Cuprins:

I. Prezentarea firmei ,,Bergenbier S.A” :

1. Denumire și scurt istoric

2. Obiect de activitate

3. Structura organizatorică

4. Concurența:

a) Analiza principalilor concurenți;

b) Poziționare vs competiție;

c) Produse substituibile.

5. Furnizori

6. Analiza SWOT

7. Segmentele de piață:

a) Cum se segmentează piața;

b) Analiza evoluției acestei piețe;

c) Tendințele pieței.

1
 II. Produsele firmei

III. Proictarea de chestionar

IV. Prelucrarea datelor

V. Concluziile

Anexa 1

Bibliografie

I. Prezentarea firmei ,, Bergenbier S.A.”

1. Denumire și scurt istoric:

Totul a început în 1994, la Blaj, odată cu preluarea de către Interbrew a pachetului

majoritar al acțiunilor Bianca S.A. și a fabricii de bere de la Baia Mare. Un an mai târziu, în
1995, apare berea Bergenbier.

Numele „Berea de la munte”, ,,Bergenbier” în limba germană, reprezintă o promisiune de

calitate, prospețime și puritate a ingredientelor, păstrată și astăzi.

2
 Fabrica de la Ploiești intră în administrarea companiei în 1999, iar de atunci a trecut prin
numeroase procese de tehnologizare și eficientizare a impactului asupra mediului, fiind astăzi
una dintre cele mai moderne din România. Interbrew fuzionează cu AmBev în anul 2004 și
devine InBev, pentru ca patru ani mai târziu, la nivel mondial, să urmeze o nouă fuziune din care
să rezulte compania Anheuser-Busch InBev.

2010 este anul în care, în România, compania ia numele principalului său brand și devine
Bergenbier S.A., parte din Grupul StarBev, unul dintre cei mai importanţi producători de bere din
Europa Centrala și de Est, ca urmare a preluării operațiunilor din Europa Centrală și de Est de la
AB InBev de către CVC Capital Partners. Doi ani mai târziu, Molson Coors Brewing Company,
unul dintre primii producători de bere din lume, preia operațiunile de producție a berii din cele
nouă țări din Europa Centrală și de Est ale grupului StarBev.

Bergenbier S.A. este astăzi parte a unei mari familii de berari, grupul Molson Coors, cu un
portofoliu divers, cu mărci care acoperă toate segmentele pieţei.

2. Obiect de activitate:

Industria berii se reliefează în cadrul industriei alimentare ca una din ramurile care, în
ultimii zeceani, a avut o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte calitatea, diversitatea mărcilor dar şi
producţiarealizată. Această evoluţie a fost posibilă datorită unor politici ambiţioase ale
investitorilor străini, care au determinat creşterea competiţiei pe piaţa internă. Berea este o
băutură cu largă adresabilitate, consumată, practic, de toate categoriile de populaţie.Berea se
obţine prin fermentarea alcoolică a mustului preparat din malţ, hamei şi apa, cu adaos de drojdie.
Bergenbier este unul dintre cele mai puternice branduri românești, cu o notorietate de peste
95% în rândul consumatorilor și are unul dintre cele mai longevive și mai populare sloganuri din
istoria publicității din România : „Prietenii știu de ce!”. Bergenbier S.A., parte a grupului
Molson Coors, este astăzi una dintre primele trei companii producătoare de bere din România, cu
aproximativ 700 de angajaţi, o fabrică modernă la Ploieşti şi o reţea performantă de distribuţie
naţională. Bergenbier S.A. are un portofoliu divers, bine conturat, cu mărci care acoperă toate
segmentele pieţei: Bergenbier, Staropramen, Beck’s, Stella Artois, Noroc, Hoegaarden, Corona,
Leffe.
Cifra de afaceri anuala este de peste 100 de milioane de euro, iar in 2004 grupul a depasit
pragul psihologic al celor doua milioane de hectolitri vanduti anual si a incheiat anul pe locul trei
in topul berarilor din Romania, cu 21% din piata. In 2004, conform producatorilor, consumatorii
s-au indreptat catre marcile premium, unde compania detine o pozitie puternica, prin Stella
Artois si Beck‘s, cota de piata in segmentele superpremium si premium fiind de 37%.

3
3. Structura oganizatorică:
Compania beneficiază de un sistem de management foarte bine pus la punct care asigura
încontinuu o creştere a eficienţei şi profitabilităţii companiei.Organizaţia managerială urmăreşte
să combată ameninţările concurenţei prin intermediul ofertelor atractive, organizarea a cât mai
multor promoţii, concursuri şi evenimente cu caracter social şi informativ.
Organigrama companiei se prezinta astfel:

Fig. 3.1. Organigrama companiei ,, Bergenbier S.A.”

Conducerea activităţii de management se ocupă cu realizarea de programe şi calendare de
desfăşurare corelată a tuturor activităţilor. Previzionarea, organizarea şi coordonarea ei cu
celelalte activităţii ce se desfăşoară în cadrul organizaţiei, dar şi antrenarea întregului personal la
însuşirea şi adoptarea opticii de marketing, precum şi controlul modului de înfăptuire a politicii
de marketing elaborată în întreprindere. Avându-se în vedere trăsăturile generale ale
responsabilităţilor îndeplinite compania deţine toate categoriile de manageri:

 Manageri superiori (top-manageri, seniori manageri) care dispun de aptitudini

conceptuale, ce asigură orientarea strategică în acord cu obiectivele şi misiunea stabilită,
formularea şi implementarea strategiilor eficiente şi eficace.

4
  Manageri mijlocii care deţin aptitudini de organizare a resurselor umane umane în
scopul creării unui climat favorabil cooperării şi comunicării între componenţii
grupurilor, precum şi amortizarea intereselor individuale, de grup şi organizaţionale.
 Managerii de primă linie (supevizorii) sunt deţinători de atitudini profesionale necesare
formării unui climat proprice dezvoltării culturii organizaţionale orientate spre
performanţă şi inovare.Sistemul de management al organizaţiei este format din
următoarele subsisteme: organizatoric,decizional, informaţional, metodelor şi tehnicilor
de management.

Procesul complex de conducere a activităţii de marketing înseamnă în primul rând,

anticiparea evoluţiilor posibile ale fenomenelor pieţii în anumite condiţii probabile, pentru o
perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă, deoarece “a conduce înseamnă a prevedea”.

4. Concurenta

a) Analiza principalilor competitori

Pe piaţa românească există peste 25 de mărci de bere care concurează pe patru mari paliere
de calitate şi preţ. Piaţa berii din România poate fi comparată cu un câmp de război care nu
cunoaşte armistiţiu. Fiecare brand este poziţionat după "manualul de marketing".
Heineken este o marcă Super Premium, poziționată în segmentul superior al pieței. Ceea ce
o diferențiază de alte mărci sunt caracteristicile sale unice: este pasionată de calitate, are o
perspectivă globală și o personalitate cosmopolită foarte atrăgătoare. Heineken aduce bucurie și
plăcere în viețile a milioane de oameni, în întreaga lume. Heineken adresează publicului invitația
sa de a împărtăși o atitudine pozitivă și îndrăzneață, de a experimenta ceva nou și diferit și de a
depăși granițele existenței lor obișnuite de zi cu zi.
Ursus, o marcă autohtonă care concurează pe segmentul premium. Mesajul Ursus:
,,Succesul este un mod de viaţă”.Brandul aparţine producătorului Ursus Breweries. Ursus a
adoptat o strategie care pare să poziţioneze brandul pe un etaj superior al segmentului premium:
sticlă transparentă verde, cu numele mărcii în relief. De asemenea, capacitatea de 330 ml
şi distribuţia în principal pe canalele HoReCa indică o poziţionare în competiţie cu branduri
super-premium ca Heineken sau Peroni.
Timişoara reprezintă un reper important pe harta industriei de bere din România,atât prin
prezenţa celei mai vechi fabrici de bere, cât şi prin marca de bere Timişoreana,născută aici
şi transformată într -una dintre cele mai importante mărci de bere din ţară. „Serbările
Timişoreana” sunt un alt element deja tradiţional, care adaugă un plus la farmecul oraşului şi la
plăcerea savurării unei beri bune, cu tradiţie.

5
 b) Pozitionarea vs competitie

In „teatrul de operaţiuni" din războiul berii sunt angrenaţi patru producători multinational:
Bergenbier S.A. , Heineken Romania, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod
(Urbb)-siunul autohton, European Food.

Pentru anul 2012, cotele de piata din industria berii au fost urmatoarele:
 Heineken Romania:36%;
 Ursus Breweries: 30%;
 Bergenbier SA :10%;
 URBB:8%Romaqua:5%;
 European Drinks:3%.

Fig. 4.1. Topul mediatizării berii super premium.

6
 Fig. 4.2. Capacitate de producție.

c) Produse de substituție:

Produsele de subtituție a berii sunt ,în sens larg, bauturile în general (apa, racoritoare, s.a.),
iar în sens restrains sunt bauturile alcoolice (vin, spirtoase, etc.).

Cota de piață a berii variază de la țară la țară:

 13% in Franta (principal competitor – vinul);

 25% in Rusia (principal competitor – vodca);

 51% in Germania.

De asemenea, berea are un grad ridicat de sezonalitate (“meteosensibilitate”). Consumul

variază în funcţie de anotimp astfel: în perioada aprilie – septembrie circa 62,5% dintre români
consumă mai mult de 6 l de bere săptămânal, în timp ce în anotimpul rece (octombrie – martie)
68,5% consumă mai puţin de 4 l săptămânal sau chiar deloc.

5. Furnizorii:

Principalii furnizori a companiei se împart pe grupe de produse pe care aceştia le

furnizeazǎ companiei astfel:

Furnizori principali de materii prime:

7
 - S.C. Souflet Malt Romania SRL (malţ, orz);

- S.C. Biami International Avrig SRL (enzime);

- S.C. Amylum Romania SRL (zahǎr, maltozǎ);

- S.C. Hopsteiner S.A Germania (hamei).

Furnizori de materiale tehnologice:

- S.C. Haendler & Natermaann Germania (folia de pe sticle);

- S.C. Rauh Germania (capse);

- S.C. Novis SRL (etichete);

- S.C. Henkel Ecolab Romania SA (produse curǎţenie).

Furnizori de ambalaje:

- S.C. Huta Szkta Jaroslaw Polonia (sticle);

- S.C. Berolina SRL (navete);

- S.C. Can Pack S.A. Polonia (doze).

Furnizori de energie şi servicii:

- S.C. Distrigaz;

- S.C. Electrica SA;

- RADP Apǎ Canal;

- S.C. Romtelecom;

- S.C. Scut SRL.

Relaţiile cu furnizorii sunt întreţinute în principal de departamentul aprovizionare prin

cǎutarea furnizorilor, contractarea, menţinerea relaţiilor de bunǎ colaborare, negocieri dar şi de
departamentul financiar - contabilitate unde se au în vedere corectitudinea facturǎrilor, verificări
de termene, platǎ la scadenţe, respectarea clauzelor contractuale. Este de menţionat cǎ pentru
operaţia de aprovizionare privind materiile prime şi materiale tehnologice, contractele se încheie
anual, centralizate pe companie urmare a unei activitǎţi competiţionale care are la bazǎ diferite

8
oferte, analize şi decizii efectuate la biroul din Bucureşti de cǎtre directorul cu achiziţii
centralizate pe companie.

Compania manifestǎ un interes major pentru asigurarea stocurilor minime evitându-se

permanent supraaprovizionarea pentru evitarea imobilizǎrii mijloacelor circulante bǎneşti. Este
de asemenea de remarcat preocuparea companiei de a întreţine relaţii principale, benefice atât
pentru furnizori cât şi pentru beneficiari, relaţii concretizate în diferite manifestǎri, ca de
exemplu:

 existǎ în fiecare an o zi a furnizorului menitǎ sǎ întǎreascǎ legǎturile dintre acesta şi

personalul firmei, zi în cadrul cǎreia se ţin discursuri, se acordǎ premii;
 la cumpǎrarea unor cantitǎţi mari, furnizorul acordǎ bonusuri de diferite feluri şi naturǎ;
 stabilirea şi respectarea clauzelor reciproc convenabile cu privire la termene şi obligaţii
contractuale.
Întreaga politicǎ şi strategie de aprovizionare se constituie într-un permanent proces de
îmbunǎtǎţire care face parte din logistica generalǎ a producţiei.

6. Analiza SWOT:

Referitor la analiza S.W.O.T. au fost identificate aspecte legate de oportunităţile

şi ameninţările cu care se va confrunta compania. De asemenea, din comparaţiile făcute între
resurse proprii şi cele ale concurenţilor se pot evidenţia punctele ţări şi punctele slabe ale
companiei.

Punctele tari ale companiei sunt:

 Un sistem de distribuţie bine fundamentat;
 Asigurarea transportului gratuit;
 Imaginea de marcă favorabilă;
 Capacităţi tehnice şi know-how dezvoltare;
 Preţurile medii la care sunt oferite la mărcile de bere, atât cele tradiţionale cât şi
cele premium încondiţii de calitate ridicată.

Printre punctele slabe ale firmei se pot aminti:

 Dependenţa de materia primă;
 Politică de marketing reactivă, în condiţiile unei pieţe extrem de dinamice;
 Fiind un produs sezonier are pierderi destul de mari în sezonul rece şi este
forţat să recupereze din greu în sezonul cald.

Oportunităţile firmei se constituie în:

 Continua dezvoltare a pieţei de bere din România şi creşterea notorietăţii mărcii;
 Poziţia strategică de la Ploieşti unde se găseşte o calitate foarte bună a apei.

9
  Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei;
 Creşterea dorinţei consumatorilor spre produse de calitate, la preţuri accesibile.

Ameninţările cu care se confruntă sunt:

 Creşterea preţurilor la materiile prime;
 Creşterea puterii de negociere la nivel de KA;
 Creşterea puterii concurenţei;
 Fluctuaţiile cursului valutar;
 Legislaţia privind taxele, impozitele, sistemul de distribuţie.

7. Segmentele de piață ale organizației

a) Segmentarea pieței:

Piaţa berii este o piaţă puternic segmentată pe baza criteriului preţului. Astfel, se pot
identifica 4 segmente, sau după alţi cercetători chiar 5 segmente. Prezenta cercetare urmează
prima abordare, conform căreia pe piaţa berii există următoarele segmente: super-premium,
premium, mainstream şi economy. Așadar mărcile premium Heineken și Gosser sunt adresate
segmentului superior de consumatori, cu o vârstă cuprinsă între 25-45 de ani, având un gust
destul de neutru deci fiind pe placul tuturor. Acestea au un preț mai mare dar și cosumatorul este
mai înstărit. La segmentul mediu de consumatori se încadrează Silva și Ciuc acestea având un
gust mai pronunțat de hamei și adresându-se doar celor care preferă acest gust și care au totuși
ceva cunoștințe despre bere. Acestea au un preț ceva mai mic. Segmentul inferior ocupă celelalte
mărci: Golden Brau, Bucegi, Gambrinus care sunt consumate în general de tineri fără putere
mare de cumpărare în cantități destul de mari. În final rămâne berea non-alcoolică Schlossgold
adresată, prin caracteristicile sale unice, unei categorii foarte largi de consumatori: indiferent de
sex, vârstă, educație sau venituri, pentru cei care vor să savureze o bere dar și să evite
consecințele consumului de alcool.

Principalele segmente de piață sunt în general restaurantele, dar nu în România.

În România cel mai bine se vinde în supermarket-uri și în general berea la PET de 2L.
Magazinele mari, berăriile precum și benzinăriile au anumite contracte prin care obțin discount-
uri mari de la furnizori și producători, astfel își permit să obțină un preț scăzut în super și hyper-
marketuri. În supermarket-uri, berea este cumpărată în general de oamenii de rând și de micii
comercianți ce dețin mici restaurante sau chioșcuri. Când deja este vorba de un restaurant mai
mare sau un magazin de cartier ceva mai mare, marfa este adusă de furnizori care oferă diferite
pachete cum ar fi frigidere și altă aparatură în schimbul vânzării doar a produsului respectiv
aparținând unei singure companii.

10
 Statisticile au arătat că în România peste 8,5 mil de hectolitrii s-au vândut în supermarketuri
și restul în restaurant și magazine de cartier ceea ce arată și strategiile marilor companii de a se
îndrepta spre aceste puncte de desfacere. Aceștia și-au format întregi echipe și departamente
pentru vânzarea en-datail, fiecare regiune a țării având câte un manager de vânzări și un analist
de vânzări. În afară de poziţionarea clasică prin preţ, pe piaţa berii se regăsesc şi câteva segmente
de dimensiuni mai reduse care au ataşată o poziţionare în funcţie de atributele produsului, cum ar
fi segmentul berii fără alcool, segmentul berii strong (puternic alcoolizate) sau cel al berii cu
lămâie, sau o poziţionare în funcţie de utilizator, cum ar fi berea experimentaliştilor sau berea
pentru femei.
Conform segmentării realizate de MEMRB, categoria este compusă din următoarele
segmente: bere mainstream, bere standard, bere premium și super premium, specialități de bere și
bere fără alcool. Dintre acestea, ponderea cea mai mare, de 45,7% în volumul vânzărilor,
a deținut-o segmentul bere standard, urmat de segmentul mainstream cu 33,3% (23,8 în volumul
vânzărilor) și cel premium, care a înregistrat în primele trei luni 12,6% (17,9% în valoarea
vânzărilor).

În funcție de segmentarea pieței berii, consumatorii acesteia se împart în:

1. Sofisticații (consumatorii de bere super premium).

Acest segment reprezinta 3% din totalul consumatorilor de bere și cuprinde tineri care
locuiesc mai degrabă în orașele mari, au venituri ridicate și educație superioară și, comparativ cu
celelalte segmente, sunt într-un procent mai mare necăsătoritii (47%). Pentru ei
alegerea brandului este foarte importantă, fiind unul din elementele constitutive ale statutului lor
social și care îi departajează de ceilalți. Mărcile de bere care câștigă interesul acestor oameni sunt
cele care, pe lângă recunoașterea internațională, transmit rafinament și exclusivitatea
consumului.

2. Profesionistii (consumatorii de bere premium).

Reprezintă 11% din consumatorii de bere. Berea premium atrage persoane cu venituri și
educație medii și superioare. Consumatorii din acest segment sunt persoane active, responsabile,
interesate de cariera. Își monitorizează imaginea și încearcă să își construiască una de succes.
Sunt persoane deschise, independente, care apreciază experiențele noi, autentice. Le place să își
petreacă timpul liber cu prietenii și consideră aceste situații ca o evadare bine meritată, principiul
lor fiind "vreau tot ce e mai bun pentru că dau tot ce am mai bun".

3.Familiștii (consumatorii mainstream).

Este segmentul cu cele mai multe mărci ce reunește 58% din consumatorii de bere din
România. Egal repartizați întoate categoriile de vârstă, consumatorii mainstream sunt mai
degrabă căsătoriți, au venituri și educație medii. Oricând vor fi mândri de o nouă alegere
"inteligentă" și vor dori să o împărtășească și celor din jur. Pentru ei berea este un prilej de
bucurie, distracție, celebrare a întâlnirii cu prietenii. Sunt cumpărători chibzuiți, restricțiile
11
bugetului familial îndreptându-i spre căutarea unui compromis între preț și calitate. Rațional, o
marcă de bere apreciată de acest grup trebuie să reușească să îmbine armonios prestigiul
(calitate, tradiție) cu disponibilitatea (preț accesibil, distribuție bună), elementul emoțional cheie
fiind bucuria socială.

4.Traditionaliștii (consumatorii de bere populară)

Acest segment este reprezentat de 28% din consumatorii de bere. Sunt persoane cu venituri și
educație medii și scăzute, majoritatea căsătoriți și mai în vârstă decât consumatorii din celelalte
segmente de bere. Sunt tipul omului de familie, care preferă stabilitatea și organizarea.
Conservatori prin definiție, aderă la valorile tradiționale, pe care le aplică și în familia proprie.
Comportamentul de cumpărare este în mare parte dictat de preț . Cu toate acestea,traditionaliștii
încearcă, pe cât posibil, să găsească o calitate de siguranță, nedaunatoare sănătății, în segmental
mărcilor ieftine.

b) Analiza evolutiei acestei piete:

Declinul economic din ultimii ani a afectat negativ industria berii, atat la nivel european,
cat si national. Dupa o perioada de crestere sustinuta, volumele totale de bere comercializate au
inregistrat un declin in perioada 2009-2011, datorita climatului economic dificil si masurilor de
austeritate cu impact in veniturile consumatorilor.

Piata romaneasca nu a mai putut sustine cresterea sectorului berii inregistrata in anii
anteriori si datorita faptului ca, in Romania, consumul/cap de locuitor a fost intre primele 10 din
Europa, deși țara noastra este un producator traditional de vinuri. Anul 2008 a marcat un maxim
al consumului pe piata romaneasca a berii, cu cca.20,6 mil hl. In anul 2012, consumul de bere, de
cca.18 mil hl, s-a situat sub nivelul inregistrat in anul 2007, de 19,5 mil hl. La nivelul anului
2011, Romania reprezenta a opta tara ca nivel de productie, raportata la nivel european, cu un
procent de cca.4,4% din totalul productiei europene de bere.

Fig. 7.1. Evoluția consumului de bere pe cap de locuitor (litri/an).

12
 O particularitate a pietei berii o reprezinta consumul de bere provenind din productia
aproape exclusiv romaneasca. Importurile si exporturile reprezinta o cantitate foarte mica
raportat la totalul pietei, sub 3%.

Industria berii prezinta trasaturile unei industrii tip oligopol, cu bariere mari la intrarea pe
piata si diferentiere pe verticala. Barierele semnificative la intrarea pe piata constau in valoarea
initiala ridicata a investitiei in capacitatea de productie, investitiile mari in marketing, publicitate,
necesare construirii si promovarii marcilor, crearea unei retele de distributie cu acoperire
nationala. O caracteristica generala a sectorului productiei de bere este reprezentata de
excedentul de capacitate de productie, ceea ce creeaza premisele unei presiuni asupra nivelului
preturilor. In medie, gradul de utilizare a capacitatilor de productie de bere pe piata romaneasca
este de 70%.

Ponderea cea mai mare in consum este detinuta de berea ambalata la pet, care reprezinta
jumatate (54%) din berea comercializata in Romania. Consumul de bere la pet indica o puternica
preferinta pentru consumul casnic, in detrimentul vanzarilor prin canalul horeca. Urmatorul
ambalaj il reprezinta sticla, cu o pondere in piata de 28%, in scadere de la cca.40%. Dozele
metalice se incadreaza in intervalul [10-15]% din piata.

Fig. 7.2. Structura pieței berii/ambalaje în 2011.

O particularitate a pietei romanesti este legata de consumul de bere la draft, care reprezinta
un procent mic din totalul vanzarilor, sub 5%, spre deosebire de piata europeana, unde a consuma
bere la draft reprezinta o traditie. Din punct de vedere al pozitionarii marcilor, din totalul
vomumului de bere comercializat in Romania in anul 2011, cca.46% reprezinta bere din
segmentul mediu, cca.33% bere din segmentul economic, cca.19% bere din segmentul premium
si doar 2% din segmentul super premium.

13
 c) Tendinte si previziuni asupra pietei:

Timişoreana (din portofoliul SABMiller), Bucegi (Heineken) şi Ciucaş (SABMiller),

brandurile cu cele mai mari vânzări de pe piaţa de bere, au înregistrat anul trecut afaceri
cumulate de peste 300 mil. euro, arată estimările ZF pe baza informaţiilor publice disponibile.
Acestea sunt primele estimări privind vânzările fiecărui brand de bere, în condiţiile în care
producătorii sau firmele de cercetare nu dezvăluie aceste date.

Singurul top despre mărcile care îşi dispută piaţa de bere a fost făcut public de firma de
cercetare Canadean, care arată că la vârf se află Timişoreana, Bucegi şi Ciucaş (din punctul
de vedere al volumului), fără însă a preciza cote de piaţă ori volume de vânzări.
Cele trei se luptă pe o piaţă extrem de concurenţială, unde consumul este de 90 de litri per
capita, şi care în primele şase luni ale acestui an s-a redus cu 3%. Pe termen mediu, prognozele
privind evoluţia pieţei de bere sunt optimiste.
O tendinţă negativă pe piaţa berii din România a rezultat din intensificarea concurenţei,
generând o scădere a marjelor şi o presiune asupra companiilor producătoare de bere de a-şi
promova brandurile proprii. Companiile producătoare de bere s-au confruntat, de asemenea, cu o
creştere a costurilor la materiile prime, a energiei şi utilităţilor implicate în procesul de fabricare,
sustine EY România. Aşadar, sectorul berii se află sub presiune, supape posibile pentru a se
relaxa fiind o vreme bună în această vară, care ar da un impuls consumului, introducerea în
continuare a unor produse noi pe piaţă, care să genereze cerere nouă, sau o creştere a economiei
româneşti într -un ritm mai alert decât în ultimii ani, ceea ce ar duce la o putere de consum mai
mare. Vestea bună vine de la Institutul Naţional de Statistică, conformcăruia consumul privat de
produse alimentare (în serie ajustată) este pe tendinţă crescătoare din iulie 2013,înregistrând
creştere inclusiv în luna martie 2014.
Calitatea produsului, pretul si increderea in brand vor fi factori determinant pentru
atragerea consumatorilor in urmatorii ani.

Fig. 7.3. Evoluția pieței berii 2007-2012 (hl).

14
 II. Produsele firmei:

Bergenbier S.A. are un portofoliu divers, bine conturat, cu mărci care acoperă toate
segmentele pieţei:

 Bergenbier, prima bere din segmentul mainstream distribuită la nivel naţional și prima
bere din segment care a lansat un sortiment de bere fără alcool și, recent, prima bere ALE
produsă și distribuită la nivel național;

 Staropramen, berea pragheză numărul unu în lume, lansată în România în 2011;

 Beck’s, cea mai bine vândută bere germană din lume, produsă local sub licență încă din
2003;

 Stella Artois, creația deosebită a berarilor belgieni;

 Noroc, o bere populară, românească, cu gust plin şi bogat.

 Pe lângă berile proprii, compania importă și distribuie în exclusivitate specialitățile

pragheze Staropramen Dark, Granat și Unfiltered, berile de abație belgiene Leffe și Hoegaarden,
precum și cea mai iubită bere mexicană, Corona.

a) Bergenbier:

De peste 21 de ani, Bergenbier este alături de

prieteni. Este berea care însoțește meciurile echipei
preferate, serile cu prietenii sau ieșirile în oraș la terasă.
Din 1995, anul lansării, Bergenbier a făcut pionierat în
România, iar sloganul mărcii, același încă de la lansare – Prietenii știu de ce – a intrat în limbajul
comun al tuturor și este astăzi unul dintre cele mai longevive și cunoscute din publicitatea
românească.

Alături de prieteni în tot și în toate domeniile de interes, Bergenbier a fost prima bere
românească ce a revoluționat piața în domeniul tehnologiei la PET prin lansarea ambalajului cu
bariere de protecție a berii, prima care a inițiat un parteneriat cu fotbalul, prima bere din
România care a lansat un sortiment fără alcool în segmentul berilor populare (2001), oferind
același gust original Bergenbier într-o variantă prietenoasă pentru șoferi, și primul brand care a
instituit o sărbătoare națională (5 mai – Ziua Bărbatului).

15
 În vara anului 2012, Bergenbier și-a reconfirmat spiritul inovator, relansând Bergenbier
Fresh Lemon cu o nouă rețetă, o combinație inedită de bere cu suc de lămâie. Alături de acesta,
Bergenbier a lansat varianta Fresh Grapefruit, precum și Fresh Grapefruit fără alcool.

La finalul anului 2015, Bergenbier a lansat ALE, o bere creată în România după o rețetă
originală ce folosește o drojdie specială de tip ALE, de fermentație superioară. În foarte scurt
timp, ALE a devenit ,,Produsul Anului 2016”, prima alegere pentru consumatorii români.

b) Beck’s:

Beck’s s-a născut în Germania, în Bremen, la 1873.

Astăzi, este berea germană numărul 1 din lume. Își
păstrează în continuare neschimbată calitatea și nu se abate
de la a respecta ,,Legea Purității Berii”, folosind doar cele 4
ingrediente de bază: apă, malţ, hamei și drojdie. Beck’s este
prima bere care a fost îmbuteliată în sticlă verde.

În 2003, România a fost prima țară din estul Europei care a obținut licența de a produce
local berea, ca recunoaștere a măiestriei berarilor Bergenbier S.A. Începând din 2008, Beck’s e
disponibilă și în varianta Beck’s Green Lemon, o combinație unică de bere premium cu aromă de
lămâie.

Beck’s:

Valoare energetica 33 kcal, 137 kJ

Grasimi <0.2 g
din care acizi grasi <0.2 g
saturati
Glucide 2.6 g
din care zaharuri <0.4 g
Fibre <0.4 g
Proteine 0.5 g
Sare <0.1 g

c) Stella Artois:

16
 De peste 600 de ani, Stella Artois respectă un ceremonial rafinat și strict pentru turnarea
berii în pahar: Ritualul de Turnare a Berii în nouă pași, o tradiție veche, pornită în 1366 în
Leuven, Belgia. Denumirea celor nouă pași ai ,,Ritualului de Turnare a Berii” împrumută din
terminologia medievală a cavalerilor: purificarea, sacrificiul, alchimia lichidă, coroana,
alungarea, tăierea capului, curățarea, regula celor două degete și, ultimul pas, răsplata. Ritualul
este păstrat cu strictețe și astăzi pentru că potențează minunat gustul autentic Stella Artois.

Istoria Stella Artois a început în fabrica Den Hoorn din Leuven, Belgia. Apărută inițial
pentru a sărbători Crăciunul, cu numele Stella - numele latin pentru "stea" - datorită
excepționalei sale clarități, Stella Artois a ajuns să fie etalonul berii de calitate. Ea se servește
numai în paharul special, care evidențiază culoarea sa intensă, aurie și îi accentuează savoarea
desăvârșită.

Stella Artois are o aromă plăcută, ușor amăruie și oferă o senzație de prospețime la final,
ceea ce o distinge de alte tipuri de bere din Europa. Varianta non-alcoolică a celei mai iubite beri
belgiene din lume are același gust Stella Artois, pentru că la fabricarea Stella Artois Fără Alcool
se folosesc aceleași ingrediente de calitate și același proces de producție.

Bergenbier S.A. produce Stella Artois în fabrica de la Ploiești, atât în varianta originală, cât
și în cea Fără Alcool, folosind întocmai procesul de fabricație al berarilor belgieni.

Stella Artois: Stella Artois fara

alcool:

Valoare energetica 39 kcal, 162 Valoare energetica 25 kcal, 106

kJ kJ
Grasimi <0.1 g Grasimi <0.1 g
din care acizi <0.1 g din care acizi grasi <0.1 g
grasi saturati saturati
Glucide 2.9 g Glucide 5.7 g
din care zaharuri <0.4 g din care zaharuri 4.0 g
Fibre <0.4 g Fibre <0.5 g
Proteine 0.4 g Proteine 0.2 g
Sare <0.1 g Sare <0.1 g

d) Noroc:

Noroc inspiră voioșie și poftă de viață de peste 16 ani de

la lansarea mărcii în România. Este o bere meșteșugită, cu un

17
gust echilibrat datorat drojdiei de cultură pură. Făcută după o rețetă românească veritabilă, ea
reprezintă frumoasele caracteristici ale românilor.

Gustul plin, bogat, hrănitor, a făcut ca Noroc să devină rapid una dintre cele mai apreciate
beri populare din România. În 2007, Noroc inovează și lansează PET-ul de 3L, complet nou
pentru piața berii din România.

Noroc cu alcool:

Valoare energetica 39 kcal, 163 kJ

Grasimi <0.1 g
din care acizi grasi <0.1 g
saturati
Glucide 3g
din care zaharuri <0.4 g
Fibre <0.5 g
Proteine 0.2 g
Sare <0.1 g

e) Löwenbräu:
Berea leului este una dintre cele mai vechi beri din lume. În
1383, este produsă pentru prima dată la hanul Zum Löwen din
Munchen, Germania. Legenda spune că celebrul leu ar fi
existat și, inițial, era pus de hangiu să păzească butoaiele de
bere pe care acesta le făcea.

Prima mențiune a numelui Löwenbräu apare în 1746, dar berea se fabrica de ceva timp pe
meleagurile germane. În România, Löwenbräu s-a lansat în 2006 și a fost prima bere originală
germană de la noi, în ambalaj unic tip PET 0,75L.

Valoare energetica 39 kcal, 163

kJ
Grasimi <0.1 g
din care acizi grasi <0.1 g
saturati
Glucide 2.7 g
din care zaharuri <0.4 g
Fibre <0.5 g
Proteine 0.2 g

18
Sare <0.1 g

f) Staropramen:

Staropramen este berea pragheză care caută mereu locurile

menite să ne inspire, în care arta este adusă mai aproape de
oameni, iar artiștii au o legătură aparte cu publicul lor. Este
berea care a cerut mai mult de la gust, creată în Praga, Cehia, în
1869, pe malul stâng al râului Vltava. Numele său înseamnă în
cehă "Vechiul Izvor" și face referire la gustul curat, echilibrat și
bogat al berii.

În România, Staropramen este disponibilă în sortimentele Lager, Dark, Granat și Nefiltrată,

iar combinațiile gastronomice inedite ale berii cu diferite ingrediente te determină să găsești
mereu gusturi noi.Staropramen este alături de cele mai importante festivaluri de teatru și film din
țară și susține noua generație de creatori de cultură.

Staropramen: Staropramen Dark:

Valoare energetica 39 kcal, 163 kJ Valoare energetica 47 kcal, 197 kJ

Grasimi <0.3 g Grasimi 0g
din care acizi grasi <0.3 g
din care acizi grasi 0g
saturati
saturati
Glucide 2.9 g
Glucide 3.7 g
din care zaharuri <0.4 g
din care zaharuri 0g
Fibre <0.4 g
Proteine 0.6 g Proteine 0.4 g
Sare <0.1 g Sare <0.1 g

g) Leffe:
Leffe a fost fabricată dintotdeauna din cele mai fine ingrediente naturale. Produsă printr-o
tehnică de fermentare la temperatură înaltă, Leffe este un simbol în cultura berii belgiene.
Această bere unică a fost produsă pentru prima oară în anul 1240, în mânăstirea Abbey Notre-
Dame de Leffe.În România este disponibilă în două sortimente: Blonde și Brun. Leffe Blonde
este regina absolută a berilor belgiene de mânăstire. Rețeta sa unică este rezultatul experienței de
secole a călugărilor. Berea Leffe Blonde are o paletă uimitoare de arome, atent echilibrate și în
proporție perfectă. Varianta blondă este fructată și usor condimentată cu un gust plin și rafinat și
19
cu un after taste ce amintește puțin de aroma portocalelor. Leffe Brun are un gust specific,
delicat, de vanilie şi cuişoare şi un after taste dulce, de caramel. Astăzi, berea Leffe se
comercializează în peste 60 de țări din întreaga lume.

Leffe Blonde:
Valoare energetica 58 kcal, 241
kJ
Grasimi 0g
din care acizi 0g
grasi saturati
Glucide 5.4 g
din care 0.5 g
zaharuri
Proteine 0.4 g
Sare <0.1 g

h) Hoegaarden:
Este cunoscută peste tot în lume ca regina berilor albe.
Istoria Hoegaarden începe în 1445, în mica așezare cu
același nume din Belgia. După o rețetă secretă, folosind
ingrediente pure și grâu cultivat în apropiere, localnicii au
obținut berea albă nefiltrată originală.

Aspectul ușor tulbure este rezultatul fermentării continue pentru obținerea adevăratei
perfecțiuni. Berea are un proces de producție unic: este nefiltrată și de două ori fermentată. După
o primă fază de fermentare în fabrică, Hoegaarden este refermentată în sticlă. Datorită acestui
proces, Hoegaarden este ușoară și revigorantă, are un gust puțin amărui și parfumat, cu iz de
coriandru și curaçao.

Valoare energetica 45 kcal, 186 kJ

Grasimi 0g
din care acizi grasi 0g
saturati
Glucide 3.7 g
din care zaharuri 0.2 g
Proteine 0.5 g
Sare <0.1 g
i) Corona:

20
 Născută în Mexic, Corona este accesoriul perfect pentru micile plăceri ale vieții. Trebuie
doar să te bucuri de culoarea sa aurie, savoarea ușoară și proaspătă, dar și de sticla pictată
manual, asezonată cu o felie stoarsă de lime.

Valoare energetica 42 kcal, 175

kJ
Grasimi 0
din care acizi grasi 0
saturati
Glucide 4g
din care zaharuri 0.2 g
Proteine 0.3 g
Sare <0.1 g

III. Proiectarea chestionarului:

21
 1. Scopul cercetării:

Scopul cercetării direct selective efectuate îl reprezintă:

- studierea influenţei pe care o au caracteristicile: preţ ,reclama,calitatea asupra deciziei de

cumpărare a berii în rândul tinerilor de pe piaţa oraşului Bucuresti.

2. Obiectivele cercetării:

A. Gradul în care influenţează preţul unei beri decizia de cumpărare.

B. Gradul în care influenţează reclama unei beri decizia de cumpărare.
C. Gradul in care influenţează calitatea ( gustul , concentraţie de alcool , prospeţimea ) unei
beri decizia de cumpărare.
D. Care din cele trei caracteristici are cea mai mare influenţă asupra deciziei de cumpărare a
berii.

3. Ipoteze şi variabilele cercetării:

Ipotezele cercetării:

 Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.
 Reclama are o influenţă semnificativă în cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de
cumpărare a berii.
 Indiferent de venit, după preţ calitatea primează în decizia de cumpărare a berii.
 Frecvenţa de consum a berii nu depinde de venit.
 Vârsta influenţează frecvenţa consumului.

Variabilele cercetării:

 Consumul
Dacă cei chestionaţi sunt consumatori sau nu,frecvenţa consumului şi ce ii determină să
consume.
22
  Marca
Definire: un nume, termen, semn, desen sau o combinaţie a acestora, care este utilizată pentru a
identifica bunurile şi serviciile unui ofertant sau ale unui grup de ofertanţi şi pentru a le diferenţia
de cele ale concurenţilor.

 Locul consumului
Unde preferă să consume berea şi de unde o cumpăra în mod obişnuit.

 Reclama
Cât de receptivi sunt consumatori la diferitele reclame ale produsului analizat.

 Caracteristici
Definire: însuşire specifică predominantă a unui lucru, şi care îl diferenţiază de alte lucruri.

Ce caracteristici crede consumatorul că sunt mai importante şi ce caracteristici trebuie să

le deţină berea pe care el o alege.

 Preţul
Preţul ideal pentru o bere in opinia consumatorului.

 Mediul
Locul de provenienţa a consumatorului :rural sau urban.

 Venitul
Definirea : suma (câştig, beneficiu) de bani care revine unei persoane dintr-o activitate prestată
sau din proprietatea deţinută, într-o perioadă de timp.

 Ocupaţia
 Vârsta

4. Informaţii dorite a fi obţinute:

 Pe care din cele trei caracteristici: preţ, reclama sau calitate trebuie sa se insiste mai mult
atunci când se doreşte sa se lanseze sau reproiecteze o marca de bere pentru a avea succes
in special in rândul tinerilor.
 Cât de tare influenţează venitul frecvenţa de consum şi locul de cumpărare.
 Motivele consumului.

23
 5. . Metodologie:

Populaţia cercetată este reprezentată de populaţia bucuresteana,consumatoare de bere cu

vârsta cuprinsă în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.

Unitatea de observare este reprezentata de consumatorul de bere cu vârsta cuprinsă

în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.

5.1. Alegerea metodei de recrutare

Pentru obţinerea datelor am folosit metoda directă ( anchetatorul a prezentat unităţii de

cercetare un chestionar cu 20 de întrebări, cel intervievat răspunzând potrivit specificului fiecărei
întrebări prin da sau nu, prin alegerea unei variante de răspuns etc.).
Anchetatorul are obligaţia de a expune explicit scopul cercetării şi instituţia care
beneficiază de rezultatele anchetei.

Locul cercetării va fi domiciliul respondentului ,locul de muncă sau pe stradă.

Perioada de culegere a informaţiilor: 4 mai – 16 mai 2017.
Modul de consemnare a răspunsurilor: se va face prin înregistrarea răspunsurilor direct de
către operatorul de interviu potrivit variantei alese de respondent sau respondentul va consemna
pe chestionarul înmânat de către operator răspunsul la întrebări ,modul de consemnare va
depinde de preferinţele respondentului.

5.2 Elaborarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor, unul din cele mai importante elemente
de care depinde reuşita unei cercetări selective. În elaborarea chestionarului s-a acordat atenţie
următoarelor aspecte:
 identificarea caracteristicilor cuprinse în obiectivele cercetării şi ordonarea logică a
acestora;
 formularea întrebărilor ce urmează a fi adresate subiectului investigat. S-au utilizat
întrebări închise,deschise şi mixte, întrebări introductive,de identificare, factuale de
comportament,de cunoaştere, de opinie şi de atitudini.. S-a acordat atenţie calităţii
întrebărilor ( să fie suficient de specifice, să aibă limbaj simplu, să evite ambiguitatea, să
fie neipotetice şi neprezumtive, etc);
 dimensionarea corespunzătoare, punerea în pagină şi aspectul estetic general;
 codificarea şi elaborarea listei de coduri.

24
 5.3 Culegerea propriu-zisă a informaţiilor

Culegerea informaţiilor a fost efectuată de 3 operatori de interviu, care au consemnat

răspunsurile primite .
Durata unui interviu a fost de 7-12 minute.
Am aplicat chestionarul la un eşantion de 81 de persoane de sex masculin cât şi de sex
feminin,toţi consumatori de bere, cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 ani – 36 ani si peste 36 ani.

25
IV. Prelucrarea datelor

Analiza individuală a întrebărilor:

1. Aţi consumat vreodată bere?

 Da
 Nu (se încheie chestionarul)

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid da 81 100.0 100.0 100.0

Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţin odată bere).
2. Ce mărci de bere cunoaşteţi?

23

20
Analizând
răspunsurile
14
15 date în
10 chestionar
10 ne dăm
6
5
6
seama că cea
4
5 3 3 mai
2 2
1 1 1 cunoscută
0
marcă de
Becks
Ursus
Timisoreana
Stejar
Silva
Tuborg
Carlsberg
Stela Artoise
Peroni
Gosser
bere este
Bergenbier Ciuc Heineken Golden Brown
Ursus cu o
pondere de
28.4%, apoi
Becks cu o pondere de 17.3% şi Tuborg cu 12,3%.

3. Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?

Analizând graficul ne putem da seama că cele mai consumate mărci de bere sunt: Becks, Ursus , Tuborg,
Gosser.

Persoanele intervievate au răspuns în proporţie de 27,2% că marca de bere pe care o consumă este Becks,
18.5% consumă berea Ursus.
 22

20
4. Cum preferaţi sa beţi
berea?
14
15
 La sticlă
 La doză
10 8 8
 La halbă
5  La ţap
4
5 3 3 3 Responses Percent of Cases
2 2 2
1 1 1 1
N Percent N
0
Cum preferaţi sa Bere la sticla 56 64.4% 69.1%
beţi berea?(a)

Bere la doza 17 19.5% 21.0%

Bere la halba 11 12.6% 13.6%

Bere la ţap 3 3.4% 3.7%

Total 87 100.0% 107.4%

Cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi (64.4%) preferă să consume berea la sticlă iar
restul :19.5% la doză , 12.6% la halbă ,3.4% la ţap.

5. Cât de des consumaţi?

 1-3 beri / săptămână

 4-6 beri / săptămână
 7-10 beri / săptămână
 > 10 beri / săptămână
 altă variantă
 alta varianta

19.75%

>10 beri 6.17%

50.62% 1-3 beri
7-10 beri 2.47%

20.99%

Cat de des consumati bere?

1-3 beri
4-6 beri
4-6 beri
7-10 beri
>10 beri
alta varianta

Jumătate din subiecţii intervievaţi (50.6%) consuma între 1 şi 3 beri pe săptămâna, iar
restul 20,99% între 4 şi 6 beri pe săptămâna, 2.7% între 7 şi 10 beri pe săptămâna, 6.17 %
consuma mai mult de 10 beri pe săptămâna .Cei 19.75% rămaşi au ales o alta variantă de
răspuns.

6. Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?

 Gustul
 Publicitatea la produsul respectiv
 Reduceri de preţ
 Influenţa grupului de prieteni
 Oferirea în mod gratuit a unui produs
 Recomandarea unui cunoscător
 Altele (precizaţi care)

54% din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi
în primul rând de gust, apoi de recomandarea unui cunoscător (10.3%) şi modificări ale
preţului ,iar cei care au răspuns cu „alta variantă” iau decizia de cumpărare din următoarele
motive: procentul de alcool, calitatea, concordanţa între preţ si calitate etc.

7. În mod obişnuit consumaţi bere în oraş?

 Da
 Nu

da
nu

nu

1 9. 7 5%

8 0. 25%

da

În general consumatorii preferă sa consume berea în oraş (80.25%).

8. De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi în oraş?

 Berărie
 Restaurant
 Terase
 Baruri
 Discoteci
 Chioşc
 Alte locuri(precizaţi care)

Din totalul subiecţilor chestionaţi (81) marea majoritatea(91.4%) cumpăra berea pe care o
consumă din locurile precizate în variantele de răspuns oferite,doar o mica parte(8.6%) cumpăra
berea din alte locuri , cum ar fi: Supermarket-uri , Cafenele , Pizzerii.

Locul cumpărării - Frecventa răspunsurilor

 Responses Percent of Cases

N Percent N

Berărie 5 3.3% 6.8%

Restaurant 16 10.5% 21.6%

Terase 41 27.0% 55.4%

Baruri 46 30.3% 62.2%

Discoteci 32 21.1% 43.2%

Chioşc 12 7.9% 16.2%

Total 152 100.0% 205.4%

Subiecţii care au ales unele din variantele din cadrul întrebării au preferat sa cumpere berea
pe care o consuma în mare parte din baruri (30.3%) ,terase(27.0%) si discoteci (21.1%)
rămânând restaurantele (10.5%) , chioşcurile (7.9%) si berăriile (3.3%) pe ultimul loc.

9. În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici (alegeţi maxim

2 caracteristici)?

 Să fie plăcută la gust

 Să fie o bere cu tradiţie
 Să aibă renume
 Să fie proaspătă
 Să fie limpede
 Să fie rece
 Altele (precizaţi care)
Cea mai mare parte din cei chestionaţi sunt de părere ca caracteristicile pe care trebuie să le aibă
o bere sunt în primul rând „Să fie plăcuta la gust”( 35.1%) ; „Să fie rece”( 27.0%) şi „Să fie
proaspăta”( 25.4%).Mai putini sunt cei care cred ca o bere trebuie sa aibă renume.

Responses Percent of Cases

N Percent N
 Să fie plăcuta la
65 35.1% 81.3%
gust

Să fie o bere cu
3 1.6% 3.8%
tradiţie

Să aibă renume 9 4.9% 11.3%

Să fie proaspăta 47 25.4% 58.8%

Să fie limpede 11 5.9% 13.8%

Să fie rece 50 27.0% 62.5%

Total 185 100.0% 231.3%

10. În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500 de ml
achiziţionată din magazin)?

 1,5 – 2,5 RON

 2,5 – 3,5 RON
 3,5 – 4,5 RON
 > 4,5 RON

Preţul ideal pentru o bere ar fi cel cuprins între 1.5 şi 2.5 Ron ,conform celor interogaţi.

1,5-2,5 ron
2,5-3,5 ron
3,5-4,5 ron
3,5-4,5 ron

12.3 5%

5 3. 09%
3 4. 57% 1,5 -2,5 ron

2 ,5 -3,5 ron
11. Care este sexul dumneavoastra?

 Feminin
 Masculin

Majoritatea subiecţilor chestionaţi sunt de sex masculin(63.%) şi 37 % feminin.

12. Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?

 Sub 18 ani
 între 18 şi 23 ani
 între 24 şi 29 ani
 între 30 şi 35 ani
 peste 36

Majoritatea 61.7% din subiecţii intervievaţi au vârsta cuprinsă între 18 şi 23 ani, 17.28% între 24
şi 29 ani, 11.11% peste 36, 7.41% între 30 şi 35 ani şi doar 2.47% sub 18 ani.

sub 18 ani 2.47%

peste 36
sub 18 ani
intre 18 si 23 ani
intre 30 si 35 ani 7.41% intre 24 si 29 ani
intre 30 si 35 ani
11.11%
peste 36

17.28%
intre 24 si 29 ani
61.73%

intre 18 si 23 ani

13. Care este ocupaţia dumneavoastră ?

 student, elev
  student + angajat
 angajat
 şomer

Jumătate din subiecţii chestionaţi (54.3%) sunt studenţi sau elevi, 14.8% sunt studenţi dar
au şi un loc de muncă, 28.4% sunt angajaţi şi doar 2.5% sunt şomeri.

somer 2.47%
studen t
studen t+angaj at
an gaj at
angaj at som er

28.40% Pies show counts

54.32%
student

14.81%

student+angajat

V. Concluzii:

Am plecat de la ipotezele că :

1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.

2.Reclama are o influenţa mare in cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de cumpărare a berii.

3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează in decizia de cumpărare a berii.

4.Frecventa de consum a berii nu depinde de venit.

5.Varsta influenţează frecvenţa consumului.

Analiza rezultatelor obţinute pe parcursul anchetei ne-a demonstrat ca deşi preţul are o
influentă mare în decizia de cumpărare calitatea rămâne pe primul loc ca factor de influentă în
decizia de cumpărare a berii. Preţul se situează pe locul doi urmat de marcă şi reclamă.

De asemenea din analiza rezultatelor a rezultat ca preţul este intr-o relaţie directa cu calitatea
(gust) prin urmare daca calitatea berii va creste şi preţul va creste o data cu ea.

Ipoteza iniţială conform căreia frecventa de consum a berii nu depinde de venit, a fost
confirmata de analiza făcuta datelor obţinute din ancheta. Frecventa consumului de asemenea nu
este influenţata de vârsta consumatorului, ipoteza iniţiala referitoare la acest fapt rămanad nula.

Conform rezultatelor obţinute, am ajuns la următoarele concluzii finale:

 calitatea este caracteristica pe care trebuie sa se insiste cel mai mult atunci când se
doreşte lansarea sau reproiectarea unei mărci de bere.
 preţul trebuie sa fie în concordanta cu calitatea produsului ( preţul trebuie sa fie justificat
de calitate).
 reclama trebuie sa prezinte caracteristicile dorite de consumatori într-un perseverent şi
atrăgător.
ANEXE

CHESTIONAR

Bună ziua! Sunt reprezentant(ă) al firmei de consultanţă în marketing ”The Markers” .

Dorim să realizăm un studiu de piaţă referitor la consumatorii de bere şi preferinţele lor .
Părerea dumneavoastră ar fi de un real ajutor de aceea vă rugăm să completaţi acest chestionar.

1. Aţi consumat vreodată bere?

 Da
 Nu (se încheie chestionarul)

2. Ce mărci de bere cunoaşteţi?

……………………………………………………………………….

3. Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?

……………………………………………………………………….

4. Cum preferaţi sa beţi bere?

 La sticlă
 La doză
 La halbă
 La ţap
 5. Cât de des consumaţi?

 1-3 beri / săptămână

 4-6 beri / săptămână
 7-10 beri / săptămână
 > 10 beri / săptămână
 altă variantă.

6. Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?

 Gustul
 Publicitatea la produsul respectiv
 Reduceri de preţ
 Influenţa grupului de prieteni
 Oferirea în mod gratuit a unui produs
 Recomandarea unui cunoscător
 Altele (precizaţi care).

7. În mod obişnuit consumaţi bere in oraş?

 Da
 Nu

8. De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi in oraş?

 Berărie
 Restaurant
 Terase
 Baruri
 Discoteci
 Chioşc
 Alte locuri (precizaţi care).

9. În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici (alegeţi

maxim 2 caracteristici)?
 Să fie plăcută la gust
 Să fie o bere cu tradiţie
 Să aibă renume
 Să fie proaspătă
 Să fie limpede
 Să fie rece
 Altele (precizaţi care).

10. În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500
de ml achiziţionată din magazin)?

 1,5 – 2,5 RON

 2,5 – 3,5 RON
 3,5 – 4,5 RON
 > 4,5 RON

11. Sexul dumneavoastră este:

 Feminin
 Masculin

12. Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?

 Sub 18 ani
 între 18 şi 23 ani
 între 24 şi 29 ani
 între 30 şi 35 ani
 peste 36

13. Care este ocupaţia dumneavoastră ?

 student (elevi)
 student + angajat
 angajat
  şomer

Vă mulţumim pentru timpul acordat!!

Bibliografie:

 https://www.scribd.com/document/175000586/Caiet-de-Practica-Marketing-
Bergenbier

 http://documents.tips/documents/concurenta-pe-piata-berii-din-romania.html

 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9158/nota_bere_neconf.pdf
 http://www.bergenbiersa.ro/

Poziţionarea şi
concurenţa berii
pe piaţa
românească
30
24.9
23.2
8.5
13.4
Topul
producatorilor
de bere din
Romania in
2007
HEINEKEN
In „teatrul de operaţiuni" din războiul berii sunt angrenaţi patru producători Heineken România,
Ursus Breweries si United
Romanian Breweries Bereprod (Urbb

Profesionistii
- Consumatorii de bere premium. Reprezinta 11% din consumatorii de bere. Berea
premium atrage persoane cu venituri si educatiemedii si superioare. Consumatorii
din acest segment sunt persoane active, responsabile, interesate de cariera.

Familistii
- Consumatorii mainstream. Sunt mai degraba casatoriti, au venituri si educatie
medii. Sunt oameni simpli, nesofisticati, marca de bere apreciata de acest grup
trebuie sa imbine prestigiul (calitate, traditie) cu disponibilitatea (pret accesibil,
distributie buna).
Traditionalistii
- Consumatorii de bere popularaAcest segment este reprezentat de 28% din
consumatorii de bere. Sunt barbati cu venituri si educatiemedii si scazute,
majoritatea casatoriti si mai in varsta decat consumatorii din celelalte segmente de
bere. Comportamentul de cumparare este in mare parte dictat de pret.

Pretul