ORIENTARI PENTRU LEGIONARI No. 14 ERDING/BAVARTA Noembrie 1958. Se fmplineso fn curdnd dou decenii decind au fest asasinati migolegte Ciipita- mul, Nicadordi gi Decemvriii. Aceast& orim& executaté de organele de stat poarti pee cetea degenerescen{ii gi decadentei contimporanes Scelerat a fost regele Carol al II-lea, care a plinuit-o , Infirm moral gi fizic, a fost Clilinescu care a executatea, Degenerate au fost ,democratiile" care au sugerateoy . Blestema{4 au fost prelatii care au dcoperiteo, Neloiali eu fost ynazi-fascigtii" care au térguit-o, Desechilibrat a fost impostorul dela conducerea Migoairti eare a inlesnit-«, TMmoraté a fost atitudinea acelora care n'eu aprobet=0. "Pentru toati aceasti decandeté umend se ispiigegté ast&isi - ea o pedeapsii eo- Feosek ~ anarnic, Stipin pe mare parte Gin Turops gf Ala, Antiorist tirantzcaca "gf amenint’’ grav oregtinitateas _ Pe fondul acesta sunbru se proecteast tot mai uriagii figura: moralé @ Cdpitanu- Jut, Viziunile gi previziunile lui, ca omde conceptie 51 actiune, au fost confirmate de evenimente, Iupta ,Sntre dou lumi" apare astizi claré pentru oricine vrea sa vadt. wRealigtii" infumreti de alti dati, dact n'au fost strivifi de tivilugul belgevic, stau buimiici {i gi neputineiogi in fata catacliemiui aneniniitors $1 deck sunt de bu- nti oredint, trebe si recunoascii, nu numai dreptatea Cipitanului, dar gi drum sal- 5 vator pe toate planurile indicat de Migcarea lui. 0 diruinté temeinigi fmpotriva lui “Anticrist nunai pe aceasti cale poate veni : si se afirme deci, primatul spiritulut asupre materiels st se ropwiiene smoraliomul in politicky si se feo din morala 94 agostea cregtini motorul principal pentru insufletirea vietii publice gi private. in ea sii ce fack sintesa ylibertétii" of yautoritayii", aducind ordine gi pace in suflete, intre oameni gi intre popoare. , Cu asemonea valen{e euperioare, credinja legignart nu numai ci tire pasul is- ied, dar poate constitui gi un far de orientare in aceste sile intunecate, S& o mirturisin deci cu tirie, o¥iunde ne-a aruncat destinul, pentru binele gctrii, « Neamului gi a intregei Cregtinitatis tCRIMA DB STAT. (Cuma fost asasinat Cépitam) . 1). Deolaratia maiorului Dinulescu. y.sIntr'o zi am fost chemat de citre fogtul Pregedinte de Con- siliu, Clinescu, In’cabinetul lui de‘lucru se gdsea i Generalul Ben- gliu, comendantul Jandarmeriei. CAlinesou mi-a declarat atunci c&, pen- — tru motive politice, Codreanu $i 13 adep}i ai lui. trebuiau sa fie ucigds aceasta ar fi fost $i dorinta Regelui. In ziua de 29 Noembrie 1938, ia orele 1Q seara, Codreanu $1 camarazii lui au fost scogi din inchisoarea de la Rémnicul-Sarat, unde erau fnchigi si au fost pugi fntr'un camion. Yegionarii au fost -puyt fn aga fel cash poat& vedea numa: fnainte, fin fn acelag timp legati cu bratele le spate. Ei nu puteau face nici cea” mai mic& migcare; erau chiar constrangi s& stea continuu cu capul fn s1 Inapoia figcdruia din ei st&tea céte un jandarm, Eu m'am agczat _ léngé gofer.. Se céldtorea pe soseaya dintre Ploegti $i Bucuresti, cand - fn zorii zilei de 30 Noembrie, dupd ce am dat semmalul fixat, cu’ lan- terna - jgndarmii aw scos din buzunare o sfoara (frénghie), pe care au stréns-o in jurul g@tului legionarului ce statea fn fata fleckruia din- tre et; Ip felul acesta, Coireanu 91 ce4 13 camrasi af lui sy fost su- grumati, fn timp ce magina f93 continua drum fn plina vitezd. Putin timp dup& aceea, am agens 1a Buoureg $i, de unde neem fndreptat’ catre fortul de la Jilava, in interiorul c&riia era s&paté, deja de trei zile, © groapé mare. Dup& ce camionul a intrat fn Fort, asupra cadavrelor | strangulatilor s'a tras - in urma ordinului primit de la Prim-procurortil militar, Col. Zeciu - cfte un foc de revolver sau de pusc&; apoi un medic militar constat& moartea tuturor legionarilor transportasi de noi. Cadavrele au fost arungate fn groapé. Eu imediat am declarat ce- lor 14 pene e& ceeace ficuserd fusese disvus de cdtre Cuxtea Mar= a gi_c& a fost o datorie patrioticé paeereeta S'a aruncat p&mant n groapé; tns4 a doua zi cadavrele au fost desgropate g2 purtate fn- trio alté groapd. Asupra lor s'a varsat multe sticle de acid sulfuric, apoi au fost acoperite cu pdmant, iar deasupra s'a turnat o placa grea de ciment..Jandarmii, degi involuntar, au trebuit s& iscaloascA actele de deces, in care se spunea cd cei 14 legionari ay fost impyscati pen- tryo& fncercaser&é s& fugi de sub escorté. Fiecare jandarm a fost ras- platit ou 20-000 de leds...” : 2). Ginioul cpmunicat al autoritétilor statului In noaptea de 29-30 Noembrie or. s'a facut condamati de 1a fnchisoarea R.~Sdrat la Bucuregti-Jilava, In dreptul p&durii ce corespunde km.30 depe soseatia Ploegti-Bucures la orele 5, automohitele au fost atacate cu impugcaturi de necunosouti care au GispBrut gi $n acel moment, transfera}ii profitaénd de faptul ca tran- sportul se facea {n automobile es tip jandarmi, deschise pe timp de nodpte cu ceatS deasd, au s&rit din magizi, indreptAndu-s> on vadi- ta intenjic de a dispare in padure. Jandarmii dupa soma}iile legale, au fhout uz de arm’. Au fost impugceayi :. Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la zece ani muncd silnic& $i gase. ani interdictie. Constantinescu WN: ae nica Ion, Belimace Doru, autor! 1 asasinatului comis asupra lui Duca, condamati la muncd silnic& pe viata. Caratdnase Ion, Bozdntan nsfer de deni Aa adIosif, Curc’ Stefan, Pele Ion, State Gr. Ion, Atanasiu.Ion, . Bogdan Gavril%, Vlad Redu, autorji asasinatula: coms asupra lui Vihail Ste= leseu, condatnayi la mod silnicd pe v:a5d. Georgescu Stefan; Tranda- fir Ioan, condamati la céte zeco ani mundi silnicd, pentru aésesinat asupra lui Stelescu. ig e Atat parchetul rilitar al corpulu! II armath, pe teritoriul: ok- ruia s'a intamplat cagul, cAt gi’ parohetui civil,fiind tngtiinjate,au venit la faja locului $i au constatat fn mod oficial moartea celor nu- mifi mai sus, de cétre medic,prin fncheere de proces-verbal. z A autorizat inmormantarea cadavrelor, rém&nfnd mai departe tn cercetarea cazulu Comandomentul militar, dupd propunerea parchetului $i ypentru motive de ordine publicd, a aprobat ca {amormAntarea s& se fack la subcentrul militar Jilava, fapt ce s'a executat fn dimineata gilei de 30 Noembrie a.ce prin fngrijirea inchisoarei militare Jilava! 3). Qum_s'a ajuns la:crim’. Desigur spafiul ‘vestrans al acestui buletin nu fngiduie trata- rea detailate a acestei probleme. Deaceea {fn paginile ce urmeazd ne vom mirgini 5i reproduce unele extrase din colectia de documente se- crete germane, amintita {n numerele precedente, care s& lamureasod pe- rioada premergdtoare crimei ( cAlatoria lu‘, Carol al II-lea la Londra, Paris gi Berchtesgaden.) Z * F&rd fndoiala orima fupotrive c&pitanului a fost clocit® de mult de fortele intunericului. Incd din timpul studenfie el a presintit-o gia prezis-o in repetate ranauri. S'a hotarft fnfiptuirea ei imediat . ge curentul legionaz a fnceput s& devind irezistibil. Complotul Ste- lescu, fncergarea de otrdvire denuntat4 de. Cristian Leu, say de. asasi-- nat denuntaté de Generalul Sichitiu 31 Bmilian, etc., araté precis intentiile criminale ale dugmanilor MigoSrii. Z 7 Cand toate acestea au eguat, Carol, instigat de Lupeasca 91 oli ca de afacerigti evrei interni gi externi, s'a hotdrft s& pageasc& di-” rect la crima prin organele de stat. Lovitura de stat din Februerie 1958 avea ca scop principal exterminarea Capitanului g1°a Migcdrii sa- ie. Célaul a fost ales {a persoana.lui Armend CAlinescu. Abia cfnd aceste intentii de represiune sAngeroas& au aparut clare, ,aliatii firegti" au agreat vizita lui caxoe tn eapitalele lor. Aceast& vizita trebuia s& constitue tn acelag timp un alibi pentru Re- gele asasin {ntrucdt se proeotase ca faptul s& se fntémple itn absenta lui din faré. Singurul eleyent necunoscut: era reactiunea national-soci- alist&.. $i vizita ,discret&" a lui-Carol la Hitler pare s& fi avut - mai mit decAt orice alt& problemi - un caracter de sondare, > In legdtura cu conversatia Carol - Hitler referftor Ia Capitan gi Migcarea Legionard. aflaté fn plin& prigoan&, au circulat dowd ver- Sjuni. Una redaté de. oameni informa$i ca Pamfil qetoarn care avea le- géturi: stranse la Palat : In timpul conversatied - sorie Soicaru. ~ Regele Carol reprogeaz& lui Hitler simpatia Guvernului German pentru Garda de Fier. Contestand, Hitler a facut elogiul Migo&rii si gi-a ex- primat stima sa fata de valoarea politica a lui Corneliu ¢ reanu,ard- tandu-gi surprindexea o% Regele nu fnjelege sd se sprijine pe tinéret, gare reprezini:d viitorul J&rii. Regele ropliod c& nu admite ingerinte in pele aee internd roméneascA gi amAnici s8'au retrangat pe pozitii- le lor". (Pax americana o pax sovietica)» Gealalta versiune sta relevat cu ocacia judeckrii procesului in- tentat de comunigti Maregalului Antonescu : A venit vorba acolo - serie 2iaral malul" din 7 Maiu 1946 - despre ,echilibrul politic". Hitler aducea ‘ba pe ocolite de Codreasu si Cuza gi fn toiul disau- tiei, Hitler sp c& el nu cere nici o Die fn jocul politic8 [ee intern al Romfniei, dar ci are irpresia c& acel joc mu ctioneagdé normal. Precizeazi : - ,nu cer nimic pentru aceste grupiri decat 1i- bertete de actiune. Asigur’ c& nu-le d& nici un sprijin, Nu vol. ins terveni niciodata pentru ele, - Niciodaté ? - fntreab& Carol. - ,VA dau cuvéntul meu de onoare cA niciodatéi" Din documentele germane secrete amintite rezult& {ns& o alt& versiune. In documentul 254 No. 33/25556-561 ,Aufzeichnung des Reiche- aussenministers. Unterredunc des Finrers mit dem Ruminisonen KOnig in Beisein des Reichsaussenvinisters, Berchtesgaden, o4-lov. 1930" Cista a ministrului de externe al “eichului. Convorbirea Fithrerului cu regele Romniei fn prezenja ministrului de externe al Reichului), se pot ci- ti urmatoarele : nDin partea regelui Roméniei s'a menfionat,la sfargitul conversatiei, ci anumite forte fn Romfnia incearc& s& turbure bunele relatii germano-romane. Pentru aceasta ar fi rAspunzator fn priml rand seful regional Conradi,care colaboreaz& cu toate elementele pe care Regele nu le doregte. El a rugat apoi pe Fithrer s4-1 destitue grabnic. wAceasta ar fi de dorit fn interesul stabilirii relatii- lor germano-romane. ‘ »Fiihrer-ul a dat ordin dup& aceea, ca s& chem pe Caon- -radi la Berlin. 5 nConversatia a durat aproape o or& gi jumitate gi a decurs fn mod amical." (Vezi Anexa Documentara. Nr.1.) Ya ‘doounentul 257 No. 2104/455847-852 din 1 Dec.1938 este. dat& ea anexé convorbirea Carol-Guring : ,Vermerk tiber die Unterredung des - acerca ioe eee eet Herrn Generalfeldmarschail mit Kini, i den 26. November von 14 Uhr so Uhr in leipzig (an der Mi- nisterialdirektor at_teiinanm). = Din acest document rezumat de Wohlthat extragem, referitor. 1: Migcarea Legionara, urmAtoarele : wRegele se plinse .de- activitatea d-lui Conradi fn Bu- curesti, c2ze a cautat totdéauna legéturi cu adversarii sai. Aceste elemente nu sunt cet&teni buni gi el trebue si se fn- toarcé fmpotriva lor. wla intrebarea feldmaregalului despre seful Garzii de fier,.Codreanu, yegele explicd; Codreanu nu se mai afla fn- tr'o min&,.ci trdeste sub paz& fntr'un ordgel. El a fncercat pe vremi si-1 atrag& pe Codreanu fn politica. A fost ins ou neputinta,deoarece nu-i un cap cu judecaté, ci si-a cl&dit mig- careape%influenta primitiva 91 fn parte misticd asupra mase- lor. El, regele, nu poate infelege de unde aceasti migcare $1 celelalie-cercuri extremiste ar fi clpStat ajutoaze, Pentru el e deasemenca greu sé fack deosebirea, ce este fn Germania par- tid sau guvern. * ‘ yFeldmaresalul a replicat c& nu este ugor pentru pér- sonalitatile competente ale politicii germane, s& fie orienta- te asupra tuturor evenimentelor. El ar fi rugat pe rege s&-1 adreseze lui direct plangerile.” (Vezi Anexa Documentara Wr-2.) Spre deosebire de conversatia avut& cu Hitler aci Carol face mai multe specificdri. Din ambele aceste conversa}ii cu conducttorii National-socialigti n'ar rezulta fns& - cel putin fn litera lor - con- firmarea celor doua versiuni amintite mai sus.=e s tig S S'ar putea ca convorbirea cu Hitler, rezumat& de von Ribbentrop 8&8 fi fost redaté prea sumar, dat fiind fnfumrarea acestui arogant . conducktor national-socialist de a considera prea nefinsemate preocu- parile pentru o »Miscare nafionalist&". Oricum, fn urma lor, Carol a plecat cu convingerea ci. yIsrele Reich National-Socialist" mr fnjelege 88 se auestece in treburile interne romfnegti. Aceasta era linia lor- Politic& inspirat& dealtfel de conceptia doctrinaré formiata ou ele nism de Rosenberg fn sensul de a considera o piece pentru expansiu- nea national-~socialista ,orice migcare nafionalista". * 2 ote Gooumentele reproduse in nuverele precedente rezult& clar c& aceasta orientaze a fost punctul cardinal al Ninistrului de Externe nazist. In completare reproducem Doc. 208 Nr. 3410/8014077 care este 0 telegrama din 9 Iunie 1938 a Secretarului de Stat Weizsdcker cftre Mi- nistrul Germaniei le Bucuresti, fn care se Precizeazd : REmane 1a aprecierea Dvs, ca la vreo ocazie ce vi se oferé sf arkta}i servieiilor roméneyti competente of nol nu am intretinut.cu Codreanu nici un fel. de relatii, cum de alt- fel - nu rezultaé nici din materialul prezentat la process wAfirmatii contrarii le vom considera ca luate din vant!; (Vezi originalul 1a pagina ,Ahexe Documentare” din ,ORTENTARI PENTRU W. 5 din August 1958, pag. 9.) Mai mit cu convingerea c% national-socialigtii nu se vor ames- teca fn treburile interne romfnegti, a plecat Caro spre Jari pentru a-5i pune fn aplicare planul criminal. Iar pentru risipirea fndoelilor pe care 1e-a mai avut, a venit - cum vom vedea ~ alibiul ou yteroris- ml legiona". Dupaé consumarea crimei, Hitler a avut, aga cum fnregistreazh di- feriji oameni Se cu care ‘a venit fn contact eggrt violente {mpo- triva lui Carol. In fata lui Ciano ya repetat de dou ori" - cum no- teaza acesta fn jurnalui-siu la 19 Sept.1939 - nea regele va pl&ti scuim asasinarea lui Codreanu". Aceste iegiri fns& porneau mai mult din rini- rea orgoliplui personal, fntruc&t crima s'a produs imediat dup tnt&l~ nivea avutaé ou el, Acest fapt, dac&’ nu era constderat oa o sfidare,fn- tarea vegéinines c& el ar fi dat ee liberd lui Carol, ou asigurarea fdcuté o& ny va intervent niciodaté fn afacerile interne romanegtiy Li= nia politica’ ofictalad fns% rimAne neschimbat®» Va prima caleulul mate- stial egoist. Cum serie Fabricius seoretarului de stat Woermann, la 3 Februarie 1939 (vezi Doc. 261, Nr. 1945/435605-606) : : vIntrucdt fn Orient relajiile econovice g1 buna lor des- Voltare depind intotdeauna de o atmosfera fn general favorabila, sperau ef (Francezii,Englezii §1 Polonezii), o&’ supdrarea-noa- str& din cauza cazului Codreanu se va etrrniza". t Speranta lor fns& s'a dovedit degarti, In ,Aufzeichm des Ge- sandten Clodius" 13 Decembrie 1958, dupa ce daserie oroneae or ae desgustul ce l-a starnit crima lui Caro: » analizeaz’ intensificarea re- lagiilor economice intre Romania 51 Germania, Sncheiand ou urmitoarea constatare : ninteresant este c& acea fncordare politico care sea nunta dupa omorfrea lui Codream,, fntre Gernenta 9 Romania mat degraba a foi tratativelor dec&t a stricat, fiindod guvermul vomin a avut, do bund seam’, mare grijX ca m Gumya sh aibé di- ferende ou Germania gi pe tarém economic"... ; (Doc. 264 ~ Nr. 2104/455839-843)120 - Pe Intr'adevir intreaga acjiune diplowatic& a lui Cayol al II-lea pentru {mbunarea Germaniei nagiste se va duce pe doud laturi : 1. Alibiul cu faptul c&,Garde de Fier in lipsa Regelui din Ja- x& a refnoceput lupta prin acte de teroare; din csuza aceasta statul a Yeactionat" si: : 2. Concesii oneroase pentru Romfni 51 cft mai avantajoase pen- tru Germani. Pentru a vedea mai’ bine tertipurile acestei tactice politicia- niste, redim mai jos.in extenso céteva documente diplomatice germane. In ,Politisoher Bericht” Doc. 275 No. 1945/435574-576, trimis la 19 Tanuarie 1939 Winisterului de Externe de cdétre finsarcinatul de. afaceri la Buouresti, Stelzer, se scrie urmatoarele : rVinistrul de Externe m'a’rugat ast&zi s& vin la el pen- tru a-mi face urmitoarea declaratie : wDin cerouri s'ar sf1 fdout la timpul lor afirmatii care fi vrut s& pund c&latoria regelui in Germania fn legatur& cu isurile luate 1a 70 Noembrie. Intruc&t el, Gafencu, este de pa~ rere c& aceste afirmatii apasd gi astazi nod asupra raportu- ¥ilor,germano-romine, a yorbit ou regele fn acest sens. Regele ‘- 4~a r&spuns la aceasta c& el nu avea cunostinyjé de eravitatea a giagies din Rominia {n timpul vizitei lui fn Germania. Deaceea conversayiile lui cy Fiihrerul $4 cu Varesalul Goring ¢1 nu «a avut posibilitatea s& discute misurile care se aratau nece- sare s& fie luate contra conducdtorilor Garzii de Fier. De abia dup&é intoarcerea sa fn Romfnia gi-a dat perfect seama de gra- vitatea situatiei. Guvernul’ar fi crezut ca se géseste in alter- nativa, sau A 1a masurile cele mai riguroase, sau sa fie, in- Sugi maturat:.El, regele, gira dat deci seama numai dup& fntoar~ pores, sf de situajia de nest&pAanit din Romnia gi potrivit ei a hotarft. : y sWinigtrul. de Externe a adaéugat ca regele vroia mai in- inot€t 88-1 fnsrcinéze s& faci aceasté comunicare la Berlin prin ambasada.de acoloe Gafencu a preferat totugi sd-mi facd aceasta declaratie el. fnsugi ca Winistru de Externe, Parerea sa perso~ mal& este cd Fihrerul 91 Cancelarul continua sa persiste fn prejudecdti fa}é de Romfinia datorité evenimentelor din 30 No- ‘sembrie, care ar fi privite {ntr!un yraport tragic" cu vizita ss. regelud, Bl vrea fn orice caz s& contribue la clarificarea si- tuatiel. Declaratia regelui este,pentru el, in afara de orice .suspiciune. £1 fnsugi, Gafeneu, desi‘ national-taranist $i nea- partinand . guverpului, ‘s*a pus tatugi la cdepostyie ca 8a aju- te la salvarea }arii. Impresia sa, pe care el a ayut-o de: cu- rand la gurile Dundrii, este of 4.fn popor existd puternice curente care sunt lamurite asupra gravita}il situatiei g: o- fi gata s& serveascd Patriei. Aga dupa cum este fals sa se ta- ca mands Fiihferul gi Cancelarul Peichului résounzStor de eve- nimentele de¥a 30 Noembrie,aga cum fac unele cercuri “iresponsa- pile, tot asa de ¢regit este si se fach afirmatia cé Prarta,An- Gligsau chiar Rusia an avut' vre-un amestec {n aceast’ chesti- Nines" Francezii-nuar fi stiut absolut nimic de aceste m&suri. ‘ {Am avut:impresia o& declaratiile Winistrului de Externg care vorbit insistent si evident cu intentia de a mi cony: de seriozitatea gi sinceritatea vorx>elor sale, stau in legétu: eu-exptinerea pe cave mi-a f&cut-o Dl. Cormen imediat fnainte de plecarea sa la Roma. Pe cfnd fnsa Dl.‘ Petrescu-Comnen a prezen- tat: mai malt ca personal puhctul de vedere exprimat fat&de mi- ,ne,Gafencu a avut. fnsSrcinarea expres’ a regelui de a conunica aceasta guvernului Roichului oficial prin mine.'- Stelzer. (Vezi Anexa Documentara noe)-7- 121 Aceeasi declaratie repet& Gafencu gi Mi ui. plenipoten~ ¥iar Fabricius, cum rezulti din raportul acestuia catre Ministerul de Externe Doc. 280 No. 1945/435586~.587 din 2 Februarie 1939 : wkinistrul de Externe Gafenou m'a rugat s& vin la el imediat dupa sosirea mea gi tnainte ge plecarea sa la Bel- grad, §i mi-a repetct asigurarea data deja fnsdrcinatului de afaceri, c& regele si guvernul RomAnioi doresc sincer sk Ggnlucreze ou Germeria. I-am expliact, cum am facut deja fa- $4 de fnaintagul sau in serviciu, Commen, dece evenimentele dela sfargisul lui Noembric, imediat dupa vizita regelui la Berghof, au trebuit s& provoace o serioasa indispozifie fn Germania. Ei lasa impresia oA ru respinge interpretarea noa- stra, a contestat insd influenta jidoveascd. Garda de . fier a reluat,in absenja regelui, lupta prin acte de teroare.Sta- tul a reactionat la aceasta. In lupta contra vechilor parla- mentar: ce 91 contre national-$4ranistului Tuliu Maniu gi a jiberalulu: Dinu Bratianu po dcoparte, §i contra Garzii de Fier pe de alta, guvernu. a ramas victorios. Din picate a curs sange, fnsi numa: dupaéce Garda a fnceput cu aceasta. Gafencu crede cé guvernul réméne stabil $i c& Frontul natio- nal romfn se va putea desvolta ca forg& purtatoare a Statu- lui, C& aceasta desvoltare trebue sd se fach fntr'o carecare gpropiere de national-socialism i fascism este cunoscut. La fntrebarea mea dacé jidan? sau jidani botezati vor fi pri- miti, Ministrul de Externe a deciarat .c& aceasta este exclus. Gursul ‘este antisemit. La observatid mea od marii jidani ca Ausschnitt, Sapiro, Kaufmann 5i {n special D-na Lupescu mai joacd Snc& un rol, a nogat influenta politicd a Dznei Lupescu; referitor la ceilalti jidani, eI vrea oy vorbeasc& cu regele ca 84 se distanjeze mai mit de ei, . : nGafencu a rugat'sA tragem o linie peste celé fntam plate, mai ales cX fn urra dispozitiilor. sale presa roma&neas- c& se poarta absolut corect fajé de Germania si a fntrebat da- °& putem face propuneri pentru imbunétatirea relatiilor.I-am raspuns c& tnorederea este sdruncinaté; ‘dar dack RomAnia duce 9 politica clard contra jidovimii internajionale, fnldtura ji- danii din presa, fnceteazi fnsfarsit sA facd intrigi contra iui Konradi 91 Schickert, s’ar putea vedea vu aceasta un pas de apropiere din partea noastr&é. In orice caz initiativa ar trebui acum s& porneascd din partea RomAniei gi sa.arate re- gultate pozitive. |, »Am discutat “apoi in fond chestiurea Schickert in sen- sul ordinului din 21 Ianvarie P. 644. Mica promis sa primeascd pe Schickert fn audieny&. Ceeace cere dela el este o colabora- re pozitivi fn interesni «unei intelegeri, aba sf€rgit fmi comuniod Gafencu c& trimisul Djuyara va merge ca ambasador la Atena, o& regele are inten}ia s& nu- measca pe Radu Crutescu (comp. raportul din 13 Ianuarie No» 186, (137) ca trimis la Berlin. Gafencu m'a rugat si sonde> dac& este acceptat acolo, .pentzu ca fntze plecarea fneintagu- lui lui 91 numirea sa sA‘nu fie nicio intrerupere. opp h0B cominicare telefonich fn aceast& privint&. .cru- fescu imi este fosrte.recomandat $i a2 George Braétianu; per- Sonal am o parere favorabild despre el. . Fabricius (Ve2i Anexa Documentard No.4.)122. tului, profes fara". * faptul rezulta * Abt.) ci as In treacét remarcim c4, ou o skptimin’.fnainte de facerea rapor- la 26 Ianvarie 1939, a fost. tmuscat de pcolitie - ca wun cfine - jorul Vasile Cristescu, Vicepregedinte al Pertidului ,Totul pentru Dar Fabricius, care s3 dovedegte at&t de presant pentru fnoeta- \ rea Aptristicx contra unor persoane ca Conradi 51 Schickert" nici mi- caro aminteste de acest asasinat odios f&out de organele de stat. Elementul cel mai surprinzAtor al acestor documente #1 constitue o& aceeagi tez& a lui Carol o plédeaz% 51 Gheorghe Br&tianu,cum din ,Aufzeichnung des Vortragenden Legationsrat Heinburg (Pol. Doc. 262 = No. 169/82493~-494 : *yD1, George Brétianu mi-a commnicat, cu ocazia vizitei sale de ast&zi.la ©, urm&toarele ‘: 2 a hEl a sosit ieri dimineat& aici gi ‘n-dup& masa aceleagi ile chiar, a fost primit {n audien}4 de Maregalul Géring. A- cegasté audlenté a. fost progitita de prietemal sau Constantinescu, MBine seard se va.intoarce la Bucuresti gi regreté ca de data ageasta, din cauza puyinului timp oe-i sta la dispozitie,trebue 8 renunte la alte vizite, ou toat& pl&cerea’ cu care ar fi ce- rut o audient& gi ia Dl, Ministru de Externe. A venit la Berlin cu mare snerijorese intruc&t se temea ok va gasi aici o indispozitie generald fay8 de Rominia. Din conversatia cu Narosalul GUring fns&, a cagtiget improsia cf in- dispozitia provocaté de cunoscutele intamplir: mu se fndreaptd General contra arii. Dekoeea crede ~ 51 parerea asta a gi exprimat-o = ca acum a sosit timpul s& se Sntreprind& ceva pen- tru fmbunitayirea relatiilor germano-roméne 51 cA aceasta ar pu- tea si se facd pe tarAmul economic. In convorbirea avuté ou Di. Maregal Géring gi fn alta cu Dl. Director de liinister Wohlthat, @ promis sA constate acum la Buobenges jo8t mai repede ou putinta, daca din partea Romanilor existé o dispozitie ata&t de mare pen- tru negocterl economics fntr'un cadrn mai mare fncdt s& se poatd fntreprinde asomenea negocieri cu perspectiva de roug ith. In ca- ul ca exist conditiile preliminare pontru'o reugité a conver- Sajiilor - cum el sperd - atunci,dup& parerea sa, ar fi bine da- , ¢@ Dl.Director de Minister Wohlthat ar vent cat mai see posi- bil ‘1a Bucurestie Bl valavea atunci egrijé ca, dup sosirea sa, imodiat, Dl. Wohlthat s& poat& avea o convorbire cu regele 91 apoi sd intre fn legiturd cu minigtrii de resort. Asupra rezul- tatulul. convorbirilor sale va ingtiinta imediat pe Dl. Maregal “ gi pe Dl. Director de Minister Wohlthat. * ministrul ac «Dl. Bratianu a adus apoi vorba. {nok despre vizita ogo lui la Filhrer 5i despre ovenitentele syrvenite imediat dup& ina- polerea regelui. El a spus c& i s'ar parva od aici nu suntem exact informa}: asupra celor fnt@mplate. Regele,fn timpul gede- xii sale fn Germania, mu ar fi fost informat de cele 9° ce petre- ocau fn Rominia fn timpul absentei sale,fn special o& Garda de Fier ar fi comis acte de teroare, La fnapoierea sa i star fi ra- , portat, 91 desigur intr'un fel care 1-a. zmprosionat peste masurk” neat, apoi s'a ajuns 1a cunoscutele executdri prin fmpugscare. wDl- Br&tianu (a vorbit apol scurt despre ronenieyea de guvern din Romfnia fiout& de ourdnd, Este de parere. oi fn chestiunile economice germano-roméne se va putea luora bine cu compotent fn chestiunile economice." semat: Heinburg r& No.5) (Vaz:ere, eas a Nici Gheorghe Britianu - considerat om corect ~ n'a sohitat mici } un sem de protest pentru asasinarea colerului 3i prietemlui sau Va- | sile Cristesou. Dupd ce a invocat alibiul cu ,teroarea legionar&" pen- tru justificarea crimei comise de Carol, « vorbit de ,Wirtschaftsfragen’ gi bumele lor perspective de prosperare! { & Aga sau comportat’ pprietenii national-socialisti". Aga stan comportat politicienti romini, dugmani sau ,prieteni", Tof4 au targuit: | moartea Capitamului spre aie face yinterescle" economice sau politice. $1 as la sfargit gi-au primit, fntr'un fel sau altul, risplata meri- tataé de sourtimea lorde vederi gi micime ‘sufleteascd, Dac purtarea ha- ind aacestor striinivde Migcare poate avea o explicatie, criminal& rh- mane schimb comportaréa lui Horia Sins care, .trecdnd peste dispozi- fate categorice ale Cépitanului pentru ,liniste desdvargit&" deolan- geazd acteie de terorism care au oferit ~ cum am vazut - alibiul ori- mei lui Carol - at@t de mit speculat de adversarii Migc&rii. C&t din ageste acte de teroriem stupid se datoreazé :noongtientei sau vreunei misjunt-de agent provocator, va.trebut sé clarifice Consiliul de Jule~ ei | \ att Uegtongr. Ja 20 de ani’delé asasinarcc sa CHpitaml core sk se A Jumina. #3 4 feos lumina f Leas 4). Justitia a reabilitat memoria capitanului. we 2 Sentinja de cohdamare a Tribunalului Militar al Corpylui IT Armat& a fost declarat& tie} valoare. : x Repzoducem ov titlu Je Gocumert sentinya ge revizuize’a Pro cesului Cépitanului, nu pentru a ardta +: amia comisd prin condamarea upéntru,tradare" fmpotrivg lui - de nevinovatia sa fiind toat& lumea convinsd - ci pentru a arita Yeabilitarea justitiei romfnesti. aIn complectul Inaltei Curti de Casatie, compus din: Prim Pregedinte, D. G,D.Lupu, D-nii Progedinti de,sectiuni, Cihodaru, T. Macri, M.Mogog gi Titu Magheru $1‘ dup& ‘rechi- —, witorul D-lui Procuror General D. Coman Negoesou + hen wDuyd deliverare, Inalta:Comisiune,tn urma deotztuntd No. 1/940 a Comisiunei pentru réevizuirea proceselor politioe, © fioand tn caus’ aplicatiinea articolului 4 din Deoretul=Lege s Nos 3326 din 1940 si a articolului 503 procedur& penald, de= : olers 78:8 valoare sefitintja Tribunalilui Wilitar’ Sect}ia Iva & Corpului II Armat&, prin. care fisese conéaimat Coxneliu 2.‘ ° Codzeam, reabiliteask memoria defunctilui 51 ordon’ publi- Obrea deciziunii fn: Monitorul oficsal. gi fntrtun ‘siar ee a se va indiod de D-na Eleva Cornebiu Z. Codream, sofia de-. \, funetului." a oe! i a LaeEC) - 10 - ngxpedit unum hominem mori pro populo® Caiafa arhiereul. Ip ziua de Pagti a anului 1938, fn prezenta a gaizeci de preofi venifi sai spund ,Hristes a fnviati", marele arhiereu al Bisericii —ortodoxe rom&negti din acea vreme a rostit sentinja: mai bine sa moard unul pentru popor, deo&t sé se prdpkdeascd poporul din cauza unuia,Ci- De re ere Serco care marel® prost TI socotea vrei era, de data acéasta, cel pé care marele preot TT socotea” vrednic de moarte ,pentru popor* 7? Era vreun dusman al agezérilor cregtine ale poporului roman? Era vreun predicator de invatétura protivaica adeva ~ rilui adus lumii de Hristos? Nu. Bra un om taéndr plin de ravna 91° pu~ terea de a face din fara romneascd o jara »tematoare de Dumezeu" 94 din neamal. rom4nese un neam fncrezAtor fn fnvierea figaduita de Hristos neamrdlor care se vor fi dovedit vrednice de ea. lumele lui = Corneliu Codreanu; Acesta era ,unum hominem" pe care ,arhiereul anulut acetate” sandea la moarte. ‘ oa Dar poportl ? Cine ora poporul pentru care via}a acsstul, 9m constituia o primejdie de, moarte? Era,oarg, poporul roman care, t§cAn- tecele speranjei lui, {1 fmbracase pe +&narvl ,capitan"” fn suman, de viorea"? Erau, oare, $aranii romfini care fn Februarie 3931, fmbracati fh haine de Pasti 54 fn mini purténd faclli, alergaseré sa’ ingenunche tn fata sicrielor cu trupurile,lui Ion Mota gi Vasile Marin, cdzu}i _-luptémd pentru Hristos gi Legiune? Bra, oare; poporul care - trecand peste toate ademenirile, peste toate ameninjarile, peste toat& teroarea jandarmilor gi peste toate abuzurile {udsnavorsier nedrepti - ridicase pe scut pe acest téndr lipsit de averi ? Sau, poate, poparul de care vorbea marele preot era tinoeretul universita}ilor; ori elevii goclilor din cuprinsul yerit rominegti? Ori erau odlugérit ninkstirilory ori eo¢di Bisericii? Nu. ,Poporul" care se simjea ameninjat 91 In nume~ @ caruia vorbea, in ziua de Pagti a anului 1938, marzle preot al _Bi- Sericii ortodoxe romfnegti, era altul. ,Poporul" pentru salvarea cfru- da trobula s& moar& ,unul" putea fi gflat fn tagma arhiereilor, necre- @inciogi, arghirofili, trandavi, pacdtogi, cu dosare compromitatoare fn ,oassa de fier" a partidelor politidee; putea fi aflat fn lumea pa- pugarilor politici care ruinasera tara fntregita; putea fi aflat fin lu- mea profitorilor de toate nuantele} ,poporul"” arhiergului din acel an de blestem putea fi identificat fn venitura galitiand gi greco-synenes- J sc&. Patronul acestui »popor" se intaémpla s& fie fnsugi resele $arii, «rege imoral, deguchiat, prad&tor al avutului public, ap&r&tor al inte- ,) reselor evreegti fn fara dela gurile Dun&rii. Acesta era ,poporul" e pentru care trebuia s& moari Corneliu Codreanu. Un an de zile fnainte de rostirea sentintei de odtre arhiereu, eirturaryl Nicolae Iorga arditase gi chipul fn care’ trebuia savargit o- morul, In Fevruarie 3987, fntr'una atarees Sectiunile Senatului,fnconjurat fiind de minigtri gi de Senatori guvernamentali,cirturarul xecomandase metoda aflat& de ei de la un vénator canadian,~colonclul Boyle ;salvato- rul coloniei tomfnegti din Odesa sores tgeee polgevice.Sfatul nevinovs tului om de carte era aga: s& tintegti intre ochi_p care conduce Si totul ia sfargit.... Wigelia cu orgoliul s'au fntémpinat.Ura cu dementa stau sa&rutat. Au uneltit sfat gi au hotrit. L-au fnohis. L-au gsandit hofegte, Apot leau omorft, Noaptea,talhdregte.Relatarea oficial vorbea de.., fncer- earea ucenicilor de a-l furas...+ry Ge Ore 125 Vestea omorfrii,,omilyi" a fnmirmurit pe Romani.Poporul de plugari iva plaas,in ouviint&’ 51-técere,pe Corneliu Codreanui nadejdea lui. In localuri de petrecere léutarii gi-aw atarnat viorile 4n cuiu gi au ple- cat, Universitaétile,in care cl readusese pe Hristos,s‘cu fmbrdcat tn do- ‘liu, Monstryozitatea era atdt-de mare ‘fncAt milt& lume nu i-a.dat reza- re = se leg&nau pe aripa speranjei o& e vorba nurai de o wMinoiuna de stat. 7 : . ¥ sige Dar mai era o ,lume".caze gtia bine of om" era mort. jPopétil" -Szhieteulyi Wixon Cristea era muljumit = intelepoiunca lui ‘Galata 41 fe- “rise de rau. Boporul acesta,- numai el - a sarbatorit, ou ritualulquve- ‘nit, moartea dreptului. Marele preot a dat a doua gi dispozitii s&° se facd rugdojuni polihronice pentru regele asasin, carturarul a . tipkrit, Gzept_adevar, tntr'unyl din volumele lui relatarea yoigagilor(povestea Cu fuga de sub escort&).. Pentru istorie. Cci o mink injegte pe. al: (Amand dud fata... ss. ied 2 . : 2 fu trecut 20 de ani de le executarea nebuned porunc!.In acegti 20 de ani ain putut auzd 31 am putut vedea: o¢ spun despre Corneliy Codyeanu ji gespre opora lui, uctgags4, hott, nefntelogitoril 91 uosplolt rn Todtosis eelor care Tate wi ore teat ; au fest partagt Ta crim, a fost dat& in. vileag. prin uluitoarele marturisiri faokte in 1940 de. ped ge au. executat porunca.’-Exagerdrile. ucenicilor - cite vor fi riindrs 491 af1& explicajia fn marea lor eylavie fay’ de drepeul omortt hofegte. Nefnfeleg&torii, de pretutindeni, n'au putut vedea fn opera lui Corneliu | Godreami pliceva decdt fnceroarea de a transplanta 1a nol revolutia, lul Adolf Hitler, ori a lutyBefiite Pussolinti.. La 20 de ani de la consamar ‘vga abominabilei orine, ajuta}i de sfatul po care ni-t dan vogetele: ine temp) det” gle acestui interval de timp, putem judeca drept si mrtugisi ira teama de p&cat ce s'a pierdut prin retezarea vietii acestui barbat | care nu ftmlinise fno& varsta de-40 de ani. In incergarea de apkecieré'a oamonilor sé cémite dedbiceiu o-#regas > (18 fundamentald : se cauté 1a ef toomal os ny: le éste essential. Se’, pre- fuesc arhiered pentru abjlitetes. lor politick;“diplomayi, pentru eloein= $a lor; comandanti de armate, pentru credinta lor tn Dumezeu; regi,pen- _ kru inteligenja lor. sclipitoare; eflugiri, pentru frumigotea glasulil} _ oameni politici, pentru _vagta lor cultura. Se'njelege of in asemenea ca- } suri, unitatea de m&surd nefiind-.proprie judecatile sunt false, C&ci ar- Bieroul so distinge prin taria -oredinjel!n Hyistos; diplomatul, prin tact = abilitate; comandantul,prin capacitatea lui de gtrateg; regele, a prin injelepciune; c&lugdru} prin addncimea evlaviel; barbatul de. stat, Prin simful lui pentru real. 9) |, : i Prin oe sé distingea Corneliy Codreanu, tntemeietor de gooalk ritualé gi de migcare politicé, tatodatS 2 ad re Y Am auzit pe mit Ngrbind cu admirayie despre noutatea idesi: cebsté 38 baza migodrii 1ni = rul, mizeria, ruina ne vin dela suflet ( mu-de E lipsa de programe). Este adevarat ideea aceasta el a 4a ‘adus-9 fn plan politic. Dar pentru Gine cynoagte doctrina crestin, nu exist& aci nicio - nouta’ Nu fn domeniul ideilor st maretia 94 podoaba: acestui om neobigs nuit, Ci altundeva, eS i \ Dup& secole de desp&rtire 91 de luptd tntre frati, o generatie de yatrio}i izbutise,fn.1859, s& facd unirea loldovei cu Muntenia. La 60 ani dupdé acest fnsemat pas, sfargitul primiluj-risboiu mondial adu- ese implinirea vistilui atAtor genepatii de Romani patrioti = poeti, soriitori, ziarigti,carturari,oament politici,soldati. Transilvania, Basa- yebia, Bucovine téceau cu regatul vechiu un Singur trup. Jara se_marise, jPgassaile so addogasera, puterile “spizitudle sporssera.Dar fn tar& spori: ta lucrurile mergeau prost. Corup$ia, jaful, instra:narea tsi dadusera act } néna. Pentru poporul romin perspectivele deveneau tot mai sumbre. De oe Pomacgeegu lucrurile bine? Era lipsa de oameni ou pregatire? Nu. Natia ronline daduse gvocatd straluciti,medici colebr:,olrturari,ganditori ,oa- meni de stiinta, tehnicieni,poesi,scrijtori ,war! gazetari.Existan inte. ~ (74 partide politice ou programe geducdtoare g1 papugard politici abili. } 2126 pi 12 - : fi Ny da astfel de lipsuri suferea najia, Nafia suferea de lipsk de cin. * Ste, cost trebuia e: nu exau frumoasele programe polltive Caprisateny fe Suflet de talhar), ci altceva : natia avea nevoe de un mare EDUCATOR, $1 pe acest educator ea 1 ddduse. ba timp suprem. Acesta se ohema ° Corneliu Cod-eanu. Codreanu nu era un predicator; nu era profesor de edue a; nu era dascdl de pedagogie. Ci era INV} ‘ATORUL, ORGA~ UZITORUL, El fnvata , organiza,conducea. Marele’ nostru Eminesou gta avut nunai inbuifii geniale, ci 51 darul de a forma preg. Pat sdevarur: din care no hranim not astied. Cornelin Godresn nia a- vut numai darul dea intul s4 de a formula, G1 a avut $1 puterea de a peeniza; a avut capacitatea de a preluora materialul wman existent.11 epee: fara fndoiald, marele 1uts: zPontru real. Dar peste aceas- Peore incl 0 putere caré topea sgura ticklogied, orehiegti, gonea boarea ienevied, pregétea sufletele spre fapta eroicé,spre totala jertfire de sines In aceasté putere, fn acest dar exceptional st& valoarea lui.. 4, egtraordinaral lui prestigiu. Corneliu Codrganu n'a izbutit numad s& pu- pe picioare ~ fn pofida tuturor adversitatilor imaginabile ~ 9 mi5oa- me mari proportii. ¢ eliu Codreanu a transformat oameni: lesa fm. at sufletul fn hatha de nuntas Intr7o ara 91 Tntr'o veens In care poe de onoare, jaful da stis si desfréul erau ia ole acas&, Oorneliv Godreana a agezat’ pe ‘scclu onoarea ca virtute ge sine stdtdtoare,a fh Sut @in corectituaine 9: din -oinete sufleteascd cond:tia primordfalk a vdesuiril Impreund, far din Susteritatea moravurilor blazonul luptato- xdtor: lui. Iard oununa acestor virtufl Fe cxedinta fn Isus Hristos, Aceste ‘irtufa e] nu lesa predicat. Le-a dat trup. Tath de ce neaml Rom&nilor vedea fn e1 c&lBuza,capul ,cdpetenia ,cApitanul siu. Decapitan- e) duel, Sogleratii de 1a 1938 au decapitat Najiunea. « FPécand aceast4 afirmatie nu wai pandess Te Tostul pe care Corne-~ »- iui Codreany l-ar fi avut fn st&vilirea puhoiului de la résarit,ori tn Sohimbarea profilului politicet europenes Ocupatia ruseascl se va ourma » ogaté cu infrangerea Rusiei Sovietice,- infrangere tn care credem ou | Spice, Der ou alungarea Rugilor procesul de vindecare a Na}iel “nu sta E afrgit, Pentru vronen dc dupé Liberare Natig va avea nevoe toomal de Sduostorul, de om extraordinar pe care e& $1 dkance $i ‘pe oare nu-1 5 Mai poste da decat 1a intervale de secole : de Cornevdu Codream, cel £ uets wpro. populo”, : a. Y gos 3tim cd Nae Ionescu, care a fnyeles toaté adancimea operei lui » Gorneliu.Codreanu gi care a simtit chemarea lui, a spus - p& ofnd tnok 2 trite Cogreanu~ ca minune infaptyita de acesta e atdt de mare of e-acum £1. deniseste. si ve e. | Torstar ca Soptseste sg aioe » Eaptuirea vrerii Ini. Ugenicii $1 prietenti lui Corneliu Codreanu au datoria de onoare s& nu tr&deze opera lui. Dar Codyeanu nu mai este. $i Codreanu nu mai poate f1 {nloouit de nimeni. Tath de .ce prin decapitarea de la 1938 Natia romneaso’ a rinas sirack. y lard dupa omorfre, tot Nae Ionescu ne-a are a lui Corneliu Codreanu este fn- Dar Dumezeul fndur’rilor va face ou ea sem spre bine. Caci pa- oatul nu l-a sivargit Napimea. ct dugmanii e1 de moarte,<13 + OCUMENTARA, Ie AM BLS 33/25556-561 ichnung de: jaussenministers * Unterredung des Mihrers mit dem Rumlinischen Knig im Beisein’ 4 is Reighsaussenministers, Berchtesgeden, ‘24sNovenber 1938 (1) (4uszug) Seitens des Rumintsohen Kénigs wurde am Schluss der Unterredung noch erwihnt, ass manche Krifte in Runiinien bestrebt seien, die guten deutsch-runiinischen Bezich- ungen 2u st6ren, Hierftir sei verantwortlich in erster Linie der Landesgruppenleiter Conradi, (sic) (2) der mit all den Mlementen zusamnenarbeite, die der Kénig nicht wiinsche. Br bat den Fihrer daraufhin dringend, Conradi absuberufen. Dies sei im In. . teresse der Auszestaltung der deutsch-ruminischen Beziehungen’ wiinschenswert. Der Fihrer ordnete darsufhin an, dass ich Conradi sofort nach Berlin komen lassen solle Die Unterredung dauerte ungeftihr anderthalb Stunden und verlief in freund- schaftlichén Formens - 1) Binem Telegram der Botschaft Paris vom 20.November (33/25552) dufolge bat Kénig Carol um strengste Geheimhaltung des Zusammentreffens mit dem Mihrer, da er - den Franzosen als Zweck seiner Deutschlandreise lediglich Privatbesuch angegeben ha~ | e+ 2) Siche Dokument lire 208, S+ 259) Anneds { oe HK 251. WK 2104/455847-852 S Ministerialdirektor Wohlthat an Ministerialdirektor Wiehl. . Perstnlich! _W VI/e4 (iia) os Berlin,den 1.De2.1938 e Der Konig klagte liver die Titigkeit des Herrn Conradi in Bukarest,der stindig Verbindungen mit seinen Gegnern geoucht habe. Diese Elemente seien keine gute Staats- Mirger und or milsse sich gegen sie wenden. Auf die Frage des Generalfeldnarschalls nach dem Fihrer der Hisernen Garde, Codreanu, erklarte der Kénig,Codream soi nicht mehr in einen Bergwerk,sondern lebe unter Bewachung in einer kleinen Stadt, Er habe frither versucht, Codreanu zur Poli~ tik heranzuzichen. Das sei aber unméglich gewosen, da er kein tiberlegener Kopf sei, sondern seine Bowogung auf einen primitiven und teilweise mystischen Einfluss auf die Massen aufgebaut habe. Er, der Konig, kémne nicht verstehen, woher diese und an- dere extrene Ircise Mitel erhalten hiitten; os sei fiir ihn auch schwer, den Unter- schied gu machen, was in Deutschland Partei oder Regierung sei. Der Generalfeldmarschall erwiderte, es sei fiir die massgebenden Persénlich- ‘keiten der deutschen Politik nicht leicht, thor alle Vorgtinge orientiert au seinsEr pte don Kénig, sich mit Klagen direkt an ihn au wendens #1945/435574-576 . a Der_Geschaftstriger in Bukarest an das Auswirtige Ant Ted. Nr. 270 T.A'3 , Bukarest,den 19,Januar 1939. 2 ; : : Eingegangen: 234 Januar . 3 Pol, IV 436, a ; Politischer Bericht Inhalt: Stollungnahne des runiinischen Kénigs zu den Ereignissen des 30, November 1938. aoe In Anschluss an den Bericht vom 16.d.lle Nr. 203 (4) Seg eee coe Der Aussenminister hat mi ebzugeben + : Ee sofon von autoritativen Kreisen soinerzeit kusserungen orfolgt,die die Rei- ge des KGriigs von Runinten nach Deutschland in Verbindung ait aon Yasccaiaen dae Son Noverbex hlitton bringen wollon. Da_er, Gafenou, der Auffassung aed, dass das deuteoh~ rumiinische Verh<nis durch diese Ausseriingen auch heute noch belastet werde, habe gr dies dem Konig vorgetragen. Dor Kénig habe ihn dareuf erwidert, dass ox vihrent _ des Besuches in Deutschland ber den Ernst der bage -in Ruménien nicht im Bilde gewe- _ Sen sei. Er habe daher auch in seinen Geaprichen mit den Fuhrer und dén Gerlevadechac | nerpchell Géring keine Miglichkeit gehabt, etwa in der niichsten Zeit notwendig wer- ch heute 2u sich gobeten, um mir folgende Erklérung dende Masenahmen gegen die Mihrer der Sisernen Garde zu erértern. Erst nach seiner Rilckkehr nach Kuminien sei ihn der Ernst der Lage véllig klar genorden, Die Regierung™ hitte geglaubt, vor der Alternative zu stehen,, entweder rigoroseste Massnahmen au treffen oder selbst hinweggefegt 2u werden. Sr, der K8nig, habe also erst nach seiner Rilckkehr die unhaltbaren Verhiltnisse in Rukiinien erkannt und daraufhin seine Ente scheidung getroffen, E Der Aussenminister fligte hinmuy dass der KSnig ihn aunlichst habe beauftragen _ Wollen,diese Mitteilungen durch seine Bprjiner Gepandschaft dort abgeben zu lassen, Br, “afencu, habe es jedoch vorgezogen; mir diede Erklérung als Aussenminister selbst Zu machen. Seine porsénliche Auffassung sei die, dass der Mihrer und Reichskanzler durch die Ereignisse des 30. November, die in »tragischer Verkntipfung" mit dem Kénigs- 3 desueh gesehen wiirden, auch weiterhin stark gegen Rumlinien eingenomien sel. Er wolle _ Sber jedenfelis dacu beitragen, die Lage au kluren. Die Erklirung des Kénigs sei fir _ ihn Uber jeden Zweifel erhaben. Br selbst, Gafencu, habe sich, obwohl Nationalzaranist und nicht aur Regierung geh8rig, cur Verfligung gestellt, um au-helfenjdas Land su retten. Sein Bindruck, den er neulich an der Mlndung der Donau gehabt habe,sei der, dass auch im Volk starke Strémungen vorhanden, seien, die sich tiber den Ernst der Lage _ dm Klaren seien und bereit witren, dem Vaterland gu helfén::Dbenso. falsch, wie es sei, dem Fihrer und Reichskanzler selbst eine. Witverantwortung flr die Ereignisse des 30. _ November zuschieben zu wollen, wie dies yon, unverantwortlicher Seite. geschehe,so. sei . ae auch véllig -abwegig, die Behauptung aufaustellen, dass Frankreich, England oder _ gar Russland bei diesen Dingen Hand im Spiele gehabt habe. Die Franzosen hltten von - diesen Massnahmen auch absolut nichts gewisct, : Ich hatte den Hindruck, dass die Erklérungen des Aussenministers,der besonders eindringlich und offender mit der Absicht sprachy mich yon dem Ernst und der Auf - richtigkeit seiner Worte zu tibergeugen,in Zusammenhang nit den Aucfiihrungen steheny _ die mir kurz vor seiner Abreise nach Rom Herr Gomnen gemacht hat. Wihrend aber Herr Pétrescu-Comnen seine mir gofusserté Ansioht mehr perstnlich vertrat,hatte Gafencu Gert ausdrlicklichen Auftreg des Kénigs, dics durch mich der Reicheregierung offiziell nitzuteilen. e * STELZER : id1) Nicht gedruckt (6643/2504558~560). Dies ist ein Bericht tiber eine Unter- jeune Bit Comnen,in deren Verlauf dieser bozuglich der Ereignisse vom 30. November "1936 Versicherungen abgab, ahnlich denen, die der hier gedruckte Bericht Gafencu zuschreibt. Eso «IV. (282) 1945/435586-587 ; Der Gesandte in Buksrest an das Auswiirtige Amt z Telegtann Nr. 25 von 1.2. Bukarest,den 2,Februar 1958 8 Uhr, Ankunft: 2, ,ebruar 12 Unr 45. Pol. Iv'651, Aussenminister.Gafenou bat mich-sofort rach meinem Bintroffon und vor seiner Abroive nach Belgrad zu sich und wiederholte mir bereits Geschiiftatréger gegentiber ab= gegebene Versicherung,dass der Kénig und die Rumlinische Regierung aufrichtig nit Deutschland arbeiten vollen. Ich erliuterte ihm, wie ich es bereits coinen Antsvor— ginger Counen gegeniiver im Dezember v.J. getan hatte, warum Ereigisse Ende Novenber gleich nach Besuch des Kénige im Berghof ernste Verstimmung in Deutschland aus18sen nlissten. Er schien sich unserer Auffassung nicht 2u verschliesson,bestritt abor Bin= fluse jiidiocher Kreise, Biserne Garde habe wihrend der Abwesenheit des Kénigs durch » Terrorakte wieder aufgenomnens dor Staat habe darauf reagiert. In Kampf gogen alte ‘Perlanentarier wie gegen den Nationalzaranisten Maniu und Idberalen Dinu Bratianu ein= erseits und gegen Hiserne Garde andererseits sei Regierung Siegerin geblicbons Leider sei Blut geflosson, abor orst nachdem Garde danit begonnen habe, Gafeneu glaubt,dass Regicrung stabil bloibe' und nationale runfinische Front "sich aur Trigerin des Steates susbauen lassen werdes Dass dieser udbaw in gewisser Anlehnung an Nationalsozialiomus und Paschisms erfolgen solle, soi bekannt. Auf neiq ne. Frage, obi Juden oder getaufte Juden aufgonomnen wilrden,erklirte Aussonminister, dase dies ausgeschlossen, Kurs sei antisemitisoh. Auf meine Bonerkung, dess aber Gros: se Juden wie Ausschnitt, Sapiro, Kaufmann und insbesondere Frau Iuposou noch eine Rol. le spielten, verneinte er politische n Einfluss Frau lupesou; beztiglich an- derer Juden wolle er mit dem Kénig sprechen,dass man von diesen mehr abriickoe. Gafencu bat, wir néchten doch unter Geschehenes Strich, zichen,zumal auf seine , Veranlassung ruminische Presse sich durchaus korrekt Doutschland gogontibor. verhalten “habe und fragte, ob wir Vorschlige, filt Verbesserung Bezichungon machen kénntens Ich - eriderte ihm, dass Vertrauen orschiittert soi; aber wenn Kuminien klare Politik.ge- gen das internationale Judentum mache, dic Judon auch aus Prosse ganz entferne. und. endlich aufhére, gegen Personen wie Konradi ynd Schickert 2u intrigicren, so kénnte damit schon ein Schritt zur Anniherung bei uns geschen werden, Aber jodenfalls nilsster - Jetzt die. Initiativen allein von Ruminion ausgohon und positive Ergobnisse. zeitigon. Ich besprach dann noch eingehond Angelegenheit Schickert 4m Sinne Erlasses von - 2iJenuar P.664.(1). Er ausagte mir, Schickert. empfangen zu wollen, Was man yon ihn verlange, sei cin positiveres Zusanmonarbeiton in Intorosse einer Vorstlindigung. ‘ um Schluss mitteilte Gafencu,dass Gosandter Djuvara als Botschafter nach Athen gehen soll, dass Kénig’ Absicht habe, Radu Crutesou (vgl. Bericht vom 13. Ja~ nusr Nr. 188 (137) (2) als Gesandten nach Berlin eu ernennen. Cafencu bat mich um Sondierung, ob Cruteseu dort genehm, danit awischen Abreise seines Vorgingors und seiner Ernennung keine Licke ontstlinde. _ : * i jae Erbitte Drahtmitteilung hicrlibér.Crutescu wird auch mir von Georg Bratianu _ sehr. empfohlen- habe auch selbst von ihn giinstigen Eindruck. : “ i FABRICIUS E yer YF130 none 1) Am 12, Dezember 1938 informierte die Ruménisehe Regierung die Gesandsch.. in Bukarest,dass der Vertreter des DNB, Dr. Dchickert,wegen der Art seiner Bericht erstattung nicht mehr erwiinscht sei. Der hier angefiihrte Erlass tibersandte die Ab- echrift eines Schreibens des DNB. Darin wurde ersucht,dass die Gesandschaft in Buka~ rest eine ‘Klarstellung der Sachlage herbeiftthren und betonen solle,dass die An- eres en gegen Schickert unbegriindet und deher gurtickauweisen seien. (6644/ BH 04564-5656 : 2) Nicht ge@ruckt (1945/435572). Gafenou erklirte dem Deutschen CeschBftstal- gex, dass die Srnennung Crutescu nur der Beginn einer Keihe von Massnahmen sei, um die Beziehungen zu Deutschland mu verbessern. Er méchte auch einen Besuch in Berlin nachen, noch bevor er in andere Linder gehe» ve AK BE KA ss 169/82493-494 Aufzeichnung des Vortragenden Legationsrats Heinburg (Pol.Abt. ) Berlin,den 3.Februar 1939 2004 Pol. 665 Herr Georg Bratiamu hat mir bei seinem’heutigen Besuch (1) folgendes mitge- tellt tp, sei yorgestern frtth hier eingetroffen und am Mittag desselben Tages schon yon Generalfeldmarschall Géring empfangen worden, Dieser Hnpfang sed von seinen Freun- de Constantinescu vorbereitet gewesen. Er werde morgen Abend die Rickreise nach Pu- Karest antreten und bedsuere, wegen der goringen zur Verfiigung stehenden Zeit dicsmal auf weitere Besuche verzichten zu miissen, so gern er auch bei dem Herrn Reichsm-nis- ter des ‘uswirtigen um oinen Enpfang nachgesucht hitte. “Br sed mit-grosser Besorgnis nach Berlin gekonmen, da er geftirchtet hutte, hier cine genz allgemein gegen Rumlinien gerichtete Missstimmung anautreffene Er habe aber aus der Unterredung mit dem Herrn Generalfeldmerschall den Eindruck gewonnen, @ass die hier wegen der bekennten Vorkommpisse entatandene Missstimmmg sich nicht allgenein gogon das Land Huninion richte. Er glaube daher - und das bebo er auch zum Ausdruck gebracht - dass es jetzt an der Zeit sel, etwas sur Bessorung dur deutsch- funinischen Bezichmgen gu unterachmen und dess dies am besten auf wirtschaftlichem Gebiet geschchen kbnno. Br habe in dor Unterredung mit dem Herrn Goneralfeldnarschel? und in oiner woiteren mit Herrn Ministeralldirektor Wohithet augessgty munmehr in Bukarest sobald ale méglich feststellen au wollen, ob auf runlinisoher Seite filrwirte schaftiiche Verhanalungen in ge8sscrom Rahnen eino se weitgehcnde Beroitwilligkeit yorhandén sei, dass derartige Verhandlungen mit Aussicht suf Erfolg unternonmen wor- den Kénnten, Falls, wie er hoffe, die Voraussetaungen fllr “eincn Erfolg der Bespre~ chungen voriigen, dann wire es‘ nach seiner Meinung gut, wenn Herr Ministerieldiroktor Wohlthat ndglichst bald nach Bukarest kame.Er wiirde denn daftir sorgen, dass Horr Woh] that sofort nach seiner Ankunft eino Unterredung mit dom Kénig haben kénnte und dann mit’ don in Betracht konmonden Ministcrn in Verbindung trete. Von dem Ergebnis seiner Feststellungen in Bukarest wirde er ungehend den Herrn Gencralfeldmarschall ‘und Hern Ministerialdirektor Wohlthat versttindigen. flerr Bratianu kem dann noch auf den Besuch des Kénigs bei dem Fuhrer und die elebald nach Rickkohr des Kénigs nach Rumiinien eingetretenen Ercignisse zu sprechen+ Er sagte, es schione.ihm so, als ware nan hior nicht ganz genau tiber dic Voratinge intereichtet. Der Kénig sei, wihrond or sich in Deutschland aufhiclt, nicht deriibor Untorrichtet gevesen, vas sich wihrend sciner Abwesenheit in Runnion — augotrag’ hitte,insbesondere dass von der Bisornen Garde Porrorakte begangon worden waren. 04 seiner Rickkehr sci ihn damn Bericht erstattet worden,und aver offenbar in oiner Woi- se,die dhn anssorcrdentlich baeindruck habe, so dass es dann mu den bekannten Er- schiesgungen gokommen sei. : ; .ao Ope ~ foe Herr Bratianu sprach dann noch kurz tiber die vor kurzem erfolgte Kebinetts- bildung in Ruminien, Er ist der Meinung, dass es sich mit den jetzt fir Wirt D schaftsfragen zust¥ndigen Ministern in deutsch-ruminischen Wirtschaftsfragen gut werde arbeiten lassene goz. HEINBURG 1) Fabricius telegraphierte am 31. Januar aus Bukarest (2524/520128) ,dass Bra- tianu nach Berlin abgereist sei,um die Deutsche Regierung 2u bitten, ihre Zusammen - ‘arbeit mit Ruminien fortausetzen und gu vortiefen, Bratianu erklirte Fabricius,dass die peise im.Zinvernehmen mit dem Kénig und dem Aussenminister erfolge. Obwohl er der neuen Nationalen Front in Rum™nien nicht beigetreten sei, habe er sich fir diese diplomatische "Mission aur Verftlgung gestellt aus der Uberzougung, dass Runiiniens 21~ kunf+ allein von einen Bezichungen zu Deutschland abhiinge. a Ii - PENTRU _AMINTIRE = Toama ~ 1920 - Gpitanul,impreund cu studentul Vladimir Frim,impiedi- 1 c& redeschiderea Univ.Iagi fiir slujbi religioasd-DupA tei zile,datorita actiunei sale,cursurile Universita- 444 incep ou oficierea serviciului divin, = Toamna - 1920 - Capitanul e ales pregedinte 81 Ceroului ,ftefan Voda" : din Tag, = Toamna - 1928 = Clipitanul Sncepe si profeseze avocatura la Ungheni. : = Toamna ~ 1933 = Cépitanul face o declaratie 1a Mesaj in Parlanent. = Pooma - 1938- = Manifest lansat de studen{}imea macedo-romana prin care se denunti politica anti-nationald e lui Armand Célines- ou in Cadrilater. 1 Nove 1937 = Inaugurarea restaurantului legionar din Bulevardul Ba- ; sarab ~ Bucuresti. 1 Nove 1940 = Reapare ,,Cavaéntul Studentesc" ca organ oficial al Uniu- . nid Nationale a Studentilor Romani Gregtini« 3 Nov. 1937 = Circulara Cépitanului prin care stignatizeast infamiile I generalului Vick. ; 3 Nov. 1940 Deschiderea cursurilor de le Universitatea din Bucu- regti in atmosfer% de perfectii armonie intre studentime 2 gi profescri. ‘ 4 “Nove 1937: = C&pitanul atrage atentia legionarilor plecati in can- ; : : panie electorali :.si fie demni, sobri gi modegti in toate manifestirile lors 5 Nove 1936 Memoriul Cipitanului adresat regelui, oamenilor polivi- ' . ci,gi Jarii, in problema politicii externer , 6. Nove 1936 C&pitenul infiinteazi ,Asociatie Prietenilor Legionari" : *gub conducerea unui comitet format din Prof. Cs $umu- leanu, Preot Duminic& Ionescu, Dena Zoe Sturza, D-na Maria Beiu-Palade, Prof. Eugen Chirnoagi, Drs Inge Bug. Ionic, Gr. T, Coandae ’ 1 Wove 1940 = Ipi glisese moartea, intrtun accident de automobil, le- gionarii Eugen Necrelescu gi Aron Valeriu. 8 Nove 1923 ~ Gipitanul di numele Sfantului Arhanghel Iihail organi - gatiei tineregti, al otirui plan l-a lucrat fn Snchi- oarea Victregtd.Noembrie Noembrie Noembrie Yeenbrie Noembric Noembrie Noembrie Noembrie Noembrie 10-13 Nowe 11 Noembrie 11 Noembric 12 Noembrie Noembrie Noembrie Noembric Noembrie Noenbrie Noembrie 1927 1929 1929 1930 | 1930 1936 1940 1940 1937 1938 1937 1940 1940 ‘La lagi} de ziua Sf. Arhanghel Mihail,la Caminul cul- tural Cregtin de la Rapa Galben&, ‘are loo legaméntul celor dintai legionari in frunte ou Cépitanul Cépitanul ia hotrirea si pAgeascti In massele populare, ‘Andrei Ionescu este ales pregedinte:al Centrului Stu-~ dentesc din Bucuregti. Spiritul legionar se impune la‘” conducerea organizatiilor studentestis Se inatigureasA Sn Bucuregti - in Caled Viotoriei lr. 40 - cel dintéi sediu al Girzii de Fier. Cipitanul completeazs Senatul Legionars < Circulera Capitanului cu’prilejul terminiirii Casei ~ Verzi; citirt gi avans&ri a legionarilor care au par~ ticipat la munca depust. Reapare »Pamintul Strimogesc" sub conducerea Comandan- {ilor Bunei Vestiri. ‘Apare cel dintéi timbru postal oficial ou efigia Ca- pitanuluie . C&pitanul deschide restaurantul muneitorese din car- tierul Grivita - Bucuresti - cu loginca: Muncitora din toat% Roménia, le lupté! 7 Manifeat-commicdt dat de conducerea lecionaré’ in 1 giturd ou plecarea regelui Carol al I1-lea in stmt tate,prin care se denunta planul lui Armand Calinet ponttu dsdsinaree Capitanului. ; Gpitanul deschide campania electorald. Noi cooptt fn Senatul Legiunii.s a Se infiinteazt organizatia Manca Legionard. Generalul Ion Antonescu, cu 0 delegatie formati din legionarii Mihail Sturza, Constantin Papanace, Viadi- nir Danitrescu.ei Alexandru Constant sunt primiji 1 Roma de Ducele Benito Mussolinis : Politia réspandegte’ in faceimil un manifest al Cipi- | tanului, prin care legionarii sunt indemna{i si pratre~ ze linigte i ordines Be C&pitanul inougureazi cea dintdi cooperativé legions ri din-Bucuregti 1A sediul central din Strada Guten- derg 3 sub conducerea lui Bmil Uremeiu gi Panict Ano: tasesous “ Cade guvernul Vaida. Partidul liberal ia puterea cub conducerea: lui 1.@.Ducae ~ Dizolvarea Parlanentului. “Wigcarea Legionars intr in campanie electorelt. Mare curent. pentru Legiune. curtea cu Juri din Bucuregti judeo procesul Cipita-- nului Sianou.. Tribunul Motilor este achitat. Profesorul Nee Ionescu fiind bolnav, este internat $n spitelul militar: din Bragov. Ziarul ,Calendarul” este suspendat, Intra in lupta 24. ferul ,Cuvéntul" condus de Prof. Nee Ionescu.20° Noembrie 1934 = Traien-Cotigi este ales pregedinte al U.N.S.0.R.-ulud 20 Noembrie 1938 - Apore, ,Curieru]*Ségionar",publicatic de prigomna a $ppsndanenbekul Legionar. 20 Noembrie 1940 -Marele luptittor nationalist ardelean, protopopul Ion Mo 4 a, inceteazi din viaj4 la Bucuregti,in varst& de 72 de ani. 21 Nocmbrie 1941 Woartea profesorului Ion Zelea Codreanu, Tatil Capi tanului. 22 Noembrie 1933 Gea dint@i jertftia Legiunii : studentul Virgil Too- * dorescu este impugcat de politie 1a Constanta, in ‘ ~ timp ce lipes afige. 22 Noembrie 1936 Ton Mofa,indinte de plecarea sa fn Spania,trimite pi~ ringilor sii gi Capitanului, dow scrisori care alci- tueSo Testamentul stu. 22 Noembric 1937 Deschiderea restqurantului legionar din Bulevardul Blisabéta, sub conducerea lui Iosif Octavian, 23 Noembrie 1935 Ridicarea unei pietre funerare 1a Hargova in aminti- ‘ : - |< ‘yea primului martir lesionar : Virgil Teodorescu. 23 Hoembric 1940." Romania Legionari aderX la pactul tripartiti de le 27 Septombrie 1940. 24” Noembrie © 1936 Din inifietiva lui Ion Mota gsi cu incuviintarea Capi- pe tanului, ploaci {n Spania,pentru. lupta {mpotriva comunismalui echipa celor gapte comandati -legionari, sub conduceres Generalului Gh-€antacuzino-Grinicerul: Tor I. Mota, Vasile Marin, Gh. Clime, Neculai Potu, Alex. Cantacuaindy: Blinict Dobre.gi Preotul.Ion’ Tumi- troscu-Borgn. : 24 Noembrie 1936 Frofesorul Vasile Gristesou este numit de Cipiten loc- 44itorul Ceneralului Cantacuzino la conducerea parti- dului:,fotul, pentru Jara". : 24 Noonbrie 1937 . - Achitaren celor zece legionari $n Cemiutia 25 Noenbrie “1934”. “> Reapare. yOpyantul Stadenteso". : 25 Noombric 1935 " = Gheorghe Furdui este ales progedinte ol UNSCR-ului. 25 Noembrie 1936 = Cirotilara Cipitanului prin care preciscazd atitudinea r “«Migetirii Legionare fati de Biseriod. 25 ‘Nooubrie “1940 ~Icep sapiiturile la Jilava pentru deshumarea ramigi- 2 - telor piméntegti ale Cipitanului, Nicadorilor gi De- cemvirilore 26 ‘Noe 5°" Girculara Cipitanaias’ gf Poriniéd “visit fr leotie de cavalorims fatii de adversarii politici. 26 Woonbrie 1937 Partidul ,Totul, pentru Jara" anunt% dopunerea candi- daturilor Ja. Senst, . 26/27 Nove 1940 Mulfimea logionarilor revoltati la vederea oseminte- lor sfintite prin martiraj ale Capitenului pedepseste pe cei 64 de.detinuti politici inchigi la Jilava,a- devara{ii vinovati in chinvirea tineretvlui neamlui rominese gi de sffgiores piindntului Jérii- 29 Noembrie 1924 Ion I, Mota adrescazii din inchisonrea Galata un me= moriu Regelui Ferdinand cordnd sprijin gi sout pentru lupta nafional% a studentimii romine,=20- : 55 7 F 4 27 Noembrie 1940 - PROCHSUL CAPITANULUI ESTE REVIZUIT §I SENTINPA DE” : CONDAMNARE ANULATA. 29 Noembrie 1940 = Cat, al Bunei Vestiri Radu Mironovici este numit Prefect 01 Capitalei fn locul Colonelului Stefan Zavoianu, demisionat. 30 Noembrie 1937 - Cipitanul ridict,pentru o luni, interdic{ia impust ouzigtilor gi liberalilor, de a pitrunde in Legiune, Wumai pentru aced cari n'ou atact personal Migcarea. 30 Noembric 1937 - Cipitanul face declaratii presei asupra politicii externe formlénd in termoni categorici linia de orientare antibolgevict a Migcirii Legionare, gi de apiirare a Crucii gi a culturii gi civilizatici cregtines + 20__N_o_¢ ob 5. i 1936 + + eee en sip + + + - . ASASTNAREA GAPI'TANULUL. < + " 3 + ‘In dimineaja acested zile, la orele 4 CAPITANUL, Nic adorii + + gidecenvirii- in timp ce oran transportati déle fnchi- x + sosrea Rémicul-Sirat 1a Jilava - sunt asncinati nigelegte,in drep- £ + tul km, 30 de pe goseaua Bucuregti-Ploegti (in piidurea Ténotbegti), + + + prin strangulare “gi apoi fmpugoati. Sunt aruncati,dupii acces, “in 4, + groapa de le Jilava, se toarnti vitriol peste trupurile lor dar dea 4 * oupra morméntulu se ageazi o plaot uriasii de betons a Heth hdhidaehinineeeenitiibdhittihtdi 30 Noenbrie 2 MAREA SOLEMNITATE A-REINHUMARII RAMASTTELOR PAMANTEQTI ALE CAPITANULUI, NICADORILORSI DECEMVIRTLOR LA MAUSOLBUL DE LA CASA VERDSy Prin fata Natiei indurcrate, Cortegiul narilor martiri, purtat gi condus do zeci de mii de Legionari, percurge ultimul drun prin Capitala Jurii, fnsotit fiind de tofi conducttorii Legiu- : nei, ai Statului gi reprezentan{i diplomatici straint. . | : ett tte ae eet