Вы находитесь на странице: 1из 3

http://referate.wyz.

ro/

CIULINII BĂRĂGANULUI

A apărut în anul 1928 şi este capodoperă în proza a lui Panait Istrati.


Scriitorul este disputat de cele două literaturi: literatura franceză şi literatura
română, scriind în limba lui Moliere şi a lui Victor Hugo, Panait Istrati a intrat
într-o cultură de valoare europeană. În anul 1923, după publicarea volumului
Kira Kiralina, Panait Istrati a primit elogii călduroase în prefaţă şi a avut parte şi
de aprecieri ascuţite. Totuşi, criticul Henri Baibusse, considera că opera lui Panait
se caracterizează prin vitalitate şi atracţie.
Cartea începe cu o dedicaţie programatică fiind dedicată celor 11.000 de
ţărani romani care au fost omorâţi în timpul răscoalei din 1907. Ar fi greşit să se
considere această carte, o carte a copilăriei, eroul Matache rememorându-şi
copilăria, în acest sens el seamănă cu Darie din romanul ’’Desculț’’ de Zaharia
Stan.
Romanul ’’Ciulinii Bărăganului’’ este considerat însă un roman care
prezintă prima viziune istorică asupra răscoalei din 1907.
Titlul romanului este unul simbolic, ’’ciulinii’’ au valoare de simbol :
- simbol vegetal
- simbol spiritual
- simbolul mişcării asupra inerţiei
- simbol protestatar
- simbolul rememorării amintirilor
Ciulinii sunt un simbol vegetal. Ei cresc vara chiar şi atunci când este cald.
Toamna, vântul spre miazăzi venind dinspre Rusia, Muscalul îi sufla din toate
părţile. Se dă o luptă între om, care vrea să muncească pământul arid şi sterp şi
ciulinii vătămători şi inutili.
Ciulinii reprezintă simbolul spiritului, reprezintă specificul acestor locuri
unde chiar şi apa lipseşte. Scriitorul face o analogie între ciulinii inutili şi mari cât

1
http://referate.wyz.ro/

o ’’damigeană’’ şi oamenii agresivi. Eroul Matache îşi rememorează viaţa. Îşi


aminteşte astfel că familia lui este originară din Oltenia şi veniseră în speranţa
unui trai mai bun lângă o baltă din apropierea Dunării.
Tatăl său, Marin, avea o predispoziţie spre muzică şi cânta la fluier până a
doua zi dimineaţă. Mama, Anica în ciuda vârstei de 35 de ani era maturizată
înainte devreme. La vârsta de numai 9 ani, Matache, nu uita varicele groaznice
ale mamei şi hainele zdrenţuite ale tatălui. Copilul îi reproşează mamei că ia
asupra ei toate greutăţile vieţii. Mama îi răspunde: ’’ Dumnezeu mi la dat şi mi la
dăruit de bărbat’’.
Anica cu preţul unor eforturi drastice strânge 100 de franci pentru a
schimba destinul familiei sale. Cumpără o căruţă şi un cal pentru a vinde peştele
în altă parte. Când cei 3 se despart, Anica plânge, având resentimentul că nu se
vor mai revedea niciodată. Cartea ’’Ciulinii Bărăganului’’ este cartea miracolului
şi a mirajului depărtărilor. Tatăl şi fiul pornesc într-o nouă odisee, într-o călătorie
către necunoscut. Un ţigan vrea să le cumpere peştele şi să-i înşele, dar Marin
devine autoritar pentru prima dată în viaţa lui. Lui Matache i se arată alt orizont :
oraşul Călăraş. Deşi oraşul exercita o oarecare fascinaţie asupra lui, el are şi o altă
tristeţe. Îl întâlneşte pe Gavrilă, care îi spune că Anica murise şi le lăsase două
lucruri: basmaua roşie şi 12 franci, simboluri ale trecerii ei prin lume.
Satul Lăteni nu-i mai atrage pe cei doi şi lasă casa lui Gavrilă, iar cei doi
pornesc într-un alt ţinut lângă apele Ialomiței. Aici pământul este mai fertil, dar
Bărăganul se uită sălbatic să cuprindă totul. Ei se angajează argaţi la Duduca,
numită ’’Duduca cea bună’’ pentru că adăpostea o serie de dezmoşteniţi ai sorţii.
Este un prilej pentru autor de a romanţa viaţa acesteia.
Matache în dorinţa de libertate îşi părăseşte tatăl şi fuge împreună cu alţi
copii şi mai ales leagă o strânsă călătorie cu Știrbu. Atras de mirajul călătoriei,
alte orizonturi se deschid. Știrbu întâlneşte pe Costache care îi duce în satul lui
unde viaţa era la fel de aspră. Matache ajuns la vârsta de 15 ani se îndrăgosteşte
de Tudorița care fusese îndrăgostită de Tănase, dar acesta o părăsise pentru

2
http://referate.wyz.ro/

amanta boierului. Tudorita nu poate răspunde sentimentelor de dragoste datorită


diferenţei de vârstă.
Panait Istrati se dovedeşte un scriitor obiectiv. Romanul se încheie cu
aceeaşi imagine a ciulinilor, simbol al durităţii vieţii.

http://referate.wyz.ro/

Вам также может понравиться