie 1943remus13100% (1)
- Revista Bucovinei Anul II, Nr. 6, Iunie 1943Документ33 страницыRevista Bucovinei Anul II, Nr. 6, Iunie 1943remus13100% (1)
- Cuvantul Romanesc Anul 4, Nr. 34, Feb. 1979Документ28 страницCuvantul Romanesc Anul 4, Nr. 34, Feb. 1979remus13Оценок пока нет
- Neculai Totu - Diverse Materiale de ArhivaДокумент53 страницыNeculai Totu - Diverse Materiale de Arhivaremus13100% (3)
- Convorbiri Literare Anul LXXV, Nr. 3-4, Martie - Aprilie 1942Документ132 страницыConvorbiri Literare Anul LXXV, Nr. 3-4, Martie - Aprilie 1942remus13100% (1)
- Insemnari Sociologice Anul II, Nr. 11, Februarie 1937Документ43 страницыInsemnari Sociologice Anul II, Nr. 11, Februarie 1937remus13100% (1)
- Convorbiri Literare Anul LXXVII, Nr. 3, Martie 1944Документ140 страницConvorbiri Literare Anul LXXVII, Nr. 3, Martie 1944remus13Оценок пока нет
- Convorbiri Literare Anul LXXIV, Nr. 7, Iulie 1941Документ244 страницыConvorbiri Literare Anul LXXIV, Nr. 7, Iulie 1941remus13100% (3)
- Vianor Bendescu - Vasile Posteuca Bibliografie - 1982Документ11 страницVianor Bendescu - Vasile Posteuca Bibliografie - 1982remus13Оценок пока нет
