CIROZELE HEPATICE

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Care este boala ce determină hipertensiune portală la nivel sinusoidal?

A. Sindromul Budd-Chiari
B. Tromboza venei cave inferioare
C. Boala venoocluzivă hepatică
D. Schistosomiaza
E. Ciroza hepatică
E (pag. 1885)

2. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatică se caracterizează prin:

A. Azotemie crescută
B. Poliurie
C. Biopsie renală cu modificări de tip glomerulonefritic
D. Eliminare excesivă de natriu prin urină
E. Hematurie
A (pag. 1890)

3. Următoarele afirmaţii referitoare la ciroza biliară primitivă sunt adevărate, cu excepţia:

A. Se caracterizează prin inflamaţie cronică şi obstrucţia fibroasă a canaliculelor biliare intrahepatice.
B. Clinic, icterul precede apariţia pruritului.
C. Hiperlipemia prelungită poate conduce la apariţia xantelasmei şi a xantoamelor.
D. Anticorpii antimitocondriali sunt prezenţi la peste 90 % dintre pacienţi.
E. Se asociază frecvent cu unele boli autoimune.
B (pag. 1882)

4. Bacterascita monomicrobiană non-neutrocitică este definită de următoarele date la analiza lichidului

de ascită:
A. >500 PMN/μl, cultură pozitivă
B. >250 PMN/μl, cultură negativă
C. >250 PMN/μl, cultură pozitivă
D. <250 PMN/μl, cultură pozitivă
E. 10.000 leucocite/μl, infecţie polimicrobiană
D (pag. 1890)

5. Ascita neutrocitică este definită de următoarele date la analiza lichidului de ascită:

A. >500 PMN/μl, cultură pozitivă
B. >250 PMN/μl, cultură pozitivă
C. <250 PMN/μl, cultură pozitivă
D. >250 PMN/μl, cultură negativă
E. 10.000 leucocite/μl, infecţie polimicrobiană
D (pag. 1889)

6. Stadiul II histopatologic al cirozei biliare primitive se caracterizează prin:

A. Corpi Mallory şi scleroză hialină centrală
B. Noduli de regenerare mari, separaţi de benzi fibroase
C. Infiltrat inflamator redus, ductopenie şi proliferarea canaliculelor biliare mici
D. Congestie pasivă, fibroză şi necroză pericentrolobulară
1
E. Hepatocite încărcate lipidic
C (pag. 1882)

7. Care dintre următorii compuşi pot fi implicaţi în apariţia encefalopatiei hepatice:

A. Levodopa
B. Bromocriptina
C. Cetoanalogi ai aminoacizilor esenţiali
D. Acid gama-aminobutiric
E. Aminoacizi cu lanţ lung
D (pag. 1891-1892)

8. Hipertensiunea portală este definită la valori ale presiunii sanguine în vena portă (în cm soluţie
salină) de:
A. 10 cm
B. 12 cm
C. 15 cm
D. 20 cm
E. peste 30 cm
E (pag. 1885)

9. Presiunea normală în vena portă (în cm soluţie salină) este de:

A. 10-15 cm
B. 20 cm
C. sub 5 cm
D. 15-20 cm
E. 30-35 cm
A (pag. 1885)

10. Ascita poate fi evidenţiată la examenul clinic atunci când cantitatea de lichid peritoneal este de:
A. 100 ml
B. 200 ml
C. 300 ml
D. peste 500 ml
E. peste 1000 ml
D (pag. 1888)

11. Care dintre următoarele mijloace terapeutice pot fi eficiente în sindromul hepato-renal:
A. Administrarea de vasodilatatoare
B. Albumina desodată
C. Perfuzia cu dopamină
D. Şunturile chirurgicale porto-cave selective
E. Propranololul intravenos
B (pag. 1890)

12. În ciroza biliară primitivă pot apărea următoarele modificări paraclinice, cu excepţia:
A. Creşterea fosfatazei alcaline
B. Hiperlipidemie
C. Prezenţa anticorpi antinucleari în titru peste 1:40
D. Creşterea progresivă a bilirubinemiei

2
E. Hipoprotrombinemie
C (pag. 1882)

13. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazează pe analiza lichidului ascitic, care prezintă:
A. peste 50 PMN/μl
B. peste 250 leucocite/μl
C. peste 250 PMN/μl
D. peste 50% limfocite
E. aspect chilos
C (pag. 1890)

14. Următoarele măsuri sunt eficiente în tratamentul encefalopatiei hepatice:

A. Restricţie sodată
B. Şunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI)
C. Şunturi portosistemice selective
D. Tratament diuretic
E. Restricţie proteică în alimentaţie
E (pag. 1892)

15. Care este cauza cea mai frecventă de ciroză biliară secundară la adulţi?
A. Calculi biliari cu colangită infecţioasă suprapusă
B. Colangita sclerozantă primară
C. tumori pancreatice
D. Fibroza chistică
E. Chisturi coledociene
A (pag. 1883)

16. Pentru reducerea complicaţiilor vasopresinei, utilizată în tratamentul hemoragiilor din varicele
esofagiene, aceasta se asociază cu:
A. Octreotid
B. Nitroglicerină în perfuzie venoasă
C. Nitroprusiat de sodiu
D. Metronidazol
E. Diazoxid
B (pag. 1886)

17. Sindromul Budd-Chiari se caracterizează prin:

A. Ocluzia venei porte
B. Ocluzia venei mezenterice superioare
C. Ocluzia arterei hepatice
D. Ocluzia venelor suprahepatice
E. Ocluzia trunchiului celiac
D (pag. 1884)

18. Următoarele manifestări caracterizează encefalopatia hepatică, cu excepţia:

A. Flapping tremor
B. Obnubilare
C. Modificări EEG
D. Disociaţii puls-temperatură
E. Inversarea ritmului somn/veghe
3
 D (pag. 1891)

19. Prognosticul nefavorabil în hepatita alcoolică se asociază cu următoarele modificări, cu excepţia:

A. Creşterea indicelui de protrombină > 1,5 ori faţă de control
B. Hiperbilirubinemie marcată
C. Indice de diferenţiere > 32
D. Prezenţa ascitei şi a encefalopatiei
E. Creşterea transaminazelor
E (pag. 1880)

20. Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevărate:

A. Ascita este uşor remisibilă sub tratament.
B. Diagnosticul este stabilit prin venografie sau biopsie hepatică.
C. Semnele şi simptomele de insuficienţă cardiacă sunt întotdeauna prezente.
D. Cauza cea mai frecventă este tromboza de venă portă.
E. Biopsia hepatică arată proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portale.
B (pag. 1884)

21. Care din următoarele entităţi este precursorul major al cirozei alcoolice:
A. Ficatul gras alcoolic
B. Hepatita autoimună
C. Glicogenoza
D. Hepatita alcoolică
E. Hemocromatoza
D (pag. 1878)

22. În orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroză alcoolică, prima metodă de investigaţie
pentru excluderea obstrucţiei biliare extrahepatice este:
A. Biopsia hepatică
B. Scintigrafia hepatică
C. Ultrasonografia
D. Radiografia abdominală
E. Colangiografia
C (pag. 1880)

23. Ciroza criptogenică este descrisă atunci când etiologia este:

A. determinată genetic
B. virală
C. alcoolică
D. biliară
E. necunoscută
E (pag. 1880 - 1881)

24. Mecanismul patogenic în ciroza biliară primitivă este dat de:

A. Obstrucţia căilor biliare extrahepatice
B. Răpunsul imun alterat
C. Necroza hepatocitară
D. Steatoza heterogenă
E. Transformarea cavernoasă a venei porte
B (pag. 1881)
4
25. La un pacient cu ciroză hepatică şi ascită se recomandă restricţia aportului de NaCl la:
A. 10 g/zi
B. 0,2 g/zi
C. 2 mg/zi
D. 20 g/zi
E. 2 g/zi
E (pag. 1889)

26. Doza maximă de spironolactonă administrată în ciroza hepatică decompensată este de:
A. 400 mg/zi
B. 100 mg/zi
C. 25 mg/zi
D. 50 mg/zi
E. 800 mg/zi
A (pag. 1889)

27. Următoarele medicamente pot precipita encefalopatia portală. cu excepţia:

A. Diuretice
B. Sedative
C. Corticoterapia
D. Tranchilizante
E. Narcotice
C (pag. 1891)

28. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin următoarele modificări ale lichidului de
ascită, cu excepţia:
A. peste 500 leucocite/μl
B. sub 250 polimorfonucleare neutrofile/μl
C. peste 50% polimorfonucleare neutrofile
D. lichid ascitic tulbure
E. culturi bacteriene pozitive
B (pag. 1890)

29. Care din următoarele nu sunt factori majori în definirea encefalopatiei portale:
A. Aspect caracteristic al EEG
B. Combinaţii schimbătoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie)
C. Alterări ale stării de conştienţă
D. Afecţiuni hepatocelulare acute sau cronice şi/sau şunturi porto-sistemice
E. Fetorul hepatic
E (pag. 1891)

30. În tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc următoarele medicamente cu excepţia:

A. Neomicină
B. Lactuloză
C. Metronidazol
D. Flumazenil
E. Betablocante
E (pag. 1891)
5
31. Următorii parametri biologici şi clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil în hepatita
alcoolică acută, cu excepţia:
A. Encefalopatia
B. Ascita
C. Icterul sever
D. Vârsta înaintată
E. Retenţia azotată
D (pag. 1880)

32. Următoarele medicamente pot produce ciroză hepatică, cu excepţia:

A. Contraceptive orale
B. Metilprednisolon
C. Metotrexat
D. Izoniazidă
E. Oxifenisatin
B (pag. 1881)

33. Substanţa cel mai des incriminată în patogeneza encefalopatiei hepatice este:
A. Acidul gama-amino butiric
B. Amoniacul
C. Mercaptanii
D. Fenolii
E. Acizii graşi cu lanţ scurt
B (pag. 1891)

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

34. Corpii Mallory:

A. Sunt specifici pentru hepatita alcoolică
B. Se prezintă ca aglomerări de material perinuclear intens eozinofilic în hepatocitele lezate
C. Pot apărea în boala Wilson
D. Pot fi evidenţiaţi la pacienţii cu obezitate morbidă şi diabet zaharat slab controlat
E. Nu sunt sugestivi pentru hepatita alcoolică
B, C, D (pag.1878)

35. Sindromul hemoragipar din ciroza hepatică poate fi cauzat de:

A. Trombocitopenia datorată hipersplenismului
B. Reducerea sintezei hepatice de factori ai coagulării
C. Malabsorbţia vitaminei K datorată colestazei
D. Sângerările din varicele esofagiene
E. Anemia hemolitică la pacienţii alcoolici
A, B, C (pag. 1892)

36. Următoarele afirmaţii despre gastropatia portală hipertensivă sunt adevărate:

A. La examenul endoscopic, mucoasa apare congestivă şi friabilă.
B. Este tipică o sângerare insidioasă de la nivelul mucoasei.
C. Se poate identifica în proporţie 50 % prin examen radiologic baritat.
D. Tratamentul cu betablocante neselective (propranolol) poate preveni sângerările recurente de la nivelul
mucoasei.
6
E. Tratamentul cu inhibitori de receptori H2 este eficient în ameliorarea simptomatologiei.
A, B, D (pag. 1887)

37. Alegeţi variantele adevărate privind tratamentul endoscopic al hemoragiei variceale esofagiene:
A. Include tamponamentul cu balonaş Sengstaken-Blakemore.
B. Include ligatura varicelor esofagiene
C. Include sclerozarea varicelor esofagiene
D. Scleroterapia controlează sângerările acute într-o proporţie de până la 90 % din cazuri
E. Sclerozarea profilactică a varicelor esofagiene, în absenţa sângerării acute, nu este indicată.
B, C, D, E (pag. 1886, 1887)

38. Boala venoocluzivă hepatică se caracterizează prin:

A. Leziunile sunt localizate la nivelul venulelor hepatice centrale
B. Poate fi rezultatul iradierii hepatice
C. Se poate datora ingestiei de alcaloizi pirolidizinici prezenţi în unele ceaiuri de plante
D. Poate mima hepatomegalia congestivă
E. Determină hipertensiune portală prin obstrucţie sinusoidală
A, B, C, D(pag. 1884, 1885)

39. Următoarele afirmaţii despre hemoragia digestivă superioară prin ruptura varicelor esofagiene
sunt adevărate:
A. Aproape 80% din cazuri se opresc spontan.
B. Betablocantele neselective sunt eficiente în tratamentul sângerărilor acute de la nivelul varicelor
esofagiene.
C. Propranololul este util în profilaxia sângerării la pacienţii cu varice esofagiene mari, în doze ce reduc
frecvenţa cardiacă cu 25 %.
D. Sclerozarea endoscopică a varicelor esofagiene controlează sângerările acute într-o proporţie de până la 90
% din cazuri.
E. Tratamentul medicamentos constă în folosirea vasopresinei şi stomatostatinei.
C, D, E (pag. 1886-1887)

40. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:

A. Litiaza coledociană
B. Pancreatita cronică
C. Fibroza chistică
D. Alcoolismul
E. Colangita sclerozantă primară
A, B, C, E (pag. 1883)

41. Următoarele afirmaţii privind sindromul hepato-renal sunt false:

A. Sindromul hepatorenal este o complicaţie severă apărută la pacienţii cu ciroză hepatică şi ascită.
B. În producerea sa, este incriminată alterarea hemodinamicii renale.
C. Diagnosticul este susţinut de prezenţa unei concentraţii urinare a Na < 5 mmol/l.
D. Asociază hipertensiune arterială severă.
E. Biopsia renală evidenţiază modificări de glomeruloscleroză.
D, E (pag. 1890)

42. Alegeţi cauzele posibile de dezvoltare a trombozei de venă portă:

A. Policitemia vera
B. Trombocitemia esenţială
7
C. Deficitul de proteină C
D. Deficitul de antitrombină III
E. Deficitul de factor VIII al coagulării
A, B, C, D (pag. 1885)

43. Care din următoarele semne clinice întâlnite în ciroza hepatică se pot datora hipertensiunii portale?
A. Ascita
B. Icterul
C. Splenomegalia
D. Dezvoltarea circulaţiei colaterale în “cap de meduză”
E. Steluţele vasculare
A, C, D (pag. 1885)

44. Propranolol, la pacienţii cu ciroză hepatică:

A. Reduce hipertensiunea portală
B. Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal
D. Scade debitul cardiac
E. Este eficient în doze ce reduc frecvenţa de repaus cu 10 %
A, B, D (pag. 1886, 1887)

45. Terapia cu agenţi beta-blocanţi neselectivi are următoarele indicaţii în hipertensiunea portală:
A. Tratamentul sângerărilor acute de la nivelul varicelor esogastrice
B. Reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente
C. Profilaxia primară a hemoragiei digestive superioare la pacienţii cu varice mari
D. Profilaxia sângerărilor recurente la pacienţii cu gastropatie portal hipertensivă severă
E. Tratamentul encefalopatiei hepatice
B, C, D (pag. 1886)

46. Pentru controlul pruritului în ciroza biliară primitivă, ar putea fi utile:

A. Colestiramina
B. Antagonişti opiacei
C. Vitaminele A şi K
D. Plasmafereza
E. D-penicilamina
A, B, D (pag. 1883)

47. Anemia din ciroza alcoolică poate fi determinată de:

A. Hemoragii gastrointestinale
B. Deficienţa nutriţională coexistentă (în special de acid folic şi vitamina B12)
C. Hipersplenism
D. Efect direct supresiv al alcoolului asupra măduvei osoase
E. Deficit de eritropoetină
A, B, C, D (pag. 1879)

48. Probele de laborator în ciroza biliară primitivă relevă:

A. Creşterea de 2 – 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline
B. Scăderea activităţii 5-nucleotidazei în ser
C. Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacienţi
D. Scăderea cantităţii de cupru în ficat
8
E. Creşterea importantă a colesterolului seric neesterificat
A, C, E (pag. 1882)

49. Efectele secundare severe ale tratamentului cu vasopresină, utilizat în hemoragiile acute variceale
esofagiene sunt:
A. Insuficienţa renală cronică
B. Ischemia cardiacă
C. Crioglobulinemia
D. Hiponatremia
E. Ischemia tractului gastro-intestinal
B, D, E (pag. 1886)

50. Hipertensiunea portală prin obstrucţie postsinusoidală apare în următoarele afecţiuni:

A. Sindromul Budd-Chiari
B. Invazia tumorală a venei cavei inferioare
C. Boala venoocluzivă hepatică
D. Tromboza de venă portă
E. Schistosomiază
A, B, C (pag. 1885)

51. Factorii implicaţi în patogeneza ascitei din ciroza hepatică sunt:

A. Hipoaldosteronismul secundar
B. Hipoalbuminemia
C. Creşterea descărcării simpatice la nivel central
D. Creşterea sensibilităţii la acţiunea peptidului natriuretic atrial
E. Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
B, C, E (pag. 1888)

52. În hepatita cronică alcoolică se pot întâlni următoarele modificări morfologice:

A.Corpii Mallory, care sunt înalt sugestivi pentru hepatita alcoolică
B. Corpii Mallory, care sunt specifici pentru hepatita alcoolică
C. aglomerări de material intens eozinofil dispus perinuclear în hepatocitele lezate
D. depunerea de colagen în jurul venei centrale
E. hepatocite balonizate şi necroză hepatocitară

A,C,D,E (p1878)

53. Anemia întâlnită la pacienţii cu ciroză alcoolică poate avea drept cauze:
A. Hemoragia gastrointestinală acută sau cronică
B. Deficitul de acid folic
C. Hemoliza acantocitelor
D. Hipersplenismul
E. Efectul supresor direct al alcoolului asupra măduvei osoase

A,B,D,E (p1879)

54. În ciroza postnecrotică se pot întâlni următoarele aspecte morfologice hepatice:

A. benzi extinse de ţesut conjunctiv
B. noduli neregulaţi de hepatocite regenerative
C. ficat cu dimensiuni reduse
9
D. pierdere limitată, neconfluentă de celule hepatice
E. consistenţă crescută a ficatului

A, B, C, E ( p 1880 - 1881)

55. Care din următoarele afirmaţii referitoare la ciroza biliară primitivă sunt adevărate?
A. se asociază frecvent cu sindromul CREST
B. > 90% dintre cazuri prezintă anticorpi antimitocondriali circulanţi, de tip IgG
C. autoantigenul major este componentul 74 KDa E2 al piruvat dehidrogenazei
D. 80-90% dintre cazuri prezintă niveluri serice crescute de IgM şi crioproteine
E. nu se asociază cu acidoza tubulară renală

A, B, C, D (p 1881)

56. Ciroza biliară primitivă se caracterizează prin următoarele modificări morfologice:

A. proces inflamator necrozant al triadelor portale
B. inflamaţie cronică şi obliterarea fibroasă a căilor biliare extrahepatice
C. granuloame periductale
D. proliferarea căilor biliare mici
E. fibroză periportală

A,C,D,E (p1882)

57. Tabloul clinic al cirozei biliare primitive poate include:

A. icter
B. pruritul
C. xantelasme
D. melanoză
E. steatoree

A,B,C,D,E (p1882)

58. Pacienţii cu ciroza biliară primitivă pot prezenta:

A. echimoze
B. xantoame
C. orbire nocturnă
D. dermatită şi glosită
E. osteomalacie şi osteoporoză

A,B,C,D,E (p1882)

60. Pacienţii cu ciroza biliară primitivă pot prezenta:

A. hipervitaminoză A
B. hipercolesterolemie
C. lipoproteina X
D. în 75% dintre cazuri semnele clinice ale sindromului sicca
E. în 25% dintre cazuri tiroidita autoimună

B,C,D,E (p1882)

10
61. Diagnosticul de ciroză biliară primitivă:
A. trebuie suspectat la o femeie în vârstă de 33-60 ani care prezintă prurit neexplicabil prin alte cauze
B. Este sugerat de creşterea fosfatazei alcaline de 2-5 ori
C. Este sugerat de creşterea marcată a bilirubinei serice neconjugate
D. este confirmat de titrul anticorpi antimitocondriali >1: 40
E. necesită confirmare prin examenul morfopatologic al materialului recoltat prin biopsie hepatică

A,B,D,E (p1882)

62. Hipertensiunea portală poate determina apariţia:

A. hemoragiilor digestive superioare din varicele gastroesofagiene
B. hemoroizilor
C. ascitei
D. encefalopatiei hepatice acute şi cronice
E. icterului

A,B,C,D (p1885)

63. Tratamentul cu propranolol:

A. previne sângerarea prin varice esofagiene şi recidiva acesteia
B. reduce presiune portală prin vasodilataţie a patului arterial splanhnic
C. produce vasodilataţia patului venos portal
D. creşte debitul cardiac
E. doza de propranolol se creşte până la reducerea debitului cardiac cu 25%

A,B,C,E (p1886)

64. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul hemoragiilor prin varice esofagiene sunt
adevărate ?
A. menţinerea volumului intravascular are prioritate în faţa de intervenţiilor specifice de oprire a sângerării
B. după întreruperea perfuziei cu vasopresină sângerarea se reactivează la >50% dintre cazuri
C. somatostatina şi octreotidul sunt vasoconstrictoare splanhnice folosite pentru reducerea hipertensiunii
portale
D. tratamentul de primă linie pentru oprirea sângerării este ligaturarea sau sclerozarea endoscopică a
varicelor
E. tratamentul cu vasopresină poate determina ischemie cardiacă şi insuficienţă renală acută

A, B, D, E (p1886)

11