Contabilitatea anglo – saxonă versus contabilitatea

continentală: asemănări şi deosebiri

Amohnoae Sabina

Cucuruzac Marcel

Moldovanu Victor

Petrache Roxana

Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, CEA,
SCC
Rezumat
Scop- Această lucrare are ca scop evidenţierea celor mai importante idei privind originea contabilităţii anglo – saxone,
precum şi a contabilităţii continentale, asemănările şi deosebirile celor doua sisteme, consecinţele unei posibile
adaptari ale sistemului contabil anglo – saxon în România, cât şi un studiu privind dominarea contabilităţii anglo –
saxone în raport cu contabilitatea continentală
Metodologie- Pentru obținerea rezultatelor cercetării au fost selectate informaţii din diferite articole publicate în
principalele jurnale internaţionale care prezintă acestă temă.
Rezultate- În urma documentării şi a studiului realizat, s-a constatat că procesul de armonizare între cele două sisteme
este în creştere, și de asemenea se previzionează o dominare a contabilităţii anglo – saxone în raport cu contabilitatea
continentală.
Originalitate- Structurarea celor mai importante idei care tratează sistemele contabile în cauză și prezentarea unor
probabile consecinţe care pot să apară în urma aplicării sistemului contabil anglo – saxon în România.
Cuvinte cheie: sistem continental , sistem anglo - saxon, IASB,FASB, IFRS, US – GAAP, armonizare

Introducere
Lumea este într-o continuă schimbare, astfel, procesele economice și regulile jocului politic
sunt modelate de mai mult de trei decade în termeni ai globalizării.(citare) Perioada in care trăim
este puternic marcată de globalizare, de aici si numele de epoca globală.(citare)
Globalizare este un sistem internațional care are propriile reguli și propria logică,
influențând, direct sau indirect, mediul și economia oricărei țări. (citare)Creşterea numărului de
firme multinaţionale ilustrează acest fapt. Globalizarea semnifică libertatea entităților de a investi
unde vor, cât vor, pentru a produce ce vor, aprovizionându-se și vânzând unde vor, suportând, în
final, cele mai mici constrângeri. (Rusu 2001)
Economia nu poate fi îngrădită, de aceea multinaţionalele s-au extins pe întregul
mapamond.Procesul de globalizare a fost influenţat de următorii factori: dezvoltarea tehnologiilor
infomaționale; extinderea piețelor comerciale și financiare, problemele globale care necesită
soluţii; internaționalizarea producției și dependețele dintre entități.(citare)
Ca efect a procesului de globalizare, sistemele contabile sunt determinate de noi convenții
pentru gestionarea valorilor universale.(citare) Prin urmare, toate statele caută o structură de
raportare financiară accesibilă şi asemănătoare.(citare) Curentele principale ale contabilităţii sunt:
sistemul contabil continental și sistemul contabil anglo-saxon.
În România este aplicat sistemul contabil continental. Dacă o societate care aplică
sistemul contabil anglo-saxon, vrea să investească într-o entitate din România, situaţiile financiare
nu pot fi comparate, deoarece sunt aplicate reguli diferite în cele două țări.(citare) Din această
cauză, se propune o armonizare a acestor două curente care va minimiza diferențele rezultatelor
apărute în urma operării informației contabile.(citare) Un stiudiu bazat pe exemplul companiei
germane Daimler Ben arată că prin prisma normelor sistemului contabil continental raporta în
anul 1993 un profit de 615 milioane de DM, în schimb când aplica standardele US-GAAP se
alegea cu o pierdere de 1.839 milioane de DM pentru aceeaşi perioadă financiară.(Callao S., Jarne
J. I., Lainez J. 2007)
Chiar dacă se observă un progres în ceea ce priveşte armonizarea celor două sisteme
contabile, imaginea fidelă rămâne principalul impediment în ceea ce priveşte apropierea acestora.

Originea contabilităţii anglo-saxone şi a contabilităţii continentale

Modelele contabile au fost și sunt influențate de schimbările din mediul economic,
financiar, politic, juridic, social și cultural în care își desfășoară activitatea.(citare) În pofida
diferenţelor care exista între sistemele contabile ale diferitelor ţări din lume, sunt totuși numeroase
intercorelaţii culturale, care au condus la încadrarea acestora în două mari sisteme contabile, care
nu reflecta altceva decât două modele de cerere de informaţii contabile la nivel internaţional :
modelul contabil al Europei Continentale şi modelul contabil anglo-saxon.(citare)
Sistemul contabil al Europei Continentale (grupează modelul francez, italian, spaniol,
portughez, cel al Americii Latine, cel german și belgian) se caracterizează prin modul în care
sistemele naționale au luat naștere, adică pe baza dreptului roman, ceea ce implică predominanța
legilor scrise.(citare) Pe de altă parte, sistemul contabil anglo-saxon se bazează pe cutume, tradiții,
acte nescrise, iar datorită expansiunii excepționale a comețului în Anglia acest sistem contabil a
depășit granițele Marii Britanii ajungând pe teritorii din Africa, Asia și America.(citare)
În continuare se vor evidenția evidenția caracteristicile fundamentale ale celor doua modele
contabile:
1. Modelul contabil continental se caracterizează din punct de vedere al mediului
economic si social astfel: originea finanțării este asigurată în principal din sectorul
bancar; cultura este orientata către stat; sistemul juridic este dominat de dreptul scris,
legea oferind normele contabile amănunțite, iar sistemul fiscal este caracterizat prin
relații strânse între fiscalitate și contabilitate.(citare)
Din punct de vedere al obiectivelor contabilității, modelul contabil continental are
următoarele caracateristici: utilizatorii principali ai situațiilor financiare sunt creanțierii,
autoritățile fiscale și investitorii; principiile contabile sunt dominate de către principiul prundenței;
extinderea publicării are tendințe limitate; latitudinea în materie contabilă se caracterizează printr-
o largă gamă de opțiuni cu privire la contabilizare și evaluare; calculul beneficiului distribuit se
realizează într-o manieră prudenta, iar relația contabilitate-fiscalitate se realizează printr-o
influență reciprocă între cele două. (Glaum Mandler, 1996).
Modelul contabil continental are ca și fundament Directiva a-IV-a a Comunității
Economice Europene privind structura conturilor anuale și Directiva a-VII-a privind conturile
consolidate.(citare) Acest ansamblu nu posedă un cadru conceptual de contabilitate, informația
contabilă fiind accentuată puternic de forma juridică a evenimentelor și tranzacțiilor, iar normele
și reglementările fiscale conțin o influență majoră asupra contabilității.(citare)
Principalele ţări ce se subscriu unui astfel de sistem sunt: Belgia, Germania, Franţa, Grecia,
Italia, Portugalia, Elveţia şi Japonia.(citare)
2. Modelul contabil anglo-saxon se caracterizează din punct de vedere al mediului
economic și social astfel: originea finanțării este asigurată în principal de piețele
financiare; cultura este orientată spre individualism; sistemul juridic este dominat de
 jurisprudență, regulile fiind elaborate de către organizați, iar sistemul fiscal este
caracterizat printr-o independență a fiscalității față de contabilitate.(citare)
Din punct de vedere al obiectivelor contabilității, modelul contabil anglo-saxon are
următoarele caracateristici: utilizatorii principali ai situaților financiare sunt investitorii; principiile
contabile sunt dominate de către reprezentarea exactă și imaginea fidelă; extinderea publicării are
tendințe expansioniste; latitudinea în materie contabilă se caracterizează printr-un numar restrâns
de opțiuni în cee ace privește contabilizare și evaluare; calculul beneficiului distribuit se realizează
într-o maniera utilă pentru a putea fi luate decizii, iar relația contabilitate-fiscalitate este de natură
independentă.(Glaum Mandler, 1996)
Modelul contabil anglo-saxon se clădește pe un cadru conceptual coerent structurat pe
obiective și principii, neinfluențate de reglementări dogmatice, iar fiscalitatea nu exercită nici
măcar o influență asupra contabilității.(citare) Obiectivele și principiile fundamentale ale acestui
model sunt admise de profesia contabilă liberală, pe acestea întemeindu-se normele și procedurile
contabile.(citare) În cadrul acestui sistem lipsește planul contabil general precis și rigid pe care
entitățile ar fi obligate să-l aplice, iar administratorii dețin libertatea în întocmirea situațiilor
financiare anuale sub rezerva ca acestea sa reflecte imaginea fidelă, adica realitatea evenimentelor
și tranzacțiilor.(citare)
Principalele ţări adepte ale acestui model contabil sunt: SUA, Regatul Unit al Marii
Britanii, Canada, Australia , Olanda, Noua Zeelandă, Singapore.
După cum am văzut, regulile și practicile contabile sunt influențate de mediul în care
funcționează și se aplică sistemul contabil respectiv. Prin urmare, este de așteptat ca internalizarea
mediului economic și cultural să aibă un efect asupra contabilității. Contabilitatea trebuie să
abordeze noua problemă a comunicării peste granițele naționale. (Walton, Haller, Raffounier,
2003).

Asemănări şi deosebiri ale sistemelor contabile anglo-saxon şi continental

Evoluția societăților dezvoltate economic și îndreptarea acestora către o economie de piață
a necesitat crearea unui sistem contabil adaptat la nevoile fiecărei țări. Astfel a luat ființă sistemul
contabil continental, specific zonei vest-europene, având cofondatori pe Franța și Germania, și
sistemul contabil anglo-saxon, fondat de către Anglia și Statele Unite ale Americii.(citare)
Baza reglementării Standardelor Internaționale de raportare financiară specifice sistemului
contabil continental (IAS/IFRS), emise ce către IASB (International Accounting Standards Board)
stau standardele internaționale de contabilitate specifice sistemului anglo-saxon (US GAAP),
regăsindu-se între cele două sisteme de contabilitate asemănări și deosebiri, ce vor fi tratate în
continuare.(citare)
Evoluția economiilor internaționale face ca standardele puterilor economice să reprezinte
un vector principal al influenței sitemelor contabile, acestea suferind transformări substanțiale, dar
însă, în evoluția acestora, ca bază a lor, au rămas câteva elemente de esență regăsite în ambele
sisteme contabile, din care putem aminti o primă asemănare referitoare la, componența principală
a situațiilor financiare anuale emise de către entitățile economice, respectiv bilanțul, contul de
profit și pierdere și situația fluxurilor de trezorerie.(citare) Pe de altă parte, reprezentarea
informațiilor referitoare la situația economică a companiilor se regăsesc în cadrul ambelor sisteme
amintite mai sus, dar acestea se pot vizualiza sub diferite abrevieri specifice fiecărui sistem, dar în
esența lor datele oferite sunt aceleași.(citare)
Tabelul nr.1 – Asemănără și deosebiri ale sistemelor anglo-saxon și continental
Sistemul contabil continental Sistemul contabil anglo-saxon
 Orientare statala
Dominația dreptului scris
Îndeosebi finanțări bancare
Relatie stransă între contabilitate și fiscalitate
Fundamentat pe dreptul scris romano-
germanic, protecția finanțatorului bancar și
interesul fiscal al statului, norme elaborate
urmând un proces legislativ
Puternic codificată, normată rezultând planul
general de conturi, înregistrând un număr mare
de norme imperative
Cheltuielile sunt clasificate economic,
ținându-se contabilitatea pe două ramuri,
respectiv cea financiară și de gestiune
Orientare spre individualism
Jurisprudență
Îndeosebi piețele financiare
Contabilitatea și fiscalitatea- independente
Bazat pe dreptul cutumiar, orientat spre
interesul informațional al acționarilor,
deconectată de fiscalitate, reglementată de
profesia contabilă liberă
Bazat pe tradiții și cutume, fără plan contabil
general, ci cu cadru conceptual contabil
Cheltuielile sunt clasificate conform
destinației (secții, produse, etc.) nu supune
evidențierea separată a contabilității financiare
de cea de gestiune

Conceptul de imagine fidela este un obiectiv Conceptul de imagine fidelă este principiul
fundamental al contabilității financiare suprem
(Sursă: Rusu,A. „Adoptarea normelor IAS /IFRS – premisa a cresterii gradului de comparabilitate a
informatiilor prezentate in situatiile financiare anuale” , Audit financiar, 6/2016, pp. 56-67)
(mai trebuie s ă introducem un paragraf, o constatare ceva de la prezentarea Sabinei)

Consecinţele unei posibile adoptări a sistemului anglo-saxon în România

La ora actuală în diferite țări se aplică diferite sisteme contabile, însă ca urmare a
intercorelațiilor culturale dintre state, două dintre aceste sisteme sunt mai influente și remarcate,
acestea fiind: sistemul contabil anglo-saxon (aplicat în țări precum: Belgia, Franța, Germania,
Grecia, Italia, Portugalia, Elveția și Japonia) și sistemul contabil continental (al cărui promotori
sunt state precum: SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Olanda, Noua Zeelandă, Singapore,
inclusiv România).(citare)
Aceste două sisteme urmăresc cultura contabilă și armonizarea cu Standardele
Internaționale de Contabilitate și nu reprezintă de fapt altceva decât două modele de cerere de
informații contabile la nivel internațional(citare). În situația în care utilizatorii situațiilor financiare
anuale sunt interni (finanțatori bancari, autoritățile fiscale), comparabilitatea informațiilor la nivel
de întreprindere, domeniu sau econommie este asigurată, această comparabilitate nefiind asigurată
în situația în care situațiile financiare sunt destinate utilizatorilor externi, impunându-se nevoia
realizării unor analize și comparații suplimentare între societăți, ce își desfășoară activitatea în țări
diferite, în vederea adoptării unei decizii optime.(citare)
Diferența principală între cele cele două sisteme contabile constă în interpretarea
conceptului de imagine fidelă.(citare) Cu toate acestea, în ultimul timp s-a observat o tendință de
acceptare tot mai largă din partea’’continentalilor’’ a’’interpretărilor anglo-saxone’’(citare).
Responsabilitatea de armonizare contabilă le revine la două organisme: Uniunea Europeană și
Comitetul pentru Standardele Contabile Internaționale, denumit în urma reformei din 2001
Consiliul Internațional al Standardelor Contabile. Scopul acestei armonizări constă în adoptarea
unui sistem unificat, care să fie aplicat de către toți membrii pieței economice. În funcție de regimul
politic, cultură, sistemul educațional și cel economic, fiecare țară are propriul sistem contabil.
 În România ca urmare a implicării statului în viața economică, se aplică sistemul contabil
continental, ceea ce presupune că normele contabile sunt elaborate urmând un proces legislativ. În
prezent, România se află în proces de armonizare a reglementărilor contabile, cu Directiva a IV-a
Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. Globalizarea
internațională a piețelor financiare a dus la armonizarea contabilității în vederea sporirii
comparabilității la nivel internațional. Beneficiile adoptării unui cadru unic de raportare financiară
la nivel mondial includ: costuri reduse ale capitalului; sporirea interesului din partea investitorilor
de a face investiții; o majorare economică sporită; o distribuție mai eficientă a resurselor (citare)
Există însă o serie de impedimente care nu au permis adoptarea unui cadru unic de raportare
financiară până la momentul actual, aceste impedimente constând în: influența culturii locale și
naționalismul puternic; influența sporită a fiscalității.(citare)
După perioada anilor 90 în România a existat o strânsă relație între contabilitate și
fiscalitate, această relație fiind stabilită prin o bună parte a regulilor fiscale care au reținut o parte
semnificativă din regulile contabile privind recunoașterea veniturilor și cheltuielilor precum și
adoptarea unor reguli fiscale obligatorii care puteau determina denaturarea: recunoașterea unor
venituri și cheltuieli, aspecte privind amortizarea fiscală (Bîgioi 2015). Ca urmare a dorinței
contabililor români de a aplica un singur tip de contabilitate, s-a hotărât că varianta optimă constă
în supunerea regulilor contabile celor fiscale.(citare)
Adoptarea sistemului contabil anglo-saxon la nivelul întregului stat ar avea ca urmare
deconectarea contabilității de fiscalitate. De asemenea, trecerea la sistemul anglo-saxon ar
presupune publicarea unor situații financiare detaliate, mai exact situații generale ale entității
privind profilul activității, locul deținut în sectorul de activitate, poziția pe piață, responsabilitățile
ce țin de mediul înconjurător, aceste informații fiind destinate utilizatorilor de informații contabile
(citare). Pe lângă situațiile financiare, utilizatorii mai au nevoie și de informații previzionale sub
forma bugetelor sau previziunilor în vederea unei decizii, luând ăn considerare faptul că
informațiile prezentate în situațiile financiare țin de trecut, iar deciziile ce urmează a fi luate, de
viitor (citare). Trecerea de la un sistem contabil la altul este influențată de standardele de raportare
financiară anuale cu privire la imobilizările corporale (citare). La momentul de față, reglementările
contabile românești conțin multe prevederi preluate ca atare din IFRS-uri, în condițiile în care în
Codul Fiscal se precizează clar că amortizarea contabilă este distinctă de cea fiscală (citare).
Un studiu realizat pe baza unui eșantion de 61 de entități cotate la bursă, în anul 2007,
arată că 54 dintre aceste societăți aplicau metoda liniară, 1 firmă folosea, atât metoda liniară, cât
și cea degresivă, 3 foloseau lineară și cea accelerată și alte 3 aplicau toate metodele de amortizare
(Istrate, 2012).
Pe baza rezultatelor studiului respectiv, s-a constatat că trecerea României la sistemul
contabil anglo-saxon nu ar avea efect asupra valorii imobilizărilor corporale, ținând cont de faptul
că metoda de recuperare a investiției utilizată de către majoritatea societăților românești este cea
lineară, indiferent dacă sunt sau nu sunt cotate la bursă (Istrate, 2012). În România, reevaluarea
activelor a fost tratată ca o modificare a metodei contabile, ca urmare a apariției IAS/IFRS. În
perioada anilor’90 entitățile din România ca și cele din Franța și Spania își puteau reevalua
bunurile doar în baza unui act normativ emis de Guvern, urmând ca în anul 2000 reevaluarea liberă
să fie permisă în România. Același studiu realizat pe baza celor 61 de entități listate la bursa de
valori București, arată că 52 dintre acestea aplică metoda reevaluării și doar 9 societăți aplică
metoda costului (Istrate 2012).
 Există o dominare a contabilităţii anglo-saxone în raport cu contabilitatea
continentală?
Fiecare ţară are un sistem contabil bine pus la punct care este baza tuturor tranzacţiilor şi
care evidenţiază elementele afectate de acestea în situaţiile financiare. În România, contabilitatea
este în mare parte influenţată de sistemul continental (citare)
Toate societăţile cotate la bursă sunt obligate să raporteze situaţiile financiare conform
Standardelor de Raportare Financiară, dar există şi o mulţime de întreprinderi mici şi mijlocii care
aplică standardele naţionale.(citare)
Cultura anglo-saxonă este considerată părintele IFRS- urilor, din acest motiv aplicarea
standardelor în Europa unde sistemul continetal este predominant ar putea genera, probabil,
impedimente în ceea ce constă diferenţele dintre cele două sisteme de contabilitate.(citare) În
majoritatea cazurilor ţările decid aplicarea standardelor din punct de vedere al beneficiilor pe care
le-ar putea genera. Îmbunătăţirea semnificativă a comunicării financiare, reducerea asimetriei
informaţionale, o calitate superioară a informaţiilor contabile raportate, existenţa unor norme
contabile omogene sunt câteva dintre beneficiile aplicării IFRS – urilor.(citare)
În urma unor studii efectuate s-a demonstrat că valoarea acţiunilor emise de firmele care
raportează situaţiile financiare conform IFRS creşte. Încrederea acordată de investitori va duce la
reducerea costului capitalului (Ionaşcu, 2011).
Efectul de reţea este principala cauză a dominării sistemului anglo – saxon. Cel de întâi
presupune ca unele entităţi au ales aplicarea IFRS-urilor în urma adoptării acestora de către
furnizorii şi respectiv clienţiiclor care sunt din ţări sau regiuni diferite (citare).
Informaţiile furnizate de situaţiile financiare întocmite după IFRS prezintă o credibilitate
sporită pentru potenţialii utilizatori decât cele raportate după reglementările naţionale.(citare)
Acestă opinie a fost formulată în urma unui studiu, unde 91 % dintre respondenţi au împărtăşit-
o.(citare)
Adoptarea IFRS – urilor presupune şi un şir de costuri cum ar fi: pregătirea personalului,
procurarea programelor de contabilitate, solicitarea informaţiilor de la specialişti, proiectarea
modelelor aferente situaţiilor financiare.(citare)
Costurile unei întreprinderi cotate la bursă sunt costurile cu raportarea conform regulilor
naţionale, costurile cu IFRS şi costurile cu fiscalitatea. Din acest considerent, firmele încearcă să
adopte un referenţial comun care să micşoreze diferenţa în ceea ce constă comparabilitatea
informaţiilor prezentate de aceste unităţi.(citare)
Potrivit studiului realizat de Albu şi Albu et. al (2012), avantajele generate în urma
raportării conform IFRS vor depăşi costurile, chiar dacă în primii 3 ani costurile de punere în
aplicare vor fi mari.

Concluzii
Conform procesului de globalizare, contabilitatea este influenţată şi de mediul cultural. În
acest context, se poate spune că există o serie de factori care au influenţat cursul istoriei
contabilităţii şi au creat reglementări contabile diferite.
În România contabilitatea este puternic influenţată de sistemul continental, mai puţin
entităţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti, care sunt obligate din 2005 să ţină contabilitatea
conform IFRS. IFRS –urile sunt considerate baza contabilităţii anglo – saxone la nivel
internaţional.
 În urma studiului realizat s-a observat o tendinţă crescătoare de acceptare a influenţelor
anglo – saxone de către adepţii sistemului contabil continental. Conform previziunilor,
contabilitatea anglo – saxonă se îndreaptă spre o dominare totală în raport cu sistemul continental.
(de dezvoltat)

Referințe bibliografice
Albu, C., Albu, N., „International Financial Reporting Standards in an emerging economy:
Lessons From Romania”, Australian Accounting Review, Vol.22, No. 63, pp.341-352
Bîgioi, A., D., ,,Studiu privind evoluția reformei contabilității din România”, Audit financiar,
4/2015, pp.40-47
Callao S., Jarne J. I., Lainez J. A., ,,Adoption of IFRS in Spain: Effect on the comparability and
relevance of financial reporting”, Journal of International Accounting, Auditing and
Taxation, nr. 16, 2007, pp . 148-178
Chen, J., Duh, R., Pan, C., ,,Can Anglo-Saxon audit committee scheme improve earnings quality
in non-Anglo-Saxon environments?”, Journal of Contemporary Accounting & Economics,
pp. 61-74
Deaconu A. (2011) “Accounting models and influential factors in post-communist Romania”,
International Journal of Critical Accounting, pp 130-145
Deaconu, A., Buiga, A., ,,Accounting and the environmental factors – an empirical investigation
in post-communist Romania”, Accounting and Management Information Systems, Vol. 10,
No. 2, 2011, pp. 135–168;
Ding Y., Hope O.K., Jeanjean T., Stolowy H., Differences between domestic accounting standards
and IAS: measurement, determinants and implications, Journal of Accounting and Public
Policy, vol. 26, nr. 1, 2007;
Ecobici, N., ,,Studiu comparativ privind situațiile financiare din contabilitatea anglo-saxonă și
situațiile financiare din contabilitatea românească”, Analele Universităţii “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2010, pp. 133-148
Hassan, M.K. (2008) “Financial accounting rules and organizational change: a Habermasian
perspective”, Journal of Accounting & Organizational Change, vol. 4, no. 3: 289-317
Istrate, C., ,,Impact of IFRS on the accounting numbers of Romanian listed companies”,
Accounting and Management Information Systems, Vol. 13, No. 3, 2014, Alexandru Ioan
Cuza University of Iaşi, pp. 466-491
Istrate, C., “Impact of IFRS on romanian accounting and tax rules for fixed tangibles assets”,
Accounting and Management Information Systems,Vol. 11, No. 2, 2012, pp. 243–263
Jeanjean, T., & Stolowy, H. (2008). Do accounting standards matter? An exploratory analysis
ofearnings management before and after IFRS adoption. Journal of Accounting and Public
Policy,27(6), 480-494.
Jesus,M.A., Susana Jorge (2016), “Accounting basis adjustments and deficit reliability: Evidence
from southern European countries”, Revista de Contabilidad – Spanish Accounting Review
19 (1) p. 77–88
Larson R.K., Street D.L., ,,Convergence with IFRS in an expanding Europe: Progress and
obstacles identified by large accounting firms’survey”, Journal of International
Accounting, Auditing and Taxation, nr . 13, 2004, pp. 89-119
Leuz, C. (2010). „Different approaches to corporate reporting regulation: how jurisdictions differ
and why?” Accounting Business Research, 40(3), 229-256.
Liu, C., O’Farrel, G. & Yao, L. (2010) “Net income comparability between EU IFRS and US-
GAAP before Release no. 33-8879: evidence from fifty USlisted European Union
companies”, International Journal of Business, Accounting and Finance, vol. 4, no. 1: 49-
62
Ngantchou, A. (2011) “LE SYSTÈME COMPTABLE OHADA : UNE RÉCONCILIATION DES
MODÈLES « EUROPÉEN CONTINENTAL » ET « ANGLO-SAXON » ?”, Comptabilité
– Contrôl Audit / Tome 17 – Volume 3 –(p. 31 à 54)
Nobes C., Parker R., Comparative International Accounting, 10th edition, Prentice Hall – Financial
Times, London, Anglia, 2008;
Oulasvirta, L., ,,The reluctance of a developed country to choose International Public Sector
Accounting Standards of the IFAC. A critical case study”, Critical Perspectives on
Accounting, pp. 272-285
Păşcan, I.-D. & Ţurcaş, M. (2012) “Measuring the impact of first time adoption of International
Financial Reporting on the performance of Romanian listed entities”, Procedia Economics
and Finance, vol. 3: 211-216
Pignatel, I., Brown, A., ,,Lessons to be learned: French top accounting journals' contribution to
climate change, EuroMed Journal of Business”, pp.70-85
Rathke. A.T, V. de F. Santana, I. M. E. C. Lourenço, F. Z. Dalmácio, (2016)“International
FinanciaReporting Standards and Earnings Management in Latin America”, RAC, Rio de
Janeiro, v. 20, n. 3, art. 6, pp. 368-388;
Robu, M., A., ,,Studiu privind creșterea relevanței informației financiare prin adoptarea IFRS.
Cazul firmelor din România cotate la bursă”, Audit financiar, 3/2015, pp.42-52
Rusu,A. „Adoptarea normelor IAS /IFRS – premisa a cresterii gradului de comparabilitate a
informatiilor
prezentate in situatiile financiare anuale” , Audit financiar, 6/2016, pp. 56-67
Săcărin, M. (2014) “Impactul adoptării pentru prima dată a IFRS de către societăţile nefinanciare
cotate la Bursa deValori Bucureşti”, Audit Financiar, vol. 12, no 1/2014: 46-54
Soderstrom, N.S. & Sun K.J. (2007) “IFRS adoption and accounting quality: a review“, European
Accounting Review, vol. 16, no. 4: 675-702
Sucher P., Jindrichovska I., ,,Implementing IFRS: A case study of the Czech Republic”,
Accounting in Europe, vol. 1, 2004, pp. 109-141
Tsalavoutas, I. & Evans, L. (2010) “Transition to IFRS in Greece: financial statement effects and
auditor size”, Managerial Auditing Journal, vol. 25, no. 8: 814-842
Wehrfritz, M., (2014), ,,National influence on the application of IFRS: Interpretations and
accounting estimates by German and British accountants”, Advances in Accounting,
incorporating Advances in International Accounting, pp.196-208
Zeff S.A, „Some obstacles to global financial reporting comparability and convergence at a high
level of quality,” The British Accounting Review, no. 39, 2007, pp. 290-302