2 Ss 2 s “ \ 5 si : 5 } Numeroase studi au descopertcficultaile pe care le au copii cu autism o : sau cu alte afectiuni inrudite de a deduce géndurile, convingeil, orintele si intentiile celor din jur. Teoria minti la copiii cu autism este ‘ nee ‘arte care analizeazi felul in care a if inftuenteard diverse aspecte functionale ale dezvoltxi copilor cu autism. De asemenca, cartea descre rezultatele cercetailorexperimentae care au incercat si ‘mbunatateascé abilitaile asocate in mod obisnuit cu intelegerea minti altor persoane. t in Autor acestui ghid abordeaz mai multe problemede teoria mini ~ interpretarea expresiilor faciale ~ recunoasterea sentimentelor de bucure, trstefe,suparare sifricd 1 ~ felulin care sentimentele sunt influentate de ceza ce se intampla sau q urmeazi si se intimple ~ cum sé vezi lucruile din perspectiva altel persoane cum si intelegi convingerile si cunostinfele altel persoane i Patricia Howlin Simon Baron-Cohen Judie Hadwin Teoria mintii la copiii cu autism un ghid practic Teoria mint a copii cu autism este un ghid practicsi bogatilustrat, care se adreseaza psihopedagogilor special, psihologilcr, terapeutilor, {ogo- pezilorsiparintilor care au in gi un copil cu autism. "TURA FRONTIERA, ‘editurafrontiera.o. 158 978-606-933713-4 IM £ 6 = 3 2 E 3 EDITURA FRONTERANOTA CATRE PROFESORI $! PARINTI Ghidul de fap vi pune a ispoeitie mmult material Iustrat,pe care putet! {olosi ait acasa, sila gooald Cantitatea mare de material nu rebuie sivides- ‘eurajeze.Scopul ui este svi ofere posibilitatea dealucra omuitime de exemple Snmoduri cit mai diferite, astél inet copilul sé inyleaga din ce ince mat bine ‘ce inseamni mintea, gandurile intentile, dorinjele si emotile.Uneor,termenit ‘de specialitate s-ar putea sf vi surprinda (de ex. in Introducere). Nu vi isafi excurajati nic de aocstl torment, itrucdt seopul lor este doar acela de aoferi contertultiinific de care wenevele cittorul de specialitate.Sperim ca ghidul ‘sh fleancestbilgide uilitae procticl. Ne-am buicuresalim dela dumneavcastr& “cate ugoril lestMuttumirt Afost plblientd sub tihul Fadwin, J, Bsron-Coher, §, Howlin, P, & Hdl K, (1996) Can we teach chile «dren with autism to understand erzotions, belief, or pretence? Development and Peychopathology, 8, 345-265, Partea | Introducere CONTEXTUL APARITIE] ACESTUI GHID S| OBIECTIVELE SALE ‘Autismulesteotulburare complena, care afecteazimmulte aspectefunctions- Jedinviaja unui copi, Cele mai afectat2 sunt dezvoltarea social gicormunicarea, chiar in eal persoanelor cuinteligentinon-verbalé normali,aracestedificul- ‘igi sunt exacerbate de stereatpii comportamental, interese obsesive irutine. Deg! ,chigma"* autism aiepirat un numar impresionantdecercetari,cauzcle ‘sant in mod evident importanti in multe dintre cazuri deg in momental scrie- ‘il aceste cérfimu fusese descoperit mci un mecanism genetic specific Diverse ‘ratamente, in special de natard compertamentali, potfifolosite pentru. reduce ‘anumite probleme secundare asociate cu autismul®, dar anormaliifile sociale gi de coraunicare se dovedesc, n general, mai rezistente fata deintervengi. Ghidul de fat se concentreatoemai pe remedierea unor astfel de probleme. INCERCARI ANTERIOARE DE IMBUNATATIRE A DEFICITELOR SOCIALE $I COMUNICATIVE IN AUTISM Exist sutede studi cae sustn ckimbunétajescabilitatie sociale si comu- nicativealecopilor gl aduiloreu autism Tracamentepebazi de medicament, vitamine$! dot, interventibazate pe, ‘mbrétigae”terapiicy muzica” saz,ani- ‘male’ comunicaree facltata programe de stimulare senzorialagi ied precun i multe altle toate gi au sustinavoriflor. Din plate relatarile de succes sunt Tareori sustinuce de doveai experimentale. Interventile care s-au dovedit cele rai eficace sunt cele care presupun ungrad ridicat de structuzare,cu acoent pe® ‘TEORIAMINTIILACOPII CU AUTISM ‘decvoltarea unor silt! mai adsovate de eomunicare gi socializzreS Mai mute shacii au ercetet postbilitatea des folostcat Jay divercemetodedereducere aansietitiis-andoveditefientein rbindtifiren ‘nteractiunilorsocisle” Jocal de olgipsthodrama pot, deasementa, se Blosite pentru dervokarea abilitifilor sociale ar hiegistrrile video se pot davediuilein oferirea de febecnreducereaunorcomporamentewident anormal, cum arfprivirteinistente, grimasele facale sau vocaliziile i LIMITARI ALE INTERVENTIILOR TRADITIONALE Desi programele de ability sociale si comunieative ot aves un impact {important asupra anumitor aspeete ale functionériicociale,generalizarca Jor in situaticare nu au fost incluse im predaze eate cel mai adeseaFimitetl. Mai mult, nu exist sufcionte dovecicés-ar produce ofmbundtifire general a capacitati de intelegere social, Sincronizares abilitatilor verbale cu cele xon-verbale (cum ar ficontactul vizual, ambetele gi gesture) rine, de ‘asemenea, precar2 "De wremece problemole de injelegere social sunt funda ‘mentale in autism, probabil edu este deloc surprinalterfeptul cf prograzmele de interventie care se concentreaza doar pe anumite defciente aun succes liitat. Prin urmare este logic si presupunemeun accent pus pedezveltsrea aspectelor chee ale intelegerii sociale ar putea duc laechimabési mai ample ale comportamentului social. Cualte cavinte, in loc s8incerce schimbarea ‘unor comportamente specifice in situaii specifce, interventille cae igi pro- pan imbundttireaintelogeri sociale ar putea produce schimbiri de mat mare amploare gi celitative ale abilittilor sociale sicomunicative ale indiviailor, Caresuntinsiaspectelecheieale infelegri sociale care au cele mal meri sanse si influenteze major dezvoltarea generala? Studi recente azwpra copi- lor normali de varste mic au accentuat importanfa dezvoltitii une’ teoril ‘Amin’, {aceasta este aria in jurul céreiasugerim si se dezvole viltoarele programe de nterventi. COPILUL NORMAL CA , CITITOR AL MINTII"!® Teorie mintii"inseamna capacitatea dea deduce starile mentale ale altor ‘oameni (gindurile, convingerile, doringele,intentiile ete), precum $i eapaci- tateade afolostacesteinformatii pentru a interpreta ceeace acagtia spun, de INTRODUCERE ’ «a intelege comportamentul lor gi de a anticipa czea ce vor face in continuare. ‘inmomental in care copiii ici incep s& vorbeascd, este Limpede cd ei vorbese despre actin ca despre stiri mentale, inci dela 18-30 de hi, copiii normali fac referire la ointreaga gama de stiri mentale: emotii, dorinte, convingeri, andar, vise, actiuni simbolice ete fn jurul varstei de 8-4 ani, dupa cum rat studiile experimentale, teoria minti este bine dezvoliatala copit.Cutoa~ te acestea, dezbateri recente au pus a indoialé denumirea de teorie” aacestet capacitaji, Nu discutim aici aceasté chestiune, der vom folosi termentl mai neutra capacitate de citire a mint” (mind-reading), ‘Dennett!® a sugerat cf proba de turnesol” « capacitatii unui copil de a citimintes cunt eituatiilo care presupin convingerifalse Astfel. dard nn copil se ci bani se afl in vasul vechi de porjelan, dar e& hotul Bill evede cise afl in sertar, a intrebarea unde va cuts hoful Bil banil, el va rispunde cf hop ‘a cduta in locul grepit, $i amume in sertar. Conform lui Wimmer si Perner"#, «are aufolosit un exercitiu asemAnétor de convingeri false, copilide 4ani sunt capabili si eacd unastfal de test.O adaptare aproceduriifoosite® este lus- atin Figura Lt ‘Dupa cum se poste vedea in aceasta figuri, copilul care parcurge testul trebuie si-si dea seama cde vreme ce nu era precenté atunci cand biluja a. fost mutaté din locul ei initial, fetiza ma vdrut cum a fost mutatébiluya, deci zu poate sti ci a fost mutatd, prin urmare continua sd eveada ed biluta se afl. {nlocaliniial. Cand sunt intrebati Unde va cluta Sally biluta?”(o intrebare: Jegatd de ceea ce exede Sally, deci de convingeri), marea majoritate a copiilor de 4 ani sunt capabili si réspundi corect. Capacitatea de a intelege convingerile false este ocapacitate complex, deoarece copilul trebuie si find cont de convingerea lui Sally (ceea ce crede a) pentru si putea anticips eorect comportamentul, Cu toate acestea, chiar gia varste mai miei, copiii normali dovedesc ca sunt perfect constienti de ‘aptul cd oamenii auin minte informatii -cualte euvinte, cau star informa ‘ionale. Unul din primele semne ale acesteiintelegeri este capacitatealor de: a trece testele de schimbare a perspectivel Pot identificate doud nivele de schimbare a perspective vizuale:Primul se mumegte nivelul 1~ capacitatea de a deduce ceea ce poate vedes alté persoana. Acest nivel se dovedeste afi prezent incl dela virsta de 2 ani™ Astfel.copiide 2 ani pot scoate sau aduce diverse obiecte fr cémpul viaual atunci cindli se cere acest lucru. Schimba- reade perspectiva vizualé de nivel 2 se referd le capacitatea de a deduce cum se inftigeazd un obiectaltei persoane, Acest nivel pare sd se dezvolte pe o perioadé mai indelungatd. De fapt, abia la 9-4 ani copiti pot trece cu upurinydRUA MINTIILA COPM CU AUTISM, BusseSal, Ener Aae, ! Sally are uncon, Ante weccutie. Sellar obiopl Eapune ists ta copule. | ‘Anne’ tue dincogles fo pune inci, ‘Saliysetntoare “Wesaseeloncocu aja, ‘dé ve cata Sal apa? Figura 1.1 Scenariul Sally-Anne (reprodusdia Baron-Cohen, Leslie i Pith, 1985, cu permisiumea autorilor) INTRODUCERE 0 exercitile denivel2 De exemplu, atuncicnd ise sratdimaginea unelbroaste Jestoase agezate fedrept, fie invers (in functie de partea mesei de care se afl privitoral,copili de 3 ani nu reugese sd identifice corect perspective pe care ovaavea experimentatorul, ind aceasta diferd de cea acopilulu ‘Totin cadral dezvoltart capacitatide citirea mini, copilul este capabil shingeleagprincipiul vezi deci sui” De exemple, copiiide’3anipotindicacu uguringé care dintre doua persoane ste ce se alld intr-un recipient, daca una inte persoane s-auitatin recipient, Sn timp ce adowadoar -aatins ” Oastfel, deahiltate emonstreaci feptulck chiar gla ovirsté raged copilisunteon- stient de importanta accesuluila informatie pentru dobandirea cunoasteri Cam att despre vestele care cerceteaci elu in care inteleg copii starile informationale, Ce putem spune despre fell in care inteleg copii dorinta si ‘moa? Alituri de convingere, oringa este socotitdadescacealalté stare men- tal fundamental pentru intelegerea comportamentului celorialy. Compor- tamente din cele mai diverse devin interpretabile prin prisma convingerilor siedoringelor. Deexemplu end ne uitim la un film stnceredim s&infelegem 4e ce personaful principal intr tiptl in apartamentul siu gol, ne putem porta la donvingerea ta cf cineva se afld fn apartament sila doringa'sa de @ ‘intra neobservat. Mai multe studi aratied pentru copili normal doringa este {ngeleasi inainte de convingere~ de apt, dorinja este in mod evident injeleass de copii normal de2 ani © Ma mul, diftcultailebine-cunoscute ale varstel de doi ani au fost interpretate ca o davada a constientiériierescute din par- tea acestui grup de varsta a diferenfe frustrante dint proprile deringe $1 doringeleparinyior in coea ce priveste ingelegerea emotel, chiar si bebelusi pot face dis- tinctieintre expresilefaciale care exprimé bucuris, tristete, suplrarea gift ca. in jurul virste de ani, copiti pot anticipa infiuenta une! situafiiasupra emotillor, arin jurul varstei de 4 ani pot fine seama atat de dorintee,c&t gi de convingerile cuiva pentru aanticipa ce va simfi persoana respectiva. De exemplu, dacd John urea o carte nou, dar crede oi in pachetul primitse af altceva, va itrist, O alta stare mental care afost bine studiatd este cea a actiunilor simbo- lice. Copiti incep sé se joace simbolie foarte devreme, dela 10-18 huni !9 Ex- perimentele cu copii verbali araté, de asemenea, cd de indaté ce acegtia sunt capabili si rispundila intrebari, par st inteleags faptul c& actiunea simbolics este diferita de realitate* Astfel, desi se joacd cu o banand.ca sicumar fun telefon, nu au nici o problema si recunoasea functia reala a ambelor obiecte. inmod evident, aceast® abilitate este una complexa.2 TERIA MINTUILA COP CU ALITISM IMPORTANTA CITIRI MINTI: LA CE FOLOSESTE? Intelegerea comportamentului social Ajung! in acest punct, trebuie sine oprim gi si ne intrebim de ce dobiindese copii toate aceste cunogtinte extraordinar de bogate la ce fi foloseste co- pilului capacitatea de citi gindurile celor din jur? Dennett a fost probabil printre primi care ascos inevidentd rolul necesar pecare are citirea infil {n infelegerea lumii oamenilor. Cea mai ugoari eale de ai intelege pe oameni este, in mod cert, avea de ale atrioui stari mentale. A-l intelege inseamand, conform lui Dennett, s@ formulim explicati ale comportamentalu lor gi si anticipdm ceea ce vor face in continua Capacitatea decitire a mintii mai este cunoseuta gi sub numele de .psi- hologie populara” (folk psychology), un termen care poate este mai potrivit, intructt ne aminteste faptul cl sereferdla modal nostru cotidiande singelege oamenii latdice serie Dennett: .Folosim in permanenta psihologia popular pentru a explies gia anti- ipa comportamentul celuilalt; ne atribuim uniialtora convingeri sidoringe cu toatl incredereai sf intr-un mod oareéium inconstient - sine petrecem o parte importanti din vist explicéndu-ne lumea gi pe noi ingine in acest fel. De fecare datd cénd ne aventurdm pe autostradi, de exemplu, ne panem propria viat la bétale, pentru cl avem ineredere deplind in asteptarile noas- tre generale despre convingerile perceptive, dorintele normale sitendintele Aecizionale ale celorlaltigofer. Aceastteorienise pare..extrem de eficace gi deo mare putere generativa.De pid, in timp ce privimun film cuunsubieet original i lipsit de cligee, veder cum eroul ii zimbeste personajului rau gi ajungem cu tof rapid gi fardefortla acelag diagnostic teoretic complex: Aha! (Gicem noi, poate nu in mnod congtient) wren sto facd sd creadd cael nu stie cd ea intentioneasd sé-iingelefratele!"™ Intelegerea comunicarii Oa douafuneyleacapacttiti de ctire a minti este infelegerea comunicd ri. Probabil cel mai eloevent exemplu in acest caz a fost cel dat de Grice”, ‘un filezof al limbajlai. Conform acestvis, principal lacru pe care facom atunei ind eft sensu spuseloreuiva este ei ne imaginim care ar puten fi intengie lor comunicatind, Astfel, atunci cing politistul striga .Las-o os! stacatoru ni are nici un dubiula ce se referdcuvantu 0” Elpresopune rapid ck politistl avruesi foloseasct ,o” pentru asereferila arma din mana ateca- torului;mai mult, poligistul avruecaatacatorul si-irecunosscdintenfia dea INTRODUCERE = {olosicuvantul in acest sons. La fl, acd profesor de ate plastic le spune clevilor: -Astizi vom picta iepurele din aceasti cused’, tot elevii din clas ingeleg perfect ci nu le cere nimeni si acopere cu culori sérmanuliepure, in modevident,capacitateadecitire a mingi este esentiall pentru decodificarea vorbirii figurative (adicd a ironiei,sa-casmmului, metaforei sau umorului), de rome ce vorbitorul nu inzensioneazdica altcineva si-iinterpreteze cuvintele Sn sens tera ‘Aceast analiza imbajului in termeni de intent eomunicative com- plexe face impede feptal ef. atunci cind decodificdm vorbireafacem mult mai ‘mult decdt si parcurgem pur gi simplu cuvintele rostite. Trecem dincolo de ‘coca ce atzim gi incepem si emitem ipoteze despre stares mentald a vorbi- torului. Grice nu g-a linitat analiza le vorbire, cia sustinut i exact acelagi proces sefoloseste in comunicarea non-verbalé Astfel, dacdindividul A face spre usd un gest cu bratul intins si palma deschisé, individul Ba presupune imediat od A vreac& epund (-intentioneazé ca B st fngeleagd) cétrebuie s& intre pe uga respectiva. slté modalitate prin care capacitatea de citire e mintiijoacd un rol cesenfial intr-o comunicare de succes este posibilitates ca vorbitorul si m0- nitorizeze nevoileinformationale ae ascultatorului: cu alte cuvinte,si-sidea seama.ce gtie deja sau ma gtie ascultStorul gice informatii maitrebuie oferite pentru ca asculeétorul 8 poati infelege intentia comunicativa. in plus, pen- tru cacei doi si comanice cu succes, zorbitorultrebuie si monitorizece daca rmesajul siua fost infeles aga cum intentiona el sau daci e nevoie sil reformu- leze pentmaclarifica ambiguititile. sacum spuneam mai devreme, dialogul inteles in acest fel devine mai mult decat o simpla producere de vorbire: ni se dezvAluie ca find legat in mod intrinsec de capacitatea de citire a mint. Alte functii ale capacitatii de citire a mintii ‘Am accentust cit de important este capacitatea de citirea mintit in intelege- ea sociali giin comunicare deoarece acestea sunt, in mod evident, cele mai ‘importante Funetii ale sale. Existd insi gi alte functii ale acestei capacitati cruciale. Vom analiza pe scurt céteve dintre ee. ‘Jn primul rnd, ingelarea. Acedstd functie se referé, desigur, la e face pe cineva si creadii cd cova este adevarat, cand de faptlucrul respectiv este fals. ‘Copiti normal incep sé exerseze in mod foarte convingitor aceasti functie de {ndata ce injeleg notiunea de convingere falsi, adic in jurul varstei de 4 ani.®* iin al doilea rand, empetia. Capacitates de citire a minti i confera copiluli {in mod natural abilitates de a deduce felul in care cineva poate interpreta evenimentele gi felul in care se poate simfi. De exemplu,copiii de 3 ani pot.“ TEORIA MINTHLA COPE CU ALTISN4 deo invamplare gi au avut rezultate le fel de bune ca.un grup eu dizabilitay de invajare attinci cind It s-a cerut sé anticipeze emotia ums persomaj din perspectiva dorintei lui, Ou toate acestea, spre deosebire de copii normal de 5 ani sau de copiti ca difcultai de invitare™,rezultatee lor au fost sem nificativmai abe atunci céndlis-a ceruted anticipeze emotia uni persona in perspectiva convingerilor acestuia, Concluzia este of emoiile simple ‘potflinjelese de persoanele cu autism, intimp ee erotile complexe" le pun probleme considerabile. Problemele de intelegere 2 activitatilor simbolice sunt, de asemenes, caracteristice autismului, in moe normal, jocul simbolic este prezent inci dela varstade 2 en!” dar copilieuautism care auo varstd mental mai mare de 2 aninu demonstreaza aproape nici un fel de joc simbolic spontan** De asemenee, demonstreazd mult maipufinjocsimbolic spontan decitgrupurile e control formate din copii cu dzebilitar de invitare EXEMPLE DIN EXPERIENTA CLINICA‘? Incapacitatea de citirea mintii are mult mai multe implicatiipentnudezvelta- reauunel persoane decit sugereazi studiile experimentale. Astfel de dificult continua sé afecteze funcriile sociclo i comunicative pani lamaturitate, aga ‘cum indic& urmatoarele exernple: @ Insensibilitate fata de sentimentele altor persoane ‘Pirintilul Frederick un baat cu autism in varstfde 12 ant, eraudiepereisi- simtegreze copitul in gcoala gimnaziali din carter. Au fost ins ingrozit si andi cd in prima siptiménd biietal se duseseladiriginte gi ficasecomentarii despre numirul mare de alunite pe care acestale avea pe fd. GD Incapacitatea de a fine seamade ceea ce stiu algi oament Jeftey, un tandr eu eutiom extrem de capil i care nveao poritie importants {intro conpanie de IT, m1 patea s8ineleage fap c& acd fusose martor la uneveniment, cellalt nu aveau neapérat dee despre ce se intamplase acc. Nu infelegea cd experienta lu era iferiti de alor i ficeadaveor referee evenimente fers ofereinformati importante din care cole inteleagd despre era vorba. INTRODUCERE ” (iii) Incapacitatea de a negocia prietenii pe baza intelegeri in- tentiilor si rdspunsuluilaele ‘Samantha o fetitd de 10 ani cu autism care era inscriséintr-o scoali demas, fusese invajaté de piringi si-si spund corect numele gi adresa, Crezind cf doar deasta avea nevoie pentrua-i face pricteni, ca se ducea direct spre gru- ppurile de copii, igi recita solemn numele gi adresa, apoi llovea pe copiful cel ‘mai spropiat dacd nimeni nu o invita imediat sie aldture grapului. (io) Incapacitatea de a citi nivelul de interes al ascultatorulué fata de propriul discurs Robert, un biiat de 12 aniinseris tot intr-o gcoalé de mass i enervain mod ‘constant pe caleg gi pe profesori prin monologurile sale plieticoase” despre lbinogi, despre eapacitatea cubied a maginilor Renault sau despre structura podului Severn. Ii places si discute indelung sicu oricine doar aceste trei subiecte, find incapabil si-gi des seama cf entuziasmul sku pentru aceste subiecte dificile mu era imp&rtigit de ntmeni (@) Incapacitatea de a detecta sensul intentionat de vorbitor Laora de arte plastice, profesorul i-a cerut lui David, un baiat cu autism de ‘4ani, si-t picteze pe colegul lu Copilul aluat cuvintele la propriu gia fieut {ntocmai, spre supirarea colegului, ‘Leo, un tdndr care lucra ca functionar, aves mereu probleme pentru cl gielin- {elegea lcrurile in mod literal, Astfel, dack cineva spunea exasperat; Bravo, ‘Sima faci aga gi altd data”, el se conforma imediat girepeta actiunea respec- ‘in opozifie totald cu dorintele reale ale vorbitorului. (vi) Incapacitatea de a anticipa ceea ce ar putea gandi ceilalgt despre actiunile tale ind efa addlescent, Joseph ti risfata adesea péstrini cu detalii foarte per- sonale despre sine insusi, {ard s4-si dea seama ct de nepotrivit este si vor- beascd cu ef despre functille sale corporale sau despre diverse detalii intime ale viet de familie, De asemenea, baiatul se dezbraca in public ori de céte ori era.cal, firési-ife cat de putin jen’, ogi multe din aceste probleme s-au ameliorat pe mésuri ce baiatul s-amaturizat, noi probleme au apdrut atunci cand s-2 angajat lao firma dea ‘TEORIAMINTH LA COPHI CU AUTISM caleulatoare. Joseph nu manifesta nici un fel de simt al spagiului personal $i se ajeza pe birourile colegelor sau se sprijinea de ele in lift sau la coad’ etc. Dup’ citeva siptimani, secretariat] a cerut demiterea a pe motiv de arfuire sexualé, (oii) Incapacitatea de a intelege erorile Michael, un tana cu autism, afost demisde la locul de mune’ dupa un inei- dentin care a atacat functionarade la garderobi Michael nu aregretat deloc faptul eda lovit-o pe femafe cu umbrela ,pentru cd mi-a dat nuradrul greg”. Aviind obiceiul sé indeplineased fiecare luera cu meticulozitate, pur gisimpla zu intelegea faptul ca alfii pot face gregeli Mult timp dap& respectival ine!- dent, ela continuat si-si manifeste uimirea cd si-a pierdutlocul de munca, nd drept ar fi fost, in opinia lui, ca femela si he dati afar’, (iti) Incapacitatea de a ingela sau de a ingelege ingelarea John, in tinge de26 de ant cu autism, lucraintr-an magazin de bijuterii De- carece oat lumea i gti cd este foarte corect avea acces lacheile seifului. Cu toate aceste, incapacitates sa dea recumoagte inselarea isa deschis& posi litatea ce alii si profite de el. Noul pazniede noapte ainjeles acest lucru sia profitat din plin. intr-o noapte -a erat ni John cbeile de la salf, jar acestai Je-addatimediat. Candpaznicul, chee i contimutul celui au dispazut, John fost acuzat de complicitate la jaf Dosis-arenunyat ulteriorlaacuzayi, nua ‘ai pututfiniciodatd angajat pe aceessi poziie de responsebilitate (ix) Incapacitatea de ainfelege motivele din spatele actiunilor oamenilor David, un tandr de 20 de ani cu autism si nteligengé normalé, dar eu proble- ‘me sociale seridase, a primit o ofervé de angajaré din partea wiichiulut si, ‘Tinand seama de tipul special de comportament social al lui David, unchiul ‘amt grji si-i giseascd un loc de muncalinistit, in biroul de contabilitate, in oc si fie insd recunosedtor pontru eforturile unchiului, David s-a simtit lezat c&inu afost numit director in managementul companiel. A pirdsitlocul de muned dup numai cétevazile gia avut resentimente foarte puternice fatd de singure persoand care incercase cu adevirat si jute INTRODUCERE, * (@) Incapacitatea de a intelege .regulile nescrise” sau conventiile Jan, on tinir de 25de ani, petrecusemulte luni inte-un grup de socilizareta- ‘cercénd sic imbundtateascd flulde a conversaglalte abilitti social. fiere grea indeosebi si faci comentariispontane, ierliderul de grup se striduise din grou sil ajute si-s dezvolte stilal conversational, sgiseasca subiecte de interes reciproc sa1 sé facd complimente legate de inftigarealtorpersoare ‘Adowa zi dupa ce aust parte a primul dans, Jan apovesttin fata grupalui ce rmindru se simtea pentru cd reugise si converseze uo tinird deacol toaté seara, ,Cam ce -aispus?” a fnteebat curios lideral de grup ,J-amspus oft de ddrigutd este godt de mult imi pldcea culoarea rosie arochie, care se asorta stat de bine ex gingile!” Aceste exemple deeroride tire gindurilor nu epuizeazd inniciun fel problerele diverse care pot apireain aceast arie dar sunt suficiente pent-u ane da. idee despre felu in care persoanele cu autism nu reugese de rmlte orisdiinjeleasiacjanile ean vorbele altor persoane.Acestecxemplene dag ‘indicatie despre multiple dificukiti socisle experimentate depersoancle cu sutiom gi despre consecinjele lor sociale: respingere, lare, nelnjelegeri sichier abuz, Pot! INVATA SA CITESTI GANDURILE? Coptitnormaliparsi nx sbi nevoie sii vata in mod explicit si iteasd sndurile, Cu toate acestea,copiieare nu au reuit sf donéndeese& in mod natural aceasta capacitate ar puteaaveanevoiedelecti excite Acestelecit potoferi ruta alterativd spre citineamintigis-ar dovedi atl omodalitate ‘mai eficienta deaiajuta pe copii eu autism i-giimbundtéteascl abit socisle si comuicative. ‘iine gindim ia copii orb dinnastere care invatl si citeasc:Braillele ofecso ale alterntiva de resalvae a probleme! descifriit cuvintelor ser Se. in mod analog suntem interest de gsirea unei modaliatslternative de invatare a eitir” mingi, Copi orb nu au nit un fel de deficient ce tral-cognitivi in sister de recupoagtore a cuvinelor” dar auodef.ient senzoriali pe care Braille o ocolegte. Spre deosebire de i, cop cu autism Se considera ed mau ceficienge senzoriale cio deficient central-copnitisa, rmanifestata in incapacitatea de acti gindurile De aceea, efortlde a incer- ca sii inviji sa citeascdgindurle poate fi considerabil mai difeil dectt» ‘TEORIA MINTIILA COPICU AUTISM efortal de ainvita un copil orb si citeaseé, socmai pentru cila mijloese até ‘unproves de influentare a intelegerii. Cutoate acestea, se pare cd acegti copii ‘otf invatati sa interpreteze starile mentale, Conform studiilor recente, copiti cu autism pot invljafi ce Inseam, ‘convingerile false! sau pot invita si facd diferenta dintre parent gireali- tate. In aceste studi, leofiles-autinut prin intermediul unormedii variate, cum arf computere sau actori reali fn plus, unul dintre studi a folosit indicii comportamentale si emofionsle pentru a ajuta copii sd inteleagi semnificatia convingerilor false, in timp ce alt studiu'°a utilizatinstractia ‘direct pentmn a preda diferenta aparente-reaitate, Aceste studi a folosit repetitia exeroitillor si au oferit feedback, iar rezulttele lor au fost exrem de asemandtoare, Aproape tof copii cu autism au rensit sd invete si rezolve, exercitille gl, in anumite cazuri, simentini ceea ca au invizat timp de dou Junt.sau mai mult. Cu toate acestea, genetalieted la ativititi noi, neincluse Sn predare, a rimas linitatd, chiar dacd aceste activititi au fost similare cu activititle initiale. Prinurmare, stadile existente oferé speranfe pentru interventia terape ‘utisl, dar ridicd in acelagi timp mai multe fntrebari, + Daci starile mentale sunt notiunice pot fi predate, care sunt tehnicile care faciliteazd invatarea? + Cit de mult trebuie si predal gi cit timp vor duraefecteleinvigini? + Suntunele tari mentale de ex, emotia sau jocul simbolic) mai dificd de invazat pentra copii cu autism decitaltele (de ex, cuncastereasau ‘convingerea)? + Stirile mentale sunt tovdjate intr-o ordine strict? Cu alte cuvinte, Invéjarea unei notiuni (um ar fi emotile) precedifntotdeauna in. vijarea cltcia (Geex, convingerea)? Altfel spus, igalegerea emotillor este un precursor necesar pentru intelegerea convingerilor? + Daca starile mentale sunt invijate prin predarea unoractvitati spe tifiee, se produce in cele din urmi generalizarea care si-i permit copilului sa ingeleagi exemple noide eomportament? + Nopiunile despre startle mentale dobindite prin predare explicita sat folosite in acelagi fel in care sunt folosite notiunile éobindite natural? + invaysrea notiunilor despre stirile mentale eonduce la sebimbis!in alte aspecte ale comportamentului social gi comunicativ? Dac’ da, + Gizor factori se datoresz$ faptal cd unii copii eu autism gi insugese noglunile de stiri mentale, jar alsinu? INTRODUCERE a METODE DE PREDARE A NOTIUNILOR DE STARI MENTAIF Seotiunea care urmeaziideserie pe scurt principiile de bazi care stau la baza programului nostra de predare gi face un rezumat al rezultatelor generale ale studillor efectuate de noi Fiecare capitol va deserioin deta metodele gi raterialele folosie in cadrul prodacis, Principiile de predare + Predarea trebuie impArtita in pagi mici, astfel inedt abilitatile complexe si fie dobandite treptat, ea osuccesiune de componente separate. + Ordinea normalé de dezvoltare la copii este, in general, un ghid imn- portant pentru ordinea dobiindirii abilitatior, Astfel, abilitiile care sunt dobindite de tinpuriu de copiii care se dezvoltd normal” vor fiprobabil invatate mai repede decdt abilitatile dobéndite in stadii ulterioare de dezvoltare. + Prodarea naturala este de obicei maieficienti deost metodele de pre- darecare nutin suficient eont de mediul normalal copiuluisau care nu acordé suficient interes abilitatilor oriintereselor individual. + Comportamentele intarite in mod sistematie vor A deprinse mai ra- pid gi vor avea ganse mai mari si se mentini decit comportamentele care nu sunt intarite in acest fel. Deg! intiritoriiextrinseci (de pildd Iaudele) sunt importante in acest sens, cel putin a fel de puternice sunt recompensele intrinseci, care derivi direct din activitate sau din plicerea de ao duce la capiit cu succes, + Viteze de invatare creste considerabil daci se aplica procedura invi- {rll fird eroare (evitarea pe cét posibil a prilejului de aface erori). + Problemele de generalizare (adicd neputinta dea adapta cele fnvi- tate la situapii sau activitati noi), care limiteaai freevent succest programelor de predare, pot fireduse daci predarea se concentreazi pe princfpiile care stau la baza conceptelor, si nu doar pe procesul de instruct. ‘Motodele de predare adoptate in studiul prezentat mal jos au fost special gandite pentru a acoperi aceste intrebari. E posibil ca limitarile studiilor anterioare si se fi datorat accentului pus pe ingelegerea convingerilor fal- se, deci pe predarea unu! nivel prea complex. Pentma a reduce edt mai mult2 TERIA Mt CORI CU AUTISM complexitatea conceptualé a activitatilor, am hotirét s8 impirrim stirile ‘mentale tri componente separate: intelegeres starilor informationde {ntelegerea emotiilor Injelegerea jocului simbolie Fiecdrui copil is-a predat un singur astfel de concept. Ulerior,flecare concept e fost ordonat in cinci niveie suecesive de inelegere, nivelul find cel mai simplu iar nivelul S cel mai dificil Tabelul L1 prezint& exemple pen- tru ficcare din aceste stadii Staalille de predare s-au bazat pe veea ce cunoastem despre de2voltarea {ntelegeristrilor mentale La copiii normali”,cceace.ficut ca activitatilede predare siurmeze oordine fireascd. Pentruca invitarea si fiecit mal natura- 1, mediul de predare a fost imbunaitatit urn uilizarea unor metode din cele ‘mai variato, pintre care jocul, imaginile, eompaterele gi jocurile. Activitatile au fost estfelgndite incit sé fe cét mai plicute pentru copii, iar materialole folosite au oferit feedback rapid si clar despre prestatia copilului. Copiti au fost iudati gi incurajatiin fiecare stadiu delueru, Incazul erorilor, copii au fost imediat promptafi cu réspunsul corect, pentru a evita orice perseve- area greselilor sau neintelegerilor. PROBLEMELE DE GENERALIZARE in cele dinurmé, provedecle de predare sau strédult & depageased ,proble- mele de goneralizare”,un fenomen att de prevent in studiletimpuei, Expe~ renta practicd ne aratl of eate mai eficient si inveti copii principle care stau la baza conceptelor decat sé instruiegtiin mod simplu,intrucit in felul ‘cesta sunt ajutati si generalizeze mai bine ceea ce ivata*® Desigur, pentru smulji copilaceste principii mutrebuie ficuteexplicte, dar atuncicénd mure- ‘ugese si invejeprin mijloace normale, aga cum este cazulcopiilor cu autism, aceste principi trebuie predate ,induetiv, prin training intensiv ea malte ‘exemple siprin multe alte tebnici (e ex, povesti ca p&pusi i marionete,jo- ccuri de rol povesti cu imagin’ etc). in studi de fata, copiilr li s-au oferit principle generale care si-iajute sé invete anumite concepte despre starile mentale“ inacest fel, am incercat si formalizdm gsi facem explicite prin- cpt caresunt in mod obignuit implicte in dezvoltarea normal." Tabelul 12 prezinta citeva exemple de astfel de principit pentru unele stadii mentale fundamentale a ti adori glacrede) INTRODUCERE ‘Tabelul 1.1 Cele cinci nivele de predare a stirilor mentale EMOP CONVINGERE — JOCSIMBOLIC NIVELUL? RecunoagteeaexSchimbaresimm- Jos presilorfacialedin pli deperspecivi. sonzarial-motor fotografii (bucu- NIVELULA “Recunoagtereaex Schimbare _Joofunetional presiilorfacialedin complexide (s2exemple) Gevene scheratice perspectva (bucuros/rst/ suparat/speriat) TIVEGULS —Emoptdeclange- Vez, cecigui __ Joefunetionad tede intamplari (raportatlasine/ (>2 exemple) Coucuros/trist/ alti) sipisai/speria) NWVELUL4 motiidecian- Convingeiade- Joosimboie gatededorige virate/emticipa- (2exemple) Coucuros/rst) rea uneiaesiunt NIVELULS Fmotiideclanga. Convingerifalse Joo simbolie tedeconvingeri G2ecemple) (bucuros/trist) ‘Tabelul L2 Cateva prinoipii care staulabaza conceptelor fundamentale despre stirile mentale Perceptia duce Ia eunoagtere: O persoand ve sti x dact a vizut saa auzit despre x (dex, Alb’ ca Zipada nu stie cli mil este otrivit, pentru cd nu 8 ‘vdaut-o pe vrajitoare cum apus otravd in el) Doringele sunt satisficutede actiuni sau obiecte: Daci opersoand vrea 15 va f bucuroasi sd obtind x Dimpotrivd, daclo persoand nu obtine x, va fi nefercit. Copii vor si mearg3 in pare gi sun: bucurosi cénd mama ik duce inpare. Nusunt ins bucurosidaciinloe de pere mama i ial cumpératuri Activititile simbolice presupun substitutiede obiecte sau suspendarea rezultarului final: Génd opersoant se prefacecSx 0 facepentruamuzamént, {rt ai fie implicate obiectale/eonsecintleobipmuite (de ex, Misi duce 0 banana la ureche. Se preface ci vorbegtela telefon)2 TERIA Mt CORI CU AUTISM complexitatea conceptualé a activitatilor, am hotirét s8 impirrim stirile ‘mentale tri componente separate: intelegeres starilor informationde {ntelegerea emotiilor Injelegerea jocului simbolie Fiecdrui copil is-a predat un singur astfel de concept. Ulerior,flecare concept e fost ordonat in cinci niveie suecesive de inelegere, nivelul find cel mai simplu iar nivelul S cel mai dificil Tabelul L1 prezint& exemple pen- tru ficcare din aceste stadii Staalille de predare s-au bazat pe veea ce cunoastem despre de2voltarea {ntelegeristrilor mentale La copiii normali”,cceace.ficut ca activitatilede predare siurmeze oordine fireascd. Pentruca invitarea si fiecit mal natura- 1, mediul de predare a fost imbunaitatit urn uilizarea unor metode din cele ‘mai variato, pintre care jocul, imaginile, eompaterele gi jocurile. Activitatile au fost estfelgndite incit sé fe cét mai plicute pentru copii, iar materialole folosite au oferit feedback rapid si clar despre prestatia copilului. Copiti au fost iudati gi incurajatiin fiecare stadiu delueru, Incazul erorilor, copii au fost imediat promptafi cu réspunsul corect, pentru a evita orice perseve- area greselilor sau neintelegerilor. PROBLEMELE DE GENERALIZARE in cele dinurmé, provedecle de predare sau strédult & depageased ,proble- mele de goneralizare”,un fenomen att de prevent in studiletimpuei, Expe~ renta practicd ne aratl of eate mai eficient si inveti copii principle care stau la baza conceptelor decat sé instruiegtiin mod simplu,intrucit in felul ‘cesta sunt ajutati si generalizeze mai bine ceea ce ivata*® Desigur, pentru smulji copilaceste principii mutrebuie ficuteexplicte, dar atuncicénd mure- ‘ugese si invejeprin mijloace normale, aga cum este cazulcopiilor cu autism, aceste principi trebuie predate ,induetiv, prin training intensiv ea malte ‘exemple siprin multe alte tebnici (e ex, povesti ca p&pusi i marionete,jo- ccuri de rol povesti cu imagin’ etc). in studi de fata, copiilr li s-au oferit principle generale care si-iajute sé invete anumite concepte despre starile mentale“ inacest fel, am incercat si formalizdm gsi facem explicite prin- cpt caresunt in mod obignuit implicte in dezvoltarea normal." Tabelul 12 prezinta citeva exemple de astfel de principit pentru unele stadii mentale fundamentale a ti adori glacrede) INTRODUCERE ‘Tabelul 1.1 Cele cinci nivele de predare a stirilor mentale EMOP CONVINGERE — JOCSIMBOLIC NIVELUL? RecunoagteeaexSchimbaresimm- Jos presilorfacialedin pli deperspecivi. sonzarial-motor fotografii (bucu- NIVELULA “Recunoagtereaex Schimbare _Joofunetional presiilorfacialedin complexide (s2exemple) Gevene scheratice perspectva (bucuros/rst/ suparat/speriat) TIVEGULS —Emoptdeclange- Vez, cecigui __ Joefunetionad tede intamplari (raportatlasine/ (>2 exemple) Coucuros/trist/ alti) sipisai/speria) NWVELUL4 motiidecian- Convingeiade- Joosimboie gatededorige virate/emticipa- (2exemple) Coucuros/rst) rea uneiaesiunt NIVELULS Fmotiideclanga. Convingerifalse Joo simbolie tedeconvingeri G2ecemple) (bucuros/trist) ‘Tabelul L2 Cateva prinoipii care staulabaza conceptelor fundamentale despre stirile mentale Perceptia duce Ia eunoagtere: O persoand ve sti x dact a vizut saa auzit despre x (dex, Alb’ ca Zipada nu stie cli mil este otrivit, pentru cd nu 8 ‘vdaut-o pe vrajitoare cum apus otravd in el) Doringele sunt satisficutede actiuni sau obiecte: Daci opersoand vrea 15 va f bucuroasi sd obtind x Dimpotrivd, daclo persoand nu obtine x, va fi nefercit. Copii vor si mearg3 in pare gi sun: bucurosi cénd mama ik duce inpare. Nusunt ins bucurosidaciinloe de pere mama i ial cumpératuri Activititile simbolice presupun substitutiede obiecte sau suspendarea rezultarului final: Génd opersoant se prefacecSx 0 facepentruamuzamént, {rt ai fie implicate obiectale/eonsecintleobipmuite (de ex, Misi duce 0 banana la ureche. Se preface ci vorbegtela telefon)TEORIA MINTILA COP CU AUTISM REZULTATUL S$ TUDIULUI EXPERIMENTAL ‘Am fost surpringi si descoperim e& in ariile special alese, schimibivileau api. Fut dupé o perioadi relativ scurtd de predave, far progresele s-awmenttinut ‘multi vreme dupa ce interventiaa hat irsit,Presupunem eo perioadlé mai lungiide predare gio implicare activa. familie gi a profesorilor ar putea con- duce lao eficienta sporit& a metodelorfolosite. Din acest motiv gieaurmare a solicitarilor venite dinspre paint giprofesorl, am aleatuit acest ghid in cate rezentim metodele noastre de predere, CUI SE ADRESEAZA MANUALUL? Studiul experimental pe care se bazea7i manualul a avut ca subiecti opi! cuautism cu vérste cuprinse intre 4 gi 13 ani gi cu un limba aflat a virsta coplilor de 5 ani. Avesta este nivelul lingvisticla care copii normali demon: streazd in mod evident capacitatea de ctire a minti. Toate materialeleau fost ledtuite fin dnd seama de acest grup de virsta g abilitati, dar nu exist nici wo motiv pentru care ele nuzr putea adaptate pentru sublect! din grape de virst8 mai mari, daci acegtia auatingniveleleminime de abilitate. De sccca, desine referim peste tot la ,oopii" dacdise fae modifcdrile necesare (mai ales ale materialelor deoc ete), procedeele de predare pot fi adaptate relativ ugor pentru subjecti mai in varsta LiMITARILE METODELOR DE PREDARE DE ACEST FEL ‘Pentrua vea succes, programele oducationale gi de interventie péntri copii ‘cu autism necesiti strategii si abordati numeroase si variate. Mal mul, pro~ cedecle de redare trebuie intotdeaumna modificate in functie de abil, ‘xtsressio gi problemele speciiceiecdru copil Nuexistd refete”simplocare ‘si poatilffblosite pentrae depigidizabiltitile fundamentale din autism, de ‘ceca ghidul de fa} nu are pretentia si ofere o abordare comprehensive in ceea ce priveste predarea emotilor, onvingerilor sau imaginatiet la copii INTRODUCERE = {ntolegerea gi reactiaaeerati la emoriile clor de langd noi presupun sai mult decat capacitatea dea recunoagte céteva emofi clare gt relativ simple din imagini sau desene. O situatie este interpretata ca flind placutd, neplacuti sau infricogatoare nu doar fn funcfie de contextul curent, cf iin functie de recutal persounel (sau persoanelor) implicate. La fe, expresiafa- cisld singuré poate sf nu fe intotdeauna o repreventare realé aceea ce simte cineva~ un 2imbet, de exempiu, poate f folosit in incercares curajoasi de a ‘ascunde tristeyea sau durerea, Chiar dacd sunt capabili si reounoascd la alti ‘cameni anunnite emotilipite de ambiguitate,copilieu autism na inseamn 8 pot i injeleaga complet coes ce se intémapl sat pot sf facd fata proprit- lor react emotionsle, mai ales cack sunt diferite de ale celortalyiCriciamud, aniversirile, vacantele, toate sunt perioade care pot produce multé anxietate copilului eu autism, ceea ce evident ei va intra in contradicfie ca expresiile de plicere manifestave de alt copii ca aveste ocazit, 1a fal, joeul presupune nu Joer cepacitates dea folosiin mod adecvat {uedsile oi ginivele foarte diferie de abit sociales cognitive atunci cand interactiunile implied gi afi cori, ‘Toate aceste aspecte complexe nu pot fl abordate prin materiale de pre- dare gata ficute, ol este nevote ce strategii de predare individualizate gi din ce nee maisofisticats, pe misuri ce copilul e apropie denivelelesuperioare de competent. Totus, materialele gimetodele de predare simple pot juca un rol neprefuit in stadiile timpurii de dobandire a abilitiilor.Ghidul de fara se adreseazi copiilor sau persoanelor de varsve mai mari care se afléla inee- put in ceea ce priveste inglegerea convingerilo, emotilor sau activitatilor simbolice. STRUCTURA GHIDULUI ‘Urmatoarele patru capitole ale ghidulul cunt organizstein rei parti princip- Je, céte una pentru fiecare din cele 3clase de stari mentale predate fn studiul nostru experimental: Emofii, Stiri informationale si Joc. Fiecare secfiune explicd in mod detaliat: + cumse evalueazi nivelul de abilitate al unui copil + cum se stabileste nivelul de baad (altel spus, cum se determing ni- velul dele care va incepe predare2) + materislelefolosite in iecare stadiu + procedeele de predare care vor fi folosite.