SEMINAR II

EXERCIŢIUL 4:

E:
O barjă cu forma rectangulară de 4 m cu 2 m pluteşte la lăţime de
0.7 m în apă sărată cu densitatea de 1024 kg/m 3. Aflaţi forţa de
împingere exercitată de apă la fundul barjei.

EXERCIŢIUL 5:

E:
O încărcătură cu greutatea G kgf crează o plută măsurând 2.8 m cu 2
m cu 0.8 m pentru scufundare completă în apa mării cu RD 1.024.
Calculaţi G ştiind că masa plutei este de 1.5 t.

EXERCIŢIUL 6:

E:
O bucată de material cântăreşte 56 kg în aer şi 32 kg în apă dulce.
Aflaţi R.D.

EXERCIŢIUL 7:

E:

Un vas cu lungimea de 200 m, lăţimea de 20 m, pluteşte pe apă dulce

cu un pescaj de12 m. Calculaţi forţa de împingere în sus la fundul
vasului, ăn tone forţă.

EXERCIŢIUL 8:

E:
Un vas cu lungimea de 70 m şi lăţimea de 17 m dizlocă 5355 t de apă
sărată. Aflaţi pescajul vasului, ştiind că RD apei sărate este de 1025.

EXERCIŢIUL 9:

E:

Un buştean ce măsoară 4 m x 1 m x 0.7 m, având RD of 0.75,

pluteşte în apă dulce cu partea mică vertical. Ce încărcătură poate
suporta pe suprafaţa de deasupra?
EXERCISE 10:

E:
Un cilindru cu lungimea de 3.5 m şi diametrul 0.4 m, cântărind
1200 kg scufundat in apă sărată cu R.D. 1.024. Aflaţi presiunea
angrenajului când cilindrul este complet scufundat.

EXERCISE 11:

E:
Un container rectangular, ermetic, din oţel cu lungimea de 5 m,
lăţimea 3.2 m, adâncimea de 2.8 m şi greutatea de 50 tf este salvat de la
scufundare. Care este presiunea angrenajului înainte de ruperea
suprafeţei containerului? (RD apei mării = 1.025).

EXERCISE 12:

E:
Un cilindru pluteşte vertical în apă dulce având 22 cm din lungimea
sa scufundată. Ce lungime va fi scufundată cînd pluteşte în apă sărată
cu RD 1.024?

EXERCISE 13:

E:

O barjă cu masa de 20 t pluteşte în apa dulce cu jumătate din

volumul scufundat. Calculaţi R.D. (Densitatea în apă dulce = 1 t/m3).

Seminarul 3 (1 h)

EXERCIŢIUL LUCRAT 1:

E:
Un boiler cilindric cu raza de 3 m, lungime de10 m conţine abur la
presiunea de 1500 N/m2. Aflaţi împingerea totală pe suprafaţa internă a
boilerului.

R:
Suprafaţa capetelor = 2    r2 = 2    9 m2 = 56.55 m2
Suprafaţa curbată = 2    r  L = 2    r  3  10 m2 = 188.50 m2

Suprafaţa totală internă = 56.55 + 188.5 = 245.05 m2

Împingerea (în N) = 245.05  1500 N = 367575 N
EXERCIŢIUL LUCRAT 2:

E:
Două tone de apă de mare se află într-un tanc rectangular a cărui
bază este de la 24 m până la 16 m. Calculaţi presiunea la fundul
tancului.

R:
Împingerea la bază = 2 tf = 2000 kgf = 2000  9.81 N = 19620 N
Presiunea = = 19620
2
5109 N/m 2  4x1  6

EXERCIŢIUL LUCRAT 3:

E:
Într-o presa hidraulică, diametrul pistonului şi berbecului
hydraulic este 1.5 cm ţi, respective, 24 cm. Aflaţi efortul de ridicare a
sarcinii de 9 tonnes.

R:
Mai întâi trebuie să găsim M.A. pentru presă.
Pentru această presă:

M.A.  sup rafata berbecului hidraulic   12 12  256

Efortul sup rafata pistonului   0.75  0.75
este 1/256th
pentru sarcină.
Deci, efortul cerut va fi 9  1000
=32.5 kgf (or 32.5 gN) 256
Observaţi cum acest tip de problemă ne arată importanţa
avantajului mecanic.

EXERCIŢIUL LUCRAT 4:

E:
Calculaţi presiunea exercitată asupra unui bazin conţinând apă cu
densitatea de 1024 kg/m³, aflat în apă la 20 m adâncime.

R: p = h·ρ·g
= 20  1024  9.81N/m²
= 200909 N/m² (aprox. 201kN/m²)

Folosindu-ne de acest rezultat putem spune că atunci când avem

o cisterna cu fund dublu a unui vapor ce a fost umplută în acel bazin şi
apa inundă puntea, să spunem cu 20 m deasupra cisternei, va exista o
presiune la un punct x pe diagrama de mai jos de 201 kN/m².
EXERCIŢIUL LUCRAT 5:

E:

Aflaţi împingerea la fundul unei plăci metalice de vapor ce măsoară

de la 8 m la 3,5 m dacă pescajul vaporului este de 4,16 m în apa de
mare cu R.D. 1,024.

R:
R.D. pentru apa de mare = 1.024
Prin urmare ρ = 1.024 kg/m³
Împingerea = hρgA
= 4.16  1024  9.81  8  3.5 N
= 1170092 N (approx. 1.17 MN)

Notă: Ce se poate spune de presiunea aerului? Ei bine, aerul are

presiune pe suprafaţa apei, dar are presiune şi în interior pe placa
metalică, în cală, deci acestea se anulează reciproc.

EXERCIŢIUL LUCRAT 6:

E:
O placă metalică de pe o latura unui vapor este de la 4m la 1.2 m,
aşa cum este arătat mai jos, muchia superioară fiind de 2.6 m sub
suprafaţa. Calculaţi împingerea pe placa metalică când vaporul pluteşte
în apa de mare cu R.D. 1.025.

Împingere = hρgA
Şi în acest caz h = 3.2 m cum se vede în diagrama de mai sus.
Împingere = 3.21025  9.81  4  1.2 N = 154449 N (aprox. 155 kN)

EXERCIŢIUL LUCRAT 7:

E:
O cisternă cu fund dublu cu măsurile de 14 m, 7.6 m şi 1.4 m.
Nivelul cisternei de apă (R.D. = 1.025) pe o latură a vaporului de 2.2 m
deasupra capacului costernei. Când cisternei îi este permisă umplerea
până la nivel cu apă din afară, aflaţi împingerea pe (a) capacul cisternei,
(b) fundul cisternei.

R:
Nu trebuie să ne gândim la cantitatea de apă deloc.
În ambele cazuri, împingerea este egală cu “presiunea  suprafaţă”,
iar presiunea este exclusiv dependentă de “partea de sus“ a apei (adică
adâncimea sub suprafaţă).

Pe scurt, hρgA este pentru fiecare caz.

 a)Împingere= 2.2  1025 x 9.81  14  7.6 N = 2353733 N (aprox 2.354
MN)
b)Împingere= 3.6  1025 x 9.81  14  7.6 N = 3851563 N (aprox 3.852
MN)

Merită să
reflectăm o clipă
la faptul că, dacă
cisterna ar fi fost
plină, iar în
conductă niciun
strop de apă,
atunci împingerea
pe cisternă ar fi zero. Astfel, o cantitate mică de apă de 2.2 m care urcă
pe ţeavă (câteva găleţi cu apă!), determină o împingere de 2.354 MN pe
partea de sus a cisternei.

EXERCIŢIUL 8:

E:
Într-o presă hidraulică, suprafaţa pistonului este 1 cm 2 şi
suprafaţa berbecului hidraulic este de 50 cm 2.
Aflaţi ce sarcină va fi descărcată de către berbecul hidraulic când
se aplică o presiune asupra pistonului de 64 kN/m2 .

EXERCIŢIUL 9:

E:
Într-o presă hidraulică, suprafaţa pistonului are un diametru de 1 cm
şi berbecul hidraulic are un diametru de 20 cm. Când se exercită o forţă
de 100 N asupra pistonului, aflaţi: a) presiunea în presă, b) ămpingerea
exercitată asupra berbecului hidraulic.

EXERCIŢIUL 10:

E:
Diagrama de mai jos prezintă secţiunea verticală printr-o cisternă
cu fund dublu cu teavă de umplere verticală. CD reprezintă fundul
vaporului. AB este suprafaţa de sus a cisternei având o dimensiune de
0.8 m deasupra CD.
Partea de deasupra şi fundul cisternei sunt orizontale. Cisterna
este umplută cu apă de mare cu o densitate relativă de 1.030 la punctul
E în ţeava umplută 4m deasupra AB.
Calculaţi: (a) presiunea pe suprafaţa de sus a cisternei datorită apei din
cisternă;
(b) împingerea pe suprafaţa de sus a cisternei datorită apei
din cistern, dacă suprafaţa de desupra este dreptunghilară
cu dimensiuni de 8.0 m cu 6.5 m;
 (c) Împingerea în partea de jos a cisternei datorită apei din
cisternă, dacă fundul cisternei are dimensiunile de 6.5 m cu 0.8 m.