MIJLOACE DE MĂSURARE

Aparate analogice și aparate

numerice (digitale)
4 - Aparate de măsurare analogice – afișaj și scară
 Afișaj
a. la aparatele analogice
a.1 – afișare cu ac indicator (cea mai răspândită)
a.2 – afișare bargraf (panglică luminoasă)
a.3 – afișare cu punct indicator
a.4 – afișare cu lamele vibrante
b – la aparate electronice și numerice
(panou de afișare)

 Scara este determinată de ecuaţia de funcţionare.

Scara liniară : aplicată la AM magnetoelectrice

(realizează precizia cea mai bună la citire)
Ecuaţia de funcţionare : α = S X
(S –sensibilitatea aparatului – mărime constantă)

Scara pătratică liniarizată : aplicată la AM

feromagnetice și electrodinamice
Ecuaţia de funcţionare : α ∼ X2
Scara hiperbolică : aplicată la ohmmetre
Ecuaţia de funcţionare : α ∼ 1 / X

Scara logaritmică: în dB
Ecuaţia de funcţionare : α ∼ 20 log(X/Xref)
α – indicația aparatului
X - măsurandul
Despre exprimarea mărimilor electrice în dB vă rog să
consultaţi fişierul decibel.pdf
Multimetrul din figură poate măsura tensiune
DC și AC pe mai multe intervale de măsurare
(10, 50, 250, 500) V și rezistență pe
intervalele de măsurare (x1, x10, x1000) Ω.
Intervalele de măsurare pot fi selecționate cu
comutatorul de scară vizibil în imagine.
Multimetrul din figură utilizează diferite tipuri de scară în
funcţie de mărimea măsurată. Astfel,
 pentru tensiune şi curent (VA – DC sau AC) scara
este liniară;
 pentru rezistenţă (Ω) scara este hiperbolică (valorile
mari sunt situate în partea stângă în timp ce valorile
mici în dreapta, invers decât la scara liniară).
 multimetrul are și scară logaritmică (dB)
Explicație relativ la utilizarea scalei logaritmice (dB) – se utilizează în telefonie și instalații audio
Scara logaritmică măsoară tensiunea prin raportare la o tensiune de bază egală cu 0.775 V
reprezentând tensiunea care aplicată la bornele unei rezistențe de 600 Ω determină un consum
de putere egal cu 1 mW. Scara se numește 0dB@600Ω sau pe scurt 0bB și pentru că măsoară
raportul a două tensiuni se poate considera că măsoară de fapt amplificarea sau atenuarea
tensiunii față de valoarea tensiunii considerată ca mărime de bază

U masurat
U dBm = 20 ⋅ log cu U referinta = 0.775V
U referinta
2
U referinta
P = 1 mW =
600 Ω
 5 - Multimetre analogice
 Utilizează un instrument magnetoelectric (IME) ca instrument de bază
 Mărimile măsurate:
 tensiune continuă (DC) și tensiune alternativă (AC – măsoară RMS),
 curent continuu (DC) și curent alternativ (AC – măsoară RMS),
 rezistență

În figura alăturată sunt reprezentate

schemele de conectare ale instrumentului
magneto-electric pentru măsurarea
diferitelor mărimi electrice.

(Permanent Magnet Moving Coil Instrument)

 5.1 - Instrumentul magnetoelectric (IME)
Bobina mobilă (coil) în formă de cadru dreptunghiular, parcursă de curentul I se
poate roti liber într-un întrefier format de piesele polare ale magnetului
permanent (permanent magnet + magnet core)
Campul magnetic creat de magnetul permanent interacționează cu câmpul
magnetic creat de curentul care parcurge bobina. Indicația instrumentului este
proporțională cu intensitatea curentului
Deoarece sensul de mișcare al acului (pointer) depinde de sensul în care circulă
curentul în bobină, orice IME are marcată polaritatea bornelor care trebuie
respectată la montarea aparatului.
IME pot fi folosite direct numai în curent continuu pentru măsurarea
intensitatii curentului respectiv pentru măsurarea tensiunii

IME utilizat ca ampermetru pentru CC

Vm = Vs
⇓
I m Rm = I s Rs I = Im + Is

Rm R relația de dimensionare a șuntului

Rs = = m m = I Im (Rs) funcție de intervalul maxim
I Im −1 m −1 de măsurare (I)

Rm– rezistența internă a instrumentului

(rezistența bobinei)
IME utilizat ca voltmetru pentru CC Rs- rezistența șuntului
Ra– rezistența adițională pentru transformarea
V = I m Rm + I m Ra instrumentului în voltmetru

V − I m Rm V relația de dimensionare a rezistenței adiționale

Ra = = − Rm
Im Im (Ra) funcție de intervalul maxim de măsurare (V)
 5.2 - Un instrument magnetoelectric (IME) poate fi folosit pentru măsurarea
unui curent alternativ dacă este înseriat cu un element redresor

 Tensiunea alternativă este redresată cu

IV – valoare de vârf a curentului scheme cu simplă sau dublă redresare
şi se măsoară cu instrumentul de
măsurare.
ma – cuplul activ  Cuplul instantaneu care ia naştere în
φ0 – fluxul magnetic în întrefier instrumentul magnetoelectric este
proporţional cu curentul redresat, dar
datorită inerţiei sale mecanice
dispozitivul mobil este acţionat de un
cuplu mediu, proporţional cu valoarea
medie a curentului redresat.

Pentru un curent sinusoidal, valoarea medie a

curentului redresat monoalternanță este dată de
1π
I med = IT / 2 = ∫ IV sin α t dα t → α t = ω t
π0
Redresare simplă alternanță
π 2
IV (− cos α t ) 0 = IV
1
I med = IT / 2 =
π π
I π
I RMS = V = IT / 2 = 1.111 IT / 2
2 2 2
Relația permite etalonarea scării gradate direct în
valori efective ale curentului măsurat
Instrumentul măsoară IT/2 dar este calibrat în valori efective IRMS folosind relația IRMS = 1.111 IT/2
 IME cu redresare dublă alternanță
(pot fi utilizate ca ampermetre sau voltmetre de CA – detectează valoarea medie a mărimii alternative)

Circuit în punte Circuit în punte Cu transformator cu

priză mediană (a)

Semnalul pulsatoriu rezultat în

urma redresării

 Sensibilitatea de măsurare a IME scade la ½ din cea de curent continuu

 Prezența armonicelor de curent mărește eroarea de măsurare deoarece
relația IRMS = 1.111 IT/2 este exactă numai pentru curenți pur sinusoidali
 5.2 - Circuite auxiliare ale aparatelor de măsurare
 Un aparat de măsurare se caracterizează din punct de vedere al utilizării sale în circuit prin curentul
maxim admisibil sau curentul nominal, IN şi prin valoarea rezistenţei sale interne, Rm. Pe baza
acestor date rezultă tensiunea nominală la bornele aparatului:
UN = Rm IN
 Aparatele cu rezistenţă internă mică (ohmi, zeci de ohmi) se utilizează ca ampermetre şi se
introduc în serie în circuitul în care se măsoară curentul.
 Aparatele cu rezistenţă internă mare (mii de ohmi) se utilizează ca voltmetre şi se conectează în
paralel la bornele la care se măsoară tensiunea.
 Dacă curentul de măsurat depăşeşte valoarea IN sau tensiunea de măsurat depăşeşte valoarea
UN, se pune problema extinderii posibilităţilor de măsurare ale aparatului utilizat ca ampermetru
sau ca voltmetru.
5.2.1 - Extinderea intervalului de măsurare al ampermetrelor
se realizează prin conectarea în paralel a unui șunt care derivează o parte din curent (metoda de
extindere cu șunt a fost prezentată anterior – a se vedea slide-ul 5).
 Pentru a realiza un ampermetru cu mai multe scări o soluţie ar consta în montarea în paralel a mai
multor rezistenţe şunt, selectabile cu ajutorul unui comutator. Pentru a putea schimba intervalul de
măsurare fără să existe riscul închiderii curentului din circuit prin instrumentul de măsurare,
comutatorul de scală are o construcție specială (la trecerea de pe plotul B pe C pentru scurt timp
ploturile B și C sunt conectate în paralel).

(A) - Șunt multiplu

(B) - Șunt universal  Schema permite măsurarea a m intervale de curent
Pentru dimensionare se deduce valoarea
Selectorul de scară pe poziția B rezistenţei şuntului la treapta k de curent

Selectorul de scară pe poziția D

Ec. (1) I m Rm = (R1 + R2 + R3 ) ⋅ I1* ; I1* = I1 − I m

Selectorul de scară pe poziția A

Ec. (3) I m (Rm + R2 + R3 ) = I 3* R1 ; I 3* = I 3 − I m

I1, I2, I3 – domeniile de măsurare pentru curent

Ec. (2) I m (Rm + R3 ) = I 2* (R1 + R2 ) ; I 2* = I 2 − I m

 Ecuaţiile (1), (2) și (3) formează un sistem prin rezolvarea căruia se determină rezistențele
R1, R2 și R3 în funcție de Rm (rezistența internă a instrumentului) și rapoartele:
I I I  n1 − 1 n1 − 1 n1 − 1  R1   Rm 
n 1= 1 , n 2 = 2 , n 3= 3 n − 1 n − 1 − 1  ⋅  R  =  R 
Im Im Im  2 2   2  m
 n3 − 1 − 1 − 1   R3   Rm 

5.2.2 - Extinderea intervalului de măsurare pentru voltmetre

se realizează cu ajutorul unor rezistenţe adiţionale, care preiau o parte din tensiunea
necesară a fi măsurată

(A) - Rezistențe adiționale montate în paralel

Vk = I m (Rm + Rk )
Rk = R1 sau R2 sau R3

Vk
Exemplu de extindere a domeniului de măsurare pentru un volmetru folosind diferite rezistenţe
adiţionale ataşate unui instrument magnetoelectric cu rezistenţa internă de 500 Ohm şi curent
la cap de scară de 1 mA

Black (red) test lead : cordon negru (rosu) – folosite pentru conectarea voltmetrului in circuit
Range selector switch : selector al domeniului de masurare
(B) - Rezistențe adiționale montate în serie

Vk = I m (Rm + Rk )
Rk = R1 sau (R1 + R2 ) sau (R1 + R2 + R3 )

Vk
 5.3 – Măsurarea rezistențelor
Un instrument magnetoelectric (IME) poate fi folosit pentru măsurarea valorii de curent continuu a
unei rezistențe, folosind un circuit de măsurare care conține o baterie

Circuitul de măsurare

R R
 Rezistența echivalentă văzută de la bornele sursei de cc, (E): RT = Rx + R2 + 1 m
(rezistența notată RMS poate fi evaluată folosind caracteristicile IME)
R1 + Rm
   
RMS
E E
 Curentul din circuit: I = = Regula divizorului de curent
RT Rx + RMS
R1 E R1
 Curentul din bobina IME: Im = I = ⋅
R1 + Rm Rx + RMS R1 + Rm

NOTĂ: rezistența R2 are o parte variabilă care este utilizată pentru reglarea zeroului la începutul
fiecărei măsurători. Reglajul este necesar deoarece, în timp, tensiunea bateriei (E) scade.
 E R1 Rx → ∞ I m = 0
Im = ⋅
Rx + RMS R1 + Rm Rx = 0 I m = I FS =
E
⋅
R1
RMS R1 + Rx

IFS – curentul nominal al IME

 IME măsoară curentul Im dar scara este gradată în valori ale rezistenței Rx
care corespund curentului măsurat

 Scara pentru R este hiperbolică

(curentul prin IME, Im, variază
proporțional cu 1/Rx).
 Gradațiile scării sunt distanțate în
zona valorilor mici ale rezistenței,
apropiindu-se între ele pe măsură
ce rezistența crește.

E R1 1 E R1 I
 dacă Rx = RMS Im = ⋅ = ⋅ = FS
RMS + RMS R1 + Rm 2 RMS R1 + Rm 2

Rezistența RMS corespunde unui curent egal cu ½ din intervalul de măsurare (IFS)
 6 - Volmetre electronice analogice (VEA)
 Voltmetrele clasice (magnetoelectrice, electrodinamice, ş.a.) au două dezavantaje:
- conectarea lor introduce o sarcină suplimentară în circuit, rezistenţa lor interioară fiind relativ mică;
- cu ajutorul lor nu se pot măsura valori mici ale tensiunilor (mili sau microvolţi) nici în curent continuu,
nici în curent alternativ.
 Prin introducerea voltmetrelor electronice se elimină aceste dezavantaje, ele având o impedanţă de
intrare foarte mare, fapt ce le măreşte sensibilitatea.
 Dezavantajele VEA constau în faptul că sunt mai scumpe şi necesită sursă de alimentare separată.
 VEA pot fi realizate pentru curent continuu și curent alternativ.
 VEA de curent continuu utilizează amplificatoare operaționale și instrumente magneto electrice
 VEA de curent alternativ este format, în principiu, din două părţi:
 partea de detecţie – transformă semnalul alternativ de măsurat într-un semnal continuu,
proporţional cu acesta;
 partea de măsurare propriu-zisă.
 După tipul detecţiei se deosebesc următoarele tipuri de VEA de CA:
 voltmetre de valori efective,
 voltmetre de valori medii
 voltmetre de valori de vârf
 Etalonarea tuturor voltmetrelor este făcută în valori efective, deoarece valoarea care interesează în
mod curent în măsurări este valoarea efectivă a tensiunii. Această etalonare este însă valabilă în
regim sinusoidal, unde este adevărată relaţia:
U RMS 0.707 UV
= = 1.111
U T / 2 0.636 UV

 VEA se caracterizează prin sensibilitate ridicată, consum redus de putere, dar erorile de
măsurare depind de forma şi frecvenţa semnalului aplicat.
 6.1 - Avantajele utilizării unui voltmetru electronic ca instrument de măsurare

Voltmetrul electronic este un

instrument cu impedanță de
intrare mult mai mare decât
cea a oricărui instrument
electromecanic de măsurare
Are două valori standardizate,
1 respectiv 10 MΩ

Ureal = 5 V

RV = 100 kΩ - Um = 3,3 V

RV = 200 kΩ - Um = 4,0 V

RV = 1000 kΩ - Um = 4,8 V

Um – valoarea măsurată a tensiunii

 Rezistența internă a instrumentului (un volmetru în acest caz) pusă în paralel cu rezistența la bornele căreia vrem să
măsurăm tensiunea, modifică mărimile de stare electrică ale circuitului (tensiuni, curenți) introducând erori de măsurare.
 Perturbația este cu atât mai importantă cu cât impedanța echivalentă de intrare a instrumentului este mai mică.
 Eroarea de măsurare introdusă de consumul propriu al instrumentului scade
 de la 34,0% pentru RV = 100 k Ω ,
 la 4,0% pentru RV = 1000k Ω
 Un voltmetru ideal ar trebui să aibă impedanța echivalentă de intrare infinită
 6.2 – Prezentarea voltmetrelor electronice analogice (VEA)

 VEA poate fi reprezentat ca un element cu trei porturi:

 Portul de intrare (Input signal) este un port cu impedanță echivalentă mare, astfel încât
montarea instrumentului în circuitul în care se efectuează măsurătoarea nu perturbă
mărimile electrice.
 Portul de ieșire (Mesurement result) – furnizează rezultatul măsurării în format analogic sau
digital în funcție de modul în care este procesat semnalul
 Portul de alimentare (Power supply) – port de intrare pentru alimentarea cu energie electrică
a instrumentului (necesară funcționării circuitelor interne și afișajului)
 VEA conține, în principal, un amplificator operațional și un instrument magnetoelectric care
măsoară semnalul de la ieșirea din amplificator, care este un semnal de CC proporțional cu
tensiunea de la intrarea amplificatorului. Principalele caracteristici ale unui astfel de voltmetru sunt:
 impedanța de intrare mare,
 amplificare mare a intrării
 bandă de frecvențe largă.
 Incertitudinea relativă a măsurătorii poate coborâ sub 1%.
 Domeniul de măsurare poate fi extins prin utilizarea metodelor de extindere ale scării prezentate la
voltmetrele electromecanice (rezistențe adiționale).
 6.2.1 - VEA pentru curent continuu
(a se vedea schema alăturată)

 IME este montat la ieșirea din amplificatorul

operațional (AO) de tip inversor.
 Intrarea nu are curent (Ii = 0)
 Curentul Im care circulă prin IME este dat de:
U0 U NOTĂ
Im = I0 + I2 I0 = , I2 = 0
R0 R2
R R
deci Im = U0 ⋅ 0 2
R0 + R2
 Pentru un AO ideal cu intrarea fără curent amplificarea este egală cu:

R U R R R R U  R 
Au = − 2 = 0 deci U0 = − 2 Ui și I m = −U i 2 ⋅ 0 2 = − i 1 + 2 
R1 U i R1 R1 R0 + R2 R1  R0 
Au – amplificarea de tensiune a AO (valoare foarte mare, teoretic infinită)
U  1 1 R   1 1  U
 dacă R1 = R2 >>R0 ecuația devine Im = − i I m = −U i  + ⋅ 2  = −U i  +  ≅ − i
R0  R1 R1 R0   R1 R0  R0 R >> R
1 0

deci indicația IME este direct proporțională cu tensiunea continuă aplicată la intrare, Ui, iar coeficientul
de proporționalitate este 1/R0 . Intervalul de măsurare al voltmetrului poate fi schimbat prin schimbarea
rezistenței R0. În felul acesta, intervalul de măsurare al VEA poate fi schimbat fără schimbarea
impedanței sale de intrare.

NOTĂ U 0 − U i = I 2 R2
 U   1 
U 0 1 − i  = I 2 R2 ⇒ U 0 1 −  = I 2 R2 ⇒ U 0 ≈ I 2 R2
 U 0  Au  A →∞
u
 6.2.2 - VEA pentru curent alternativ cu redresare monoalternanță (a se vedea figura (a))

(a) (b)
 VEA de curent continuu i se adaugă un etaj de redresare, pentru a converti tensiunea alternativă
(măsurandul) în tensiune continuă (semnalul de măsurat)
 Datorită impedanței mari de intrare a AO i2 (t ) = 0 iar im (t ) = i0 (t )
deci curentul prin IME este același cu cel care circulă prin rezistența de sarcină R0.
Deoarece AO are o configurație de repetor  u (t )
 i pentru ui (t ) > 0
u0 (t ) = ui (t ) im (t ) =  R0
AO repetor: A = 1 deci u0 / ui = 1
 0 pentru ui (t ) < 0

 Indicația IME este proporțională cu valoarea medie a curentului redresat (a se vedea figura (b))
2 2 2 2 U i, RMS
I m, med = I m, RMS =
π π R0

π Valoarea efectivă a tensiunii Ui

U i, RMS = R0 I m, med = 1.111× R0 I m, med este proporțională cu valoarea
2 2
medie a curentului prin IME
 6.2.3 - VEA pentru curent alternativ cu redresare dublu alternanță (a se vedea figura (a))

(a)
(b)
 Datorită prezenței diodelor D1 și D2 tensiunea la ieșirea din A1 (configurație de repetor),
u1(t) este dată de − ui (t ) pentru ui (t ) ≥ 0 D1 și D2 în conducție (D2 asigură bucla de reacție de rezistență 0 pentru A1)
u1 (t ) = 
0 pentru ui (t ) < 0 D1 și D2 ambele blocate
 În absența condensatorului C, tensiunea la ieșirea din amplificatorul A2 (configurație de inversor
cu Au = -2) este dată de relația
 u (t ) u (t ) 
u 0 (t ) = −2 R2  i + 1  = −[ui (t ) + 2u1 (t )]
 2 R2 R2  ui (t ) pentru ui (t ) ≥ 0
ceea ce conduce la următorul rezultat u0 (t ) = 
− ui (t ) pentru ui (t ) < 0
 Conecarea capacității C în bucla de reacție a A2 îl transformă într-un filtru trece jos de ordinul 1, astfel
încât tensiunea la ieșirea din circuit este egală cu valoarea medie a tensiunii u0(t).
U 0, med = u0 (t ) med = ui (t ) med
 Pentru o tensiune de intrare sinusoidală cu valoarea efectivă Ui tensiunea de ieșire este dată de relația
2 2
U 0, med = U i, RMS U0,med poate și măsurată cu
π un VEA de curent continuu
 Cele două VEA de curent alternativ prezentate (cu redresare mono- respectiv dublă alternanță)
detectează valoarea medie pe ½ T a tensiunii alternative de la intrare.
Datorită însă relațiilor
2 2 U i, RMS
I m,T / 2 = VEA de AC cu redresare monoalternanță
π R0

2 2
U 0, med = U i, RMS VEA de AC cu redresare dublu alternanță
π
scările pot fi gradate direct în valori efective ale tensiunii de la intrare

 Dacă tensiunea de la intrare nu este sinusoidală apare o eroare de măsurare care depinde de
factorul de formă al semnalului măsurat.
 6.2.4 - VEA pentru curent alternativ care măsoară valoarea efectivă adevărată a tensiunii (TRMS)

ui (t ) dt
1 T 2
T ∫0
 Valoarea efectivă Ui,RMS a unui semnal ui(t), cu perioada T, este dată de: Ui =

 Tensiunea U0 de la ieșirea circuitului din figură este proporțională cu pătratul valorii efective
a tensiunii de la intrare, ui(t). Secțiunea de circuit dintre nodurile 1 și 2 formează un
redresor dublă alternanță. Deci, potențialul nodului 2 evoluează după legea:
u2 (t ) = ui (t )
 Secțiunea de circuit dintre nodurile 2 și 4 este un convertor logaritmic. Datorită caracteristicii
logaritmice a buclei de reacție în care sunt plasate cele două tranzistoare T1 respectiv T2,
tensiunea în nodul 3 este dată de:
[ ] 
2

[ ]
u3 (t ) = 2 ⋅ k1 ⋅ log [u2 (t )] = k1 ⋅ log u22 (t ) = k1 ⋅ log  ui (t )  = k1 ⋅ log ui2 (t )
 Prezența tranzistorului T3 între nodurile 3 și 4, determină circulația curentului i4(t) care are expresia:

[ ]
i4 (t ) = k 2 exp {u3 (t )} = k3 ui2 (t )
 Secțiunea de circuit între nodul 4 și ieșire este un filtru trece jos care extrage componenta continuă
din semnalul de la intrare. Tensiunea la ieșirea din circuit când acesta este în gol (impedanță de
sarcină infinită) este dată de:

k T 2
U0 = ∫ ui (t ) dt = k U i2,TRMS
T 0

ieșirea fiind deci proporțională cu pătratul valorii efective adevărate a tensiunii de la intrare,
incluzând efectul armonicilor, dacă acestea sunt prezente.
 Constantele k1, k2, k3 și k depind de valorile și caracteristicile elementelor care formează circuitul
(rezistoare, capacitate, diode, tranzistoare).
 Dacă circuitul este proiectat bine, incertitudinea la cap de scară este mai mică decât ±1% pentru
frecvențe ale semnalului de la intrare până la 100 kHz.
6.3 - Multimetre analogice care folosesc ca instrument de măsurare un voltmetru electronic

Schema bloc a unui multimetru electronic

În schemă IME este înlocuit cu un voltmetru
electronic care poate măsura tensiune continuă

 Tensiunea continuă (DC) poate fi măsurată direct

 Curentul (DC) și (AC) este măsurat prin
măsurarea tensiunii la bornele unei rezistențe
calibrate (Rs)
 Măsurarea tensiunii respectiv a curentului AC se
face în scheme cu redresare.