Вы находитесь на странице: 1из 13

CAIET DE SARCINI

PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETOANE


CAP.1. PREVEDERI GENERALE

ART.1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de


betoane. Prevederile cuprinse în prezentul caiet de sarcini au ca scop stabilirea condiţiilor
tehnice pentru: materialele necesare fabricării betonului, fabricarea, transportul şi punerea în
operă a betonului, controlul calităţii betonului pe şantier. În afara prevederilor conţinute în
prezentul caiet de sarcini constructorul are obligaţia să respecte toate STAS-urile şi
normativele în vigoare. De asemenea, proiectantul îşi rezervă dreptul de a aduce completări
sau modificări la prescripţiile caietului de sarcini pe care le va considera utile în cursul
execuţiei lucrărilor, de comun acord cu constructorul şi beneficiarul.
ART.2. Pentru execuţia în cele mai bune condiţii tehnice a construcţiilor din beton simplu şi
beton armat, constructorul are obligaţia să-şi organizeze laborator de şantier şi controlul
intern permanent. Laboratorul de şantier va fi dotat cu toată aparatura necesară efectuării
probelor cerute prin caietul de sarcini şi prescripţiile tehnice (standarde şi normative).
Prelucrările care nu se vor executa în laboratorul de şantier vor fi trimise în timp util unui
laborator de specialitate pentru efectuarea analizelor asupra probelor.
ART.3. Constructorul este obligat să efectueze, la cererea proiectantului şi a beneficiarului,
verificări de trasare a lucrărilor, controlul utilajului şi punerea în operă a betonului, luarea de
probe suplimentare, precum şi toate măsurile suplimentare care vor fi considerate necesare
în timpul execuţiei.
ART.4. Pentru fiecare obiect se va întocmi de către constructor o fişă de betonare semnată
de către dirigintele de şantier şi de CTC. Pentru turnarea fundaţiilor se va cere şi avizul
inginerului geotehnician care asigură asistenţa tehnică. Toate fişele de betonare vor fi
predate dirigintelui de şantier şi se vor include în Cartea construcţiei. În cursul execuţiei
lucrărilor nu se va putea face nici o derogare de la prevederile prezentului caiet de sarcini
fărp aprobarea prealabilă, în scis, a proiectantului. În cazul că se vor constata abateri de la
prezentul caiet de sarcini, care pot schimba condiţiile de rezistenţă sau stabilitate,
proiectantul şi beneficiarul vor putea dispune întreruperea lucrărilor. Constructorul este
răspunzător de toate modificările şi pagubele care ar putea rezulta din aceste întreruperi.
ART.5. Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru constructor, beneficiar şi
proiectant. El nu scuteşte constructorul şi proiectantul de respectarea STAS-urilor şi NTS-
urilor precum şi a altor normative în vigoare şi în special „Instrucţiuni Departamentale
M.E.E.P.E. 713/’93” precum şi „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE012/’99 aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr.
59/N/24.08.1999.
În STAS 6102/86, referitor la betoanele hidrotehnice, se indică modul de notare al
caracteristicilor betonului, care se poate face atât prin marcă cât şi prin clasă. În cazul
construcţiilor hidrotehnice care au început să se execute pe baza proiectelor elaborate
înainte de data intrării în vigoare a Normativului PE713/1990 şi în care calitatea betonului era
definită prin „marcă” pentru adaptarea „clasei” de beton echivalente se va ţine seama de
precizările din tabelul 1 PE413/’90.
Marca Clasa Marca Clasa Marca Clasa
BH 100 BcH 7.5 BH 250 BcH 20 BH 400 BcH 30
BH 150 BcH 10 BH 300 BcH (22.5) BH 450 BcH 35
BH 200 BcH 15 BH 350 BcH (27.5) BH 500 BcH 40

CAP.2. CONDIŢII TEHNICE PENTRU BETONARE PE TIMP NORMAL

A. MATERIALE NECESARE FABRIC[RII BETONULUI

1. AGREGATE
ART.6. Pentru betoanele de uzură se vor utiliza: pentru pietriş (sorturi 3mm) fie integral
agregate de concasaj din roci dure locale, fie cu amestec de agregate de râu cu agregate de
concasaj rezultate în urma concasării materialului mai mare de 50mm din aceeaşi balastieră.
Procentul de agregate de concasaj din amestec va fi de 50%
Curbele granulometrice ale agregatelor pentru betoane vor trebui să se înscrie în
următoarele limite:
a) pentru betoane conţinând agregate cu granula maximă 50mm
Diametrul ochiului Mm 0,1 1 3 7 15 50
Limita superioară % 2,5 20 34 48 62 100
Limita inferioară % 5 14 27 42 55 95
b) pentru betoane conţinând agregate cu granula maximă 30mm
Diametrul ochiului Mm 0,2 1 3 7 15 30
Limita superioară % 5 25 40 55 75 100
Limita inferioară % 1 20 35 50 70 95
ART.7. Agregatele de balastieră vor trebui să fie spălate, procentul de părţi levigabile după
spălare trebuind să se încadreze în următoarele limite:
 maxim 3% pentru fracţiunea 0÷3mm;
 maxim 1% pentru fracţiunea 3÷7mm;
 maxim 0,8% pentru fracţiunea 7÷15mm;
 maxim 0,6% pentru fracţiunea 15÷50mm;
 maxim 0,4% pentru fracţiunea 50÷120mm;
ART.8. Agregatele pentru betoane trebuie să satisfacă condiţiile STAS 1667/’76 “Agregate
naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali”. În plus agregatele trebuie să
îndeplinească şi condiţiile următoare:
 Să nu conţină praf sau argilă sub formă de bulgări sau aderenţe pe suprafaţa granulelor;
 Să nu conţină resturi animale sau vegetale, bucăţi de lemn, rădăcini, cărbune, resturi de
păcură sau ulei.
ART.9. Înainte de fabricarea betonului, umiditatea va fi controlată permanent, pentru o bună
dozare a cantităţii de apă în betonieră. În funcţie de umiditatea agregatelor în reţeta de
fabricare a betonului ce va fi afişată zilnic la staţia de betonare, se va preciza cantitatea de
apă ce se va folosi la fabricarea betonului.
ART.10. Controlul calităţii agregatelor se va face în depozitele din balastieră şi la fabrica de
beton. Încercările se vor face conform STAS 4606/’80 “Metode de ]ncercare”. Se vor face
următoarele determinări:
 Curbe granulometrice;
 Conţinutul în părţi levigabile;
 Conţinutul în argilă;
 Conţinutul de humus;
 Umiditatea agregatelor.
ART.11. Frecvenţa determinărilor va fi următoarea:
a) la balastieră se vor determina:
 levigabilul la sorturile: 0÷3mm, 3÷7mm, 7÷15mm, 15÷50mm odată pe schimb iar la
50÷120mm, odată pe zi;
 curbele granulometrice la sorturile: 0÷3mm, 3÷7mm, 7÷15mm, 15÷50mm odată pe zi;
 forma granulelor la sorturile 15÷30mm, 15÷50mm, 50÷120mm odată pe lună;
b) la fabricarea de betoane se vor determina:
 conţinutul în parte levigabilă;
 curbele granulometrice;
 umiditatea agregatelor;
Probele se vor lua pe banda de alimentare a depozitelor de la fabrica de betoane, pentru
toate sorturile odată pe schimb. Fabricarea betonului va începe numai cu avizul laboratorului
de şantier, după efectuarea probelor de mai sus. De asemenea, laboratorul de şantier va
afişa zilnic reţeta de fabricare a betonului la staţia de beton.
ART.12. Constructorul are obligaţia de a se aproviziona cu agregate din balastieră, de a
efectua studiile necesare pentru agregate şi betoane prin laboratoare de specialitate şi a le
înainta proiectantului şi beneficiarului pentru aprobare.

2. CIMENTUL
ART.13. La prepararea betoanelor se va folosi cimentul de tip H, conform STAS 3011/’83.
ART.14. Recepţia cimentului se va face la fabrică conform STAS 388/’95, la şantier făcându-
se numai verificarea stării de conservare, timpului de priză şi determinarea constantei de
volum în conformitate cu livrarea pentru acest tip de ciment care trebuie să corespundă
standardelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare. Constructorul va trimite reprezentanţi la
fabrica furnizoare ce vor controla modul de efectuare a determinărilor, acestea având
obligaţia să ţină evidenăţa caracteristicilor fitâzice, mecanice şi mineralogice ale cimentului
recepţionat şi livrat.
ART.15. Cimentul se va aproviziona în vrac sau saci, respectând-se toate prescripţiile şi
normativele în vigoare referitoare la transportul cimentului. Cimentul va trebui să fie ferit de
umezire, alterare sau impurificare. Mijloacele auto de transport vor fi special amenajate,
etanşeitatea lor trebuind să fie asigurată permanent.
ART.16. În cazul în care cimentul va staţiona în depozitele de beton sau în staţiile C.F.R. mai
mult de 90 zile, se va proceda la reexaminarea calitativă a acestuia făcându-se analiza fizică
şi mecanică a cimentului, conform STAS 227/1/’86 „Încercări fizice şi mecanice”. Probele se
vor lua de la părţile superioară şi inferioară ale silozului. Dacă rezultatele fizico–mecanice
obţinute la intervalul de 7 zile corespund tuturor condiţiilor impuse de standarde, atunci el se
va putea utiliza la fabricarea betonului. Cimentul necorespunzător nu se va utiliza la
fabricarea betonului fiind evacuat din depozit.

3. CONDIŢII TEHNICE ALE BETOANELOR


1. Rezistenţele mecanice
ART.17. Betonul pentru pragurile de fund şi casetele prefabricate va trebui să satisfacă
următoarele condiţii:
 Controlul rezistenţei betonului se va face prin determinarea rezistenţei la 28 zile R2820 în
conformitate cu prevederile “Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton
armat” C140/’86 şi STAS 1275/’88;
 Se consideră că betoanele corespund condiţiilor de reziostenţă mecanice dacă minimum
85% din numărul probelor satisfac mărcile prescrise;
 Se admite ca cel mult 15% din numărul probelor recoltate lunar să aibe rezistenţe între
100% şi 85% din marcă;
 Betonul turnat care nu satisface condi’iile de mai sus se va verifica imediat prin
prelevarea de carote conform Normativului C54/’81, proiectantul şi executantul stabilind
de la caz la caz măsurile care urmează a fi luate.

2. Rezistenţa la permeabilitate
ART.18. În funcţie de presiunea maximă a apei şi de gradientul de infiltraţie în beton se
fixează marca la gradul de impermeabilitate P410 la vârsta de 90 zile.
 Presiunea de calcul P=4daN/cmp;
 Încercările se vor efectua pe cuburi cu latura de 20cm în conformitate cu prevederile
STAS 3519/’76. Condiţia de calitate la permeabilitate se consideră realizată dacă
trimestrial, cel puţin 85% din probele încercate nu sunt străpunse la presiunea de 8atm.

3. Rezistenţa la gelivitate
ART.19. Pentru betoanele din pragurile de cădere C1, C2, C3 şi de la pereu, supuse variaţiei
nivelelor de apă şi a îngheţurilor alternante în timp de iarnă, marca la gelivitate se fixează la
150 cicluri şi se controlează la 28 zile pe cuburi cu latura de 20cm, conform STAS 3518/’89.
Rezultatele probelor se consideră satisfăcătoare dacă rezistenţa la compresiune nu scade
sub 75% faţă de martorii încercaţi la aceeaşi vârstă. Condiţia de calitate la gelivitate a
betoanelor se consideră realizată dacă trimestrial cel puţin 85% din probele încercate
corespund condiţiilor cerute de STAS 3518/’89.

4. Alte condiţii
ART.20. Pentru betoanele din zidurile de sprijin tasarea betonului poate fi până la maximum
2,5cm.
ART.21. Pentru betonul de uzură (praguri de cădere) tasarea va fi de 3-4cm.

CAP.3. CONTROLUL CALITĂŢII BETOANELOR

ART.22. Controlul calităţii betoanelor se va face de către personalul laboratorului de şantier,


care va lua sistematic probe.
ART.23. Pentru controlul calităţii betoanelor turnate se vor preleva probe pentru verificarea
calităţii cimentului, agregatelor, apei precum şi pentru verificarea betoanelor proaspete şi
întărite conform STAS 1799/’88.
ART.24. Încercările şi frecvenţele minime pentru verificarea calităţii materialelor utilizate, în
conformitate cu STAS 1799/’88, sunt următoarele:
 Pentru ciment se vor urmări:
o Starea de conservare – la aprovizioanre şi înainte de utilizare, cantitatea maximă
pentru care se ia o probă este de 50t; încercarea se efectuează conform STAS
227/1/’86; în cursul utilizării cimentului încercarea se repetă dacă cimentul a fost
depozitat ai mult de o lună;
o Reyistenţele mecanice – la aprovizionare şi înainte de utilizare dacă există dubiu sau
lipsa certificatului de calitate, cantitatea maximă pentru care se ia o probă este de
100t, încercarea se efectuează conform STAS 227/’86 şi 5156/’67.
 Pentru agregate se va urmări:
o Conţinutul de părţi levigabile – la aprovizionarea agregatelor şi înainte de utilizare,
cantitatea maximă pentru care se ia o probă este de 200mc, în afară de sortul 0÷7mm
pentru care se ia o probă la fiecare 100mc; încercarea se efectuează conform STAS
4606/’80;
o Conţinutul de corpuri străine şi argilă în bucăţi – la aprovizionarea agregatelor se ia o
probă la fiecare 200mc, iar în cursul utilizării agregatelor odată pe schimb; încercarea
se efectuează conform STAS 4606/’80;
o Conţinutul de cărbune sau mică – numai la aprovizioanrea cu agregate, o probă la
200mc dacă se observă prezenţa acestor impurităţi; încercarea se efectuează
conform STAS 4606/’80;
o Granulozitatea fiecărui sort aprovizionat – numai la aprovizionarea cu agregate, o
probă la 200mc; încercarea se efectuează conform STAS 4606/’80;
o Umiditatea agregatelor – numai în timpul folosirii agregatelor, odată pe schimb, ori de
câte ori se observă o schimbare a umidităţii, confom STAS 4606/’80;
o Pentru apă, se vor verifica condiţiile tehnice şi comportarea în prezenţa cimentului;
verificarea se execută preliminar şi în timpul utilizării, în cazul în care se intenţionează
utilizarea apei din altă sursă decât reţeaua de alimentare publică; încercarea se
efectuează conform STAS 790/’84;
ART.25. Încercările şi frecvenţele minime pentru verificarea calităţii betoanelor preparate,
încercările şi frecvenţele minime pentru verificarea calităţii betoanelor preparate, în
conformitate cu STAS 1799/’88, sunt următoarele:
 Pentru betonul proaspăt se va urmări:
o Consistenţa – pentru betoanle de clasa Bc20 se vor preleva la staţia de betoane 3
probe la fiecare schimb; cantitatea maximă la care se ia o probă este de 10mc de
beton fabricat; la locul de punere în operă se vor lua 2 probe pe fiecare schimb;
cantitatea maximă la care se ia o probă este de 20mc de beton fabricat; încercările se
vor face conform STAS 1759/’88;
o Densitatea aparentă – pentru betonul de clasă mai mare de Bc15 se va preleva la
staţia de betoane o probă la fiecare 25mc de beton fabricat; la locul de punere în
operă se va lua o probă la fiecare 25mc beton turnat; încercările se vor face conform
STAS 1759/’88;
 Pentru betonul întărit se vor urmări:
o Rezistenţele de control pe faze (decofrare, manipulare, livrare etc.); indiferent de
marca betonului se vor face încercări conform STAS 1275/’88, ori de câte ori este
necesar;
o Verificarea clasei betonului – pentru betonul de clasă mai mare decât Bc20 se va
preleva câte o probă la fiecare 25mc de beton, atât la staţia de beton cât şi la locul de
punere în operă;
o Verificarea rezistenţei la gelivitate (indiferent de marca betonului): se vor preleva
probe atât de la staţia de betoane cât şi de la locul de punere în operă; încercări
conform STAS 3519/’88, ori de câte ori este necesar;
o Verificarea gradului de impermeabilitate indiferent de marca betonului; încercări
conform STAS 3519/’88, ori de câte ori este necesar;
ART.26. Dimensiunea şi forma epruvetelor se vor face conform STAS 1275/’88 „Încercări pe
betonul întărit” şi STAS 3519/’88 „Încercări pe betoane”.
o Determinarea gradului de impermeabilitate faţă de apă: toate epruvetele vor fi însoţite
de fişele de confecţionare şi buletinul de încercări pentru epruvete prismatice.
ART.27. rezultatele probelor se vor comunica în scris de către constructor beneficiarului;
rezultatele necorespunzătoare se vor comunica în termen de 48 de ore proiectantului şi
beneficiarului.

CAP.4. BETONAREA
1. COMPOZIŢIA ŞI FABRICAREA BETONULUI
ART.28. Prepararea betonului nu va începe înainte de stabilirea reţetei de fabricare avizate
de laboratorul de specialitate; cele prevăzute pentru prepararea betonului vor fi aduse la
cunoştinţa fabricii de prefabricate care va executa casetele prefabricate pentru conformare la
pretenţiile prezentului caiet de sarcini.
ART.29. Dozarea cimentului şi a agregatelor se va face gravimetric cu abateri de ±2% faşă
de reţeta definitivă de fabricare; dozarea apei se va face cu un apometru montat la betonieră,
cu abateri de ±2% faşă de reţeta definitivă.
ART.30. Durata de malaxare a betonului va fi de 2,5 minute pentru fiecare şarjă; betonul
proaspăt astfel rezultat va fi transportat la locul de punere în operă numai cu avizul
laboratorului de şantier.

2. TEMPERATURA
ART.31. În perioadele călduroase ale anului, pentru elementele masive de beton, în scopul
preîntâmpinării apariţiei fisurilor datorită eforturilor suplimentare din temperatură, se va
urmări ca temperatura betonului în perioada iunie÷august să nu depăşească 23°C.
ART.32. În cazul opririlor accidentale betonarea se va putea continua numai după întărirea
betonului deja turnat şi tratarea viitoarei zone de contact ca pentru rost de lucru (suprafeţele
se vor curăţi şi se vor amorsa cu un strat de mortar de ciment).

3. TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ


ART.33. Transportul de la fabrica de betoane se va putea realiza cu autobasculante sau
automalaxoare de beton; în timpul transportului se vor lua următoarele măsuri:
ART.34. Stagnarea betonului în bunker va fi sub 15 minute.
ART.35. Pe timp de ploaie, betonul transportat cu autobasculantele se va acoperi.
ART.36. Dacă transportul se execută la temperaturi sub 0°C se vor lua măsuri de protecţie
termică.
ART.37. transportul casetelor prefabricate pentru zidurile de sprijin se va face cu platforme
auto, în aşa fel manipulate încât acestea să nu se fisureze; manipularea şi depozitarea
acestora se va face în locuri special amenajate, în palier, cu aşezarea îngrijită una peste alta
a mixim 5 casete prin îmbucare; prima casetă va fi aşezată pe dulapi de brad.
ART.38. Betonarea se va face numai pentru elemenetele pentru care există certitudinea că
sunt realizate toate cerinţele ce rezultă din proiect şi s-au întocmit procesele verbale de
lucrări ascunse.
ART.39. Înălţimea maximă de la care se poate turna betonul este de 2,00m; la înălţimi mai
mari se vor folosi jgheaburi ce vor asigura scurgerea continuă a betonului.
ART.40. Pentru betonul turnat în stratul de uzură se va trece imediat la compactarea prin
vibrare; betonul din stratul de uzură se va vibra numai cu vibrator de suprafaţă; durata de
vibrare într-o poziţie va fi executată până la compactarea suficientă pe raza de acţiune a
vibratorului, lucru ce se va recunoaşte prin tasarea vizibilă a zonei de acţiune şi apariţia
laptelui de ciment la suprafaţă; după această fază de lucru nu se va insista pentru a nu se
strica omogenitatea betonului.
ART.41. Imediat după turnare se vor lua măsuri de protecţie după cum urmează:
 Suprafeţele orizontale se vor acoperi cu rogojini şi se vor menţine în stare umedă tip de
7÷14 zile;
 Se interzice circulaţia pe betonul proaspăt, mai puţin personalul care asigură păstrarea în
stare umedă a betonului şi care va circula pe dulapi de brad aşezaţi pe rogojini;
 Se interzice decofrarea înainte de atingerea rezistenţei minime la compresiune (cca.
50daN/cmp); timpul de decofrare se va stabili prin încercări de laborator.

CAP.5. COFRAJE ŞI ARMĂTURI

ART.42. Înainte de turnarea betonului cofrajele se vor curăţa; se va da o atenţie mărită


rosturilor şi alinierilor panourilor de cofraj atfel ca faţa vizibilă după decofrare să nu mai
necesite prelucrări.
ART.43. Nu se admit abateri mai mari de 2,5cm faţă de cotele din proiect.
ART.44. Armăturile pentru beton armat, OB37 sau PC52, vor trebui să respecte prevederile
STAS 438/1/’89.
ART.45. La livrare, oţelul beton va fi însoţit de certificatele de calitate emise de producător.
ART.46. Oţelurile vor fi depozitate pe sortimente în locuri special amenajate astfel încât
barele, colacii sau lasele sudate să nu intre în contact cu pământul sau alte materiale ce le-ar
putea murdări sau degrada; transportul armăturilor se va face astfel încât acestea să nu
sufere deformări permanenete.
ART.47. controlul calităţii se va face conform STAS 1799/’88, pe fiecare sortiment în parte.
ART.48. Acoperirea cu beton a armăturilor rezultă din detaliile de execuţie, toleranţa fiind de
±10mm; plasa sudată din betonul stratului de uzură al pragurilor de fund se va poziţiona în
axul secţiunii, astfel încât acoperirea cu beton va fi de 100mm.
ART.49. Se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse pentru toate armăturile introduse
în beton.
CAP.6. ORGANIZAREA CONTROLULUI EXECUŢIEI ŞI RECEPŢIEI

ART.50. Pentru a asigura respectarea cu stricteţe a prevederilor prezentului caiet de sarcini,


în afară de controlul execuţiei pe care-l face beneficiarul, constructorul îşi va organiza un
control intern permanent, care să răspundă de calitatea lucrărilor executate, efectuat de
personal tehnic competent şi atestat M.L.P.A.T.
ART.51. Se vor executa recepţii provizorii, recepţie preliminară la terminarea lucrărilor şi o
recepţie definitivă.
ART.52. Recepţii provizorii se vor face:
 Parţiale pentru obiectele terminate (praguri de fund, reazem pereu);
 Integrale la terminarea obiectelor (finalizarea lucrării).
ART.53. Recepţiile parţiale se vor face la propunerea beneficiarului care va anunţa din timp
executantul şi proiectantul şi au un caracter intern, pentru controlul calităţii execuţiei.
ART.54. Situaţiile de plată şi de lucrări provizorii întocmite de executant şi acceptate de
beneficiar vor conţine menţiuni privitoare la lucrările exeutate, la calitatea acestora, conform
caietelor de sarcini, buletinele de încercări şi probe eliberate de laboratorul de şantier sau
unde s-au analizat probele.
ART.55. Aceptarea situaţiilor de plată şi a situaţiilor de lucrări nu înlocuiesc recepţiile
provizorii, la terminarea lucrărilor de construcţii sau cele definitive.
ART.56. Recepţia la terminarea lucrărilor va fi anunţată în scris de către constructor la adresa
beneficiarului şi proiectantului astfel încât organizarea acesteia să aibe loc în termenul legal.
ART.57. La recepţiile provizorii se verifică:
 Amplasamentul lucrărilor după proiect;
 Profilele transversale;
 Cotele profilelor longitudinale;
 Calitatea betoanelor;
 Procesele verbale de lucrări ascunse.
ART.58. Se admit toleranţe:
 Conform tabelului de mai jos, între muchiile sau intersecţiile muchiilor elementelor ce se
vor măsura efectiv pe teren:

Dimensiuni în mm Toleranţe în cm
0,1 0,5
0,2 0,7
0,5 1,0
1,0 2,0
2,0 2,0
5,0 2,5
 Conform tabelului de mai jos, un element cu direcţia pe verticală extras din proiect estei
comparat cu cele existente pe teren:
Toleranţe în cm
Înălţimea în m
a (elem. portante) b (elem. portante cu fruct) c (neportante)
1 1,5 1,8 2,3
2 2,0 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4,0
10 3,3 4,0 5,0
 Toleranţa de linearitate este dată de săgeata maximă admisibilă pe lungimea întregului
segment, care săgeată se va încadra ca cea mai mare dintre valorile 1/300 sau 1cm.
ART.59. Se va verifica dacă sunt realizate următoarele:
 Calitatea materialelor folosite şi corespondenţa între certificatul de calitate şi cerinţele
prezentului caiet de sarcini;
 Procesele verbale de lucrări ascunse;
 Toate cotele ce rezultă din proiectele şi detaliile de execuţie cu toleranţele admisibile;
 Suprafeţele tuturor elementelor din proiectare;
 Cantităţile realizate conform proiectelor, dispoziţiilor de şantier, planşelor modificatoare,
schimbărilor de soluţii sau încadrări de articole de deviz etc. (toate aceste acte purtând
semnătura beneficiarului, constructorului şi proiectantului;
 Suprafeţele de beton să nu prezinte nici un fel de defecte;
 În cazul în care se constată neconcordanţe faţă de proiect sau nerespectarea condiţiilor de
calitate, lucrările se refac urmând a fi supuse unei noi recepţii;
ART.60. Recepţia definitivă se va face la un an de la data recepţiei de terminare a lucrărilor.
ART.61. Recepţia definitivă se va face pe întreaga lucrare şi se verifică dacă nu s-au produs
degradări, dacă lucrarea s-a comportat corespunzător şi dacă s-au executat remedierile
prevăzute în anexele ce s-au întocmit cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor.
ART.62. Eventualele intervenţii asupra lucrărilor executate şi recepţionate, datorită unor
comportări necorespunzătoare sau vicii ascunse, se vor încheia în interval de un an de la
recepţia de terminare a lucrărilor, adică până la recepţia definitivă.

CAP.7. DISPOZIŢII FINALE


ART.63. Executantul va asigura, în cazul lucrului de noapte, o iluminare suficientă a locului
de lucru, a căilor de acces, a organizării de şantier.
ART.64. Racordurile la reţelele de lumină şi forţă ale punctelor de lucru vor fi controlate
permanent, asigurându+se funcţionarea lor în bune condiţii.
ART.65. Pe parcursul existenţei şantierului se va ţine sub observaţie (de către şeful punctului
de lucru) nivelul apei şi se vor respecta avertizările date de formaţiile sau secţiile de
gospodărire a apelor referitoare la posibile creşteri de nivel sau viituri, în vederea scoaterii
utilajelor şi a personalului din perimetrul albiei, a protecţiei lucrărilor executate, a personalului
muncitor şi a obiectivelor din zonă.
ART.66. Proiectantul va da până la sfârşitul lucrării (recepţia definitivă) indicaţii scrise pentru:
 Completarea prezentului caiet de sarcini;
 Urmărirea comportării în timp a lucrărilor;
 Buna exploatare şi întreţinere a lucrărilor.
ART.67. Prezentul caiet de sarcini face parte din documentaţia tehnico–economică ce se va
prezenta obligatoriu comisiei de recepţie provizorie şi definitivă.
ART.68. Toate actele privind proiectarea şi execuţia vor fi păstrate îngrijit şi apoi introduse în
“Cartea construcţiei”.

CAP.8. INDICAŢII SPECIALE PRIVIND PROTECŢIA MUNCII

ART.69. La executarea lucrările se vor respecta normativele de protecţia muncii în vigoare şi


norme de protecţia muncii interne.
ART.70. Deservirea utilajelor se va face numai de către personal calificat, asigurându-se o
bună semnalizare la punctele de lucru şi la căile de acces.
ART.71. Se va asigura respectarea prevederilor legale la trecerile la nivel cu calea ferată.
ART.72. Se va asigura un sistem de avertizare în legătură cu creşterile de nivel ale apei în
albia râului, pentru a nu surprinde personalul şi utilajele în perimetrul inundabil.
ART.73. Se interzice spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport în apa râului.
ART.74. Se va efectua instructaj zilnic şi periodic de protecţia muncii cu întregul personal,
verificându-se cunoaşterea normelor de tehnica securităţii muncii.
ART.75. Instalarea utilajelor prevăzute în proiectele de execuţie (buldozer, tractor, excavator,
macarale etc.) se va face astfel încât să nu permită deplasări necomandate ale utilajelor în
timpul funcţionării; amplasarea utilajului trebuie realizată astfel încât să se asigure o
stabilitate cât mai bună.
ART.76. Deplasarea utilajelor se va face numai pe terenuri stabile, pentru a evita răsturnări
sau afundări.
ART.77. Se interzic orice fel de reparaţii, curăţiri sau ungeri manuale ale elementelor în
mişcare în timpul funcţionării lor.
ART.78. Privitor la securitatea circulaţiei: sectorul de lucru va fi semnalizat la intrare în şantier
cu un indicator triunghiular pentru indicarea şantierului şi un semnal de restricţie a vitezei.

CAP.9. MĂSURI DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR

ART.79. Se vor respecta toate normele şi normativele în vigoare privind măsurile pentru
prevenirea şi paza împotriva incendiilor, atât în cadrul organizării de şantier cât şi la punctele
de lucru.
ART.80. În cadrul organizării de şantier obiectele acesteia se vor amplasa cu respectarea
distanţelor minime între ele în funcţie de pericolul de explozie (rezervoare de combustibil,
uleiuri etc.) sau gradul de rezistenţă la foc; se vor organiza locuri speciale pentru fumat şi
tăbliţe avertizoare privind potenţialele pericole de incendiu.