1

Complementele
Complementele necircumstanţiale

Complementul  Nu se izolează:
direct – indiferent de poziţia sa faţă de regent. (GALR, 1, p. 389)
 Facultativ, se poate izola:
– când este antepus regentului (IOOP)

Complementul  Nu se izolează. (GALR, 1, p. 396)

secundar

Complementul  Nu se izolează de regent:

indirect a) când este aşezat imediat după predicat;
b) când este aşezat înaintea predicatului – în enunţuri nonemfatice: când nu se
insistă în mod deosebit asupra lui: De asta nu te îndoi. (M. Sadoveanu)
 Se izolează:
a) când este plasat în poziţie tematică (topicalizat) şi între el şi regent se intercalează
un alt component al enunţului: Mariei, nu Ioanei, i-a dăruit flori. (GALR, 1, p. 415)
a) când este aşezat înaintea predicatului şi între el şi regent se intercalează un alt
component al enunţului sau când se urmăreşte scopul de a evidenţia obiectul
respectiv: De Mălina, puţin îi păsa. (V. Eftimiu)
b) când este intercalat între subiect şi predicat, precum şi când este intercalat între
elementele predicatului nominal (IOOP)

Complementul  Nu se izolează.
prepoziţional  Se izolează:
– când este topicalizat şi reluat: La copilărie, la asta se gândeşte el acum. (GALR,
1, p. 430)

Complementul  Nu se izolează de regent, în enunţuri nonemfatice. (GALR, 1, p. 440)

de agent

Complementul  Nu se izolează. (GALR, II, p. 449)

posesiv

Complementul  Nu se izolează.
comparativ  Se izolează complementul comparativ:
– în cazul comparaţie între calităţi. (GALR, II, p. 460)

Circumstanţialul  Nu se desparte prin virgulă (MDTL, p. 46)

instrumental  Se desparte prin virgulă:
– circumstanţialul instrumental plasat înainte: Din priviri, aşa se înţelegeau.
(GALR, 1, p. 511)

Circumstanţialul  Nu se izolează de regent prin niciun semn de punctuaţie. (GALR, II, p. 514)
sociativ

Complementele circumstanţiale

Situaţiile în care Complementele circumstanţiale se izolează în următoarele situaţii:

complementele a) când sunt antepuse (deplasate spre stânga în context)
circumstanţialul b) când sunt distanţate de termenul regent;
e se izolează c) când sunt slab legate semantic de regent;
d) când se urmăreşte scopul de a evidenţia circumstanţa respectivă.

Factorii în funcţie de care se izolează complementele circumstanţiale:

 2

a) poziţia faţă de termenul regent;

b) gradul de legătură cu termenul regent;
c) insistenţa asupra unei circumstanţe sau a alteia.

Circumstanţialul  Nu se separă:
de loc – când este postpus;
– indiferent de poziţia sa faţă de regent, mai ales când face parte din structura
tematică a verbului.
 Se poate separa:
– din necesitatea evidenţierii în enunţ a circumstanţei spaţiale (motivare stilistică):
De departe, o buciumare de bocet îi răspunse furioasă. (V. Voiculescu) (GALR, 1,
p….)

Circumstanţialul  Nu se izolează:
de timp – când face parte din structura tematică a verbului regent: De trei ani ţin
tratativele dintre aceste state. vs De trei ani, vine cu regularitate la mare în
august. (GALR, 1, p. 486)
 De obicei, complementul circumstanţial de timp nu se izolează (MDTL, p. 45)

Circumstanţialul  Nu este izolat prin pauză – marcată grafic prin virgulă – de verbul centru:
de mod – în realizările minimale: verb + circumstanţial unic: Doarme bine.
– într-o construcţie comparativă simplă: Doarme cum vrea.
 Se izolează:
– în cazul unor construcţii ample, mai ales realizate prin coordonare: Doarme în
fiecare după-amiază, foarte bine şi foarte profund. Doarme ziua, când vrea şi cum
vrea.
– când caracterizează global procesul, plasându-se în poziţie tematică: Dintr-o
dată, soarele a răsărit. (GALR, 1, p. 507)

Circumstanţialul  Nu se izolează:
de modalitate – când este integrat, nedespărţit de restul enunţului (Are probabil dreptate.) sau de
elementul pe care îl focalizează (Are bani, probabil mulţi.) când este focalizat.
 Foarte adesea este izolat, parantetic, atât poziţia iniţială în enunţ, cât şi în poziţie
medială sau finală: Fireşte, s-a plimbat.; S-a plimbat, fireşte, toată dimineaţa.; S-a
plimbat, fireşte.

Circumstanţialul  Nu se izolează:
cantitativ – solidaritatea circumstanţialului cu regentul său este foarte ridicată. (GALR, 1, p.
520)

Circumstanţialul  Nu se izolează:
de cauză – în cazul realizării prin nume sau adverb.
 Se izolează:
– când este realizat prin gerunziu antepus. (GALR, 1, p. 538)
 Nu se izolează de termenul regent (MDTL, 42)

Circumstanţialul  Se desparte de construcţia regentă:

de scop – când este în antepunere.
– în postpunere pauza nu este posibilă în cazul supinului şi al realizării
propoziţionale introduse prin conjuncţia de, dar este posibilă în celelalte cazuri de
exprimare (non)propoziţională. (GALR, 1, p. 549)

Circumstanţialul  Se izolează:
condiţional – când sunt antepuse, marcate prin în caz de, în caz de (GALR, 1, p. 557)
 De obicei, se izolează de regentul său (MDTL, p. 40)
 3

Complementele circumstanţiale II

Circumstanţialul  Nu se izolează:
de relaţie – când este postpus: remarcabil din punct de vedere artistic.
 Se izolează:
– tipurile tematizate, neintegrate, în antepunere: Din punct de vedere artistic, este
remarcabil. De lăudat, a fost foarte lăudat. (GALR, 1, p. 525)

Circumstanţialul  Se izolează prin virgulă:

concesiv – indiferent de poziţia sa în poziţia liniară a enunţului. (GALR, 1, p. 568)

Circumstanţialul  De cele mi multe ori, se izolează prin virgulă (MDTL, p. 41)

consecutiv

Circumstanţialul  De obicei, nu se izolează prin virgulă (MDTL, p. 41)

cumulativ

Circumstanţialul  De cele mai multe ori, se izolează prin virgulă (MDTL, p. 42)
de excepţie

Circumstanţialul  Se izolează prin virgulă (MDTL, p. 46)

opoziţional

Atributul  Atributele izolate:

– sunt explicative şi circumstanţiale;
– prezenţa lor este facultativă în enunţ;
– pot urma sau preceda regentul (substantiv propriu sau comun, pronume).
– pot fi adjectivale (mai ales cele exprimate prin participii cu determinări) sau
substantivale.
 Atributele neizolate:
– sunt restrictive;
– sunt strâns legate de regent;
– nu întrerup linearitatea discursului.
 Nu pot fi izolate atributele precedate de pronumele semiindependent cel. (GALR, 1,
p. 611-612)

Apoziţia  Apoziţia cu rol explicativ:

 Se izolează: Dumnezeu, fiinţă nemărginită, există. (C. Noica)
 Apoziţia este redată prin:
– virgulă [, ... ,],
– două puncte [ : ... ],
– linii de pauză [– ... –].
 Adverbe al căror rol este de a explica relaţia apozitivă: cu alte cuvinte, altfel spus,
mai bine zis, mai exact, respectiv, şi anume, adică, alias, sau. (GALR, 1, p. 622 – 623)