You are on page 1of 672

ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II. TOMUL XXIII.


1900 -1901.

MEMORIILE SECTIUNII SCIINTIFICE.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL"
SsoR ION ST. RASIDESCU
18, STRADA DOMNEI, 18
1901.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Cercetarl asupra compositiunii chimice a Petroleurilor romane, de
Petru Poni. 1
Al VII-lea Congres geologic international. Partea I. Excursiunea
In Urall §i In Siberia, de Gr. ,tefineseu. 29
Desvoltarea cunoscintelor nostre asupra turbaril, de Prof. Dr.
V. Babes. 79
InsemnAtatea charteI Romaniei pentru economia nostra natio-
nalg, de Generalul C. I. Brdtianu 99
Materiale pentru Climatologia Romaniet XIV. Repartitiunea ploiI
pe districte §i pe basenuri in Romania, In anul 1899 st. n.,
de qt. C. Hepites 119
Din publicatiunile Institutulul meteorologic (a cincia nota), de qt.
C. Hepites 133
Contributiuni la Fisica Globului. VI. Determinari magnetite In
Romania. c. Anul 1900, de ?t. C. Hepites 153
Istoria Igienei In Romania in secolul al XIX-lea §i starea el la
1nceputul secolului al XX-lea. Partea I. Intaiul memoriii. De
Dr. I. Felix 201
Istoria Igienei in Romania in secolul al XIX-lea .i starea el la
inceputul secolului al XX-lea. Partea I. Al doilea memoril
De Dr. I. Felix. 351
Istoria Igienei In Romania In secolul al XIX-lea §i starea el la In-
ceputul secolului al XX-lea. Partea I. Al treilea memorhi
De Dr. I. Felix 509
Despre combaterea rapciugil cailor, de Prof. Dr. V. Babep. . 579
Prejuditiile sanitare din punct de vedere al sciintelor sanitare, de
Prof. Dr. V. Babe 643

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CERCETA RI
ASUPRA

COMPOSIJIUNII CHIMICE A PETROLEURILOR ROMANE


DE
PETRU PONI
Membru al Academies Romane.

,edinfa de la 21 Mar lie 1900.

Introducere.
Petroleurile romane nu ail fort studiate din punctul de vedere al
compositiunii for chimice. Singurele lucrari, earl ne dati dre-can i indica:
tiuni asupra unor corpuri earl' fac parte din ele, sent acele ale lui Hell
si Medinger $i acele, mai recente, ale d-lui Saligny.
In 1874, Hell §1 Medinger au isolat din ele un acid a card( natura
nu este inca bine stabilitaii(B. D. Ch. G. VII, 1216).
Pentru acesta el tratail oleurile brute (D=0,820 pane la 0,830) cu o so-
lutiune de hydroxyd de natriu, $i precipitatul gelatinos obtinut 11 descom-
puneail cu acid sulfuric. Aeidul, puS ast-fel in libertate, era apol trans,
format in ester ethylic si acesta era rectificat prin distilatiuni fractio-
nate. Se Isola in modul acesta un product care ferbe 1ntre 236°-240°
§i posedoza o densitate de 0,939 ld 0° si de 0,919 la 27°. Solutiun'ea
alcoolica de hydroxyd de kalif' saponifica cu usurinta acest ester
acidul regenerat ferbe fare descompunere la 258° 261° $i posedoza o
Analele A. R.Tom. XXIIIMom. Seq. SciM(ifice. 1

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
2 PETRI] PONI

densitate de 0,982 la 0° §i 0,969 la 23 °. El este un lichid oleaginos, in-


color, forte refringent §i nu se solidifica nici chiar la 800; mirosul seu
aduce aminte pe acel al petroleului.
Analisele acidului liber, a esteruluT ethylic §i a sarei de argint, se
acordeza mai bine cu formula 011 1120 02 formulele 0" 112' 02 §i
C" H'° 02 nu pot fi insa escluse definitiv.
Sarile sale ail aparenta saponurilor sail emplatrelor.
Cu bromul nu se combing direct la rece ; incaldit, produce acid brom-
hydric.
Hell §i Medinger au studiat mai tardit actiunea oxydantilor asupra
acestui acid (B. D. Ch. G. X. 451). Acidul chromic §i acidul azotic It
transformeza in un acid nonylic C9 11113 09, producend in acela§ timp
acid acetic §i urme de anhydride carbonica.
Care este constitutiunea
i .
acidului nonylic, obtinut in acesta reacti-
une Caracterele sale it indeparteza de aciciii grad; Hell §i Medinger
presupun ca Inteinsul esista grupa Ca H" seu grupa Ca H19. Datele
analiselor nu le permit sa se pronunte data el cuprinde in plus sail
in, minus doi atoms de hydrogen.
IS'ar puts intampla darn ca acidul nonylic al lui Hell §i Medinger sä
nu fie alt-ceva deck acidul octonapItten carbonic, Ca H'° CO'H des-
opera de 0. Aschan in petroleurile de la Baca (B. D. Ch. G. XXIII, 867).
In acest cas, acidul 011 HEO 02, estras din petroleurile romane, ar fi
unul din terminii superiorl ai acidilor lui Aschan, seu acidul deca-
naphtencarbonic, 010 H19 009 H.
Pentru a resolvi cestiunea constitutiunii acestui acid, am incercat
sa-1 prepar, insA fare resultat. Titeiurile pe earl le-am tratat in acest
stop cu hydroxydul de natriil, §i anume acele de la Campina, de la
Cain §i de la Moinesci, nu au dat precipitatul gelatinos obtinut de
Hell §i Medinger.
In cat se atinge de lucrarea d -Iui Saligny, iata in ce consta:
D-sa a fractionat mai multe petroleuri brute din 25° In .250, §i pen-
tru fie-care fractiune a determinat densitatea la 150 §i indicele de re-
fractiune tot la 150.
Pentru petroleul de la Govora (judetul Rimnicul-Vilcea), d-sa a ga-
sit ca fractiunea 25 ° -50° are o densitate de 0,7176 §i un .Indite de re-
fractiune de 1,408. Plecand de la aceste date, iata conclusiunea ce trage
dintein,sele
cDaca calculam, dice d-sa, compositiunea pentru o suta de parti a
lichidulul care formeza fractiunea de la 250-50°, plecand de la den-
sitatea pa (0,7176) si de la indicele de refractiune corespondent (1,408)

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIUNEA CHIMICX A PETROLEURILOR ROMANE 3

0 admitend 0,4220 ei 1,303 pentru puterile refringente specifice ale


carbunelui ei ale hydrogenulul, gasim urmatorele valori interesante :
83,42% pentru cerbune.
16,57°A, pentru hydrogen.
*Aceste compositiune se apropie mult de C° 1112 §i C° HI* cari
cuprind, cea d'intaitt 83,33% de carbune ei 16,67% de hydrogen, ei
a doua 83,720/0 de cerbune ei 16,28 de hydrogen. Afara de acesta,
densitatea fractiunil in cestiune fiind 0,7176, suntem in drept de a ad-
mite ca aceste fractiune se compune in mare parte din hexan. Hexa-
nul elhylisobulylic ferbe la 62° ei are o densitate de 0,701 la 0° ei
hexanul diisopropylic ferbe la 58° ei are o densitate de 0,670 la 170*.
Densitatea fractiunel 260-50°, studiata de d1 Saligny, este in adever
mare; ea intrece chiar pe aceea a portiunilor din petroleurile rusesci,
cari distileza in aceste limite de temperature. Acest fapt inse, cre-
dem nol, ar pute mai de graba sa ne face se presupunem ca se Ole
acolo carbure cyclice, iara nu methanice ei In special hexani.
*
* *

Eu insumi de mai mult timp am fntreprins o serie de studiT in


stop de a resolvi pioblema compositiunii chimice a petroleurilor n6stre.
Deosebite impregiureri inse m'ail impedecat se inaintez acesta lu-
crare aea de repede precum doriam. In cursul anulul trecut (1899),
am reluat cerceterile mele ei acuma. ele sunt indestul de inaintate
pentru ca se pot presenta Academiei o parte din resultatele ce am
obtinut.
Petroleurile pe cari le-am studiat in special sunt acele :
1) De la Colibaei, judetul Dimbovita ;
2) De la Campina, judetul Prahova ei
3) De la Caein, judetul Baceil.
In memoriul acesta me volt' margini se espun: a) met6dele de studiil
ce am intrebuintat in cercetarile mele ei b) resultatele ce am obtinut
cu partite volatile ale petroleului de la Colibaei.

Metode de studiI.
L'entru a separa diversele carbure, cuprinse In petroleurl ei a deter-
mine natura lor, m'am servit pe de o parte de met6da distilatiunilor
fractionate, iara pe de alta de met6dele de purificare prin actiunea re-
activilor chimici.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
4 PtTRIJ PONI
,.C.-1-r-il1.0113.11.

Distilatiunea partilor volatile a lost faOutd sub presiunea normala


a atmosferei.
Pentru portiunile earl' ferb la temperaturi mat inalte, s'a operat in
tot-deauna sub presiuni reduse pentru a inlatura descompunerea lor.
Productele ferbend sub 100° au fost fractionate din 5 in 5 grade id
aparatul lui Claudon *i Morin *i acesta operatiune a fost repetata de
done mi.
Fractionarile ulteriOre au fost facute din 2 in 2 grade, cu un defleg-
.4

mator special care, dandu-ml' resultate bune, cred util sad descriti aid.
El se compune (fig. 1) din o serie de bule suprapuse insa separate
unele de altele prin tuburt cart ail aprOpe 6
cm. de inaltime. Partea inferiOra a fie-cal-LA
tub este putin strimtata gi inchisa cu o pinza
de platina intorsa In forma de panera*. Peste
pinza se pun in tub margele pane la o 11161-
time de aprope 4 cm. Intorcerea licidelor con-
densate se face prin sifOne esteriore ca in co-
lona lui Lobel *i Henninger. Pentru ca apa-
ratul sa functioneze bine, trebue ca partea
inferiOra intorsa in U a tuburilor de reflux
sa aiba o lungime ceva mai mare decat co-
lona de margele. In asemenea conditiuni va-
porii tree prin licidul condensat in tuburile
cu margele, in timp ce, prin sifonele amorsate,
licidul format se scurge din noti in balon.
Cand operam cu licide votatile, e bine sa
se invelesch aparatul cu o pinza muiata. Dace
luatn precautiunea sa punem un carton de as-
best intre balon ci deflegmator, putem chiar
in timpul unei operatiuni sa continurim a
muia pinza invelitore cu ajutorul unei pisete.
Fig. 1 Udand pinza cu ape racita cu ghiata, am isbu-
tit EA separ, indestul de bine *i fare marl
perderi,,,fractiunile din petrol ferbend intro 0° *i 20°, lucru ce nu ml' -ar
fi fost cu putinta sa realisez cu nici unul din aparatele de distilatiuno
cunoscute. 7
Pentru a-mi da soma de puterea de separatiune a acestui defleg-
mator, am facut in acelaci timp numerOse distilatiuni ale aceluia*i licid,
atat cu acest aparat cat *i cu colOnele Lobel *i Henninger.
Void city cate-va esperiente:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA. A PETROLEURILOR ROMANE 5

In fie-care aparat so punea cate 600 c.c. de un amestec de alcool .

§i de apa cuprindend 170/0 vol. alcool, §i se culegea productul care distils


pans la 79°.
In colOna Lebel cu 5 bule, am obtinut 69 c.c. alcool
In deflegmatorul meu cu 1 singura Mild, am obtint 68 w u
In coldna Lebel cu 10 bule, am obtinut 80
In deflegmatorul mat cu 3 bule, am obtinut 82 * *

Densitatile productelor distilate, determinate la 20', au variat in


aceste patru distilari de la 0,8226 la 0,8228.
Din aceste cifre, vedem ca cu deflegmatorul meu cu trel bule, obtin
o rectificare mai buns decat cu o colOna Lebel cu 10 bule. Pe cand
lungimea acestel din urma este de 1 m.,. 10, cel dintaiil nu are de-
cat 60 c.m.
Pentru a culege fractiunile earl tree la distilatiune ci a le separa
cu u§urinta unele de altele, am facut sa so construesca un recipient
special care de asemene mi-a dat resultate escelente.
Acest recipient (fig. 2) so compune din un balon de stecla cu trei
tubulurl. Tubulura de la drepta, mai larga,
este destinata a priml inteinsa tubul re-
frigerentulul. Tubulura inferidra, provecluta
cu un robinet, ne permit() sä scOtem, in mo-
mentul voit, licidul condensat. A treia tuba-
lurk acezata la partea superiors, este §i ea
. proveduta cu un robinet. Recipientul este ace-
zat intr'un clopot de stecla, care servesce ca
refrigerant. Pentru ca robinetul tubulurel in-
feriOre sa p6ta trece prin gatul clopotului re-
frigerent, el are dimensiuni midi. Dupa nece-
sitatile esperientelor, putem umplo refrige-
rentul cu apa, sail cu ghiata, sail in fine cu
un amestec frigorific. Fig. 2.
Cand avem sa culegem licide forte vola-
tile, sail cand operam sub presiune redusa, reunim intro dinselo doT
sail mai multi recipienti pe cad rOcindu-i in mod convenabil putem fi
siguri sa condensam aprope totalitatea vaporilor ce tree printrInO.
Este 'bine inteles ca, in casul cand lucram cu petrolouri, legatura re-
cipientilor Intro of trebue sa o facem prin tuburi de stecla, ci cu hartie
de asbest ; pentru a completa Inchiderea, se pote aplica pe de-asupra
un tub de cauciuc.
-In momentul cand termometrul din deflegmator a ajuns temperatura

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
6 PETRO PONI

la care voim sa facern fractionarea, scoborim putin* flacara lampel ;


distilatiunea incetka, §i, deschicrend robinetul de la tubulura inferi-
Ora a recipientului, culegem licidul condensat. In casul cand operdm
in vid, e suficent sä inchidem robinetul tubulurei din stinga pentru
ca tensiunea vaporilor din aparat sä espulseze lichidul din recipient.
In figura alaturata (fig. 3) se vede un aparat distilator complet

Fig. 3.

provdclut cu un deflegmator cu 3 bule qt' cu un recipient a§ezat in


clopotul s6i1 refrigerant.
* *
*

Ori cat de perfectionate vor fi aparatele distilatOre §i on cats in-


grijire vom pune in facerea fractionarilor, ne este cu neputintd O. se-
pardm in stare de perfecta puritate, prin metoda distilatiunii fractio-
nate, diver0i compu0 din petroleil. Unil chimi§ti au redistilat de 40
de on aceea0 portiune din petroleil fara ca sa isbutOsca sä obtina un
product curat.
Mai multe cause se opun la facerea separatiunilor prin fractionare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA ciniacX A PETROLEURILOR ROMANE 7

Un mare num6r din carburele cuprinse in petroleii au punte de fer-


bere forte apropiate. A§a
Benzenul ferbe la 80°, Hexamethylenul la 80°,8
Hexanul normal , » 68,8, Methylpentamethylenul la 71°
tertiar » , 48,5, Pentamethylenul la 50°.
Este evident, ca on cat de multe on vom repeta fractionarea, va-
porn unor asemenea amestecuri vor trece impreund prin deflegmator
§i separatiunea va fi imposibila.
0 alta imprejurare, a carol causa nu ne este bine cunoscuta, ingreue
Inca §i mai mult facerea 'separatiunilor. Se intampla adese ea,
avend un amestec de dou6 carbure cu punte de ferbere in destul de
indepartate, vaporil uneia, in general al celei mai volatile, se bucurd
de proprietatea se traga impreund cu din§ii in intregime vaporil altel
carburi mai putin volatile. )(Ma se intampla, spre esemplu, cu un
amestec de hexani §i de benzen. Temperatura de ferbere a hexanilor
secundari §i a celul normal este cuprinsa intro 580 §i 68 °,8; acea a
benzenului este de 80 °. De §i avem o diferinta de 10°-20° intre pun-
tele de ferbere a lichidelor amestecate, esperienta ne arata ca vaporii
hexanilor trag la distilatiune impreuna cu ei, in intregime, vaporii
benzenului. Faptul a fost observat de un mare num& de chimi§ti earl
Walt ocupat cu studiul petroleurilor. El a fost studiat in special de
Young care a constatat cg, pentru petroleurile americane §i in condi-
tiunile in earl' opera, aprOpe totalitatea benzenului. trecea in fractiu-
nea 65°-66° In lucrarile mole asupra petroleului de la Coliba§1, §i
operand in modul descris mai sus, am gasit benzenul prin nitrare in
fractiunile cuprinse intro 64° §i 76 °. Fractiunile 64 ° -66° §i 74 76° cu-
prindeaii numai urme ; apr6pe totalitatea carburei aromatice insa trecea
impreuna cu hexanul normal §1 cu methylpentamethylenul in fractiu-
nile intermediare. ,-
Un fenomen analog am observat gi cu toluenul, care, de §i are un
punct de forbore de 110°, trece cu tote aceste la distilatiune impreuna
cu heptanii, in fractiunile cuprinse intro 90° §i 100°.
O alta causa, in fine, care ne impedeca de a separa corpurile in
stare de puritate prin distilatiuni repetate, este variatiunea presiunii
atmosferice. Presiunile schimbandu-se, dose-m.1 de cantitati insemnate,
de la o operatiune la alta §i cate odata in cursul aceleia§i operatiuni,
este evident ca fractiunile, pe cari le separam intro acelea§i limite de
temperature, nu vor aye aceea§i compositiune.
Neputend separa §i purifica, numai prin distilatiunea fractionate,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
8 P ETRII PONI

corpurile cuprinse in petroleuri; suntem nevoid sa avem recurs la ac-


tiunea reactivilor chimici)aProcedem in acelasi mod ca si in analisa mi-
nerala. Cand cundscom natura corpurilor cuprinse Intr'o fraCtiune, o
tratam cu un reactif apropriat capabil de a transforms unul din coin-
push' cuprinsi in amestec We° combinatiune care sa pOta 11 cu usu-
rinta separata.
Agentil chimici earl au fost intrebuintati in acost scop sunt :
1. Acidul sulfuric concentrat. Acest corp so intrebuinteza si in in-
dustrie pentru purificarea petroleurilor. Dupa Markownikoff (Liebig's
An. t. 301 p. 157) actiunea sa consta in a transforms in polymore
carburele cyclice nesaturato (naphtylenelo si terponele) si a le elimina
sub forma de gudron ; el cla nascere de asemenea la producte de oxy-
datiune precum si la acicji sulfona0
In lucrarile mole, fiecare fractiune din 2° in 2° au fost scuturata cu
aprope 100/0 de acid sulfuric intr'un agitator mecanic timp de o 6ra.
- 2. Acidul sulfuric de Nordhausen a lost intrebuintat de mai multi
chimisti pentru a separa carburele aromatice de carburele cyclice si
saturate sub forma de acidi sulfonafi;In modul acesta au operat, spre
esemplu: Beilstein si Kurbatoff, Schiitzenberger si Ionine (C. R. A cad
sc. t. XCI, p. 823) si Markownikoff si Oglobine (Ann. Chim. Ph. (6) t. 2
p. 420). Esperienta a ar6tat ca separatiunea nu este completa. Faptul a
fost constatat de Markownikoff insusi in o lucrare ulteriOra (Liebig's
An. t. 301 p. 164).
Arnestecul nitrant. Singura metoda sigura de a elimina carburele
aromatice cousta in a le trata cu amestecul nitrant.iIn tote operatiu-
nile mele am Meat tratarea cu 2 p. acid sulfuric D = 1,84 si 1 p. acid
azotic D=1,52. Iata modul de operatiune intrebuintat: Se pane car-
bura intr'un baton cu gat lung in care intro un tub lung, prin care
vaporil nitrosi pot sa iasa afara, si o leica inchisa cu robinet. Apa-
ratul fiind asezat pe un agitator mecanic, se t6rna putin amestec ni-
trant si se scutura 10 minute, si ass mai depart°. Daca reactiunea
este pre vie, so r6coresce putin balonul, Scuturarea se face timp
de 4-5 ore. Dupa aceea balonul este incakjit pe o bae mariana pen-
tru a terminh reactiunea. Operand in modul acesta, aprOpe tot ben-
zonal trece in stare de derivat dinitric, solid, si prin urmare usor
de separat. Trebue insa sa observam ca nu se pot° evith formarea
unel mid portiuni de derivati mononitrati cari so separa cu 6re-care
greutate de carbura in care sunt disolviti. In multe casurl separarea
nu se p6te face numai prin spalarea cu apa. Dupa un mare nu_
mgr de spalari, apa ajunge sa iasa incolord, pe cand carbura este

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CRIMICA A PETROLEITRILOR ROMANE 9

Inca colorata in galben. Pentru a complete purificarea carburei, tre-


bue atunci sa o agitilm cu acid sulfuric §i apol cu o solutiune de
carbonat de natrid §i aceste operatiuni sa le repetam de maT multe ori.
4. Acidul azotic a devenit in timpurile din urma un reactiv fOrte
pretios pentru a efectua atat separarea qi purificarea carburelor din
petroleii precum §1 caracterisarea unora dintr'insele.
Mai Inainte se admitea ea dogma in sciinta el hydrocarburele sa-
turate nu sunt nici nitrate, nici oxydate de catrA acest acid. Deja Beilstein
§i Kurbatoff (B1. S. Ch. XXXVI p. 145) ail constatat ca hydrocarbu-
rele saturate din petroleurile americane sunt oxydate incet prin ac-
tiunea acidulul azotic. In cat se atinge de carburele cyclic°, nici ele
nu sunt indiforente la actiunea acestuT acid. Acidul de densitate 1,52
le ataca chiar la temperatura ordinard.
Konowaloff a gasit ca hexanul normal se nitreza cand este incalcjit
cu acid azotic do densitate 1,075 in tuburi inchise la o temperatura
superiora de 130°.
`I In fine, actiunea acidulul azotic asupra carburelor saturate Fii cyclice
a fost studi4ta In timpurile din urma de Young §i de Markownikoff.
Sydney Young §i Fr. Francis (Procedings Chem. Soc. 1898/9, Nr. 198)
au stabilit ca hydrocarburele saturate secundare stint atacate, cand
sunt incahlite cu acid azotic fumant, transformandu-se in nitroderivate.
Astfel cu isohexanul ail obtinut un trinitroderivat cristalisat. Din con
tra, carburele saturate normal° nu stint atacate decat forte incet.
Dupa. Markownicoff (Referat in Chem. Contr. Bl. 1899, II, p. 473)
carburele saturate secundare sunt atacate de ca' tra acidul azotic fumant
la temporatura ordinara. Cu acidul azotic de densitate 1,535 este po-
sibil de a determine calitativ grupa la care apartine carbura saturate.
Cand prin amestecare de volume egalo do carbura §i de acid azotic
so produce caldurti, acesta probeza ca hydrocarbura confine hydrogen
tertian Daca nu se produce incaldire, atunci avem o carbura saturate
normald sail .tertiara, R4C, cu R normal, sail in fine o carbura cyclica
nesubstituita.
Polymetylenele substituite, earl cuprind de asemenea un hydrogen
terLiar, sunt atacate, ca §i parafinele secundare, la temperatura or-
dinara.
Carburele saturate normale, precum §i cele tertiare §i carburele
cyclice nesubstituito sunt atacate do acidul azotic prin incaldire.
In lucrarilo mete am utilisat, dupe cum vom vede mai in urma, ac-
tiunea acidului azotic asupra diverselor fractiunf, pentru a purifica

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
10 PETRU PONI

unele carbure sail pentru a earacterisa pe altele prin productele earl


results din acesta actiune.
5. Natriii. Carburele din petroleti resin cu multa tenacitate o mica
cantitate de apa care nu p6te fi eliminata numai prin distilare. Pentru
a le usca complet trebue sa lasam fie-care fractiune in contact cu
natritt metalic, taiat in bucatele midi §i sa agitam din timp in timp ;
dupa aceea trebue sa facem distilatiunea tot peste natriit

Studiul special al densitatilor.


Inainte de a trata o fractiune pe cab curat chimica, trebue sä Cu-
nOseem, eel putin In mod aproximativ, care este natura carburelor
cuprinse Inteinsa. Numal in modul acesta vom put decide earl a-
nume reactivl trebue sa intrebuintam §i in ce conditiuni trebue sa
operam. Dupd cum am veclut mai sus, puncturile de forbore nu ne dau
in privinta acesta indicatiuni sigure, atat din causa ca ale sunt f6rte
apropiate pentru un mare numer de carbure diferite, cat §i din causa
ca ale varieza in limite indestul de indepartate in amestecuri.
Do la inceputul studiilor asupra petroleurilor, chimi§tii au obser vat
ca este o alts constants fisica, §i anume densitatea, care varieza in
proportiuni mai marl §i in mod mai regulat cu natura hydrobarbu-
relor. In regulA generalg, putem dice ca in cele trel marl serif de
carbure, methanice, cyclic° §i aromatice, densitatea merge crescend
de la cele dintaia la cele din urma.
SA luam cate-va esemple:
In carburele earl ferb in vecinatatea temperaturel de 700, avem
pentru hexanul normal D y = 0,6681, far pentru methylpentamethylen
Dg-=0,764. Este evident ca data fractiunile, earl tree la distilatiune
sub 70°, Vor av6 o densitate mai mare decat acea a hexanulul normal,
acesta va fi o dovada ca ale cuprind methylpentamethylen §i pote
chiar §i benzeh. Ele vOr trebui O. fie prin urmare tratate cu reactivii
capabili de a elimina carburele aromatice §i cyclice fail a atinge
hexanul normal.
In carburele earl ferb intro 90°-100°, putem av6 trei heptani §i
anume: 1) ethylisoamylul (P. E 909,5) cu D I = 0,6969; 2) triethylme-
thanul (P. E. 95°-98) cu D 34-7 = 0,689 §i 3) heptanul normal (P. E. 98°,3)
cu D 5=0,70048. Intro 100°-110° putem aye: 1) methylhexamethylenul
(P. E. 102°) cu DS-. 0,7778 §i 2) Toluemil (P. E. 110°,3) cu D$ = 0,8824
DacA fractiunile, cars distilezA Intre 900 §i 100°, au densitati mai marl
decat acele ale heptanilor, vom conchide ea ale sunt amestecate cu

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMKNE 11

carbura cyclica sail §i cu cea aromatics, cart ferb intro 100° §i 1100
§i va trebul sa le tratam pe cale chimica pentru a le separa de aceste.
Din esemplele aceste, se vede cat de important este studiul densi-
tatilor cand voim sa ne dam some de natura combinatiunilor cuprinse
in amestecuri atat de complexe, precum sunt petroleurile.
De§i densitatile ail fost determinate in cea mai mare parte din lu-
crarile chimi§tilor earl sail ocupat cti studii de acest gen, din neno-
rocire, determinarile nu au fost facute, nici pentru carburele pure, nici
pentru diferitele fractiuni ale petroleurilor la acee41 temperature.
Date le ce gasim in literature asupra acestui subiect nu sunt prin ur-
mare comparabile, §i nici nu ne este cu putinta sä le reducem prin
calcul la valOrea care ar trebul sa o alba la o anumita temperature
necunoscend coeficientii de dilatatiune at diverselor hydrocarbure.
/In tote lucrarile mele, densitatile fractiunilor au fost determinate
la 0°, atat pentru ape cat §i pentru carbure.xAm ales acesta tempera-
tura din cause ca., in modul acesta, cea mai mare parte din chimi§ti, au
facut in timpurile din urinal determinarile de densitate pentru sub-
stantele in stare de puritate. Pe de alts parte, operatiunea 'Ate fi
esecutata forte u§or §i cu o mare precisiune. Substanta este prealabil
recite cu cate-va grade sub 0, punend-o intr'ttn amestec de ghiata §i
de sare. Dupd aceea este turnata in prubeta balantei Westphal, sail
in picnometru, recite in ghiata; in cite -va minute, ea atinge tempera-
tura de 0°, la care se mentine in tot timpul cat facem operatiunile
ulteriore.
Operand in modul acesta, suntem siguri sä obtinem, cu o buns ba-
lanta Westphal, valori cart concordeza pans la a patra decimala cu
acele date de un picnometru. Controland acest fapt prin mai multe
esperiente comparative, am facut determinarile de densitate pentru
fractiunile de call dispuneam de cantitati marl cu !ajutorul unei balante
Westphal §i nu m'am servit de picnometru decat pentru fractiunile
pe cari le aveam in cantitati
Pentru a vede cu u§urinta modul cum varieza densitatile in diver-
sele fractiuni, resultatele esperientelor au fost representate prin curbe-
Pentru a nu complica desenul, in tabela de la finele acestui memoriii
s'ati construit numai trot curbe ale densitatilor pentru fractiunile pro-
venind din tree operatiurti deosobite. Curba representata prin o linie
fins arata densitatile fractiunilor obtinute din 5° in 5° in a doua dis-
tilare ; curba punctitata arata densitatile fractiunilor din 2° in 2° din
a cincea distilare; in fine curba gross densitatile fractiunilor tot din
2° in 2° din a opts distilare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
12 PETRII PONI

In aceeasT tabela s'att representat prin ordonate cantitatile m6surate


in volume ale fractiunilor obtinute in a doua distilare.

Resultatele distilatiunilor.
Iata resultatele ()Minute prin destilarea a 110 litri a partilor vo-
labile ale petroleulul de la Colibast
In prima distilare s'ail cules fractiunile din 5° in 5°, $i In tabloul
urmator s'ail trecut cantitatile culese, masurate in volume, raportate
la o mita partT, precum si densitatile fie-carei fractiunl.

Cantiteifile oh, in volume trecute la prima distilafiune cu


densitatile for

Tempera- CantitAI Tempera- CantitIttr


tura distilate Da tura diatilate D 0-
In litri In litri °

Sub 25 26,635 0,6237 70 75 8,345 ' 0,7213


25-30 3,300 0,6380 75 80 3,200 0,7454
30-35 14,205 0,6420 80 85 2,340 0,7532
35-40 5,915 0,6490 85 - 90 2,265 0,7514
40- 45 1,610 0,6570 90 95 2,8.15 0,7483
45 - -50 1,445 0,6670 95 100 2.630 0,7492
50 -55 1,370 0,6780 Peste 100 4,410
55 60 1,400 0,6860 Perder i 5,990
60-65 5,295 0,6900
65 - -70 6,760 0,6950 1
Total 100,000

Esaminand acest tablou, vedem ca, chiar d« pa prima distilare, densi-


tatea presinta un maximum in fractiunea 80 ° -85 °; .ea descPesce apol
papa la fractiunea 90 ° -95 °, unde presinta un minimum.
Fie-care fractiune a fost din noti distilata. In acesta a doua ope-
ratiune, esperientele Grail dispose ast fel ca sa se pOta culego $i separa
productelo celo maT volatile. Pentru aasta so lucre in cursul erne,
inteo camera a card temperature era maT josa decal 0 °. Refrige-
rentul aparatulul Claudon era umplut cu ghiata. Productele distilatiunii
treceail prin treT recipient) reuniti intro dinsil $i asezati in clopoto
refrigerento pline cu un amestec do ghiatA si de sare. Productele eras
fractionate tot din 5° in 5°.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITII1NEA CRIMIC1 A PETROLEURILOR ROMiNE 13

Cantituffi, trecuse la a doua distilafiune cu densiteifile lor.

Tempera- I CantitAIT Tempera- Cantititti


Pura distilate tura distilate D 8-
In litri In litri

0 12 17,728 0,6094 55-60 1,175 0,6860


12-17 850 0,6194 60 -65 6,720 0,6881
17-20 2,507 0,6230 65-70 4,g05 0,/015
20-25 2,442 0,6300 70 75 4,765 0/253
25-30 1,745 0,6387 75-80 1,970 0,7472
30-35 16,200 0,6434 80 -85 1,820 0,7562
35-40 9,910 0,6491 85-90 1,850 0,7494
40-45 670 0,6615 90-95 3,400 0,7480
45-50 330 0,6704 95-100 2,820 0)492
50 -55 590 0,6802 Peste 100 355

In urma distilatiunii a doua, un accident m'a fAcut sit Herd cea mai
mare parte din productele volatile earl trecuse intre 0° §i 25° 8i mai
cu semA pe cele dintre 0° §i 12°. Portiunile ce ml-au r6mas precum gi
fractiunile de peste 25° au fost distilate in acelea§I conditiuni ca §i in
a doua operatiune. Fractionarea Mgt s'a facut din 2° in 2°.
In aceasta a treia distilare fractiunile dintre 18° §i 22° au disparut
apr6pe complet, trecend sail sub 18° sail peste 22 °. Iata modul cum
au fost impartite :

FractiunT Cantitfici culese la temperaturele


supuse la
distilatiune -0-5168 8-TO111-0-12 R-2---14 14-16[T6-18 18-20 120 -2'21 22-24 24-26 26-28

0 12 - - - - - - - _
12 17
12130 307 I

--
H 361
71
264 50 - -- --- 6 21 29

- -
17-20 886 186 86 114 43 14 71 10
20-25 -- 43 207 171 I 29 128 36 100 50
U

Credem inutil de a da cifrele tuturor distilatiunilor. Ne vom opri


numai asupra acelora earl presinta un interes mai mare §i din call
vom put6 trage conclusiuni de Ere -care importantA.
Dupa distilatiunea a patra, fractiunile au fost scuturate cu 100/a acid
sulfuric, apoi spalate cu o solutiune de carbonat de natriil qi cu apA;
ele au fost in fine uscate §i redistilate pe natriti.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
14 PETR1J PONI

Densitd file fr aqiunilor dupes a cincea distilare.

Tempera- Tempera- Tempera- D


tupra D$ tura D$ tura

0- 5 0,6060 42 - 44 0,6716 72- 74 0,7316


5- 8 0,6106 44 -46 0,6756 74- 76 0,7408
8-10 0,6122 46 -48 0,6824 76- 78 0,7500
10-12 6,6180 48 -50 0,6873 78- 80 0,7548
12-14 0,6167 50-52 0,6876 80- 82 0,7557
14 -16 0,6198 52-54 0,6883 82- 84 0,7550
16-18 0,6220 54-56 0,6890 84- 86 0,7533
26 - -28 0,6396 56-58 0,6854 86- 88 0,7490
28-30 0,6414 58- 60 0,6851 88- 90 0,7445
30 -32 0,6430 60 -62 0,6843 90- 92 0,7415
32 -34 0,6450 62-64 0,6871 92- 94 0,7435
34-36 0,6472 64-66 0,6924 94- 96 0,7430
86-38 0,6524 66 -68 0,7000. 96- 98 0,7486
38 -40 0,6596 68-70 0,7098 98 100 0,755.4
40-42 0,6644 70-72 0,7210

Daces esaminam valorile densitatilor acestor fractiuni, vedem ca in-


doitura curbei for dintre 80° si 900, observata in distilatiunile precedents,
s'a accentuat mai tare. Maximul s'a stabilit la 80-82, cu o valOre ceva
mai mica (0,7557 in loc de 0,7562), iar minimul to 90°- 920; valarea sa
s'a scoborit de o cantitate mult mai insemnata (0,7415 in loc de 0,748).
In acelasi timp o a -doua indoitura s'a format in curba densitatilor
intre. 50° si 60 °. Ac6sta Indoitura incepuse sa apara chiar in urma
distila %iunii a treia, curba luand forma unei linil orizontale. Acuma
maximul, In= 0,6890, s'a stabilit la 54-56 si minimul, In= 0,6843,
la 60-62.
Dupes a 'cincea distilare, tote fractiunile cuprinse intre 60° si 100
au fost tratate cu amestecul nitrant.
Iata densitatile dupes a opta distilare:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIUNEA cnunci A PETROLEURILOR ROMANE 15

Densitali dupes a opta dislilare.

Tempera- DI Temera- 1
D$ I Teter
mpera- I D0
tura turpa tu a w
. .

36 -38 0,6531 58-60 0,6849 80- 82 0,7657


38-40 0,6601 60-62 0,6819 82- 81 0,7593
40-42 0,6684 62-64 0,6840 84- 86 0,7512
42-44 0,6776 64-66 0,6901 86 - 88 0,7435
44-46 0,6836 66-68 0,6978 88- 90 0,7375
46-48 0,6914 68-70 0,7090 90- 92 0,7345
48 -50 0,6950 70-72 0,7237 92- 94 0,7357
50 -52 0,6963 72-74 0,7380 94- 96 0,7385
52-54 0,6954 74-76 0,7506 96- 98 0,7445
54-56 0,6920 76-78 0,7609 98-100 0,7515
56-58 0,6884 78 - -80 0,7664

Esaminand valorile densitatilor din acest tablou §i comparandu-le cu


acele ale fractiunilor provenind din distilatiunile precedente, vedem ca:
1. Indoitura curbei dintre 806 ei 900 a devenit acum indestul de
considerabila. Maximul a crescut de la 0,7557 la 0,7657, adecd cu o
unitate de la a doua ciecimala, ei s'a stabilit in fractiunea 780-80°. Mi-
nimul a remas tot la 900-9,2°, insd s'a scoborit de la 0,7415 la 0,7345.
Diferenta intro maximum ei minimum este de 0,0312.
Acosta indoiturd a curbei densitatilor a fost observata si pentru
petroleurile rusesci ; ea a fost studiata intr'un mod fOrte minutios de
catre Markownikoff (Liebig's An. t. 301). Maximul gasit de dinsul este:
de DR=0,764 in fractiunea 800-82° si minimul D-14=0,729 in fractiu-
nea 90°-92°. Difprenta intro ambele valori este de 0,035, adecd cu 0,0038
mai mare detest acea obtinuta de mine cu petroleul de la Colibaei.
2. A doua indoitura dintre 50° el 60° a devenit ei ea cu mult mai
pronuntata. Maximul s'a stablit la 50-52 cu o valOre de Do= 0,6963,
cu 0,0073 mai mare detest dupa distilatiunea a cincea. Minimul a re-
mas tot la 60-62, cu o valOre de DI-. 0,6819, cu 0,0024 mai mica. Di-
ferenta intro maximum el minimum este de 0,0144.
Indoitura curbei dintre aceste iimite de temperaturi, observata de
Markownikoff pentru petroleurile rusesci, tot dupa opt fractionari, este
cu mult mai pronuntata.
3. Daca comparam densitatile fractiunilor din vecinatatea tempera-
turil de 40°, vedem ca valorile for merg crescend in mod regulat de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
16 P ETRD PON/

la o distilatiune la alta. Acesta ar fi un indiciu ca se acumuleza


aid o carburd cu o densitate Mai mare, pOte methyltetramethylenul
care ar existA In mici proportiuni.

Carbure cuprinse In pArtile volatile ale petroleuluT de la


ColibasT.

De la inceputul lucrArilor mele


Carbure acetylenice §I ethylenice.
am cautat sa simplific problema ce-mi propusesem sd resolvesc, cer-
cetand dud petroleurile ce studiam cuprind sail nu carbure acetyle-
nice §i ethylenice.

Fig. 4

Presents acestor cloud clase de combinatiuni in petroleuri de diverse


provenienW fusese semnalatd de mai multi chimi01, AO, Engler §i
Iesioranski studiand petroleurile din Galitia, de la Sumatra, de la Bach,
de la Pechelbron 4i din Pensylvania, au gAsit c cle cuprind, alA turea
cu carburele saturate, o cantitate notabild de carbure ethylenice si

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOS1T1IINEA CH1MICA A PETROLEURILOR ROMANS 11

chiar acetylenice, a caror proportiune merge crescend cu temperatura


de ebulitiune (Ber. D. Ch. G. t. 28, p. 2501).
P. Sadler a gasit ca gazurile earl se desvolta din puturile din Pen-
sylvania cuprind de la 4,39 la 18,120/0 ethylen. (Ann. Ch. Ph. (5) t.
8, p. 570).
Marcownikoff insu§i a constatat ca unele petroleuri de la Bach cuprind
carbure din grupele acetylenica §i dipropargylica.
In esperientele mele am cautat intait carburele acetylenice §i ethy..
lenice in gazurile disolvite in petrolet.),Pentru acesta, petroleul era
supus la distilare in un aparat Claudon 0i Morin. Refrigerentul era
recit cu ghiata. In urma lui veniat trei recipiente recite de asemenea
cu ghiata. Gazurile earl nu se condense' in recipiente eret trecute
prin o serie de flac6ne spalat6re, cuprincrend reactivii proprii de a
pune in evidenta aceste doue clase de carbureq Pentru acetylenele
proprit cjise, am intrebuintat o solutiune alcoolica de azotat de argint
§1 pentru acetylenele substituate o solutiune de chlorura mercurica.
In nici una din esperientele male nu am obtinut nici o urma de de-
rivat argentic sail mercuric al acetylenelor (fig. 4).
Carburele ethylenice erat cautate facend sa treca gazurile prin un
ultim flacon spalator plin cu apa bromata, fara sa pot obtine vre-o
urma de derivat bromat.,
Carburele din aceste done clase at fost in urma cautate in por-
tiunile licidex S'at esaminat pentru acesta fractiunile provenind din
a treia distilare. Nu am putut insa intrebuinta in casul acesta solu-
tiunea alcoolica de azotat de argint din causa ca alcoolul se disol-
vesce in carbura, iar sarea de argint se depune.
Acest reactiv a fost inlocuit cu o solutiune atnoniacala. de azotat
de argint. Pe langa acesta am facut us, dupe cum recomanda Mar-
kownikoff, §i de o solutiune de permanganat de kalit in presenta car-
bonatului de natrit.Iata resultatele capetate :
1. Solutiunea amoniacala de azotat de argint, scuturata cu 10ce de
carbura, nu a produs nici o reactiune cu nici una din fractiuni;
2. Apa de brom a ingalbenit In mod sensibil carbura dui:A pri-
mele done picaturi; numai in fractiunile 26 28 §i 40 -- 42 am fost
nevoit sa torn 3 picaturi pentru a obtine nuanta galbend bine pro-
nuntata;
3. Permanganatul de kaliii a colorat in roz carburele dupe prima
picatura. Numai in fractiunea 40-42 coloratiunea nu a persistat decal
dupe a 3-a picatura.
Din aceste esperiente putem conchide cd portiunile volatile ale
Analele A. R.--To XXIILMentoriile Seq. Seiin(ifice. 2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
18 PETRtt PONI

petroleului de la Coliba,5i nu cuprind nisi carbure acetylenice, nici


ethy lenice.
Gazuri. Fouque a studiat gazurile cari se desvoltA din puturile
de petroleti din America de Nord. El a gAsit ca ele sunt compuse
aprOpe in intregime din prop an, ethan §i methan cu midi cautitati de
anhydride carbonica §i birth putin azot. Ele nu cuprind nici hidrogen
liber, nici oxyd de carbune, nici acetylen, nici carbure ethylenice. (C. R.
LX VII. 1045).
Din analisele Jul Sadler (loc. cit.) result el acelea§i gazuri Bunt
compuse din ethan (75,44 la 89,65 Vs) i.ethyleh.
Rebel, analisand gazurile din vulcanii de glod din peninsula Toman,
a gAsit ca sunt compuse din methan §i ethan cu putin oxid de cAr-
bune. (Citat in memoriul lui Markownikoff §i Oglobine Ann. Ch. Ph. (6),
t. 2, p. 373).
Rona lds a studiat gazurile tinute in disolutiune in petroleurile din
America §i a gAsit ca sunt formate in mare parte din propan §i din
ethan amestecate cu mid cantitati de aer §i de anhydridA carbonicA
(Journ. Ch. Soc. 2 Ser. III. 92.
Lefevre a constatat, pe langA ethan §i propan, in aceste gazuri §i
presenta butanului (Zeitschr. f. Chem. 1869, p. 185).
Butanul a fost gasit gi de Pelouze §i Cahours, disolvit in fractiunile
cari distileza intre 4° §i 10° (Ann. Ch. Ph. (4) t. 1, p. 1).
Pentru a culege gazurile tinute in disolutiune in petroleurile nostre,
am operat in done moduri deosebite.
Mai intaitt am cules de-a dreptul gazurile cari treceail prin flacOnele
de spAlare, dupe cum am vedut in epperientele descrise mai sus (fig. 4).
Dupe ce m'am asigurat ca in aceste gazuri nu sunt nici carbure
acetylenice, nici carbure ethylenice, am inlocuit reactivii din flaconele
de spalare prin alcool la 96°. Gazurile cari nu se disolveati in acest
licid eraii culese de adreptul.
Gazurile din solutiunea alcoolica erail regenerate prin IncAldire, §i,
atat aceste cat §i cele culese direct eraii analisate prin metoda eudio-
metrica.
Din aceste analise results ca gazurile continute in solutiunea alcoo-
Rea sunt compuse din pentan amestecat cu o cantitate relativ mica
de butan. Gazurile culese direct sunt compuse din propan §i din ethan.
EatA datele analiselor.
I. Gazuri regenerate din solutiunea alcoolicd.
Volum de gaz intrebuintat la 0° §i la lm. de presiune = 2,75 c. c.
Contractiune produsa prin trecerea scanted = 10,c°.81

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMANE 19

Anhydrida carbonica formate = 13,ce. 38.


Calculand contractiunea si anhidrida carbonica pentru 2 volume de
gaz, gasim:
Contractiunea = 7,86.
Anhydrida carbonica 9,73
Calculand volumele de pentan si butan din amestec, dupd ecua-
tiunile:
2 =x-} -y
7,86 =i-x+ 4 y
avem:
Pentan 1,72 sail 86°A
Butan 0,28 sail 14°/0
Facend acelasi calcul pe basa anhydridei carbonic° produse, dupa
ecuatiunile:
2=x+y
9,73= 4x -1-5y
gasim:
Pentan 1,73 sail 86,5%
Butan 0,27 sail 13,5%
Patru alte probe de gazuri, luate din timpuri diferite ale produceril
lor, all fost de asemene analisate.
Pentru 2 vol. de gaz la 0° si 1 m. presiune am obtinut:
I II III IV
Anhydrida carbonica 9,7 9,71 9,8 9,98
Pentan 1,7 1,71 1,8 1,98
Butan 0,3 0,29 0,2 0,02
Pentan 0/ 85,0 85,5 90,0 99,00
Butan 0/0 15,0 14,5 10,0 1,00
II. Gazuri culege direct. S'aii analisat done probe. Ele contineail, pe
langti carburele combustibile, si o cantitate de aer provenind probabil
din modul intrebuintat de a le culege. S'a determinat cantitatea de
azot care a fost considerat/ ca facend parte din aer. Substragend
acest aer din volumul de gaz intrebuintat, s'ail facut calculele relative
la contractiune $i la anhidrida carbonica produsa numai pentru car-
burele curate. Tate resultatele obtinute raportate la 2 volume de gaz:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
20 PETRI' PONI

I II
Contractiune 5,6 5,72
Anhydride carbonica 5,4 5,48
CS HO calculat dupe contractiune 1,2 1,44
anhydride t arbonica 1,4 1,48
C2 H° contractiune 0,8 0,56
anhydrida carbonica 0,6 0,52
In resumat, gazurile continute in petroleurile do la Coliba§1 sunt
compuse din ethan, propan, buten ei pentan.
Tetramethylmethan. Pentanul, analisat sub forma gazOsa in espe-
rientele descrise mai sus, nu p6te fi alt-ceva decat tetramethylme-
thanul sau pentanul tertiar, obtinut in mod sintetic de °WA Lwow
(Ztschr. f. Chem. 1870 p. 520 ei 1872 p. 257).
Pentanul tertiar descris do Lwow este licid §i are ca punct de ebu-
litiune + 9°,5. Pentru a mA convinge ca gazul estras din petroleil este
identic cu acest corp, am condensat gazurile regenerate din solutiunea
alcoolica, facendu-le sA troca prin un amestec refrigerent de sere si
de ghiata. Am .obtinut astfel un licid fOrte mobil care la 0° desvol-
ta la inceput putin gaz, Insa dapa aceea sa mentine fOrte bine in
stare licida fare a mai da cel mai mic semn, de ebulitiune. Densitatea
sa este D o = 0,6086. Este probabil ca acest licid cuprinde Inca o mica
cantitate de buten In disolutiune, cari, incaldit deasupra lui 00, el
incepe a ferbe de la 5°.
Fractiunile pe cad le -am separat in distilatiunile fractionate intre
0° §i. 12° trebue sa. fie §i ele compuse in cea mai mare parte din pentan
tertiar. Densitatile for sunt :
Pentru fractiunea 0° 5° D = 0,6060
5° 8° )) 0,6106
A 8°-10° 0,6122
Tetramethylmethanul a fost gasit de curind §i in petroleurile rusesci
de Mil Kossatkin, care a constatat ca ferbe la 9° §i ca nu este atacat
de catre acidul azotic concentrat (Ben D. Ch. G. t. 32 p. 1449).
Sper sa pot face in curind studiul acestul corp ale cardi proprietati
sunt putin cunoscute ei a cardi derivati nu ail fost Inca preparati.
Isopentan. Fractiunile cari tree la distilatiune intre 28° si 38° §i cari
cuprind isopentanul §i pentanul normal sunt in proportiuni Indestul
de marl; ele formeza aprOpe a patra parte din portiunea volatile,
(0 °- -100 °) a petroleului de la Colibasi.
Isopentanul se p6te estrage prin distilari repetate intr'o stare in-
destul de mare de puritate. Dupe 11 distilatiuni am cap6tat un product

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CFI1MICX A PETROLEURILOR ROMANE 21

ferbend la 29 ° -29 °,5 sub presiunea 755 m.m., cu D -S- =0,641. Constan-
tele fisice ale isopentanului pur sunt, dupe Young: P. E. = 27°,95
la H = 760; D2- =0,63925.
Fractiunile 26°-34°, cuprindend isopentan, aunt atacate la tempera-
tura ordinara de catra acidul azotic fumant D =1, 52. Operand in
vase inchise si agitand amestecul, massa se incalciesce si reactiunea
este vie. La presiunea ordinara reactiunea este lenta, insa se urma-
resce in mod regulat.
Pentru a studia acesta actiune am operat in balone provedute cu
un refrigerent ascendent r6cit cu ghiata. Legatura intre balon §i re-
frigerent era facuta cu dopuri de asbest. Se punea in balon un volum
de acid pentru doue volume de carbura. La contactul ambelor licide
se producea o desvoltare continua de vapori nitro§i. Facend sä treed
din timp in timp gazurile cars es pe la partea superiOrd a refri-
gerentului, prin o solutiune de hydrat de calcia, am putut constata
producerea unel mid cantitati de anhydride carbonica. Reactiunea du-
rdza mai multe s6ptemani; cand ea devine mai lenta se inlocuesce
acidul cu altul prospet.
Acidul separat de carbura, amestecat cu 7-8 on volumul s6i1 de
ape, este supus la distilatiune. Vaporii de ape trag impreuna cu ei
un corp solid, care romane in suspensiune in licidul de colore [gal-
bena care se condensoza. Distilatiunea este continuata pang. arid
acidul din retorta este indestul de concentrat pentru a produce vapori
rutilanti. Atunel el este scos din retorta §i evaporat in mod lent in
o bae de nisip la 40 ° -50 °. In cursul evaporaril se produce mirosul
de acid acetic. In fine el lass o r6m4ita solids.
Corpul solid tras de vapOrea de ape in timpul distilatiunii este
alb, pulverutent, insolubil in ape, solubil in eter §i alcool; din solu-
tiunile aceste cristaliseza prin evaporare; el este un derivat nitrat.
Licorea galbend care trece la distilatiune, cedOza eterului o sub-
stanta care poseda mirosul caracteristic de ananas al butyratului
de methyl.
In fine corpul solid care r6mane dupe avaporarea acidului este
forte solubil in ape, si solutiunea sa are o reactiune acids. El se su-
blimeza cu usurinta in cristale aciculare fine.
Void continua studiul acestor trei corpuri indata ce le void obtine
in cantitati ceva mai marl.
Pentan normal. Cunoscend actiunea acidului azotic asupra isopen-
tanului, separarea §i purificarea pentanului normal devine facild. Nu
avem pentru acOsta cleat sa tratam fractiunea 36-38 cu acid azotic

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
22 PETRIT PONI

fumant intr'un balon provedut cu refrigerent ascendent si sa recti-


&dm carburea neatacata. Pentru a activa reactiunea este util sä in-
caldim la bae mariana pand la ebulitiunea carburei.
Operand in modul acesta am obtinut o carbura ferbend la 36.5 sub
presiunea 0,752, si avend ca densitate = 0,649
Nethyltetramethylen. Carburele cyclice cunoscute pana acuma se deo-
sebesc Intro ele grin o diferenta de 300 in punctul for de ferbere.
Ast-fel, hexamethylenul ferbe la 80°,85
pentamethylenul » f 50 °,
trimethylenul » » 12°,
Dupa acesta regula, punctul de ebulitiune al tetramethylenului ar
trebui sa fie catre 20 °. In primele distilatiuni ale petroleului de la
Colibasi, obtinusem fractiuni Indestul de marl' in apropierea acestei tern-
peraturi. Asa, in distilatiunea a doua remasese intre 17° si 25° aprope
5 litri. Speram sa gasesc inteinsele tetramethylenul. Dupa cum am
vedut Ins/ la distilatiunile ulteriore, aceste fractiuni. au disparut, o
parte din carburele for trecend la temperaturi mai jose, ear alta
la temperaturi mai inalte. Ask dupd a cincea distilatiune, nu am mai
avut de loc carbure intro 18° si 26°. Conclusiunea ce trebue sä tragem
din acest fapt este ca in petroleurile de la Colibasi nu ()sista tetra-
methylen.
Daca se substitue o molecula de methyl in locul unui atom de hy-
drogen din o carbura cyclic i, punctul de ebulitiune al acesteia cresce
cu aprope 21 °. Asa avem :
Temp. ebul. hexamethylenului 80°,85
» methylhexamethylenului 102,
pentamethylenului 50,
» methylpentamethylenului 71.
Daca temperatura do ebulitiune a tetramethylenului ar fi de 20°, este
probabil Ca derivatul sett monomethylat ar trebul sa ferba catre 40°.
Am urmarit cu multi atentiune fractiunile cart trecoati in vecinatatea
acestei temperaturi. Faptul co am constatat, dupa cum am observat
deja, este ca densitatile for merg crescend de la o distilatiune la alta.
In tabloul urmator dam valorile densitatilor pentru tree fractiuni cu-
prinse intro 38°-44°, in patru distilatiuni deosebite. In colOna din urma
s'ati inscris cantitatile in c.c. obtinute dupa a 8-a distilatiune.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSItIUNEA canocX A PgTROLEUAILOR ROMANS' 23

Fractiunea I_
DENSITATI LA 0° I Can Rap In
ce.dupia
34Td I 5-a dist. 6-a diii-.1-8-a dist. I 8-a dist

38-40 0,6551 0,6596 0,6595 0,6601 137


40-42 0,6615 0,6644 0,6674 0,6684 63
42-44 0,6680 0,6716 0,6720 0,6776 70

Din aceste cifre results ca se acumuleza aids o carbura cu o den-


sitate mai mare; ea ar puts fi methyltetramethylenul.
0 altd imprejurare contribue la rindul ei sa faca probabild acesta
ipotesa. Tratand cu acid azotic fumant fractiunea 36--38 in stop de
a purifica pentanul normal, am obtinut prin evaporarea acidului o
mica cantitate de un corp solid care posedd tote caracterele acidului
succinic. Punctul ski de fusiune este 180° 1810; e solubil in apa,
mai putin solubil in alcool si forte putin solubil in eter. Solutiunea
aposa, cu reactiune acida, neutralisata cu amoniac, precipitezd chlorura
de bariii si sarile ferice la ebulitiune. Acidul succinic a trebuit sa
iea nascere din methyltetramethylen, intocmai precum acidul glutaric
se produce, in conditiuni analOge, din methylpentamethylen.
In on ce cas fractiunile din vecinatatea temperature' de 40° fiind
relativ midi, carbura cyclica, dacd esista, nu va puts fi decat in pro-
portiuni slabe.
loTrimethylethylmethan i pentamethylen. Fractiunea 50-52 presin-
ta, dupd cum am vecjut, un maximum de densitate a carui valore
este, dupa a 8 distilatiune, D u= 0,6963.
Acest fapt dupd lucrarile recente ale lul S. Young asupra petro-
leurilor americane si ale lul Markownikoff asupra celor rusesci
nu pOte fi atribuit decat la imprejurarea ca in acesta fractiune esista
in acelasl timp trimethylethylmethanul si pentamethylenul.
Trimethylethylmethanul, preparat in mod sintetic do Markownikoff
Tscherdynzew si Iwanow (Referat Ch. C. 131., 1899. II p. 472), are ca
punt de ferbere 49 °,6 -49 °,7 sub presiunea 0,760 si densitatea sa este
D Tr= 0,6662. Densitatea fractiunii nOstre find do D #= 0,6963 acesta
crescere de valOre nu OW fi datorita decat pentamethylenului, care
dupd Young forbe la 50°. (Procd. Chem. Soc. 1898/99 No. 198).
11exani secundari. Fractiunile cars tree la distilatiune intro 58° si
66° sunt in proportiuni indestul de considerabile. Dupd a treia dis-
stilare ele intrec 10°4 din partea volatild a petroleului intrebuintat.
In urma distilatiunii a optacu tote perderile neevitabile ce am avut

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
24 TRU PONt

In distilatiunile precedente precum i in purificArile §i Incercarile pre-


liminareaii remas totusI urmatOrele cantitati:
Fractiunea C. c. D$
58-60 1,136 0,6849
60-62 1,836 0,6819
62-64 4,167 0,6840
64-66 1,650 0,6901
Sa cunosc trel isomeri secundari al hexanuluI ale caror puncte de
ferbere sunt cuprinse intro aceste limite de temperaturd. Ace§tia sunt
Diisopropylul P. Eb. 58° D. la 17° 0,668.
Ethylisobutylul P. Eb. 62° D -1}. 0,7011.
Methyldiethylmetanul P. Eb. 64° Dy 0,6765
Densitatile acestor isomeri fiind determinate la temperaturi deosebite
si coeficientii de dilatatiune nefiind cunoscuti, nu ne este cu putinta
sa identificana cu aceste carbure fractiunile obtinute din petroleti prin
ajutorul acestei constante fisice. De altmintrele punctele lor de fer-
bere fiind forte apropiete, nu putem spera sl realisam separatiunea
for prin distilatiunea fractionate. Identificarea sigura a acestor producte
nu se va puto face decal prin studiul derivatilor lor, studiti ce ne
propunem se facem.
Hexan normal. Fractiunea 68°-70° este compusa din hexan normal
amestecat cu o mica cantitate de methyipentamethylen. Ea p6te fi
purificata prin acidul azotic famant care oxydeza numai carbura cy-
clica. Dupe cate-va tratari succesive urmate de rectificatiuni, so Foote
°Nine hexanul normal intr'o stare destul de mare de puritate.
Hethylpentamethylen. Acesta carbura cyclica esista atat In fractiu-
nea 68-70 cat §i in cele done urmatOre amestecata cu pentan normal.
Proportiunea in care ea se afla in petroleul de la ColibasI este indestul
de mare. In adever, iata cantitatile earl' ml-ati remas dupd a opta dis-
tilare in fractiunile de la 68° la 74°:
Fractiunea Cent. cub. D 0/0
68-70 0,7090
2,026
70-72 1,705
0,7237
72-74 1,002
0,7380
Dace este usor, dupe cum am vedut, sa separtim din acest amestec
hexanul oxydand prin acid azotic fumant methylpentamethylenul, pu-
rificarea acestui din urma nu se pOte face decat cu fOrte mare di-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIUNEA CHIMICA A PETROLEIIRILOR ROMANE 25

ficultate prin destila%iunea fractionate. Rectificand Inca de dou6 on


fractiunea 70-72, nu mi-a fost cu putinta se ridic densitatea sa mai
mult de 0,739. Densitatei methylpentamethylenulul este de D-8-.0.766.
Vedem dar ca productul obtinut nu este 'Inca pur. In acesta stare el
pOte totu§i servl, dupa cum a ar6tat Markownikoff, la prepararea
derivatilor methylpentamethylenulul (Liebig's Ann. t. 307 p. 335).
Pentru a da o dovada directs di fractiunile de cari e vorba cuprind
methylpentamethylen, ele ail fost tratate cu acidul azotic fumant. In
timpul oxydatiunif am constatat producerea de anhydride carbonica.
Prin evaporarea acidulul am obtinut un amestec de achji solidi bi-
basici din care am putut isola §i identifica acidii oxalic, succinic §i
glutaric.
Benzen. Dupe cum am vedut deja benzenul este luat in intregime
de vaporii hexanilor §i a methylpentamethylenului. Nitrand cu ameste-
cul de acid sulfuric §i azotic carburele cari distilail peste 60°, am obtinut
cristali de dinitrobenzen in fractiunile de la 64°a6° pans la 74°-76.
Substanta purificata prin nou6 cristalisatiuni in alcool avea ca punct
de topire 90°. Ea este prin urmare m. dinitrobenzen.
Dosajul azotulul mi-a dat:
Azot 0/0 gasit 16,88
Azot 0,10 calculat pentru C6114(Az 02)2 16,67
Cantitatea de benzen care esista in petroleurile de la Coliba§i este
forte mica. Din totalitatea fractiunilor nitrate nu am putut obtino de
cat 12 gr. de dinitrobenzen.
Hexamethylen. Densitatile fractiunilor merg crescend repede de la
74° pans la 80 °, unde presinta un maximum a carui valore este de
D-t=0,7664. Acesta crescere de densitate nu pOte sa fie atribuita ben -
zenulul, cad prin nitrare cu amestecul nitrant nu am putut obtino in
fractiunile cuprinse *intre 76° i 86° cea mai mica urma de dinitro-
benzen. Ea nu pote fi datorita prin urmare decat hexamethylenulul.
Pentru a ne de sema de proportiunile in earl acesta carbura cyclica
se afla in petroleul studiat de nol, vom da aci cantitatile fractiunilor
ce am obtinut dupa a opta distilare :
Flactiunea Cent. cub. DI-
76-78 579 0,7609
78-80 538 0,7664
80-82 556 0,7657
82-84 431 0,7593
84 86 416 0,7512

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
26 PETRIT PONI

Este evident a hexamethylenul din aceste fractiuni nu este curat


densitatea sa find, dupe S. Young si Em. Fortey, (J. Ch. Soc. t. 75,
p. 873) D8 = 0.79675. In portiunile ferbend la o temperature mai josA
el trebue Ea fie amestecat cu methylpentamethylen §i pot° si cu hexan
normal, iara in cele cu punt de ferbere mai inalt cu heptani.
Toluen. Toluenul ca si benzenul se bucurA de proprietatea ca O.
fie tras de catre vaporil carburelor mai volatili deck dinsul. Nitrand
cu amestecul de acid sulfuric si de acid azotic fractiunile euprinse
intre 90° si 1000, s'a format in fie-care din ele cantitati notatile de
dinitrotoluen. Purificand acesta substanta prin cristalisari in alcool,
am putut obtine cristall monoclinici bine definiti al caror punt de fu-
siune era de 700-710. Este evident ca aveam acolo 2,4 dinitrotoluen-
Cantitatea totals de derivat dinitric al toluenului ce am putut culege
in aceste operatiuni este de 70 grame. Toluenul prin urmare se afla
in proportiuni mai considerabile in petroleul de la Colibasi decat
benzenul.
Impreuna cu dinitrotoluenul solid s'a produs si o materie oleiosa
rosietica, insa in cantia(,i prea mid pentru a pute fi identificata;
ea este probabil unul din derivatii mononitrici al toluenului.
Heptani. IatA cantitkile fractiunilor dintre 90° si 100° cuprinciend
heptanii cari ail remas in urma distilatiunil a opta.
Fractiunl Cent. cub. D:1)

90 92 954 0,7345
92 94 912 0,7357
94 96 823 0,7385
96 98 1010 0,7445
98-100 390 0.7515

Daca esaminam densitatile acestor fractiuni, vedem ca ele aunt mai


marl deck acele ale heptanilor. Toluenul hind eliminat prin ni-
trare, nu putem atribui escesul de densitate constatat deck faptului
ca heptanii trebue Ea fie amestecati cu carbure cyclice. Carburele cy-
clic° cari posedA puncte de ebulitiune cuprinse inure aceste limite de
temperature sunt : dimethylpentamethylenul care ferbe la 93° si me-
thylhexamethylenul care ferbe la 100 ° -102 °.
*
* *

In un al doilea memorlil pe care sper sä-1 pot presents in curind


Academiei, voiti espune lucrArile ce am facut pentru a elucida unele

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMANE 27

puncte remase obscure in studiul partilor volatile ale petroleului, precum


§i cercetarile mele asupra compositiunii chimice a fractiunilor cart dis-
tilka peste 1000.
Inainte de a terminA, sunt dator sä adresez multumirile mele asis-
tentilor mei, domnii N. Costachescu §i I. Gheorghiu, cari mf-ail dat
concursul for in facerea acestor lucrari.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
AL VILLEA CONGRES GEOLOGIC INTERNATIONAL

PARTE A I.
EXCURSIUNEA IN URALI $I IN SIBERIA
DE
GR. TEF.tiNESCrir
Membru al Academies Ramble.

$edinfele de la 20 Martie 1898 pi 3 Decembrie 2899.


.-.....-1

Maiestate,
Domnilor Colegi,
All-ati Mout distinsa on6re se me delegati ea se representez corpul
nostru Academic la al VII-lea Congres geologic international, tinut
vara trecuta in capitela Rusiel, la St. Petersburg, ci, gratie mijlecelor
procurate de colegul nostru, d-1 Ministru al Instructiunil publice, am
putut se leaft parte la acest Congres.
Imi implinesc dar astacji o datorie, qi obligate qi plecuttt, ea se ye
daft sema de cele ce s'ati petrecut, ce am veclut qi CO inveteminte am
tras din participarea mea la acest Congres.
Mai inainte de a merge mai departe, ered de datoria mea se con-
stet acs un fapt care merits, tote recunoscinta Congresului; faptul
este cA autoritatile rusesci, de la cele mai fnalte pans la cele mai de
jos, d-nii .Ministrii de Domenii, de Interne §i de Cal de emnunicare,
Guvernatoril de provineil, administratorii districtelor, primaril oraqe-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
30 GR. RTEFANESCII

lor, administratiunile tailor ferate, administratiunile usinelor si ale sta-


bilimentelor industriale ale Coronet, cat si cele private, $i in general
toti de earl' depindea, de aprope sail de departe, reusita Congresului,
toti ail pus buna for vointa, ca studiile i cercetarile geologilor sA fie
cat mai lesnici6se si mai profitabile. S'a mers pan/ a se taia drumuri
prin paduri muntOse $i a se face posibile pentru carute drumuri earl
mai inainte nu erail practicabile decat cu calul sail cu piciorul, ci
nicl nu putea fi alt-fel, cand M. S. Impbratului Alexandru III $i in
urmA fiul s6i1. M. S. Imperatul Nicolae II, luasera sub inalta Lor
protectiune acest Congres.
DacA administratiunea si particularit au contribuit in mod deter-
minant la reusita Congresului, partea cea mai insemnata se datoresce
geologilor Rusi, cari, ca nisce uriagi, inteun interval numal de 15-20
ani, all putut sA studieze Lora din punctul de vedere geologic, in asa
mod, in cat geologil 'streini sA pot/ constata cu usurinta structura
geologic/ a acestul vast imperiii, ceea-ce a facut pe d -nil Gaudry ei
Bertrand, membrii Institutulul Franciel, in darea for de sem/ catre
Academia francesa, BA clic/ cimpresiunea ce am -adus este o vie ad-
cmiratiune pentru opera geologilor Rusi.)
Este adeverat insa, ca acestA desvoltare vertigin6sA, asi put6
dice, a studiilor geologice in Rusia, studil despre earl* pan/ acum
vre-o 20+-180 de ani abia se vorbia, se datoresce guvernulul, care,
convins de t6tA importanta gi sciintifica gi economic/ a acestor studii,
a dat cu mana largA t6te mijlOcele necesare, a infiintat catedre de
geologie pe adolo pe unde nu existail, a inzestrat Universitatile gi
Museele cu tot felul de colectiuni geologice, a trimis misiunl in t6te
partile imperiulul ei ast-fel a ajuns, ca in putin timp sA p6ta cun6sce
geologia Rusiel, in as/ mod, in cat sa nu se tem/ ca 86 invite la
dinsa cel de al VII-lea Congres Geologic international.
Organisatoril Congresului de la St. Petersburg, membrii comitetulul
geologic rus, all impArtit acest Congres in trei parti:
I. Excursiuni geologice, inainte de Congres, fAcute in diferite parti
ale Rusiel, insemnate prin importanta for geologic/.
II. Congresut proprig dis, §i
III. Excursiuni geologice dupd Congres.
Din causa marelul numor de participanti la acest Congres gi pentru
inlesnirea transportulul $i a locuintelor, excursiunile dinaintea Con-
gresului, ca gi cele duptt Congres, au fost impArtite in trel sectiuni sip
multanee; in fie-care din ele inscriindu-se aceia cari doriail BA vada,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXEURSIIINE IN ITRALT SI IN SIBERIA 31

mai de preferinta, unele sail altele din formatiunile geologice ale imen-
sului imperil al Tarilor.
Inainte de Congres a fost o excursiune in Finlanda, o excursiune in
_Estonia §1 o a treia excursiune, in Urali §i Siberia.
Excursiunile facute dupd Congres ail avut de punct de convergenta
munfii" Caucasula. In acesta excursiune Congresul, sal mai drept
vorbind, membrii care ail participat la acesta excursiune, cad unit au
participat numai la excursiunile dinaintea Congresului, altii numai la
cele de dupa Congres, ei numai un mic flumer la ambele excursiune,
au plecat in corpore, din, St. Petersburg, s'al divisat frisk cu Ince-
pore din Moscova, in tree directiuni deosebite:. Directiunea Ni jni-
Novgorod-Volga ; directiunea Kursk-Donetz §i directiunea Kiew-Ni-
colaev-Kherson, avend tote ca punct de intrunire orasele Vladi-Kav-
kaz, §i de ad Tiflis §i Bacu.
Eil eram hotarit sa particip numai la excursiunea de dupa Con-
gres si anume Iri directiunea Nijni-Novgorod-Volga- Caucas ; gratie
insa impulsului staruitor §i binevoitor al secretarului nostru general
al d-lui Dimitrie Sturdza, m'am decis sa particip si la excursiunea,
dinaintea Congresului tei anume la cea din Urali §i Siberia.
Cum insa o dare de sOmA, care ar imbratiO tote aceste trel parti
ale Congresului geologic din Rusia, care a tinut aprOpe tree luni, ar
fi prea lunga, o voiil divisa in tree parti:
I. Excursiunea dinaintea Congresului facuta. in Urali §i in Siberia.
II. Congresul propril-dis cu excursiunile din imprejurimile Peters-
burgului °i
III. Excursiunea de dupa Congres din Caucaz §i Crimea.
Astacji vo volt' da sOma numai despre excursiunea in Urali §i in
Siberia.

A. Excursiunea in trail.
Dupa programul deja stabilit de mai inainte, tote geologii partici-
panti la acesta excursiune trebuiail sa se intrunOsca in diva de 16
Iulie la Moscova. Cea mai mare parte insa al sosit deja in cliva de
16 Iulie.
La 16 dimineta, s'a visitat avutul Museil de geologie, care, pe
l'anga colectiunile geologice din diferite parti ale Rusiel i din strei-
natate, cuprindea frumose fosile din imprejurimile Moscovel. De aici
vechiul meu amie,, d-1 A. Pavlow, profesor de geologie la Universita-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
52 GR. f}TEFANRSCIF

tea din Moscova pi membru al comitetulul de organisare al Congre-


suluT, a avut amabilitatea se. me Insotosca la Museul de zoblogie, unde,
pe langa o avuta colectiune de animals actuale, se aflail i numerese
craniuri complete §1 diferite roma§ite de Rinocerofi, de Elefang. fo-
sill, de Mamuri.
Dupd amiacji s'a Mout prima excursiune geologica In imprejurimile
MoscoveT, sub conducerea d -lui Nikitin, geologlef, de la Comitetul de
geologie din St. Petersburg, membru §i el al comitetulul de organisare
al Congresului.
Plecatl de la Universitate, am trecut printr'o parte a Kremlinulut
aqezat pe o colina, de pe malul stang al riuluT Moscovel, coling for-
meta de stratele etagiulul numit de d-1 Nikitin Volgian qi care co-
respunde cu Jurasicul superior i parte din Cretacicul inferior ; in
locurile maT Jose i prin sapaturi se intalnesc ad qi calcarurile carbo-
nice. Dupa acesta, ne-am Imbarcat pe doue vaporae §i am urcat riul
Moscova ce strabate oraqul ; eind din ore*, am urmarit sprIncena
de culmi sail doluri ce Insotesc malul drept al Moscovei pane. la Wo-
robiewy gory, muntele sail mai bine Delul Yrdbiilor, inalt de 90 in.
de-asupra rluluT Moscova, FA 206 m. d'asupra niveluluT marii, deal
compus de strate de nisipurl, albiciose sus, rovate maT jos, cu con-
cretiunl de gresit §i argile, representand, la partea superiera, Goltul
i Neocomianul, la mipoc Volgianul qi la nivelul riului Jurasicul su-
perior cu Cardioceras alternans ; acest din urma nivel nu se 'Ate
observe. decat In timpul veriT, sand apele Moscovel Bunt' scacjute.
Partea cu totul superiora a MunteluT Vrabiilor este acoperita cu
argilurile morenice lasate de ghetarif de Nord, carT descindeail la
acea epocA, pana pe la Moscova.
Muntele Vrabiilor este insemnat, nu numaT din punctul de vedere
geologic, ci Inca si din punctul de vedere pitoresc; aid locuitoriT Mos-
coveT yin cu vapere qi cu tramwaiurl cu aburT ca sa vacja una din
panoramele sole mai Incantatere. In adever, panorama imensulul orfq
Moscova, cu numeresele $i variatele sale turle de biserici, din cari
multe aurite, vedute de pe muntele Vrabiilor, mai cu soma la apusul
Sorelui, este ce-va maret t4i Incantator ; iar sera spectacolul Moscovel
iluminate pare o adeverata feerie.
Muntele Vrabiilor mai este Inca insemnat §i din punctul de vedere
istoric; de ad soldatil luT Napoleon I exclamara, la vederea maretului
ora§: Moscova! Moscova! §i insult marele Imperat efu forte emotio.
nab, ne spune Thiers, la vederea MoscoveT, 'Ate, adaug eu, $i pen-
tru ca avea presimtirea, ca nu-T va fi dat BA pote. poseda acest ora'.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE hi IIRAIA 91 IN SIBERIA 83

A doua di, la 17 Iu lie, am pornit, la 7 ore de dimin6ta, din Moscova,


cu un vapor mai mare ; am descins riul Moscova pans la satul Miatch-
kowo, de unde trebuia sa ne IntOrcem la 9 ore sera; dar din causa
mai multor opriri §i a unor accidente intimplate vaporului, nu ne-am
intors decat a doua chi la 5 ore de diminetA.
In acestA excursiune am debarcat de trei ori; mai intaiii la Dia-
kowska, pentru a observe depositele morenice ale ghetarilor de Nord,
compuse de argile margose cu numerOse fragments de silexuri, de
calcare §i de blocuri de granit, tirite pans aci de ghetaril din Nordul
Rusiei ; apoi am debarcat ce-va mai la Sud-West de acest sat, aprope
de podul drumului de fer ce strabate riul Moscova, unde am intalnit,
la partea superiord, Volgianul superior, compus de nisipuri ei gresii
fragile cu numerOse fosile, Intre cari Perisphinctes Miatchkowiensis
§i Virgatus, Lima Consobrina, Rhynchonella Loxia ei mid belemite
ca Bel. russiensis §i altii. Sub aceste nisipuri vine un argil cenueiti §i
negru Cu numerose cristale de gips ei cu forte numeroel Amonig
mid ei marl ca Perisphinctes Virgatus §i Nikitini §i belemite forte
bine conservate, Intre cari: Belemnites lateralis §i Bel. absolutus, re-
presentand Volgianul inferior.
De aci ne-am imbarcat ei am mers la tinta excursiunii nOstre, la
Miatchkowo, localitate situate pe malul still-1g al Moscovel, la vre-o 20
de kilometri la S. W. de vechia capitala a rf arilor, §i forte insemnata
din punctul de vedere geologic ei industrial. AA deosebit de deposi-
tele volgiane, de cari am vorbit mai sus, ei de depositele jurasicului
superior cu Btephanoceras coronatus, Perisphinctes Moskensis, cu Be-
lemnites Beaumonti, Lima Moskensis, Rhynchonella personata §i altele,
se afla la partea inferiors o succesiune de strate de calcare albe,
galbil ei cenueil, din cari unele fOrte magnesiane, constituind nivolul
mediii al calcarului carbonic, din Rusia central:1 ; stratele sale sunt
orizontale. In aceste calcare sint deschise numerose cariere, din earl
se, extrag petre pentru constructiuni, ei mai cu sema pentru fabri-
carea varului ei de unde se indestuleza tote trebuintele intinsului ora§
Moscova..
Din punctul de vedere paleontologic, carboniferul do la Miatch-
kowo este fOrte bogat in fosile ; el cuprinde in abundenta rema§ite,
de pesa, printre cari genurile Cladodus, Psamodus, Orodus, etc., cu
numorose spete. Trilobitic, earl, se scie cA dispar cu Era prhnarA,
abia mai ail un singur representant pe Gen. Philyptia. Cefalopoglii
sunt representati prin Nautilus Moskensis, Orthoceras Compressi-
usculus §i Polyphemnus. Gastrop4ii, mai cu sOma prin Euomphalus
Analele A. R. Tom. XXIII. Mentoriile Seq. Sciinfifice. 8

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
34 GR. filTEFINESCIT

pentangulatus §i Marginatus, Belerophon Costatus, Chemitzia, etc.


Brachiopoglei presinta asemenea o mare desvoltare ; ad3 gasim Pro-
ductus Cora, P. semireticulatus, P. longispinus, P. punctatus, etc., Spi-
rifer Moskensis, S. lineatus, S. fasciger §i Spirigera ambigua. Echi-
niqii ne presinta numer6se teste §i baghete de Archaeocidaris rossica
§i mai rare Calliaster mirus §i Lepidostes laevis §i mai cu soma nume-
r6se §i bine conservate Crinoide, printre cari : Poteriocrinus multiplex,
Cromyocrinus ornatus §i Forbesiocrinus incurvus, etc. Briozoarele sunt
representate, mai cu soma, prin Fenestella elegantissima, Polypora
Phistulipora labiata, etc. Polipierii sunt asemenea destul de numeroe,
printre earl putem cith pe Phillypsastrea Humboldi §1 .Aulopora ma-
crostoma. In fine printre Foraminifere avem ael, ea §i in Rusia
orientala, in Urali, numer6se Fusulina cylindrica, Fusulinella Bradyi
§i Nummulina antiquior.
In sera de 18 Iulie plecam cu un tren special din Moscova, sau mai
bine cjis cu dou6 trenuri speciale: unul pentru geologi §i altul pentru
6menii de serviciil, bucataria, brutaria §1 salele de mancare ; acest
ultim tren ne precedh tot-deauna, in excursiunea spre Urali, excursiune
pusa, acum la inceput, sub conducerea tot a d-lui Nikitin. Geologil par-
ticipanti la acesta excursiune ere"' in numer de 150, intro cari FA mai
multe dOmne §i domni§ore, representand 22 de State §i anume: Anglia,
Africa de Sud, Austro-Ungaria, Australia, Bavaria, Belgia, Bulga:-
ria, Elvetia, Francia, Finlanda, Germania, Japonia, Italia, Mexico,
Portugalia, Romania, Rusia, Scandinavia, Serbia, Statele- Unite ale
America §i Tunisul. Cele mai multe din aceste State erail represin-
tate prin mai multi geologi, Romania nu era represintata decat prin
colegul d-vOstre. Statele cele mai bine represintate in acesta excur-
siune all fost: Germania, apoi veniau Statele-Unite ale Americei si
Francia, bine inteles afara de Rusia.
In nOptea de 18 Iulie am strabatut, mergend spre Sud-Est, guver-
namintul Moscovei, guvernamintul Riazan §i ni s'a facut diva la ora-
tul Riazan, dar am continuat drumul spre Sud-Est, strabatend imen-
sele stepe ale Rusiel centrale, earl nu presinta nimic important din
punctul de vedere geologic, sunt Disco adevOrate baragane, lipsite cu
totul de vegetatiune arborescenta ; strabatem guvernamintele Tambow
§i Panza. In diminota cJilel de 20 Iulie ajungem la ora§ul Sizeran,
capitala districtulul cu acela§T nume, §i ne oprim la satul Batraki, pe
malul drept al Volga, de undo, plecati cu vaporul, aveam sa studiem
aceste malurl, atat in susul cat §i in josul fluviului. In josul fluviului
am fost la Kachpour undo, in malul drept al Volgei, se vede o fru-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN URAL! RI IN SIBERIA 35

mosa sectiune geologica cu urmAtOrele strate : la nivelul riului, argile


cenuKi,' marg6se, cu concretiuni, raportandu-se la etagiul Portlandian
§i caracterisat prin Hoplites eudoxus §i Aspidoceras acanticum. Peste
aceste argile yin s9 isturi bituminOse alternand cu argile cenu§ii i gresii
negrici6se, feruginOse sail argilOse, §i gloconi6se, represintand Vol-
gianul inferior, dupa d-1 Nikitin, jurasicul superior dupa d-1 Pavlow
§i alai geologi ru§i, qi caracterisat, mai cu semA, prin Perisphinctes,
(Ammonites) virgatus, Perisph. Nikitini, etc. Belemites absolutus,
Aucella Pallasii qi A. Moskensis.
Aceste strate, contrariil de cele vocjute panA acum, earl erati orison-
tale, aunt putin inclinate de la N. N. V. spre S. S. E., acesta din
causa unei falii ce existA in acesta regiune.
Dupa amiacji am urcat Volga, trecend pe sub marele pod asvirlit
peste acest fluyiil, pod care este una din constructiunile monumentale
de acest fel in Rusia ; el are 12 piciOre §i o lungime de 1.485 de metri.
La o mica distanta de acest pod am debarcat pentru a observa depo-
sitele de calcare carbonice, earl' apar aci tot in malul drept al Volgei.
Acest calcar compact §i, mai mult sail mai putin Dolomitic, a servit la
onstructiunea podului, de care vorbii, §i presinta particularitatea ca
la multe nivele el este imbibat cu petrol qi cu asfalt §1 chiar presinta
numer6se buzunare de astfalt pur. Ca fosile el cuprinde mai cu deo-
sebire numerOse Fusulina Verneulli §i Schwegerine, precum §i nume
ro§1 Polipieri, Intro earl Syringapora, §i prin urmare corespunde cu
partea superi6ra a calcarului carbonic. Peste calcarele carbonice se
aflA aci §i, ca formend partea superi6rA a malului Volgei, depositele
Caloviane §i Oxfordiane cu Ostrea dilatata. Aceste strate sunt ase-
menea imbibate cu petrol §i cu asfalt §i sunt kite orizontale ; exista
aid la Batraki usine pentru extragerea petroleului §i asfaltului, atat
din calcarele carbonice, cat §i din argilele caloviane §i oxfordiane.
"Faptul acesta, adeca, a se gasesce petrol in strate cu totul orizontale,
arunca 6re-care umbra asupra teoriei, in general admisa, de§1 nu In-
destul documentata, a existentel depositelor petrolifere numai in bom-
baturile anticlinale ale stratelor.
S6ra am pornit cu trenul din gara Batraki, am trecut podul peste
Volga, continuand tota. nOptea §1 despre ()lug ne apropiem de crawl
Samara. Afars de vecinatatile acestui ora§, tot spatiul percurs era
constituit de campii intinse, adevgratele stepe ale Rusiel centrale.
Din ,Samara, ora§ a§ezat pe malul stang al Volgei, cu un vapor
am nrcat acest fluviu, pentru a merge sa studiem muntele Tzarew-
kourgan (muntele sail dOlul Tarului) ; in drum insa am debarcat la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
36 GB. 13TEFANESC17

vre-o 40 de kilometri, pe malul stang al Volgei, destul de inalt aci si


pe muchia caruia se afla un sanatorium militar, pentru cura cu kumis;
acest mal este acoperit in totul cu paduri, afarii de polele sale, unde
apar la di strate de calcare in mare parte magnesiane §i earl se afunda
sub albia Volgei; aceste calcare cuprind: Productus-Cacrini, Stro-
phalosia §i numerosi midi ostraco4i §i anume genul Esteria, care este
in asa abundenta in unele strate, in cat calcarul pare oolitic; aveam
a face dar cu etagiul superior al sist. Permit cu Zechsteinul 1i anume
cu nivelul inferior, cari putin mai in sus, dupa ce ne-am imbarcat, am
vedut ca partea superiera a malului stang este formats de calcarele
breciforme cu gipsuri, earl' formeza nivelul superior al Zechsteinului.
Ajunsi in dreptul lui Tzarew-kourgan, am debarcat, tot pe malul
stang, si dupd un mers forte obositor, de vre-o 4 kilometri, pe o cal -
dura tropicala i prin nisipurile fine lasate de revarsarile Volgei
transformate de vinturile locale in adeverate dune, am sosit la Tza-
rew-kourgan, un munte sail del isolat, insemnat prin faptul ca calca-
role din care el este constituit ail servit, in cea mai mare parte, la con-
structiunea podulul paste Volga, de care am vorbit, si fiind-ca numer6-
sale cariere deschise in acest munte, au permis studiul sou geologic
complet.
Acest deal este format de strate de calcarele carbonice ridicate aci
prin formarea faliei, de care am vorbit, i presintand o mica inclinare
spre N. N. V., strate in earl s'ail putut dis tinge cinci nivele fosilifere,
cari, incepend de sus in jos, sunt cele urmatere :
a). Calcar cu Fusulina longissima, Spirifer saranae qi Productus
Villiersi.
b). Calcar cu Bellerophon, marl Spirifere, Nautili qi Ortoceri.
c). Dolomii cu Productus Cora.
d). Calcar cu Productus scabriusculus, Camorophoria Crumena.
e). Calcar cu numerese Coralii si Briozoare.
De aid ne-am inapoiat la Samara, de uncle nOptea am pornit cu
trenul nostru special, dirigiandu-ne spre Est si apoi spre N. E. La
statia Kinel, drumul de fer se bifurca ; o ramura continua directiunea
spre Oremburg, cea-lalta merge paste Urall in 'Siberia; pe acesta am
luat-o not i ne-a condus la Ufa, unde am ajuns a doua chi la 3 ore
d. a. Ufa, capitala si central poporatiunil baskire, este asezata pe
un deal care formeza un promontor intro doue riurl : riul Ufa qi riul
Belaia. Baskiril, cari formeza o mare parte a locuitorilor Ufa, sunt
o poporatiune de tipul tartar, de religiune musulmana; el all aci un
episcop sail Mufti& De la Samara pans in apropiere de Ufa sunt

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN BRAIA F IN SIBERIA 37

putine observatiuni geologice de facut, Ora este plans, fara vegeta-


tiune arborescenta, dar destul de fertilg, fiind acoperitg cu acel pa.
mint negru caracteristic al centrului §i sudulul Rusiei, cunoscut sub
numele de tchernosem, campii constituind a§A numitele stepe trans-
volgiane sail stepele Kirghize; totufg in multe regiuni §i mai cu soma
de-alungul vAilor riurilor lk §1 Dioma, erosiunile au produs nume-
rose ruperi §i degradari de strate, in cat t6ra pare delurOsa §i ceea
ce este mai important, este ca aceste erosiuni ne -au pus la ivela na-
tura stratelor subsolice, cari sunt strate de marge, de nisipuri; de
argile §i de gresii de diferite colori §1 cari repausezA pe sistemul per-
mic, compus, ast-fel cum 1-am vedut deja, de calcare, de gipsuri §i do
gresil colorate.
Marge le, nisipurile §i gresiile bigarate de la partea superibra con-
stituesc, dupa unit geologi Ru§1, un noil etagiii geologic pe care bail
numit etagiul Tartarian, dupa numele poporatiunil care locuesce aceste
regiuni ; dupA altil ele sunt considerate ca o transitiune de la Permic
la Triasic, iar dupd altii ele sunt pur §i simplu Triasice. Aspectul
acestor regiuni de altmintrelea este destul de pitoresc; sunt chiar
d6luri conice isolate, cum sunt Satar-taou, Taktar-taou, Yarich-taou
i altele, earl ne amintesc Ere -cum insemnatele erosiuni din N. V.
S tatelor-Unite.
Un fapt geologic de mare importanta ins/ este faptul existentei
intro Volga §i Urali a dou6 temp post-pliocenice la nivele deosebite,
Orate de formatiune aluviald noun; o terata inferiora avend abia
6-8 m. d'asupra albiei riului Belaia, formats de aluviuni nou6 §i cu-
princiend Dreisensia, Hydrobia §i Paludina, prin urmare formatiune
exclusiv de apd duke ; peste acesta vine o terata superi6ra, inalta
de 10-15 m. d'asupra nivelului riului Belaia §i compusa §i dinsa de
aluviuni nouo, dar cuprindend pe langa rAma§itele fosile, de cari am
vorbit mai sus, §i genul Cardium §i Corbicula, animale de apa sä-
rata §i salmastra ; prin urmare ea este o formatiune nu exclusiv do
apa dulce, ci o formatiune salmastrd; ea se intinde, spre Nord, pans
in apropiere de Kazan, formand ceea-ce se cunOsce sub numele do
formatiunea Aralo-Caspiand, fapt care prob6za ca, la o epoca, nu
mult departata de nos, marea Caspica, in urma unor oscilatiuni di-
namice de depresiune, a produs o transgresiune asupra depositelor
aluviale ale primei terate §i a patruns in interiorul Rusiei pans din-
colo de ora§ul Simbirsk ; in urma retragendu -se, incetul cu incetul,
/Ana in limitele sale actuale, ne-a lasat depositele Salmastre ale acestei
terate Arak-Caspiene.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
38 GR. §ITEFANESCII

In Ufa am studiat structura geologica a delului, pe care ea este


agezata, §i care este compus de stratele etagiulul Tartaric §i Permic;
apol am visitat Museul ora§ului, compus do mai multe sectiuni: Zoo lo-
gie, Mineralogie, Geologie, §i Palentologie, Agricultura, Ceramics, Nu-
mismatics, etc. In sectiunea paleontologica, am observat numerOse
rema§ite fosile, dintre cari mai multe craniurl complete de Marnu(i
§i de Boi fosili §i mai cu sema de Bos priscus.
Plecati din Ufa, situata la p6lele Uralilor, la 23 Iulie, la 3 ore de
dimineta, acum sub conducerea d -lu! Tchernischef, geologlef al In-
stitutului Geologic din Petersburg, am intrat in ultimile ramificatiuni
ale Uralilor, urcand pe rind vaile riurilor Sim, Eralka fi Jouresan
§i mergend pans la muchia lor, pans la Slataost §i mai cu sema
pans la statiunea Ourjoumska, situata la limita intro Europa §i Asia,
undo am ajuns la 31 Tulle.
Muntii Urali nu sunt munti tole mai marl virfuri ale lantu-
rilor color mai inalte, Urenga §i Taganai, nu aii decat 1 200 pans
la 1.300 metri de inaltime. El sunt dirigiati de la N. N. E. spre S. S. V.
§i brazdati de vai §i riuri longitudinale, ceea ce-I face sa presinte mai
multe muchil paralele §i dirigiate ca §i lantul intreg de la N. N. E.
spre S. S. V. Clina for occidentals sail europeana este mai inpre-
lung, pe cand cea de resarit, sail asiatica, este mai repede §i acoperita
in general de sfaramituri ale stratelor sale.
In general Uralii sunt acoperiti cu vegetatiune, cu paduri imense,
dar flora arborescenta a acestor munti este putin variata; cea ce pre-
domnesce este mestecdnul (Betula alba) §i bradul §i anume melezul
(Larix Europea) §i Pinus silvestris, dupa cari vin &via, putine sti/-
cif pipernicite §i cu fruncjele late (Salix Silesiaca) §i, prin fundul
vailor, cati-va anini (Alnus glutinosa), acesta este WO flora arbores-
centa a Uralilor de Sud, in schimb insa indiviciii sunt in numer con-
siderabil, constituind paduri nesfir§ite.
Din punctul de vedere geologic, Uralii sunt format! din stratele Sis-
temelor Devonic, Carbonic, Permocarbonic sail Artinskian §i Permic
din roce metamOrfice ca gneisuri, micasiste, amfibolite §i din roce
eruptive ca granite, sienite, diabase §i serpentine. Stratele for pre-
sinta mai multe anticlin ale §i falii, cari tote ail directiunea de la Nord
spre Sud. In unele puncte, din causa oscilatiunilor solulul, unele ni-
vele geologice lipsese. Virfurile tole mai inalte sunt formate in gene-
ral de cuarfitele §i calcarele devonice.
Sistemul devonic, eel mai vechiil, formoza muchile tole mai inalte
ale Uralilor de Sud, §i se sub-divide in 3 etage: etagiul inferior, corn-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN ITRALI kg IN SIBERIA 39

pus din gresii, cuartz6se, arkose, conglomerate §i pisturi, formdza, cum


am clis mai sus, muchile cele mai inane ale Uralilor §i se caracteri-
zeza paleontologicesce, prin Pentamerus Baskiricus, Pent. fasciculatus,
Conocardium crenatum §i Bachiola sexcostata.
Devonicul media, compus din calcare §i Dolomii, la partea superi-
OrA, si de marge, pisturi, gresi1 §i mai putine calcare, la partea info-
riork cuprinde ca fosile, in nivelul superior: Pentamerus Baskiricus
§i Pent. Pseudo-Baskiricus, Stringocephalus Burtini, Spirifer Anus-
so fi, etc. Nivelul inferior este lipsit de fosile, dar calcarele §i margele
sale presinta o structure caracteristica, care este ampuliformei, adeca
se presinta la suprafata stratelor ridicaturi sferice, a caror structure
interiors se compune de lame superpuse, bombate.
Devonicul superior se compune de Calcare cenusii, une-ori forte
dolomitice §i alte on conglomerate; ca fosile el cuprinde : Gephyro-
ceras intumescus, Spirifer pachyrinchus, Spir. simplex, Spirifer Bu-
chardi, Productus serious, Rhynchonella cuboides, Strophalosia pro.
ductoides, etc.
Sistemul Carbonic este representat prin etagiul sOil inferior, prin
Calcarul Carbonifer, care se pote subdivisa, din punctul de vedere
paleontologic, in 3 sectiuni sau subetage.
Sectiunea sau subetagiul inferior se compune de calcare cenu§ii
inchise, mai mull sau mai putin compacte, §i de calcare albiciOse sail
batend in roz si se caracteriseza paleontologicesce prin : Syringapora
gracilis, Lithostrontion affinis §i L. cespitosus, Productus giganteus,
Prod. striatus, Prod. semireticulatus §i Philipsia globiceps, Athyris
expansa, etc.
Sectiunea sau subetagiul media se compune de calcare cenusii cu
Spirifer Illoskensis, Sincrasatus §1 S. lineatus §i alte fosile, ce am
constatat la Miatchkovo langa Moscova.
Secliunea sail subetagiul superior se compune de calcare albe sau
cenupii, calcare argilose §i oolitice, §1 de calcare coraligere, formate,
mai in totalitatea lor, de fragmente de Petolaxis timanicus, Syringa-
pora parallela §i Columnaria solida. Acest subetagiii. este forte avut
in fosile, intro earl putem cite : Productus Soninkii, Prod. orientalis,
Prod. cora, Prod. multistriatus, Prod. transversalis, Prod. fasciatus,
Prod Inca, Prod Uraliese, etc. Rhynchonella Nikitini, Rhynchonella
Hoffmani, Spirifer cameratus, Spir. rectangulus, Spir. Lyra, etc.
Spiriferina Saranae, Spiriferina ornata, Spiriferina Panderi, Ca-
marophoria crumena, Camar. pinguis, Camar. plicata, Marg Int-
fora Uralica, Marginifera splendens, Mentzelia corculum, Martinia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
40 GE. tOTEFANESCU

Socolovi, Fusulina Verneulli, Fusul. longissima, Schwagerina prin-


ceps, etc. In cat privesce Permocarbonicul sail Artinskianul, el este o
succesiune de strate calcare, dolomzii, gresir, conglomerate, marge bi
pisturr, divisate in doll() nivele : la partea superiOra calcare i dolo-
mii (Permocarbonicul), la bass gresii, conglomerate, calcarurr, marge
si fisturr (Artinskianul); paleontologicesce aceste done nivele nu se
deosebesc, dar cuprind o fauna particulars de cephalopocji amoniticji
ea genurile : Papanoceras Lahuseni, Gastrioceras, etc., impreuna cu
Fusulina Verneulli, Productus cora, etc.
Dupa ce am aretat structura generals Geologies §i tectonics a
muntilor Urali, pang la virf, cuprinclend tots clima for curopeana, sa
arkam acum mai in special cate-va din punctele pe unde ne-am oprit
mai mult, in cele opt cjile, 'Ana sa ajungem in virful Uralilor la sta-
tiunea Ourjoumska.
Cea dintai oprire mai important/ a fost, la 24 Julie, in statiunea
Simskaia, de unde, cu nisce caruciOre numite Karabok, caruciOre cu
patru rote unite prin doi drugi paraleli lunge §i, in mijlocul acestor
drugi, fixat un cos de nuele in care se asezail calatorii, dupa cum
se vede in acesta fotografie ; ele au doi sau tree cal. Am mers la
oraselul Simskaia, unde se afla o important/ topitorie de fer, al ca-
rui material brut este. oxidul de fer bran, care se aduce de la mina
Bakal, pe care o vom studia pests doue dile. Aid am visitat topito-
ria si apoi, prin imprejurimile orasului, structura geologic/ a regiu-
nil, care este formats de calcarul carbonic superior, ale &duff strate
presinta ad un forte frumos anticlinal, si de Artinskianul sail Per-
mocarbonicul cu numerosi Cephalopodi din grupa Amoniti4ilor stu-
diaci §i. descrisi de d-1 Karpinski.
De ad am mers la statiunea Karpacioga, de unde am plecat pe jos,
ca ss observam contactul Artinskianului cu carbonicul medifi, eel su-
perior lipsind in acest punct ; mai departe am intalnit carbonicul in-
ferior, am trecut valea si riul Jurisan, si am intrat iii Devonicul me-
diii, compus de calcare negriciOse i imbibate on 6re-care cantitate de
bitum, cad isbite cu ciocanul r6spandiail odOre bituminOsa. Am con-
tinuat ast-fel 15 kilometri pe jos, pang la statiunea Uscataw; de ad am
trecut riul Durezan pe un pod umblator si am mers de am studiat
Devonicul medig din imprejurimile orasului Uscataw, ale carui strate
sunt pline cu brachiopod ,si cu polipierl.
La 26 Julie ne-am oprit in statiunea Wiazovaia gi, dupa ce am studiat
imprejurimile acestei localitati, am plecat la 10 ore de dimineta cu 70
de caruciOre Karaboce, de cad am vorbit mai sus, ca sä visitam mina

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN 13RALI SI IN SIBERIA 41

de fer de la Bakal, unde am ajuns la 5 ore dupe amiadi, strabatend


depositele Devonicului mediil si inferior.
Mina de la Bakal, situate la 700m. d'asupra nivelului marii, se afla
in sisturile si calcarele Devonicului inferior, cad sunt strabatute aid
de fflone de diabas, filOne earl par a fi metamorfosat sisturile si cal-
carele devonice in mineraliI de fer.
Mina sail mai bine minele de la Bacal, cad Bunt trei mine ad, una
situate pe clina occidentals a muntelui Bulandikha, apartine Coronei;
alta, pe clina occidentals a muntelui Irkuskan, apartine d-lui Bala-
chew, §i a treia pe clina orientala a aceluiasi munte, apartinend Prin-
cipelui Bielosselsky-Bielosselsky ; tote aceste mine ail Insemnatul avan-
tagiil de a se exploata la suprafata, la cer liber, ca simple cariere,
cum se vede in Tabela I $i aunt formate de oxid de fer Brun si de
siderosd, sail carbonat de fer, in care sunt transformate calcarele de-
vonice prin influenta filonelor de diabaz. Aceste mine se exploatOzd
de aprope un secol.
Bogatia minorala a for este cea urmatOre : 100 de gangs cid 45 do
mineralize brut, si 100 de mineralize brut cla, dupe topire, 60 de fer
curat. Din cele trei mine de la Bacal se exploatozd pe fie-care an
(exploatarea nu se face decat in tale trei luni de vara) 100.000 do
tone ; pretul cu care se platese lueratoril in mine este de 2 kopeici
pentru fie-care pud = 16 kilogr. sad 1 rubld si 25 kopeici pentru o
o tons. Mineraiul produs se card de aid, mai cu deosebire iarna, cand
transportul este mai lesnicios si mai ef tin. On mineraiul scos din aceste
mine so alimenteza topitoriile de la Simsk §i Nikolaewsk, proprietati
ale d-lui Balachew, tale de la Kataw-Iwanowsk §i de la Jourezan,
proprietati ale printului Bielosselsky-Bielosselsky, precum si tale de
la Satkinsk, proprietate a CorOnel. Fonta ()Minna In aceste topitorii,
parte se luereza ca fer Mut, table, drugi etc., parte se Omit in fi-
gild, grupe, etc., in usinele de la Miniar, Ouska-Taw, Urizawsk, Kussa
§i altele din acest district minier; iar parte se exportOza in Englitera,
unde este fOrte cantata, ca presintand o calitate superiord; yogi amts
mai departe causa acestei calitati superidre a fontei din topitoriile
din Urali.
A doua cli dupe ce am visitat minele d-lui Balachew, uncle eram si
gazduiti, si pe ale Coronei, am plecat dupd amiacji tot in caruciOrele
nOstre, ca sa reluam trenul, care trecuso inainte $i ne asteptd la statiu-
nea Suleia. In lungul drum ce am fault pe ploe si noroiti, ne-am oprit
in satul Satkinsk, unde se aft o mare topitorie ci usind pentru lu-
crarea ferulul batut si care este proprietate a Coronet Aci cuptorele

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
42 GR. RTEFINESC17

erail In piing activitate, fonta deja preparata §i la sosirea nostra in-


ginerul §ef a dat ordin O. se des drumul ferului topit, care in torente
de foc curgea, ca sa umple cele vre-o 80 de tipare. Acest spectacol,
pe langa importanta §i frumusetea lui, ne-a prins §i bine, cad dogo-
rirea fontei ro§ii, ne-a mai desmortit corpul din rebegela unel ca16-
torii pe pl6e §i noroiii in acele caruciore-co§uri mid $i descoperite.
Tot ad, la marginea satului, §i in malul riului Satkinsk, am observat
un frumos contact al fil6nelor de Diabas cu calcarele Devonicului §i
apoi am continuat drumul la statia Suleia, unde ne a§tepta. trenul, §i
unde am ajuns la 5 ore §i jum6tate dupa amiadi.
A doua di, la 28 Iu lie, la 7 ore dimineta, ajungem la statiunea Slataost,
apr6pe de insemnatul ora§ cu acela§1 nume, a§ezat pe malul lacului
§i riului Ai ei la polele a dol munti Kossotur §i Orenga. Ad ne-am
oprit trei chile, pentru a visits, atat ora§ul Slataost, cu importanta sa
topitorie §i usina pentru lucrarea ferului, §i insemnatul sell Arsenal-
Musa, precum §i a studia geologia acestei regiuni.
Muntil Kossotur §i Orenga, intro cad este situat ora§ul Slataost,
sunt formati de gresii cuartOse albe §i cenu§ii devonice, §i de mica-
§iste, cuprindend numerose cristale de granate; ele sunt strabatute
de filOne de diabas,.stratele sunt aprope verticale. D-1 Tchernischef,
conducetorul nostru, sustine ca aceste mica§iste, ca §i cuartitele, sunt
strafe devonice inferibre metamorfosate prin e§irea diabasului. Acosta
opiniune a provocat, chiar la fata locului, discutiuni interesante; forte
multi din geologi nu admit parerea d-lui Tchernischef, primesc virsta
devonica pentru cuartite, considers ins/ mica§istele granatifere de
virsta archaica.
Dupd aceea am visitat in, ora§ topitoria de fer §i insemnata usina,
ambele proprietati ale Cor Onei. In acesta usina se fabrics cele mai
bune oteluri; ea procura tote armele albe: WAY, baionete, land §i
cuirase la intrega o§tire rusesca.; ea mai fabrics §i cutitarie excelenta
pentru comert. Alaturi cu topitoria §i usina, inteo mare cladire cu
dou6 etage, se afla un insemnat museii -arsenal, in care aunt reunite
§i a§ezate cu multa arta §i gust tot felul de arme §i parti de arme, de
la cele mai vechi pans la cele mai moderne.
A doua di am mers in trasuri §i apoi pe jos, pentru. a face ascen-
siunea muntelui Bo4a-Taganai, (marele Taganai), unul din virfurile
cele mai inalte ale Uralilor; el are 1.200 m.; de aid ii vine numele de
Taganai, care in limba baskira insemn6za tsustfitorul tuna.)
De pe Taganai, cand timpul este frumos, se vede cea mai frum6sa
priveli§te; la apus se vede intrega panorama a Uralilor din regiunea

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSILINE N URAL! $I IN SIBERIA 43

ora§ului Slataost, impreuna cu lacul, car la resarit se vi5d Uralii Si-


berieni, cu celebrul lant de munti Ilmen. Din nenorocire noi nu am
putut profits de aceste frumuseti. Timpul ne-a fost contrariii; ceta qi
bura de p16e, care nea persecutat diva intregii, ne-a lipsit de acestA
placere; totu§1 am putut studia structura sa geologica, care este for-
mats din cuartitele §i gresiile Devonicului inferior §1 de strate de
gneisurl, trite avend o incliner° fOrte pronuntatA cu directiunea S. E.
spre N. V.
A doua di (30 Julie), am plecat cu drumul-de-fer din Gara Slataost
pan / la statiunea Kusinskaia-Platform, §i de aci in trAsuri la Sismokctia,
distantA de vr'o cinci verste, pentru a visits o carierA deschisA de
guvern in cuartitele Devonicului inferior, metamorfosate prin contac-
tul cu dioritul, cuartite pline cu numer6se §i frum6se cristale, ca :
Moroxitd, Magnetitd, Epidot, Diopsid, Granat, Talcapatitci §i Ve-
suviand:
Ceda-ce este vrednic de insemnat, §i ceea-ce aratA cat interes pune
guvernul rusesc pentrir sciintA §i colectiunile sciintifice, este ca acosta
carierA a fost deschisA din ordinul administratiunil §i nurnai cu uni-
cul stop de a se stringe colectiuni de minerale pentru museele din
St. Petersburg §i Moscova, §i alte ora§e insemnate ale Rusiel.
Intor§i de aici la gara Slataost, am plecat din noir in trasuri, pentru
a visits topitoria §i usina de la Kussa, precum §i structura geologic ti
a aceste! regiuni. Pe drum, ca §i in imprejurimile imediate ale Kassii,
am constatat mac intrega serie a stratelor sistemului Devonic: Devo
nicul inferior, cu cuartitele §i calcarele sale, strAbatute in multe lo-
calitati de filOne de diabs, care a marmorisat, pans la 6re-care punct
calcarele. cu cars a venit in contact, cum acesta se vede la muntele
Sililur. Devonicul medig, cu §isturile §1 cu calcarele sale caracteristice
presintand la partea superibrA, pe malul riului Ai §i in margiriea
satulul, strate cu calcare ampuliforme, adecA presintand bombAturi
sferoidale; al cAror structura este formatA de mac multe foi suprapuse
§i concentrice, dar al caror mod de formare nu este panA acum ex-
plicat, §1 cuprindend ca fosile : Stryngocepalus §1 Pentamerus Bas-
kiricus.
Sera ne-am inapoiat in gara Slataost, de unde am plecat a doua
di, la 31 Julie, pentru a ne opri la ultima gar/ europeanA a ail ferate
Siberiane, la gara Ourjumska, situata aprope de hotarul Europe! gi
al Asia De aci am mers pe jos pentru a, face ascensiunea muntolui
Alexandrowskaia, munte format in mare parte de mica§istele §i de
cuartitele Devoniculur inferior, dar mac cu sema este important acest

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
44 GR kITEFANESCIT

munte din punctul de vedere pitoresc. Din virful ski, care presinta
o muchie destul de ascutita, ni se presinta o vedere din tale mai
frumOse: spre apus se desfaq6rA tote lanturile de mung ale Uralilor
Europeni cu vIrfurile for numer6se si cu padurile for nesfir0te, la
resarit ne isbesce lantul muntelui Ilmen §i apoT privirea se perde In
intinsele §i nesfir0tele campii Siberiane cu numer6sele for lacuri. Acl,
pe muchia acestuT munte, cu drept cuvInt p6te cine-va se. fie mandru
ei sa afirme cg sta cu un picior In Europa §i cu altul In Asia. Acest
munte mai este insemnat §i din punctul de vedere istoric ; el a fost
visitat de 6menT ilustri. Acl s'ail urcat, in caletorffle for sciintifice,
Invkatul german Humbold of apol geologul engles Murchisson; tot
ad. Tarul Alexandru al II-lea, venind BA visiteze ora§ul §i Insem-
nata using din Slataost, unde am spus ca se fabrics tote armele
albs pentru Intrega armata ruses* s'a suit pentru ca sa privesch.,
cu o singura aruncatura de ochT, ambele sale imense imperil: impe-
riul din Europa §i imperiul din Asia.
Intorcendu-ne la gars, d-1 Tchernischef, conthicetorul nostru, 0-a luat
remas bun de la noT, fiind-ca un noil conductor aveh sä ne calauzosca
in UraliT din Asia §i in campiile Siberiane; acesta era d-1 Karpinsky,
pre§edintele Serviciulul geologic rusesc ci viitorul pre§edinte al Con-
gresuluT geologic international.
Mai Inainte de a 0110 Europa, cred ca trebue sa me opresc putin
asupra importantel acesteT regiuni miniere §i industriale a Uralilor ;
aci exists numer6se mine de far, ca eele din muntiT Boulandicha,
Chossida, de la Bakal §i altele ; acl este o mipare febrila in numer6-
sole §i importantele topitoril qi usine, ca: Miniar, Simsk, Nikolaewsk,
Katow, Iwanowsk, Jourezan, Satkinsk, Kussa §i altele.
Faptul Insa important, ce am constatat cu acesta ocasiune, este .o
negare flagranta a credinteT §i afirmarilor ce se fac la noT, atat de
unit Omeni de sciinta cat i de unii din 6menil noctri politicT, in dis-
cursurile kti in expunerile for de motive ; nu °data am audit afirma-
tiunT ca acestea: (nu este posibil sa avem industria ferului, dacei nu
avem ceirbuni, de petrel» ; nimic mai fals decat acesta afirmatiune ;
importantele usine de for ale Uralilor dati desmintirea cea maT fla-
granta acestel afirmatiunT. TOte topitoriile din UralT prepara fonta,
dupa marturisirea tuturor inginerilor directorl aT acestor Usine, nu-
mai eu carbune de lemn. Lucrul era a§a de important 0 asa de in
flagranta contradicere cu ceea-ce se afirma la noT, In cat am volt BA
me conving, data maT exist/ unde-va topitoriT, In earl fonta sa se pre-
pare, nu prin carbune fosil sail de petrel, ci prin carbunil de lemn.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALI tg IN SIBERIA 45

La intrebarile ce am facut diferitilor geologi ci ingineri de mine, cad


faceail parte din excursiunea nostra, data mai exists undo -va in Eu-
ropa acosta procedare, ei mi -au afirmat, ca tot cu arbune de lemn
se prepara ferul ci In topitoriile din Stiria §i in tale din Suedia ci
Norvegia. AcAsta nu este destul. Un alt fapt, care asemenea are im,
portanta lul, este cA, dupa marturisirea inginerilor directori a! aces-
tor Usine, fonta preparatA cu carbunele de lemn este de calitate mai
superi6ra ci se platesce cu pret indoit, dealt fonta preparata cu car-
bunele de para. Lucrul se explica lesne : eel mai bun! carbuni fosili
tot cuprind 6re-care cantitate de piritd de for ci, in arderea lor, sul-
ful, care se volatilisAzd, se amesteca cu moleculele ferulu! ci IT mic-
coraza tenacitatea; acesta ci explica faptul pentru care o parte din
fonta produsa in Urall se exportoza in Englitera, care se scie cs este
tAra, unde se fabrics tale mai bune oteluri.
Intr'o viitOre comunicare, Domnilor Colegi, vA voiti da sAml de ex-
cursiunea in Siberia, acesta tórs aca de rail cunoscutA In Europa,
de structura sa geologica, de minele sale de aur, de cupru ci de for
magnetic, ci de Inapoerea in Europa prin Perm, riul Kama, Volga,
oracele Kazan ci. Nijny-Nowogorod la St. Petersburg, uncle o mica
delegatiune a Congresului geologic, delegatiune din care faces parte
ci represintantul d-v6stre, aver sa fie primita in audientA, in ajunul
deschiderii Congresului, de cAtre M.M. Lor ImpAratul ci ImperAtesa
Rusiel.

B. Excursiunea in Siberia.

Am rOmas In ultima mea comunicare la statiunea Ourjum sail Our-


jumska, situata la limita Intro Europa c1 Asia; de aid drumul-de-fer
cob6rA repede, cad, dupa cum am spus, clina de rAsarit, sail Siberians
a Uralilor este mult mai scurta decat cea de apus sail Europeans.
Orograficesce, ea ne presinta douO caractere principale : o muchie sail
culme principals dirigiats tot de la N. N. E. spre S. S. V., coline
cad formAza muntele Ilmen, celebru prin avutia sa In diferite mine-
ralii. Intro acosta culme ci muchia central/ a Uralilor, se afla mid
delucore cu aceeaci directiune; pe and clina Europeans era strabatuta
de Mud ci vas longitudinale, clina Asiatics, ci prin urmare lantul mun-
tilor Ilmen, este tAiats transversal de numer6se cursuri de apii ca Toura,
Taguil, Nitza, Irbil, Pichna, Sinara, Tetch, Miass, Ouwelka, Oni, To-
gonzaki, earl ci-ail directiunea ad, de la apus spre resarit, desplir-
rind ast-fel muntele Ilmen In mai multe bucAp.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
46 GR. STEFANESCII

Tectonica acestel parti a Uralilor este putin clara, din causa rupe-
rilor, incovoerilor §i a arimatnrilor ce au Incercat; totu§i, se 'Ate dis-
tinge o slabs dirigiare a stratelor dela Apus spre Resarit. Din acest
lant sail munte Ilmen ploca spre Resarit mai multe, dar scurte ra-
mificatiuni sail pici6re de munte, cari se stir§esc repede in campide
Uralo-Siberiane, campil acoperite de sute de lacuri, din cari unele
f6rte marl si profunde. Aceste lacuri ne presinta douo bande sail
zone : una care se MIA in campia ce urmoza. imediat ultimele ramifi-
catiuni ale muntelui Ilmen : acestea sunt tote de apa dulce, sunt mai
profunde §i ail comunicari intro ele ; sub -solid pe care ele repausOza
este format din §isturi cristaline metamorfice §i de roce eruptive. In
ma-land zone mai spre Resarit, in regiunea adev6ratelor stepe Sibe-
rians, lacurile sunt tot a0 de numer6se; unele din ele destul de marl',
dar mai putin profunde. Marginile for ne indica o retragere si prin
urmare o scadere a intinderii for primitive; ele sunt unele dulci, unele
salmastre §1 altele cu totul sarate, dar nu all comunicatiuni intre
dinsele. Sarurile, cari predomnesc in apele for sarate, sunt: clorurul de
sodiii sail sarea ordinara, sarea lui Glauber sail Glauberita §i dife-
rite saruri magnesiane. Tref din aceste lacuri sunt Insemnate prin
cantitatea de saruri ce in in disolutiune ; dou6 : lacurile Sarotche §i
Bezimiannoie nu sunt departe unul de altul decat cu 16 metri, am-
bele In districtul Tcheliabinsky, si la 150 km. numai de orapl Tche-
liabinsk, pe care vom aye sa-1 visitam peste vre-o dou6 dile. .Apele
lacului SarotchO cuprind, intr'un litru do apa, 125 gr.,271 de Na.Cl.,
34gr,294 de Mg.S.0s, §i 6gr,386 de Mg.Cl. Apele lacului Bezimiannoie.
cuprind 79gr,976 Na.Cl., 24gr,136 Mg.S.08 §i 9gr,976 Mg.Cl.
Cel de al treilea lac tot diti districtul Tcheliabinsky, lacul Ouskowo
merits o deosebita atentiune, din causa ca apele sale nu sunt sarate,
in sensul cuv1ntului poporal, ci saline in acceptiune chimica ; in ade-
ver, ele cuprind intr'un litru de apa de la 4 gr,743 - 4 gr,1069
Na2002 §i numai Ogr,3073 de Na.Cl., ceea-ce face ca apa sa este o
adev6rata le§ie qi terancele spala rufele in acest lac, fara a intrebu-
inta stipunul.
Compositiunea geologica a clinei orientale a Uralilor, sail mai bine
dis a muntelui Ilmen, se deosebesce de aceea a clinei for occidentals;
in adev6r, pe cand pa acosta clina rocele masi've sail eruptive vin la
J1 apr6pe de muche si sunt relativ putin respandite, pe clina orien-
WA, din contra, rocele cristaline §ist6se si tole eruptive masive sunt
cari predomnesc, apar pans §i din campii, pe tend tole sedimentare
propriil dise nu se \TM decal ,pe ici, pe colea, isolate §i putin intinse.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN URAL! BI IN SIBERIA 47

Printre rocele cristaline stratificate ale clinei orientale putem city :


gneissuri cu doue midi, cu biotitd §i cu moscovitci, gneissuri. amfibo-
lice §i uralitice, fisturi micacee clorit6se, talcOse, amfibolice, silici6se,
etc. Diverse flute si cuar(ite, calcaruri §i dolomii cristalisate (une-
ori cu resturi organice).
Printre rocele eruptive masive, putem city : granite (ordinare si am-
fibolice); diferite sienite, por fire cuarIifere §i feldspatice, diorite, ga-
bro, etc., norite, diabase, diferite por fire, peridotite, piroxenite, rote
dialagite ci serpentine.
Printre rocele sedimentare proprii ce am cjis ca se vad in putine
puncturi pe acOsta cling FA ca intercalate, prin rocele cristaline sistose
i masive, sunt acelea relative la sistemul Devonic §i Carbonic,- se ob-
serva asemenea cate-va insule mezozoiee: jurasice §i cretacice qi chiar
terfiare.
Sistemul Devonie este represintat prin cele trei ale sale etage :
Devonicul inferior (hercinianul) represintat, mai Cu sOma, prin strate
de calcar cu urmatorele fosile: Eutomis pelagica Bart., Spirifer in-
diferens Barr., Atrypa 'reticularis L., Atr. granulifera Barr., Rhyn-
chonella princeps Barr., Rhy. nympha Barr., Pentamerus galeatus
Dalm., Pent. striates Eischw., Pent. vogulicus Vern., Strophomena Ste-
phani Barr., etc.
Acest etagiii se afla, mai cu soma, mai desvoltat la Nijny-Taguil i in
arondismentul Kouchwa §i anume in imprejurimile usinel Bogoslawsky.
Devonicul mediii este compus asemenea de calcare cuprindend insa
multe corala si stromatopore. Ca fosile mai insemnate el cuprinde :
Rhynchonella proenboides Kayser., Orthys striata Schlat., Pentame-
rus galeatus Dalm, Phacops fecundus Barr., Pleurotomaria subcari-
nata A. Boom., Tetaculites aquarius Richt., etc.
Devonicul superior este compus asemenea de strate de calcare de
la Kotouban cu Spirifer disjunctus Sow., Sp. .Archiaci Murch., Rhyn-
conella cuboides Sow. ci de cele de la Werkniouralsk cu Phacops
Schlotheim Bron., Goniatites delphinus Sandb., Clymenia Striata
Mumt., Cardiola retrostriata Buch., etc.
Sistemul Carbonifer este represintat prin urmatorele nivele:
La partea superiOrA, argile pist6se, fisturi argil6se, gresii ci con-
glomerate Cu intercalari de ulie c1 nodule de sferosiderite. Ca fosile,
cuprinde mai cu soma, resturi de plante: Lepidodendron glincanum
Eichw., Stigmaria ficoides Brogn, etc.
Une-ori aceste §isturi carbonifere sunt metamorfosate in grafite cu
urme Inca visibile de plante.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
48 GR. §TEFANESC1J

La partea inferidrd, calcare, mai mult sail mai putin, compacte, cari
la partea superiors, sunt inlocuite, in parte, prin calcare fistose, prin
gresii si marge §i prin conglomerate, si se termina prin argile gip-
age, adeveratul tip al Kulmului. Acest etagiil cuprinde paste 100 de
spete fosile, printre cari putem cita. Productus giganteus Nort., Prod.
striatus Fisch., Gastrioceras Marianus Mzk., Spirifer Moskensis Fisch.,
Syringapora poratela Fisch., etc.
Depositele Mezozoice sunt represintate, pe clina orientala sail sibe-
riana a Uralilor, prin cate-va midi insule compuse de argue si gresii
cu lignite, cu putine urme de plante nu tocmai bine conservate ca:
Asplenium Witbiense, var. tennia Hr., Phyllotheka striata Schmath.,
Podozamites lanceolatus Lindl., etc. ai romaaite de Estheria minuta
Alb. var. Karpinskyana Janes.
In Ura lii de Nord, tot pe clina orientala, se gasesc unele deposite
ale Jurasicului superior ai chiar ale Cretacicului cu Baculites, Belem-
nitella mucronata §i Ostrea vesicularis.
Depositele tertlare, cari apar la 59-150 kilom. la reserit de axul
muntilor Urali, sunt strate orizontale cari se Ingroae catre interiorul
Siberiei ; ale se compun de argue siliciOse cenuail sae. galbii forte
eompacte §i divisandu-se In fragmente colturese, ai de gresii putin
coerente, insotite de nisipuri §i argile. Cele d'Intai, argile siliciese,
cuprind putine fosile ; un brachiopod Lingula n. sp., done lamelibran-
chiate, o limd (sp.) ai o nuculd (sp.), precum ai un spongiar, Batroe-
lonium Spasski Hinde, etc., ai se considers ca represintand Eocenicul ;

pe cand gresiile, nisipurile al argilele sunt mai avute In fosile, ai se


considers ca raportandu-se la Oligocen. Printre numeresele fosile bine
conservate ale acestor deposite sunt mai cu sema peatii Lamna ele-
gans Ag., Lam. cuspidata Ag., Lamna denticulata Ag., Otodus ma-
crotus Ag., Notidamus serratissimus Ag., etc., si moluscii, ca: Cyprina
perovalis v. Koen., Modiola n. sp., Psamobia n. v., Fusus gracilis da
Costa, Fus. multisulcatus Nyst. §i Natica.
Depositele post pliocenice sae. cuaternare sunt represintate prin de-
positele ghetarilor de Nord, cari au descins pans la al 610 grad de
latitudine N., ai nisipuri aurifere §i platinifere.
Depositele ghetarilor sunt morenele 'bate In retragerea for §i earl
aunt compuse de fragmente, de diferite roce sedimentare ai eruptive
din regiunile de mai la Nord. Pe cand nisipurile aurifere §i platini-
fere (Placeres) sunt deposite produse din desagregarea roeelor, mai
mult sail mai putin, locale.
Este de observat ca pe cand depositele glaciare se gasesc pe cam-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCURVIINE IN URALI V IN SIBERIA. 49

piffle Siberiane, Placeres, sail nisipurile aurifere, se gasesc, de cele mai


de multe ori, in albiile riurilor si piraelor din munti, sail in vechile
albil ale vailor secate actualmente. Ele provin, cum am clis, din de-
sagregarea rocelor cristaline aflate pe clin,ele inalte ale muntilor, sail
chiar pe fundul vailor pe cari ele repauseza, $i earl roce ieail atunci
numele de Plotik. Rocele principale earl' contin aur, si earl' prin desa-
gregarea for dail nascere la Placeres, Bunt : Grunsteinul §i fisturile
cristaline talcdse fi cloritOse ; mai putin producgtore de aur sunt Gra-
nitele, Gneisul §i MicaFistele. Fragmentele do petris ale unui Placeres
sunt de ordinar rose 01 rotunjite, fiind.tirite de ape mai departe; sunt
din contra netocite si colturose, cand ail rtimas pe Joe pe la originea
vailor.
Un Placeres repaus6za tot-deauna pe Plotik; grosimea sa varioza ;
ajunge une-ori pans la 4 si chiar mai multi metri, dar de ordinar
ea este de la Om,50-1m..
Lungimea ordinary a unui Placeres este de 20-40 de metri, dar
ajunge une-ori la 200, 500 de metri si chiar, ceea-ce este rar, la 4, 6
si 12 kilometri, cum este Placeres Pechtchanka din districtul Blagos-
lowsk. Largimea unui Placeres este de ordinar de 20-40m., ajunge
Insa pang la 100 de metri Si chiar mai mult.
Placeresele sunt tot-deauna acoperite de un strat aluvial steril nu-
mit turbd, pentru ca primul Placeres, care s'a descoperit, in Ural!, s'a
gasit sub un deposit de adeverata turba, adesea Insa ele au sub din-
sele- un alt strat de petris, une-ori aurifer, alte or! steril. Grosimea
acestui strat steril, adeca fare aur, este de ordinar Om,50-4m si cu
totul rar ajunge la 20m si mai multe. Mai rar Placeresul se afla chiar
imediat sub pdmintul vegetal.
In aceste Placerese aurul se eta in mid fluturasi, mai rar in gra-
unto $i bucati de diferite marimi numite pepite; cea mai mare pepita,
care s'a gasit in Siberia, este pepita gasita in Placeresul Tzarewo-
Alexandrowsky din districtul Miass; ea era de aprOpe 36 kilograme.
Diseminarea aurulul in Placeres este fOrte variata; une-or! El este
gramadit in mare cantitate, alta data este forte diseminat. In unele
Placeres se observe ca o viny sau curent ingust, in care aurul este
f6rte abundent, pe cand in rest el este rar.
Avutia in aur a unui Placeres, care se 'Ate exploata, varieza, in
Urall, de la Ogr,57 pane la 2gr,60 pe tona de petris-nisip, fOrte rar,
si ac6sta se intimpla in Placeresele micl, sau in unele puncte nu-
mai ale Placereselor marl, cand ajunge la 16 kilograme pe tone.
Aurul, in aceste Placeres, este insotit de cristale de fer-magnetic,
Analele A. R. -- Tom. XXIII. Memoriile Sect. Sciin(ifice. 4

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
50 GR. giTEFANESCIT

care se separa la spelare si formOza ceea-ce se theme « Schlick. , de


ilmenitd §i de cromitd §i fOrte des asemenea el tontine platind §i
granate.
Virsta Placereselor aurifere este incontestabil cuaternard, dovada
este eä s'ail gasit irteinsele remasite de Mamuri (Elephas primigenius)
si de Rhinoceros 2hichorinus, §i numal partea superiors este moderns;
in ea se gasesc adesea obiecte lucrate de mams de om.
Afars de aurul din Placeres, in Siberia se mai gasesce si our in
roce tall, in Rion°, ca de ex. In fil6nele de mart, ce strebat massele
de granit si de micropegmatita; Aceste culcusuri sunt In general mai
avute, asa filonul de cuarl-aurifer do la mina Arhanghelul Mihail,
din districtul Tcheliabinsky, tontine 10-13 grame la tona de gangs.
Dupe ce am arkat topografia si structura geologica a cling orien-
tale sail siberiane a Uralilor, sä ne intorcem la itinerariul urmat de
excursiunea geologica Uralo-Siberiand si sa aretarn mai in amenunt
diferitele regiuni, pe unde ne-am oprit pentru a face studii.
Am arkat in prima mea comunicare ca, la statiunea Ourjoum ase-
zata la limita Europei cu Asia, d-1 Tchernischef, geolog-sef, care ne
condusese pans ad §i -a luat rOmas bun, si noul conducotor, d-1 A.
Karpinsky, directorul Serviciului geologic rusesc, presedintele comi-
tetului rus de organisare al Congresului si viitorul presedinte efectiv
al acestul Congres, a intrat in functiunile sale de conductor al ex-
cursiunii.
Din gara Ourjoum am plecat ca sä mergem la Miass sail Miask,
unde aveam sa visitam unul din Placeres in exploatare ale acestei re-
giuni aurifere, care cuprinde 15 exploatari de acest fel, al carol centru
este orasul Miass. Descinderea acestei cline a Uralilor siberiani este
forte repede; structura sa fOrte complicate, mai cu slims prin esirea
a numerose roce eruptive, earl' ail r6sturnat si incovoiat §isturile cris-
taline si argilose, ass ca, Intro statiunea intermediary Sirostan §i sta-
tiunea Miass, distanta de 16 verste, se observa 70 de alternante de
roce sedimentare si eruptive. Ajunsi la gara Miass, acezata la piciorul
muntelul .Amen, ne-am suit in acele caruciore mid Carabok, de care
am vorbit in prima mea comunicare, $i am mers sa visitam exploa-
tarea sail Placeresul aurifer numit Rmensky, care de altmintrelea nu
este unul din tole mai avute Placeres ale acestel regiuni aurifere ale
Siberiel, mina sail Placeres care se afla la o mica distanta, intro acesta
statiune si orasul Miass, asezat, acesta, la polele muntelui Tchach-
kowsky, ramura a insusi lantului muntelul Ilmen.
Placeresul Rmensky se afia pe albia riului Miass ; are o intindere

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCURSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 51

de 1830 m. si o latime de 320 m.; este un deposit stratificat de petris


cu nisip cu vine ondulate de nisip feruginos, absolut identic cu petri-
surile nostre cuaternare. Grosimea sa este de 2 pana la 4 m. Compo-
sitiunea sa este cea urmatOre: d'asupra lui se afla pamint arabil, apoI
un deposit steril de 1-2 m. de grosime, compus de nisipuri si do ar-
gile fara aur si acoperit cu turbci, care are pana la 1 m. de grosime;
sub aceste deposite vine petrisul si nisipul aurifer, care are 0m,70-1m
de grosime si este compus de fragmente de gneis, de cuart, de sis-
tuff siliciose si talcose si de putina serpentine ; sub dinsul vine un
alt deposit de nisip si de petris steril (fara aur), a carul grosime va-
rieza de la cite -va centimetri pand peste un metru; el repauseza pe
sisturI talcose, argilOse si pe serpentine (Plotik).
,. ...--, - N.,___ -,,z-,....._ "--a -*-- ,,'. :-.":- V.- "!,,_.
... ......-A......--..... ,,-..-A., , st-...< 3 . -...,.
, Famint
-.., ... .....-- -r 4-. _ --, -..... ---:-' _ -
2
'', ./ , .../. ...,;. /77
---
3. Argil.
- ..=,---.------.--
... .
4
Nisip.
!si! ; :.
C;a4r-Z ,t,.... ,.e',?"- av- 4t",:;'.*,,,I! -4.J.,:e_.4., , ' . , 4 ' 45i. th,.: " ,.
..;.43,,...,...9 <
Petrie aurifer.
1,.: ..it i .9.,,,,...frki:.2.,-.0-i.,---wle:ar:
6 4147::.e.'.. +:.:' .. ' .-ci,;tr.;.' -.' .i.-...--. cs- ./.7t.?0...
: ...
'45. ..:. i.,4,-.4,.:::P
0,!...-,.
:..,.4,, .,,,g.r.--...-.1
-0, C'0
)2, ...c3)::I.0...p.:1. ",:c7:. v::.,..Q...: .0.: '. <1 C:t.9, ...p.,?.(jo: 4.:Nd'aii:o 6 Petrie steril.
1-1.':'f."0,...i.: I'C":5'.7P.:: : ..j*.4571.0'. *.c:4.13/::.. '6' ,..d : ii.°1

? isturf cristaline.
/ A

Fig. 1. Seetiunea Placeresulul


Placeresulul Ilmensky de la Mias.

Acest Placeres, ca on -care alt Placeres, se exploatoza la suprafata,


ca gropile 'Astro de nisip. Dupe ce s'a ridicat stratul steril de d'a-
supra, impreuna cu turba care se arunca, dandu-i-se foe combusti-
bilul ne lipsind din aceste regiuni acoperite cu paduri imense pe-
trisul aurifer se card. cu mid vagonete pe sine provisoril (Tabela II),
la stabilimentul de sp6lare. Aci ni s'a ar6tat cu de-amanuntul tote ope-
ratiunile, prin cart se estrage aurul din acest petris-nisip, in care el
este diseminat in particele aprope imperceptibile, afarti de micI graunte
si chiar cristale de aur. Acest Placeres nu este din cele prea avute,
cum am spus mai sus, totusI de 0,6 pand la 0,8 din gram de aur
pentru o tone de petris.
Petrisul adus la stabiliment se urea, cu ridicatore mecanica, la un
basin plin cu ape A (Fig. 2), unde seinvirtesce mecanicesce pentru a se
spola bine ; petricelele cele marl se daii afara dupti spelare, iar nisipul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
52 pa. I;TEFANESCII

fin face cu apa un fel de mocirla subtire sail mai bine o apa turbure,
care lass a se scurge incetul cu incetul pe o cline putin repede (B, fig. 2),
§i pe care se afla la midi distante midi trepte, formand ca nisce jghebu-
lete transversale, pe fundul carora se pune mercur metalic (c, c, c. fig. 2).
Mocirla subtire aurifera, care se scurge incet din basin, merge, din
tr6pta in trepte, vine in contact cu mercurul care disolva imediat
pand gi cei mai mid flutura§i de aur, formand o amalgamci de aur
§i de mercur. La sfir§itul dilei se opresce operatiunea ; se strInge
amalgama de mercur, care acum formeza o substanta argintie virtosa
i malcebila, se supune la caldura, sub influenta careia mercurul se
volatilise ri aurul metalic rilmane liber.

Fig. 2. Instalatiunea pentru spelarea nisipului aurifer (sectiune verticala).


A. Basinul de spelareB. Apa mocirlosa auriferac, c, c. Mercurul din jghebulete.

Acesta operatiune ni s'a facut in fata nostra; ea nu a tinut decat


20-25 de minute. Almagamul s'a pus Intr'un vas sail tigae de metal
cu peretii mai inalti, incaldita cu lemne sail cu carbuni de lemn; sub
influenta temperaturif mercurul s'a volatilisat ; vaporil de mercur se
primesc intr'un vas cu apa rece, unde se condense qi reconstituesc
mercurul metalic, a0. ca nu se perde in aceste operatiuni decat 150/0
din mercurul intrebuintat, iar aurul pur metalic, cu putin plumb, re-
mane in vasul in care s'a evaporat mercurul; aurul obtinut a fost
de o livra sail 500 de grame ; ac6sta cam este i recolta obicinuita a
unei chile in acesta mina.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIUNE IN IJRALI till IN SIBERIA . 53

Acesta mina nu se exploatOza, ca ci tote minele din acesta regiune


a Siberiei, decat in timp de 4 sag 5 luni, din causa timpuluT riguros
ci a zapecjilor carT cad de timpurig ci se topesc tarcjit, Etch ca mina
de la Miass sail Ilmenskaya cid pe fie-care an 31/2 pucii, ceea-ce face
56 do kilograme de aur, pudul find 16 kilograme.
In intregul district al Miassulul se Oa, cum am spus, 15 Placeres
sag exploatari de aur, car( in total dag, In cele 5 luni de exploatare,
de la 70-75 de pucji de aur, sag 1.100-1.200 de kilograme.
A doua di, 1 August, am mers pe jos de la statiunea drumului-de-fer
Miassk in muntii Ilmen, ca sa studiem diferitele rote ci mai cu soma
mineralele acs de abundente ci variate in acecti munti, celebri din
punctul de vedere mineralogic ci petrografic.
In numerOsele cariere deschise in acecti muntT, mai cu soma in im-
prejurimile laculuT Ilmen, d-1 Karpinsky ne-a facut BA constatam mai
fntai o rota eruptive specialci muntilor Ilmen, rota numita, de Gus-
tav Rose, Miaskitd, dupa localitatea vecina Miask ; ea este un sienit
cu nefelind ci cu biotita. Acosta rota a fost descoperita pentru prima
Ora de Menge, care a numit-o granit de Ilmen, apoT ea a fost stu-
diata ci descrisa de Gustav Rose sub numele de Miaskilci, nume in.
locuit in timpii din urma prin acela de Sienit nefelinic, name fnsa
care este neproprig dupa multi geologi Ruci. Miaskita presinta aci
douO varietati: o miaskita granu(osd §i alta aprOpe fistOsci.
0 alta rota specials a multilor Ilmen a fost descoperita la 1848
de Stchourovsky ; acesta rota compusa de anortitd §i de corindon
este considerate de geologii Ruci ca un tip deosebit, iar nu o ames-
tecare intimplatOre. In fine gneisurile din acecti munti cunt strapunse
do filOne de o rocs compusa esentialmente de ortosd ci de corindon,
rota care este considerate ca analoga cu un sienit, in care corindo-
nul ar R echivalentul petrografic al biotitei.
Granitele tipice din acesta localitate a muntilor Ilmen se compun
de albitei, mart cenupiii, une-or( incolor ci alte -orT chiar negru, de
biotitei ci de amazonitd; colOrea sa este in general verclie ci aunt cele
mai bogate in numer6se ci variate minerale, printre carT putem cite:
topazul, berilul, fenacita, turmalina, columbita, samarkita, helvina,
granatul 0 criolita.
FilOnele de sienit, earl strabat aceste gneisuri, cuprind asemenea
numer6se minerale, ca: zircon, piroclor, apatitd, s fen, magnetite, il-
menitd, etc.
In filOnele de Miaskitci se gasesc urmatOrele minerale : sodalita,
cancrinita, zircon, titanita, ilmenitd, apatitd 0 fiuorind.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
54 GR. RTEFANESCIJ

In culcusurile din aceste mine, earl, in muntii Ilmen, sunt in numser


de 83, unele minerale sunt in forte mare abundenta; asa in unele filone
de sienit, zirconul este insemnat prin mgrimea §i abundenta cristalelor
sale; in mina No. 12 s'a gasit un cristal de zircon de 3 kilograms si
58 grame, si in mina No. 23 s'a gasit, inteo singura bucata de -roca,
40 marl cristale de zircon.
Mai trebue amintit ca intr'una din carierele de pe marginea dru-
mului-de-fer $i in vecinatatea lacului Ilmen, mina No. 43, in gneisul
strabatut de granit se gases°, pe langa alto minerale, §i lentile forte
marl de mica moscovitd, din cari se scot piaci de mai multe cjecimi
do centimetri de diametru, dupa cum vedeti in acosta placa. In mina
No. 33 se gasesce Corindon transparent; in mina 68 s'ati gasit corin-
dOne cu colOrea safirului §i cu o frumOsa colOre albastra. In mina nu-
mita Lobatchow, deschisa tot pe marginea drumului-de-fer, si in cele
vecine, s'ati gasit, in granitele ce strabat gneisurile, cristale de amazo-
nitci de 35 c. m., precum §i frumOse cristale de topaz, cari trageail pang
la 153 de grame unul ; inteun cuib al acestui filon sail gasit 16 cris-
tale marl de topaz, precum si forte frumOse cristale de beril, de fe-
naeitd §i de eolumbitd.
Am plecat cu trenul din Miass, ca sa mergem spre resarit, tot mai
spre interiorul Siberiei, la Teheliabinsk, o alta regiune aurifera a Si-
beriel ; am intrat mai intaiu in regiunea lacurilor si a adev6ratelor
campil sail stepe siberiane, lasand la dr6pta, la o distanta de 60 de
verste (80 kilometri) de Miass, importanta regiune aurifera de la
Kotchkar, undo timpul si programul nu ne permisese visita; totusi, la
statiunea Biehkil, o mica parte din escursionisti se despartira de gro-
sul trupei §i mersera sa visiteze, sub directiunea d -lul inginer de mine
Vyssotsky, minele de aur de la Kotchkar.
AcOsta regiune este forte avuta in culcusuri aurifere, in Placeres §i
in fildne in num6r de 3 400.
Cele dintai Placeres au fost descoperite la 1844. Aceste mine, prin
exploatarea lor, au devenit celebre, nu numai prin procurarea auru-
lul, dar Inca prin gasirea impreuna cu aurul a importante petre pre-
tiose, ca: cyanita, berilul, topazul roz, arnetista, euclasul, rubinul,
corindonul, etc.
Dupa o exploatare de vr'o 20 do ani, productiunea de aur a Pla-
cereselor de la Kotchkar merged imputinandu-se ; din norocire, intro
anii 1863 si 1867 s'ail descoperit culcusuri aurifere in filOnele do
cuart ce strebat massele de granit ale acestel regiuni.
Ca sa ne facem o idee de productiunea aurului din acesta regiune

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 55

a Kotchkarului, este destul sa spunem ca de la 1844, epoca descope-


ririi celor dintai Placeres, si pand asta-di, ale au produs 47.000 do
kilograme de aur, din cari 25.100 kilograme din filOnele aurifere, la
earl trebue sä addogam si 450 de kilograme do argint.
Actualmente culcusurile aurifere din filOne dail 1.300-1.425 de ki-
lograme de aur ; pe cand cele din Placeres nu mai del decat 300-400
de kilograme anual.
Ce-va mai departe, spro Tcheliabinsk, solul incepe a fi mai ondulat,
din causa esirii printre sisturile gneisice, pana aprOpe de suprafata
campiei, a numer6se Moue si masse de granit, asa ca solul arabil re-
pausosa direct, cand pe granite, cand pe gneisuri. SOra am ajuns in
orasul Tcheliabinsk ; orasel de a treia mans, inainte do inceperea con-
structiunel call ferate Transiberianului, asta-di el are 20.000 de locui-
tori. La gara de aici, am fost intimpinati de primarul orasului cu mai
multi consilierl, un mare flumer de oraseni §1 o deputatiune a soci-
etatil de agriculture de la Tobolsk in cap cu d-1 Balakchim, prose-
dintele el, care sosise intr'adins pentru a ura Congresului bun/ venire
in Siberia.
De aci, a doua. -chi, aveam se mergem, ca sa visitam una din minele
de aur cele mai bine organisate ale acestei regiuni, mina in filOnelo
de cuart, numita St. Archanghel Michail (Mikhaillo-Arkhanguelsky).
Acosta regiune aurifere se afla la vr'o 20-25 de kilometri la S. V.
de orasul Tcheliabinsk si cuprinde 18 exploatari, din earl cele mai
multe in filOnele cuartifere ce strabat massele de granit, $i numai
cate-va in Placeres sail nisipuri aurifere.'
Grosimea fil6nelor aurifere varieza de la 2 c. m.-7 c. m., dar ajung
une-ori pang. la 11/2 m. si 2 m. de grosime. In aceste filOne de cuart
aurul este diseminat in mid particele sail fluturasi; avutia for va-
rieza de la 2gr,5 pana la 10gr4 pentru o tons de gang* in unele
casuri insa ajunge si pana la 30 de grame si chiar mai mult pentru
fie-care tone de gangs de cuart.
T6te minele do aur din acesta regiune sunt posesiunea a trei proprie-
tari, cari au constituit o companie sub numele de Wouliarslcy et anie.
A doua-di am plecat in caruciore mid descoperite, ca sd visitam
exploatarea aurului din mina St. Archanghel Michail, care se cilia, dupa
cum am spus, la S. V. de Tcheliabinsk. Esind din oras, am observat
mai multe cariere, din earl' se scotea granit pentru trebuintele orasului
si ale soselelor, granit care formeza aci subsolul pe care este zidit
chiar orasul; am apucat apol spre rOsarit pe vechiul drum al Sibe-
ria., sosea splendida, large de vr'o 20 m., bine intretinuta si plantata

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
56 GR. OTEFANESCII

cu mestecani, deveniti astacji seculari. Am continuat pe acesta sosea


aprOpe o ora i prin mijlocul unei imense i feerice paduri de mes-
tecani drepti i final i ca nisce catarte ; am parasit apoi sosoua si am
luat spre S. V., unde am ajuns la mina, dupa o alts ora de mers-
Ad am fost 'primiti de directoril minei, earl ne-at dat trite explicarile
trebuinciOse.
Aurul se afla in acesta mina intr'un filon de cuart alb-galben, care
strabate granitul si a carui grosime variffaa de la 2 c. --7 c. pang la 1 m.
§i 1m35; aurul este destul de regulat diseminat in massa cuartitului
in proportiuni de 2-5 grame, ajunge la 10-13 grame §i chiar mai
rar la 30 grame pentru o tons de ganga, se afla insa i pirita auri-
fera. AcOsta mina se exploateza de 15 ani si a ajuns la o adancime de
60 de metri. 0 parte din excursionists am descins in interiorul ming
pe 12 sari verticale de cate 12 trepte fie-care si apoi pe un plan in-
clinat pe insusi filonul aurifer, pe care erail sapate brazde transver-
sale, cari serviail de trepte. In interior mina este luminata cu electri-
citate ; exploatareafilonului se face prin spargerea cu pulbere de pupa;
blocurile ast-fel sparte se scot din mind si se due la stabiliment, care
difera putin de eel pe care 1-am descris in exploatarea Placeresului de
la Miass. Aci blocurile se sparg in bucatele mai mid, apoi se pun in
patru mori cu cate doue petre verticale fie-care, puse in miscare
printr'o locomobild. In aceste mori se introduce continua apa ; buca-
telele de cuart se reduc in pulbere, se amesteca cu apa si formeza
un fel de apa turbure sau de mocirld, ca si la exploatarea Placereselor,
mocirla care se scurge incetiil, cu incetul, din aceste risnite, prin cate un
jghiab, si apoi aluneca. pe un plan inclinat cu mai multe trepte si aco-
perit cu piaci de cupru, in care sunt sapate transversal jghebulete
pline cu mercur. Restul se petrece ca si la exploatarea aurului in
Placeres : acest mercur disolva particelele de aur si amalgama produsa
se evaporeza, far aurul metalic remand in vasul in care s'a facut
evaporarea.
Ac6sta mina da in termen de mijloc 12 grame de aur pentru o tons
de ganga, §i pe fie-care an ea produce 8 pudi sail 148 de kilograme
de aur.
Aurul din minele Siberiane este monopolul statului, in acest sens
ca proprietarii minelor sunt liberi sa-si exploateze minele lor, dar sunt
obligati sa vincja statului tot aural ce exploatOza din aceste mine; far
statul platesce proprietarilor 4 ruble si 80 de kopeici o salatruka. 0
salatrukei este egala cu 5 gr. si o mica fractiune, ceea-ce face ca ki-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
BEM:LSD:ME IN URALI $I IN SIBERIA 57

logramul de our este platit de stat proprietarilor de mine aprope cu


2500 de lei.
Sera ne-am intors in Tcheliabinsk, pe acela§i drum.
Nu pot insa parasi acesta regiune fara sä v6 marturisesc, Domnilor
Colegi, impresiunea durer6sa §i care m'a mahnit pang in adancul su-
fletului, cand am calkorit pe acesta cale a Siberiei, pe acest drum al
durerii, care a stors din sufletul induio§at al poetului Rus Nekrosow
acest viguros blestem: c Tani blestematd, pentru ce te-a mai descoperit
Ermak?,, §i din pana iubitului §i regretatului nostru coleg Alecsandri
poesia Pohod na Sibir.
T6te atrocitatile savir§ite asupra nenorocitilor deportati in Siberia,
pe cars To cetisem prin descrieri, sail le veciusem in tablourile earl'
represintaii acele nesfir§ite convoiuri de exilati, treceail acum, una
cite una, prin mintea §i pe dinaintea ochilor met.
Cand priviam acea padure de mestOcani inalti §i drepti earl imi
pareail fantome imbricate in giulgiul for alb de mOrte imi cliceam :
cite mistere trebue sa pastreze acesta padure? ... vedeam cu ochii
mintil acele convoiuri de mil de exilati, unit in carute, altii pe jos,
abia tirinduli piciOrele de obosOld, trimi§i in fundul Siberiei; din fie-
care arbore 'Area ca and gemetele de durere §1 de desperare ale
unuia din nenorocitil exilati; din ramurile planget6re ale mestecanilor
para. ca audiam ciuruind §iur6e nesfir§ite de lacrimi; ca es suspi-
nele sfi§iit6re ale exilatilor, earl' 10 parasisera, dincolo de Urali, copiii
nevestele, parintil, rudele §i prietenil, pentru ca O. nu-i mai vada nici
odata. In fie-care din ace01 arbori imi 'Area cg vOd imaginea plan-
gOtOre a unui condamnat la Siberia. Dar acesta fermecatore padure,
me intreham eti, cite cadavre d'ale acestor exilati nu ascunde ea?..
cat! nenorociti, cite suflete nobile, cite aspiratiuni gener6se nu §i -au
gasit acolo odihna de veci?... caduti, rupti de obosela, in urma unei
caletorii de mai multe luni, sail find omoriti, pentru ca nu mai voiail,
sail nu mai puteau sa mai merga la o mOrte sigura. Pentru ce macar
pentru un moment, imi cliceam di, acesta padure nu p6te sa vorbOsca?
atunci, fie-care arbore ne-ar povesti atatea mistere, atatea vaete, a-
tatea nenorociri in cat inimile cele mai impetrite ar trebui sa se misce
do durere, §i fie-care marturisire a for ar deveni una din cele mai
mi§catOre poeme.
De asemenea simteminte a fost torturat sufletul meil in timp dQa-
prope o ore, cat am mers prin acesta padure *i pe acesta veche cale
a Siberia pe acest drum al durerif, pe cat de frumos pe atat de in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
58 GR. TEFANESC13

tristAtor. Ac6sta a fost, sa m6 credeti, Domnilor Colegi, ora cea mai


trista din vieta mea.
Gratie insa indulcirii moravurilor, aceste deportari in Siberia s'aii
imputinat mult si se vor imputina si mai mult. Tarul Nicolae al II-lea si-a
facut deja proba pentru iubirea lui de omenire, proba Congresul pacil
provocat de dinsul. In on -ce cas, exilatii, mai putin la numar astadi, nu
vor mai merge cu lunile in Siberia, ci numal cu 4ilele, nu pe jos, ci
in drumul de fer transiberian. Ba Inca, gratie generositatil Impara-
tului Nicolae II, care a luat umanitara hotarire de a nu mai trimite
pe condamnati in Siberia, ea va !meta as fie locul de groza, locul
do torture si de immormintare al nenorocitilor condamnati.
Din Tchelibinsk am plecat a doua chi, luand directiunea spre N., pentru
a merge la Kichtym, §i pe o distanta de opt kilometri am urmarit gra-
nitul strabatui, din distanta in distanta, de fil6ne de diorit cuar(ifer.
Mai departe granitul si rocele mai vechi era acoperite, ad de ar-
gile, din colo de conglomerate tertiare, formand adesea mid movile
sau delusOre. In alte localitati granitul era descompus la suprafata in
caolin; in allele iarasi apareati la chi prin taeturile drumului-de-fer
Porfire §i Serpentine, strabatend pisturile coloritose §i gneisurile ;
aceste gneisuri sunt une-ori cu biotitd, alte-ori amfibolice si adesea
granatifere, tote acestea inclinate si forte incovoiate (Tabela III). In fine
ajungem la Kichtym, centrul unei alto regiuni forte miniere a Siberiei.
Ac6sta regiune este strabatuta de ramificatiunile de Nord ale mun-
telui Ilmen i cuprinde, pe langa variatele rote ale muntelui Ilmen,
gi o rota exclusiv proprie acestei regiuni, o rota cu anortitai cu
corindon, numita de Gustav Rose cu numelo de Weisstein. Pe langa
culcusuri importante de aur, de fer, de cupru, de pititd, de fer cromat,
se gasesc, in acest district, si culcusuri cu petre prej%Ose, Ca: corindo-
nul, spinelul, rutilul, perowskita, etc.
A doua cji am mers din Kichtym, cu cArute, ca sä visitam structura
muntelui Sougomak.
Pentru a merge din Kichtym la muntele Sougomak, am trecut pe
langa frumosiil lac Sougomak, in malul caruia am observat gneisuri
§i pisturi, amfibolice, strabatute de masse de serpentind, compusa in
mare parte de antigoritd i cu vine de asbest ; acesta serpentind este,
lucrul se vede f6rte clay ad, provenita din massele de peridotitd, care
strabate asemenea aceste sisturi. Ajunsi la piciorul muntelui Sougomak,
am lasat carutele si am urcat muntele pe jos. Acest munte de forma
apr6pe conics este compus, la bass, de gneise, alternand cu seOpen-
tine (antigorita) ei cu calcare compacte aprOpe cristaline, dar mai in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALY SI IN SIBERIA 59

treg muntele este compus do o se2pentind masiva cu antigorita §i forte


tenace.
Pupa ce am dejunat pe acest munte, am contemplat apol din virful
Sougomakului splendida priveli§te ce se presinta inaintea nostra; de
o parte, la resarit, ochiul se perdea pe intinsa campie Siberian/ aco-
perita de numerOsele §i stralucitOrele sale lacuri, de cea-lalta, la apus,
ea se odihnia pe vercjile §i impaduritele virfuri ale Uralilor §1 pe a
ramificatiunilor de Nord ale muntelul Ilmen.
Intor§i de la Sougomak la Kichtym, O. ne oprim putin in acest sat,
cad este un sat Kichtym, dar care presinta importanta sa :
1. Fiind-ca este centrul unei regiuni miniere §i industriale, unde se
gasesc culcu§uri do (tun do fer, de cupru, de piritd, de fer cromat §i
de petre preti6se, ca: corindon, spinet, rutil, perowskitd, §i altele. Tot
in acesta regiune so afia patru usine §i turnatorii de fer, puse sub
conducerea unui director general, inginerul Karpinsky, fratele d-lui
Al. Karpinsky, directorul Serviciului Geologic din St.-Petersburg §i
actualmente, dui)/ cum am mai spus, conducetorul nostru, director
care-0 are re§edinta in Kichtym.
2. Mind-a. satul Kichtym merit/ o deosebita atentiune prin stabi-
limentele sale : a) Palatul Directiunil este o cladire mare, aprOpe mo-
numental/ §i cuprinde un Muse' compus de mai multe camere, unde
sunt expuse produsele minelor §1 ale usinelor ; se observa aci, mai cu
deosebire, obiectele de turng.torie; tipuri de rani ru§i, animals, grupe,
troice, diferite feluri de vase, tote de o frumusete §i o acurateta demnd
de admirat, §i tote provenind din usina de la Keslinsky, situat/ la vre-o
30 verste de Kichtym. b) Parcul, un splendid pare, a§ezat pe malul
lacului Kichtym, pare care, pe Pang/ frumusetea positiunii sale pi-
toresci, presinta instalatiuni de petreceri §i de gimnastica Si dou6 ad-
mirabile sere : una care cuprinde/ florile cele mai frumbse §i plantele
tropicale cele mai alese, intro cari Si anana§i cu fructe §i, ceea-ce este
vrednic de insemnat, aceste fructe erail cOpte; §i alto dou6 sere mai
marl, in cari se aflail arbori roditori din climele nostre, dar cari n'ar
fi putut resist/ in plin aer in Siberia, ca: vita, persici, prune, reineclode,
cire§i, vi§ini, etc. In parcul din Kichtym, porumbul nostru se cultiva ca
plant/ de ornament; mai multe vase marl de pOtrA cu flori aveail
in mijlocul for cate unul sail doug fire de porumb, care in mijlocul
celor-lalte flori face/ o prea frumosa impresiune cu frunzele sale lungi,
late §i incovoiate. A vede tote acestea intr'un sat, §i Inca in Siberia,
este in adever vrednic de insemnat §i de aceea am credut, ea este

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
60 GR. CTEFANESCU

bine sa me oprese putin, pentru a vede el Siberia actuala nu este


Siberia aspra §i selbatica, pe care ne-o inchipuiam not.
La 4 August, am plecat din Kichtym pentru a merge la Ecateri-
neburg, capitala districtului cu acela§i nume, facend parte din guber-
namintul Perm.
Parasind gara din Kichtym, trenul incepe se urce muntele Ilmen
i, pane la, §i dincolo do statiunea Ufaleia, strabatem o succesiune de
strate de gneisuri, ?istuzi clorit6se §i talcose cu intercalari de cal-
care metamorfosate in marmord albs, strate strapunse, din distanta
in distal*, de filone de por fir Uralitic, de serpentine, de gabro Di-
orit §i de granit infiltrat, la rindul see, de vine de sienitd.
Ajun§i in gara Ecaterineburg, Congresul a fost primit de Admini-
stratorul general al districtului Ecaterineburg, care a urat Congresului
build venire, de Primarul oraplui §i de pre§edintele, cu membri al
Societdfii Uraliane a amatorilor de sciinfe naturale din acela§i ora§,
toti in mare tinute, precum §i de un forte mare numer de locuitori
din Ecaterineburg. Societatea de sciinte naturale, prin pre§edintele
ei, d-1 Boklevsky, a invitat Congresul ca se asiste, in acea di, la o
Fjedinte solemna in localul Museului. Aci Secretarul societatii, d-1 0.
Clerc, un frances stabilit de mult timp in Ecaterineburg, a tinut o con-
ferinta, in care a aretat istoricul infiintarii si activitatea acestei socie-
teti de la infiintarea sa. Dupe §edinta am visitat salele Museului, com-
pus de o sectiune de geologie, una de paleontologie, alta de zoologie,
alta de mineralogie §i una de archeologie. In sectiunea de paleonto-
logie se alau numerbse rema§ite de ose de Mamuri (Elephas primi-
genius), de 6erbi; de Rhinoceros Thichorinus §i de Boi fosili. In Mu-
seul de archeologie se aflail numerose obiecte preistorice provenind
din statiuni preistorice din vecinatatile Ecaterineburgului, pe cart vom
ave se le visitam.
De Ia Museil am mers, in corpore, ca se visitam Atelierul imperial
de there al petrelor naturale ; acesta este o §cola profesionala a sta-
tului, in care copiii de terani invata se tae, se lucreze ci se lustru-
esca rocele §i petrele pretiose naturale, ca jaspul, rodonita, porfirul,
marmora, cuarful, topazul, aigmarina, ametista, rubinul, safirul,
smarandul, granatul ci alte petre §i minerale, ce se gasesc in acesta
regiune a Uralilor. Aci se alcatuise o expositiune, in aca mod, in cat se
putea vede, nu numai diferitele obiecte ajunse Ia ultima for forme §i
perfectiune, dar ci diferitele start ale operatiunii, de la potra brute
saii naturale pane la obiectul perfect taiat ci lustruit to acesta ex-
positiune mat emu a§ez ate ci diferite obiecte lucrate in fildep de ele-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ERCURSIIINE IN IIRALI (51 IN SIBERIA 61

fang fosili plamug), dar acestea eraii aduse din atelierele de la


Tobolsk.
SOra un splendid banchet a fost oferit membrilor Congresului de
catre autoritatea ora§ului in sala elubului Societatii de sciinte natu-
rale, §i la care, pe langa Guvernatorul general al districtului, generalul
Boklevsky, Primarul §i membril societtitii de sciinte naturale, a luat
parte §i Oa inteligenta oraplui Ecaterineburg. Primul toast a fost
ridicat in sanatatea M. S. Imperatului Nicolae II §i o depe§a a fost tei-
misa la St. Petersburg, in cuprinsul urmator :
cCei 150 de membri al Congresului Geologic International, reuniti
«la Ecaterineburg, trimit Maiestatii VOstre Imperiale expresiunea son-
ctimentelor for de cea mai respectuosa §i profunda gratitudine pentru
c Augusta protectiune, ce Ea a binevoit sä le acorde §i care singura
Ka putut sa face posibila cal6toria for sciintifica in Urali,.
0 placuta surprindere a§tepta pe membril Congresului, pe la finele
banchetului; o a doua musics intone un potpuri, compus din ariele
poporale ale tuturor torilor representate in aceste excursiunl. Am fost
fOrte placut surprins, cand aucjii §i o parte de horn. §1 din imnul nostru
national.
A doua di, la 5 August, dou6 excursiunl erail proiectate in impre-
jurimile Ecaterineburgulul: una pentru a merge, sub conducerea d-lui
Karpinsky, al se observe culcuprile (Placeres) aurifere de la Bere-
zovsk, §i alta, sub conducerea d-lui 0. Clerc, pentru a visita staliunile
preistorice de la Palkino §i de la Chartatche. Cum visitasem deja
alte deposite aurifere, am preferat sa merg cu acOsta a doua excur-
siune, pentru a lua cunoscinta de o statiune preistorice din Siberia.
Pe cand eram gata sa ne imbarcam pe un mic vapora§ pentru a
merge la Palkino, mic sat a§ezat pe riul Isset §i la extremitatea la-
culul Ecaterineburg, nisce prognostice atmosferice, nu prea favorabile,
se ivira : noel gro§i acoperira cerul, un vint puternic sufla in a§a
mod in cat ridica valuri considerabile pe lac §i o temperature destul
de scadutd, termometrul nearetand decat 4°,0 a facut pe multi geo-
logi sä se IntOrca in ora§ ; totu§i, vr'o trei-cjeci ne-am imbarcat la ora
8 dimineta §i, del leganati §i muiati de valuri, call, in spargerea for
de vapora§, ne uda de sus pang. jos, §i de§1 aprdpe degerati in cat
cati puteam §i aveam loc ne gramadiseram imprejurul ma§inel vapo-
raplui, ca se ne mai desmortim, am strabatut fare accident, dar cu
destule neajunsuri, cele 12 verste §i la 9 1/2 ore debarcam in catunul
Palkino. Pentru a ne desmortl, ni se oferl traditionalul ciaiii, care, v6
marturisesc, ca nici odata nu a fost mai bine venit ca de data acesta.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
62 GR. TEFANESCII

Dupa ciaiil ne duseram, pe jos, sa visitam Garodichtche,. un fel de


intaritura de pamint cu cant imprejuru-i ; in mijlocul acestei Goro-
dichtcho se afla gramedi de blocuri si de lespecji colosale de granit;
in interiorul i imprejurimile acestei Gorodichtch6 s'ail gasit numer6se
vase si fragmente de vase de pamint cu diferite ornamentatiuni salt
desemnuri Qi unele gaurite, precum si fragmente de vase si diferite
obiecte de petra : wag, instruments de pOtra simplu cioplite lu-
struite in silex, jasp, mar!, gresie, granit, etc. S'ail facut sapaturi in
fata 'Astra i s'ail mai gasit asemenea obiecte, apoi ne-am r6spandil
prin imprejurimi, prin padure, cad localitatea era acam acoperita cu
Odin.° si fie-care am mai putut gasi cate ce-va; ell am gasit o razui-
tore In silex, un simbure sail nucleti de silex Ti diferite fragmente de
vase ; unii au gasit si mid fragmente de sgura, ceea-ce indica $i o
industrie metalurgica preistorica, si in adev6r, d-1 Clerc, conducetorul
nostru, ne spune ca acum 40 de ani d. S. Sigow c1 cu parintele Hip-
polyte Smachiew, vedend in mans t6ranilor din Palkino obiecte fOrte
curiOse in metal, s'ail pus sa exploateze localitatea si au gasit nume-
rOse obiecte in bronz : idol', lame si diferite ornaments; aceste ob-
iecte in metal ail fost gasite, nu in pamint, ca celo -lalte r6masite pre-
istorice, de earl' am naentionat, ci asezate sub blocurile i lespeclile do
granit, de cari am vorbit, Qi, lucru curios, ele erail cu ingrijire Infa-
surate, ne spun exploratorii, mai intaitl in pele, care se descompusese
deja de timp, 6i apol intr'un fel de teed sail invelitore externs de
cOja de mestecan, esenta forestiera principals din acesta localitate, care
era forte bine conservata.
Impreund cu obiectele de bronz, primil exploratori ail gasit Qi un
tipar dintr'o potra mole, in care se turnail obiectele in metal.
Acesti idoli ¢i obiecte in bronz se gasesc astacji rar, din causa ca
au fost fOrte mult cautate de t6rani, de la earl se cumporati pentru
ca metalul O. fie topit.
Dupa cum se vede la Palkino ail fost dou6 civilisatiuni suprapuse;
una a petrel lustruite sail Era neoliticd, care insemneza finele adev6-
ratei peri6de preistorice si a doua a bronzului, care insemneza. incepu-
tul Er' actuate sail istorice.
Statiunea acesta nu s'a marginit, in timpli preistorici, numal la Go-
rodichtcho i imprejurimile sale; ea se intindea mult mai departs do
catunul actual Palkino. D-1 Clerc ne spune ca a gasit asemenea obiecte
preistorice in tote imprejurimile lui Palkino si pans sub apele la-
cului, pe un spatia de mai multe verste patrate. Intr'o padure ve-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN URALI §I IN SIBERIA 63

cina s'ail gasit resturi de cuptore primitive cu gramecji considerabile


de sgurA, resturi ale metalelor topite.
PlOia atat de mult temuta lie-a surprins §i ne-am Tutors in Palkino,
ca sa dejunAm, sub un imens tort de panza, preparat inadins, cu spe-
ranta ca pand dupa dejun plOia va inceta, pentru a pute face 0 a
doua parte a excursiunil n6stre, visitarea altei statiuni preistorice nu-
mite Kamenya palatki sail eorturile de petrel, de la Chartatche, nu-
mite ast-fel fiind-ca rocele granitice pseudostratificate all fost In a§a
mod rose de intemperiile atmosferice, in cat presinta o serie de cupole,
cari au putut fi asemenate cu o serie de corturi, de acs numirea do
corturi de petrel (Tabela IV), §i uncle asemenea s'ail gasit numer6se
r6m4ite de objecte preistorice. Din nenorocire Insa ploia, In loc sä
inceteze, devenia mai puternica, in cat am renuntat la acesta excur-
siune §i ne-am imbarcat pentru a ne intOrce in Ecaterineburg.
A doua di, 6 August, trebuia sa plecam din Ecaterineburg pentru a
a merge la Taguil, capitala districtului cu acela§i nume.
Nu pot Insa parasi Ecaterineburg, fara a dice dou6 cuvinte despre
acest ora§, capitala districtului Ecaterineburg, fondat la 1827 de ge-
neralul Hennin in on6rea Imperatesei Ecaterina I, Augusta sa pr6-
tect6re; m6 opresc asupra acestul ora§, nu pentru alt-ceva decat
pentru a arka ca ceea-ce spuneam in prima mea dare de serial: cInteo
eviitore conferinta, Domnilor Colegi, ye voiil da soma de excursiunea
Kin Siberia, in acesta Ora ass de MI cunoscuta in Europa, nu este
numai o simply afirmare binevoitOre, ci o realitate. Siberia de astacji
nu este Siberia, pe care o cunosceam din carp* §i din descrieri, ea este
o toil care merge spre civilisatiune ; nu am pentru a demonstra
acesta, decal sa ark institutiunile culturale, umanitare i industriale,
nu numai ale Statului, dar §i particulare, call se afla in acest ora§,
cu o poporatiune numai de 43.000 de locuitori. Aceste institutiuni sunt:
I. Ale Statului.
1. Directiunea generala a minelor §i usinelor din Urall, sub care
sunt subordonate :
a). Laboratorul de chime, unde se topesce tot aural recoltat in UralT;
b). Directiunea centrals a padurilor afectate usinelor. Pentru a in-
telege existenta acestel directiuni, trebue sa ye reamintesc ceea-ce ye
spuneam in prima mea dare de sema, ca mai tote usinele, §i mai cu
ging cele de fer din Urall §i Siberia, intrebuinteza ca combustibil,
nu antracitul sail ulia, ci carbunele de lemn.
2. Fabrica sail §c6la imperials pentru taerea petrelor tars, celebra

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
64 GR. 5TEFANESCII

mai cu soma prin lucrarea marelor §i renumitelor vase in jasp,ro-


donitd, §i alte petre tar7e.
3. Observator magnetic si meteorologic de prima ordine.
4. Gimnasiii clasic. .

5. Comptuar de I-iul grad al Bancri Statului. Tribunalul civil si cri-


minal si alte institututiuni ca tresorerie, poste, telegraf, etc.
II. Stabilimente depin4end de Munieipalitate:
1. *cOla reala.
2. Gimnasiu de fete.
3. Spital.
4. Casa de nasceri.
5. Ambulanta.
6. Asil de n6pte.
7. Done scoli municipale si 14 scoli elementare, adeca o scOla pentru
2.700 de locuitori *i, data adaogam §i §colile paroasiale ale clerului,
vine I scold la 1.900 de locuitori, pe tend not in Bucuresci avem 69
(32 de Meg, 34 de fete si 3 mixte) de scoll primare pentru 240.000
de locuitori, adeca o stole la 3.600 de locuitori.
III. Stabilimente ale Clerului:
1. 0 manastire de calugarite.
2. 0 sc61e diecesana pentru fetele preotilor.
3. Un mic seminar.
4. Mai multe §coli paroasiale.
IV. Institutiuni pi stabilimente private:
1. Societatea Uraliana a amatorilor de sciinte naturale.
2. D b de medicine.
3. b * de arte-frumose.
4. Societatea de binefacere.
5. Sectiunea societatil «Crucea ro*ie.,
6. A * de scapare pe ape.
7. , * de protectiune a animalelor.
8. Societate de aviculture.
9. Societati cooperative : in contra abusului spirtOselor, de velocipe-
disti, de vinatore, de tir, etc.
10. Cercuri dramatice, cerc musical, douo cluburi.
11. Societate de pompiert
12. Patru asile pentru copii.
13. DouO gazete cotidiane Uralul §i Corespondentul de afacert
14. Un jurnal ebdomadar «Monitorul dieeesan.,
15. Publicatiuni neperiodice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCLIRSIIINE iN 1:TRALI 131 IN SIBERIA 65

a). Buletinul societatil uraliane a amatorilor de sciinte na. turale.


b). Buletinul societatil uraliane de medicine.
c). Raporturile anuale ale diverselor societati si stabilimente.
16. Septe ateliere fotografice, douO de cromolitografie, mai multe ate-
liere fotografice, sucursale ale bancilor de Siberia si de Volga-Cama ;
banca municipals, agentil de asigurare de transport, etc.
Nu mai vorbesc de mori cu vapOre, de o insemnata fabrics de or-
logerie numita a Pcidurii-Negre, luminare electrica a orasului si a
unor magasine si case private, telefon, etc., car! tote ne arata gradul
de culture al acestor poporatiuni considerate pang eri ca salbatice si
lipsite cu totul de cultura. Cate din orasele n6stre au atatea institu-
tiuni de culture si de industrie ?
Dar sa. parasim Ecaterineburgul si se ne continuam caletoria. Plecap.
din statia Ecaterineburg ne dirigem spre Nord. De o parte si de alta,
atat prin taeturile drumului-de-fer, cat si pe alocurea pe unde muntii
erail go!, neacoperiti de paduri, ni se punea in evidenta structura
geologica a regiunii ce strabateam ; ea consists in gneisuri straba-
tute de rocele eruptive cele mai variate : gabro, roce cu dialagid §i
peridote, sienite, cu amfibol, dialagiu §i augitci, serpentine §i mai cu
sema porfire si porfirite, car! predomnesc si formeza, dupe cum vom
vede, culcusurile insemnatelor deposite de fer magnetic de la Nijni-
Taguil §i de la muntele Blagodad.
Ceea-ce este mai caracteristic si mai damn de observat in natura
petrografica a acestei regiuni este variatiunea in compositiune si struc-
tura a acestor roce, precum si trecerea for de la o rocs la alta ; asap
sienitele tree in gabro, care, la rindul ski, presinta mai multe varie-
tact : gabro cu otivind §i far/ olivind, gabro uralitic, gabro diorit,
amfibolit etc.; trecere pe nesimtite a gabrolui §i a gabro-dioritului
in roce dialagice ci amfibolo-dialagice, in cat, cum dice d-1 Tcherni-
schew, aceste treceri se observe, nu numa! In acelasi afloriment, dar
chiar In aceeasi bucata sail fragment de rote, si avem aci, si in aceeasi
bucata, rota cu feldspat si rocs fare feldspat, fapt care a facut pe
Reyer sä des acestei roce numele de Schlieren. .

Un alt caracter particular al acestor roce eruptive este trecerea desa


si pe nesimtite de la structura perfect masiva la structura gistoidd
gneisicci.
Mara de aceste roce eruptive si metamorfice apar, pe id pe colea,
in bande inguste, calcare, cand compacte, formand adeverate mar-
mure, cand sistoide ; ale sunt de virsta Devonicului inferior, dovada
fosilele ce se gasesc In ele, din car! cele mai insemnate sunt: Caly-
Analele A. R. Torn. XXIII. Mernoriile Seq. Sciinfifice. 5

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
66 GR. RTEFINESCII

mene sp. Euomphalus subaculeatus Tchernisch., Murchisonia Demi-


doffi Vern., Spirifer pentameriformis Tchernisch., Atripa reticula-
ria Lin., Rhynchonella Kuschwensis Tchern., Pentamerus parvulus
Tchernisch., Pent. integer Barr., Pent. vogulicus Vern., Orthis pseudo-
tenuissima Tchern., etc. .

La statiunea Anatolskaia, sfir§itul districtului Ecaterineburg §i in-


ceputul districtului Taguil, d-1 Karpinsky, conduatorul nostru de pang
acum, s'a inapoiat la Petersburg §i d-1 Tchernisehew, pentru a doua OM
ne servesce de conduc8tor.
Dupe o caletorie de 4 ore, ajungem la Nijni-Taguilsk, centrul minier
c el mai important din Uralii siberiani; el este proprietatea familiel
principelut Demidow, care poseda in acdsta regiune 400.000 de hec-
tare de pamint. Aasta regiune cuprinde tale mai insemnate mine de
fer magnetic, apoi mine de cupru, de manganes, de our §i de platina.
Ad s'a descoperit pentru prima Ora, in anul 1824, platina, acest metal
esentialmente rusesc. FLA acum cati-va anl, platina nu se extragea
decat din depositele nisipOse aluviale, din Placeres, ca §i aurul ; roca
sa muma nu i se cunoscea 'Inca; gasirea de platina in nisce bucati de
fer cromat §i in blocurile de serpentine cu olivine, din acest Place-
res, a facut sä se banu6sca ea culcu§ul originar al platinei Bunt peri-
dotitele §i serpentinele, call derive din tale d'iitaiil prin transformari;
aceste presupunere se adeveri, la 1892, tend nisce lucratori descope-
rill, din intimplare, un culcu§ original al plating. 'in aceste rote din
valea Mart jan, in districtul Nijni-Taguil. Lucrul a fost studiat apoi
do d-1 profesor Inostranzew, care a constatat ca ceea-ce se dedusese
numai panA aci, era adev8rat §i ca este cert ca roca muma, sail cul-
cu§ul primitiv al platinei sunt serpentinele.
La Nijni-Taguil am visitat, in cjiva de 6 August, avutele culcupri
de magnetite sail fer magnetic din muntele Weyssokaia, situat la
marginea de apus a satului Nijni-Taguil, sat care, de§1 din punctul
de vedere administrativ este considerat ca ast-fel, dar el este mai
mare decat multe ora§e ; el are o numerosa poporatiune, multe [Icon'
§i biserici, teatru iluminat cu electricitate §i numerose alte 1mbunatatiri.
Muntele Wyssokai este constituit din por fire fara cuarf ci compuse
esentialmente de ortosa §i de plagioclas, dar trecend adesea in sie-
nite. In aceste masse de porfir se afla culcuprile de magnetite, tre-
c8nd §i ea adesea in martita ; ele se gasesc in masse neregulate §i,
lucru vrednic de Tnsemnat, acesto culcupri tree pe nesimtite In roca
eruptive, ceea-ce a Mout pe geologii ru§1 sa atribue acestor culcupri
de fer magnetic, nu o formatiune posteri6rA porfirelor, prin umplerea

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN BRAM BSI IN SIBERIA 67

unor crapoturi ce s'ar fi produs ulterior in massa lor, ci o formatiune


simultanee, in care ferul s'a separat de pasta porfirica si s'a grupat
a parte, lasand Insa treceri vedite de la roca inconjuratore, porfirul,
la massa de fer inconjurata.
Muntele Wyssolcaia este asa de avut in deposit° de fer magnetic,
in cat a dat nascere la 6 exploatari sail mine, cari se fac la supra-
1E44. ca carierile de petra, cum se vede in Tabela V. Aceste mine sunt
Nijni- ?etyma., Nuviansky, Alapaiensky, Werkh-Issetslcy, Soulchounsky
si Revdinslcy; fie-care din aceste exploatari produce atata cantitate de
fer In cat p6te sa alimenteze fie-care o using in parte pentru prepa-
rarea celui mai pur i mai excelent, fer, usine earl porta acelasi nume
ca minele.
Un fenomen f6rte interesant, ce ne presintff ganga sail roca mums, in
care se afla acest fer magnetic, porfirul, este ci,. (WO cum am cps,
find compus in mare parte de cristale de feldspat ortoaa, se descom-
pune, prin actiunila atmosferice, intr'un argil albicios ros in massa
caruia se gases° Inca blocuri de fer magnetic ci do martitci.
A doua di, la 7 August, am visitat chiar in interiorul lul Nijsi-
Taguil mina subterana de cupru numita Medno-roudiansk, consistanct
in mineralii de cupru, ea : Malalcita, Cupritci §i Kalkopiritcl; depositele
acestea se gasesc in filOne ci vine in calcarele devonicului inferior.
In fragmentele de calcar scOse din acesta mina am gasit mai multo
fosile caracteristice ale acestui nivel geologic, intro cari Atripa reti-
cularis §i Pentamerus Vogulicus.
Mind la dejun, s'a primit de la A. S. I. Marele Duce Constantin
Constantinovici, presedintele A cademiei de sciinte din Petersburg ci
presedintele de on6re al Congresului, respunsul M. S. Imperatului
Nicolae al II-lea la depeca trimisa de Congres din Ecaterineburg ; ea
era conceputa in termenii urmatori :
cImperatul me insarcineza sea transmit sincerile sale multumiri celor
«150 de membri al Congresului geologic international, reuniti la Eca-
«terineburg, ci sa le exprim satisfactiunea ce telegrama for a causat
«M. Sale.),
Dupa dejun am visitat usinele do fer si de cupru situate tot in in-
teriorul lul Nijni-Taguil, undo am vedut tOte operatiunile de topire ale
cuprului, de la inineraliul brut pang la sc6terea lingourilor de cupru
pur. De aci am mers sa visitarn Museul, undo sunt expuse tOte mine-
raliile metalice brute ale districtului Taguil, intro earl done celebre
blocuri de malakit, tole mai marl co s'ail gasit, din cari unul cel mai
mare trage 20.000 de funcji sail 320.000 de kilograme, si a fost gasit

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
68 GR. RTEFANESCII

la anul 1836, fiind scos de la o adancime de 40 de stanjeni; metalele pure


extrase din acesta mineralii, precum §i diferite obiecte de fer §i de cupru
lucrate in numer6sele usine din, §i de prin Imprejurimile mill Nijni-Ta-
guil, ca : table de cupru §i de fer, drugl, §ine §i rote de drumuri-de-
fer, discuri, etc.
De la Museil ne-am dus, unil pe jos, altii in carute, la muntele Lebi-
jaia, situat la Nord de Nijni-Taguil, munte compus ca §i muntele Wyd-
sokaia de porfire §i porfirite, pline de masse de fer magnetic insotit
adesea §i de apatitd, §i undo mineraliul se exploateza tot la suprafa$1
in doue mine, sail mai bine dis cariere. De aci am mers la mina de man-
ganes numita Sapalsky, dupe numele inginerului care a descoperit-o;
ea se afla situate la o distanta de o versta la N. V. de muntele Le-
biajaia, manganes, al carui culcu§ se afla in calcarele compacte ale
Devoniculia inferior, calcare pline de fosile, printre earl s'ail putut
gasi mai complete: Atrypa Kusehvensis, Spirifer Kuschvensis, polipieri,
§i fragmente de trunchiuri de crinoi4i.
De ad ne-am intors cu trenul In Nijni-Taguil, de undo a doua di,
dis-de-dimineta, am pornit pentru a merge la muntele Blagodat, ca sä
visitam avutele mine de fer magnetic din acesta localitate, proprietate
a Coronet Inainte de a ajunge acolo, trenul s'a oprit la statiunea Ba-
rantchea, de undo in trasuri am mers pang. la piciorul muntelui Sinaicaa,
undo am observat diferitele caner): §i apoi ne-am urcat pe jos, pane in
virful lui: Muntele Sinaiaia este insemnat din trot puncte de vedere :
1. Din punctul de vedere geologic, el presintandu-ne un masiv corn-
pus de masse eruptive de gabro §i de rote, cu dialogiu, cand bine
distincte, cand presintand transitiuni de la rota cu dialogiu la cea cu
amfibol, la ceea-ce am numit mai sus schlieren, §i in acela§i timp ca
structura trecea de la gabro normal la un gabro dioritic cu structura
pistdsii sail gneisicd.
2. Din virful muntelui Sinaiaia, numit Koudriavy-Kamen (Tabela VI),
care este compus exclusiv de o rocs dialagica, cu marl cristale §i
avend diseminata o cantitate destul de mare de olivinci, se presinta
observatorului cea mai frumOsa panorama; la Nord se vede muntele
Katchkanar §1 muntele Blagodat la S. E. usinele Nijni-Taguil, la Vest
relieful comel Uralilor.
3. Muntele Sinaiaia este muntele stint al unei secte religiose forte
respandite in acesta regiune a districtului Goroblagodat, sects religi-
6sa numita Soubotniky, sail cum am dice not sambciteng: el nu trod
§i nu sunt adoratori decat a unora numal din versetele Bibliei §i, in-
tro alto practice religiOse, care -i deosebesc de cei-lalti ru§i, ei merg

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALi ga IN SIBERIA 69

in fie-care Sambatd, in procesiune, pane in virful muntelui Sinaiaia,


unde-si fac rugaciunile.
Descindend din muntele Sinaiaia, ne-am oprit la insemnata using
Baratchinski, unde se fabrics tote obusele pentru artileria rusesca ;
aid am gasit tots usina in serbatore ; se serbatoria tocmal aniversarea
de 150 de ani de la fondarea el, care a fost in anul 1767. Aci am fost
serbatoresce primiti de intrega poporatiune $i de directorul general al
color 4 usine din acesta regiune, inginerul de mine d-1 Kouznetzow, care
ne-a oferit un splendid dejun si cats un brelog in forma de obus, ca
amintire a visitei nostre la acesta insemnata usina de obusuri.
De aci am continuat drumul pans la statiunea Barantcha, de unde
ne-am reluat trenul, care ne -au condus la statiunea Kouchwa, unde se
afla o insemnata usina si centrul de administratiune a districtului Go-
roblagodat. De aid in trasuri am mers la muntele Blagodat, munte for-
mat de aceleasi porfire si porfirite eu transitiuni in sienite §i sisturi cu
granate ca ci muntele Wissokaia, de la Nijni-Taguil, si forte avut si el
in deposite de fer magnetic, in culcucuri nu bine limitate ; mineralul
de fer se presinta in adever eel, cand in Mono neregulate, cand in cid-
burl §1 grdmecli, mai mult soil mai putin insemnate, in interiorul ca-
rora se afla cavitati, al caror pereti sunt acoperiti de cristale octaedre
§i exatetraede de for magnetic. Si acl, ea Si la Nijni-Taguil, filonul de for
trees pe nesimtite in o rota cu ortosci pure fare magnetite. Ca ci la
Nijni-Taguil ferul se exploaNza ad la cer Ube?, ca on -ce cariera, si pe
mai multe trepte. (Tabela VII).
Pe virful muntelui Blagodat se afla o capela si un monument ridi-
cat in onorea lui Vogoul Stefan Tchoumpin, caruia traditiunea II atri-
i buesce descoperirea acestor importante mine de far.
Ne-am Intors la statiunea Kouchwa, de unde am plecat a doua di,
pan/ in diva, la 9 August. Trenul a inceput sä urce ; regiunea forte
padurbsa ne-a Impedecat de a constata constitutiunea geologica, dar
dupe statiunea Asiatskaia, in taetura drumului-de-fier am observat,
ca ne aflam in masivele de gabro; Inca putin $i, la statiunea Urals-
kaia, suntem in pline pisturi: cristaline metamor flee cloritOse gi inicacee.
Continuum a urea tot pe cisturile cristaline. La muchia Uralilor, unde
se afla linia de separare intro Asia ci Europa, a fost ridicata o co-
lOna de fer, in virful careia sta scrise pe fata de resarit Asia, pe tea
de apus Europa.
Ca amintire a trecerii nostre din Asia in Europa, membrii Congre-
sului s'ail fotografiat acl, la piciorul acestui monument despartitor al
Asiei, de unde veniam, de Europa, unde mergeam.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
70 GR. p'EFANESCIJ

De la virful Uralilor am descins repede, voice sä die ca am facut


putine opriri. Prin taeturile drumului-de-fier, Inainte si dupa stati-
unea Yevropeiskaia, observam insa sisturile cristaline verdi satinate.
De la acesta static, la o distanta de 4 verste spre N. se afla un Placeres
de our §i la 7-8 verste de la statia Tioplaia-Gora, spre N. E., se afia,
la Kres..sowzodvijensk, un alt Placeres, devenit celebru prin gasirea in-
tr'insul de cristale de diamant. Ne-am oprit putin la statiunea Oust-
Tiskoss, ca sa observam calcarele vinete albiciOse si sistose ale Devo-
nicului inferior, cu putine indicii de fosile, si apoi in apropiere de sta-
tiunea Pachia, ca sa observam intr'o taeturd a drumului-de-fer cal-
carele vinete albiciOse ale Devonicului media §i superior, la al carui
contact se did un stratulet de 10 c. de fer oligist, peste care vine un
conglomerat de vre-o.8 m. de grosime, al carui ciment este tot de fer
oligist, conglomerat analog cu bonhertzul din Germania. Intro stati-
unea Pachia §i Arkhipovska apar gresiile albicidse carbonifere. La
statiunea Tchoussowaia ne-am oprit mai mult pentru a urca in bard
marl trase la edec riul Tchoussowaia, unde aveam sa constatam, in
malurile sale Hpose, depositele Artinskiane (permocarbonice), compuse
de gresii alternand cu §.isturi argilase vinete si conglomerate cu frag-
mente de calcare carbonifere §i de cuartite, precum si calcare din
nivelul superior al carboniferului media cu Fusulina Verneuilli, Pro-
ductus Cora, Spirifer striatus, etc.
SOra am dormit in statiunea Tchoussowaia, de unde am pornit cu
trenul noptea si, a doua:di, la 10 August, la 7 ore dimineta, am ajuns
in orasul Perm, capitala guy ernamintului cu acelasi nume, si asezat
pe malul drept al fluviului Cama. Acl am fost primitI in gars do
Primarul orasului si alte notabilitati in mare tinuta. Primarul a urat
buna venire membrilor Congresului.
Dupa receptiune, membril Congresului ail trimis Marelui Duce Con-
-stantin Constantinovici urmatOrea depesa :
eAjun.i la termenul calkoriei nostre in Urali, sa ne permiteti sa
efacem cunoscut Augustului protector al celui de al VII-lea Congres
"geologic international stralucitul succes al acestei caletorii, exprimand
CAltetei Voistre Imperials profunda nostra gratitudine pentru puter-
enicul concurs ce Ea a binevoit sa dea lucrarilor nostre. Pretutindeni
am gasit piimirea cea mai caldurosa, si am luat cunoscinta pe teren
ecu admiratiune de resultatele, la cari as ajuns geologii rusi, si in
'special, eminentii nostri conducetori.
.Participanfii la ezeursiunea din Urali.*

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 71

De ad. am parasit trenul, pe care nu aveam sä-1 reluAm decat poste


5 vile la Nijny-Novgorod, §i am descins la debarcader, undo no aB-
tepta un vapor special, Ecaterineburg, care in timp de 5 chile avea
BA ne descindA fluviul Cama pans la versarea sa in Volga Bi apol
sa ne urce Volga pans la Nijny-Novgorod.
Fluviul Cama este forte larg, aprepe ca Dunarea 'Astra., apele sale
ins/. sunt turburl, de culere galbend-rofcatd §i murdare, de o parte
din causa ca cea mai mare parte din lungimea sa, precum Bi nume-
roBii sei afluenti, curg pe depositele argilelor Bi margelor roil din
sistemul Permic, cari in timpul ploilor, mai cu soma, tiresc nomolul
roBu al acestor deposite, iar pe de alts parte, din causa ca suprafga
sa este acoperita de petrol, pentru ca sutimile de vapere, cari circulezd
in tete directiunile pe acest fluviii ca Bi pe Volga, se incaldesc tete
cu petrol. Sunt deposite atat pe $ermul fluviulul, cat Bi in mijlocul lul,
pe vapere aprovisionatere, construite Intr'adins pentru acest stop, §i
de undo vaperele, fall a mai trage la mal, iBi ieau provisiunea do
petrol, de care au nevoe.
Acosta regiune este $ara clasica a sistemulul Permic, care, dupa cum
se scie, formeza partea superior/ a Ere'i primare sail paleozoice. El,
a fost studiat, pentru prima era, in acesta parte a Rusiei, de catre
Murchison §i Duverneuill, ei,ocup6. o suprafga consider abila a acestei
parti a Rusiei resaritene; el se Intinde in adever pe o mare parte a
gubernamintului Perm, de undo i s'a dat Bi numele Bi a gubernamin-
tului Kazan.
In caletoria 'Astra cu vaporul, vom aye sa strabatem Bi diva Bi
neptea, doue dile pe Cama ci trei chile pe Volga panA la Nijny-Nov-
gorod, numal prin depositele Permicului.
Acest sistem este forte complet, in acesta regiune ; el se compune
din tree etage :
1. Permicul inferior compus din gresii vinete, verdli, rocil brune,
cari alterneza cu argile §i marge cenucil, verdi, rocil brune, precum
Bi cu strate de gips, a cArui grosime variaza de la 30 pan/ la 50
Bi 70 m.
2. Permicul medid se compune de calcare oolitice, de calcare mai
mult sail mai putin cornpacte, de calcare silici6se §i marg6se de cu-
16re asemenea cenucie, roccata, albastrA sail verdie, corespundend cu
Zechsteinul din centrul Europel Bi cuprindend ca fosile: Productus
cancrini, Allorisma elegans, Lingula .orientalis, etc.; in unele localitati
calcarele alterneza cu strate de argil ci de margd albe, conuBil ci roc-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
72 GR. §TEFANESCII

cate, §i chiar sunt inlocuite, mai in tot, prin calcar. Grosimea acestui
etagiti varieza intro 25 si 30 metri.
3. Permicul superior compus de o succesiune, forte des repetats de
strate de argile, de gresii, de marge §i de calcare cu strate interca-
late de gips, de colori cenusil, vercjii, rosil si rosii brune; grosimea
for merge pana la 100 de metri. D-1 Nikitin a format din acesta
succesiune de strate un etagiu noii, caruia I-a dat numele de etagiul
Tartarian, dar pe care all geologi ii considers ca partea inferibra a
sistemului Triasic. In stratele acestui etagill nu se gases° ca fosile de-
cat urme de plante gi soli de pegi.
In ca16toria nostra de dou6 dile si dou6 nopti pe Cama, ne-am oprit
la 10 August la Ossa, undo am debarcat prin mijlocul unui baque
(luntre mare), care ne-a dus la mal spre a observa structura sa, care
ne presinta, la partea superiOra, depositele cuaternare, grose de 8
metri, iar de desubt, pan/ la nivelul Camel, depositele Permicului in-
ferior. A doua di, lo 11 August, am debarcat la Tikia-Gori, undo aveam
sa observam, in malul drept am Camel, depositele Permicului medig
respectiv superior, cu caracterul sea petrografic, ce am vklut mai
sus, si cu fosile Lingula orientalis, Productus cancrini, Dielania elon-
gata, Modiolopsis Teplofi, etc.
Cand ne-am tutors la vapor, am gasit depesa A. S. I. Marelui Duce
Constantin, ca rospuns la cea trimisa de not din Perm; ea era conce-
puta in termenii urmatori:
«Am primit cu o mare placere amabila telegrams a ilustrilor membri
al Congresului geologic international reuniti in Perm, §i le exprim
egratitudinea mea cea mai sinters. Voiu fi fericit sä fac cunoscinta cu
erepresentantii sciintei la sosirea for in Petersburg si spar ca sederea
«ler in Rusia le va lass o buns amintire..
Am continuat tots noptea gi, in diva de 12 August, la 7 ore dimi-
'iota, am ajuns la gura Camel, cand se varsa in Volga. In acest punct,
din unirea color dou6 fluvii, se formeza ca o mare de apa si ni s'a
spus ca, la impreunarea Camel cu Volga, in lunile lui Mail §i Iunie,
eand apele sunt marl, nivelul for cresce cu 12 13 metri, ass ca se
revarsa mult §i formeza o intindere de apa nesfirsita, ale carol mar-
gini nici nu se pot vedo de pe puntea vaporelor.
Am inceput sa urcam Volga, acest rege al fluviilor Europa ; apele
sale sunt cu mult mai limpedi decat ale Camel, deli vaporele de pe
dinsul se incaldesc tot cu petrol.
Ne-am oprit si am debarcat la satul Bogorodskaia, pe malul drept
al Volgei, pentru a-i studia structura sa geologica, care presinta la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN ITRALl EI IN SIBERIA 73

bass stratele Permicului medili (Zechstein) §i cuprinclend ca fosile:


Panopee §i Gervilii, Lingula orientalis, Productus cancrini, Stropha-
losia, Spiriferina cristata, etc., §i la partea supeadra Permicul supe-
rior sail Tartarianul, compus de argile, marge, gresii de diferite
color! cu intercalari de strate de gips.
Pe la 3 ore am ajuns la Kazan, acesta metropola a vechilor Sultan!
tataresci, astadi capitala gubernamintului cu acelasi nume ; este un
orac mare $i fOrte populat, cu o Universitate, o Academie pentru
limbile orientale c1 o Academie eclesiasticci; el este recedinta Metropo-
liei de Kazan, are multe palate si biserici numer6se. La debarcader am
fost primitr de o imensa poporatiune, de Primarul orasului, d-1 S. V-
Diatchenko $i de Rectorul Universitatii, d-1 K B. Varochilow. Primarul
ne-a urat bung. venire in Kazan si Rectorul ne-a invitat la Universitate.
Am debarcat toff, §i In trasuri §i tramwaiuri, caci orasul este departe,
am mers la Universitate ; ad se afiail profesorii universitarl $i nume-
rose persdne de distinctiune. Rectorul ne-a urat buna venire in Uni-
versitatea for §i ne-a invitat sä visitam biblioteca §i museul de geo-
logie $i de mineralogie. In museul de geologie, pe langa colectiunile
generale, era o colectiune completa a rocelor §i fosilelor din Guber-
nanfintul Kazanului ci, mai cu seml, din Permic c din Cuaternar. Din
Permic erail, pe langa tote rocele §i fosilele, de cari am vorbit deja,
si forte numeroci §i frumosi peFti fosili. Din cuaternar, numerdse
petre cioplite ci abundente 6se de mamifere fosile cuaternare, intro
cari: 25 de craniuri de Rhinoceros Thichorinus, numerdse feaci, COW;
§i molari, basine ci alte parti ale scheletulul de Mamufi, c6rne de
cerbi §i craniuri de boi fosili. In sectiunea petrografica de geologie
se afia si o colectiune destul de numer6sa de meteorite, atat cadute
in Rusia, cat sit strains; dar mai cu soma merita atentiune un me-
teorit, cadut la 18 August 188'7, la Oxankaia, langa Tabor, in vecina-
tatea orasului Perm; el trage 100.300 de grame sail 100 de kilograme
Dupa aceea am mers sä visitam oracul cu edificiile si monumentele
sale, intre cari Cremlinul, zidit de Kanul Oulou-Mekhmet, in secolul
al XV-lea si renumitul turn Sumbeka, numit ast-fel dupa numele ne-
vestei unui Sultan tataresc, care, spune traditiunea, ne mai putend
suferl nenorocirile patriei sale, s'a aruncat din virful acestui turn in-
nalt de 75 de metri, turn construit Inainte de cucerirea Sultanatului
Kazanului de catre Ruci.
Oracul Kazan este destul de populat; el are poste 120.000 de locui-
tori, din earl mare parte, si 'Ate cea mai mare, aunt Mari; 6meni
fOrte industrioci si comercianti; mai tote industriile si comerciul este

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
74 GR- §TEFANESCII

in mana 'Mari lor. Kazanul are strade drepte §i largi, de altmintrelea


ca mai tote ora§ele din Rusia, are frum6se biserici cre§tine ortodoxe
§i 12 giamil
Sera, Primaria din Kazan ne.a oferit un splendid pranz in Palatal
nobilimei din plata Teatrului, in o said spatiOsa cu 20 de colOne, care
sustinea o galerie de jur imprejur. La pranz au luat parte Guverna-
torul general al guvernam1ntului Kazan, Primarul cu membril, Rec-
torul Universitatil cu profesoril universitari §i alte persona din In-
naltil demnitari aT ora§ului. Cum de obiceiti s'ad tinut toaste, primul
toast a fost tinut de Guvernator pentru M. S. Impe'ratul, al 2-lea de
Primar, in numele oraplui Kazan, pentru buna venire a membrilor
Congresului; s'a respuns prin mai multe toaste. Subsemnatul, profitand
de imprejurarea ca, in acel an 1897, ora§ul Kazan implinia 640 de anT
de la fondarea lul, am ridicat un toast pentru prosperitatea viitore a
ora§ulului ; iaca ce am cis :
ePermiteti-mi, d-lor, sa ye amintesc o data care trebue sä fie scumpa
.ora§ului Kazan. Intimplarea a voit ca sa venim aid, din tote Wile
«lumii, tocmaT in anul aniversarii de 640 de anT de la fondarea ora-
gului Kazan; in adevijr, d-lor, Kazanul a fost fondat, dupd cum sciti
In anul 1257, just 640 de anT, propun dar un toast pentru prosperi-
«tatea viitore a oraplui Kazan.1, Acest toast a fost primit cu aclama-
tiunT §i a produs atata efect, in cat Primarul care preside pranzul,
s'a sculat de la locul luT §i a venit sä ciocnesca cu mine §i sa-mi mul-
tumesca in numele ora§ului.
Dupd pranz am plecat la vapor, iar in tramwaiuri. Imensa plata
a Teatrului era intesata de lume, barbati §i femel; la fie-care plecare
de trasura de tramwai, un ura formidabil e§ia din miile de pepturi
intesate in piata dinaintea palatulul, batiste q,i 'Warn' erati agitate
in aer, so audiail chiar strigate de (la revedere.. In multe ora§e, sta-
bilimente §i usine, in lunga nOstra excursiune, am fost calduros pH-
mitt dar primirea din Kazan a fost cea mai spontanee §i mai en-
tusiasta.
Reintor§1 la vapor, am plecat chiar in acea sera, continuand a urea
Volga spre Nijny-Novgorod.
A doua di, la 13 August, malurile Volgei ne -au presintat intr'un grad
§i mai mare ca pans acum acel contrast, ce se observe, de altmintre-
lea, mai la tote riurile, adeca ca malul drept este inalt §i ripos, pe
cand malul stang este jos §i intins; ne-am oprit §i debarcat pe termul
drept at Volgei la Tchebocsary, pentru a observe malul sea ripos.
Pe cand eel stang este jos-0 compus numai de aluviuni §1 dune ne-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN 'URAL! $I ill SIBERIA 75

sfir*ite, malul drept, la un kilometru mai sus de ore*, ne presinta, la


partea superiOra, depositele cuaternare si dedesubt stratele Tartaria-
nului, deja cunoscute, cu deosebire ca, pe la mijloc, se afla ad un
strat de 2-3 m. do un conglomerat cuprin4end bucati din gresiile *i
margele colorate de dedesubt, conglomerat care ne indica, ca pe la
jumatatea acestel epoce pe eel, prin apropiere, se afla grmul m'drii
permice, dupa unii, triasice dupa altil, mare care a rupt, rostogolit qi
rotunjit fragmentele de roce, earl' prin cimentarea for posteriors ail for-
mat conglomeratul de care vorbim.
Am continuat a urea Volga, dar cu grew, cad apele eraA mid *i
vaporul mare ; ele erail continuil sondate de catre piloti, cad depo-
sitele, ce apele Volgei depun pe fundul seil, sunt fOrte schimbatOre §i
capriciOse; cu tote acestea tot ne-am innamolit un moment *i a trebuit
sä vie done remorchere, ca sa ne scOta la apa mai mare. In fine, ur-
cand mereil *i apele Volgei, devenind din ce in ce mai mid, abia am
ajuns a doua cji, la 14 August, la 11 dimineta, in Nijny-Novgorod.
Nijny-Novdorod, capitala Gubernamintului cu acela*i nume, a fost
fondat in anul 1212; el se afla a*ezat pe malul drept al Volgei *i al
Oka, unde acest riil se versa in Volga, pe un deal compus la bass,
do Sistemul tartarian, iar la partea superiora de depositele Pleisto-
cenicula sail CuaternaruluI.
Douse cuvinte- asupra oraplui Nijny-Novgorod, mai on sema din
causa celebrului sat' Iarmarka, tirg sail bilciii, situat in fata Nijny..
Novgorodului, dincolo de Oka, pe limba do pamint cuprinsa intro acest
riii *i Volga, *i a Kremlinulni. Kremlinul este o cetatue a*ezata in mij-
locul *i pe punctul eel mai inalt al orasului, el este inconjurat cu
ziduri inalte crenelate *i cu turnuri, ca *i cel de la Moscova *i de la
Kazan ; la dinsul se pote sul cine-va sail cu trasura, pe o *osea in
zig-zag, sail cu funicularul. Do pe zidurile *i din turnurile Kremlinului
se are cea mai frumOsa priveli*te, nu numal asupra intregului oras,
da'r mai cu sema asupra portului, a riului Oka *i a Volgei. In interi-
orul Kremlinului, pe langa alto monumente, este de admirat statua lui
Kosma Minin, simplu macelar din Nijny-Novgorod, caruia insa se da-
toresce scaparea Moscovei, care la 1612 era sa cad/ prada Polonesilor,
*i Catedrala Spaso-Preobrajenski zidita la 1225 §i renumita prin sub-
terana sail cripta sa, undo se afla mai multe capele *i mormintele lui
Minin, a mai multor metropoliti *i a tuturor printilor *i principeselor
Nijny-Novgorodului.
Targul sail balciul de la Nijny-Novgorod este unul din cele mai
celebro *i undo se face deverul eel mai insemnat El se afla situat,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
76 GR. t3TEFANESCU

dupa cum am cjis, pe limba de pamint dintre Volga si Oka, si pe


Ormul sting al acestui riu, in fata Nijny-Novgorodului, cu care este
unit In timpul balciuluT, printr'un pod pe vase. El nu este un simplu
camp acoperit cu barace, ci un adeverat ora cu case cu doue si trel
etage de zid, cu palate si biserici, teatru, strade largi ¢i drepte, bule-
yard ¢i parcurl, cuprinde 7.000 de magasil, si este iluminat cu gaz
fluid si cu electricitate. Oficial acest balciu incepe la 15 Julie si tine
pana la 25 August, dar in realitate el tine de pe la Inceputul luI
Iunie pana pe la finele lui Septembre; dupa acesta data orasul re-
mane pustiii, si primavara este chiar cu totul inundat de apele Okel
§i Volgel, cum se vede in aceste fotografil ale marelul palat luate vara
§i primavara in timpul inecurilor. Acest balciii nu este un targ inter-
national, ci numal rusesc, dar unde yin negutatorl din cele doua imense
imperil rusescl, eel din Europa si eel din Asia, si numai cati-va ne-
gutatori chinesi, persanl ¢i indicant Numerul streinilor earl visiteza
acest balciu trece de 400.000.
Val6rea marfurilor aduse in acest targ, de la cele de lux, pand la
obiectele de trebuinta de tote cjilele, se urea la 200 de miliOne de
ruble, si se fac vincjarI, intre 150 si 180 de miliOne de ruble.
Statisticile acestui 'Insemnat balciu aratti ca obiectele earl 'se des-
fac mal mult sunt :
1. Incaltaminte ¢i obiecte de pasla pentru . . 1.000.000 ruble
2. Coloniale ¢i bacaniT 3 000.000 )
3. Pete sarat 4 000 000 .
4. Piet* preparate 7 000 000 )
5. Blanaril 15 000.000
6. Ciaiurl 20 000 000 )
7. Fer 25 000 000 )
8. Stofe de bumbac 60-70.000.000 )
Inainte de a paras1 Nijny-Novgorod, s'a primit de la comitetul Con-
gresului din Petersburg o depese, care anunta ca. M. S. Imp6ratul do-
resce sa primdsca din s'inul Congresulul, care inumera peste 600 de
membri, dintre earl si 14 romani, o delegatiune de 20 membri, ca
din acestI 20, deco membri Meat' parte din excursiunea nostra, prin-
tre. earl' era ¢i delegatul d-v6stre ¢i ca, prin urmare, era necesar sa
ne int6rcem direct la Petersburg, unde trebuia, eel mai tarcjiii, sä
ajungem la 16 August diminela, primirea fiind fixata pentru ora doue
si jumatate din acea cji, la Peterhof', unde se afla M. S. Impijratul
care, a doua cji chiar, trebula sa. piece la Varsovia.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSITINE IN IIRALt SI IN SIBERIA 77

Se intelege de sine ca, cate-va opriri, pentru a studia unele puncte


dintre Nijny-Novgorod si Petersburg, ail fost suprimate; am umblat si
cjiva si noptea, nu ne-am oprit decat in gara Moscova §i in o alts sta-
tiune pentru a manta. Daca studil geologice pe teren nu sail mai pu-
tut face, insa s'ail Wilt discutiuni in vagOne asupra multora din ces-
tiunile geologice cele mai importante; acesta si este unul din marele
avantagie ale intruniril Congreselor sciintifice. In discutiunile intime in-
vetatil isi manifesteza cu mai multa sinceritate, ca sä die asa, opiniunile
for asupra cutarii sail cutaril cestiuni; diversitatea si particularitatile
sub cad se presinta un fapt geologic, de la tell la Ora, se pune mai
bine in paralel si opiniunile se formeza cu mai multa acurateta, decat
in expunerile oficiale si isolate, in call invOtatul este predominat nu-
mai de cele ce vede imprejurul ski, sail de ideile scOlei din care face parte,
De altmintrelea geologii intruniti in acest tren erail si cei mai in
positiune de a se pronunta in diferitele cestiuni ce se discutail, eT
representail, cum dice darea de soma oficiala a acestei excursiuni.
florea geologilor din lumea intregd; (in timpul acestei calOtorii, dice
«darea de soma oficiala a Congresului geologic, pag. CCXXV, conver-
«satiunile geologice ale neobositilor excursionisti ai Uralului nu ail in-
«cetat un singur moment; trebue, de altmintrelea, sa recunoscem, si
«acosta fail cea mai mica lingusire, ca elita, fi6rea sciintei printre geo-
«logii lumii intregi, era reunita in acest tren.>
In dimineta Vol de 16 August, la cate-va kilometre numai de St.
Petersburg ni se atrage atentiunea asupra unor esiri de rote, cari ne
indicail c# ne earn in terimurile primare; in adever, in taeturile dru-
mului-de-fer, apar depositele Cambrianului, §i mai aprOpe de Peters-
burg calcarele sistemuldi siluric, care formeza intregul basin al St.
Petersburgului, pans in Marea Baffled. In fine, la 8 ore de dimineta,
ajungem in Petersburg.
Cei cari eram sä mergem la audienta de la Peterhoff trebuia sa
ne grabim.
Intrati la hotelele ce ne fusese destinate de mai inainte, abia am
avut timpul sa ne schimbam si sä ne punem hainele de gala, cad la
12 ore era intalnirea in gara Balticei Eg, in adevOr, la 12 punct, toti
cei 20 delegati, carora ni se Mouse distinsa on6re sä fim destinati
pentru a fi primiti de M. S. ImpOratul, si d. ministru al Domeniilor
Yermolof, de resortul caruia depinde serviciul geologic in Rusia, si
care trebuia sä ne conduca la Peterhoff, erail in gara.
La ora unul sosim In gara Peterhoff, de unde trasurile imperiale,
in mare tinuta, ne condusera la Palat. Aci am fost mai intaiil presintatT

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
78 GR. TEFANESCIT

A. S. I. Mare MT Duce Constantin ConstantinovicT, presedintele Acade-


mies de Sciinte, ¢i presedintele de onOre al CongresuluT, de cAtre d-1
ministru Yermoloff, in salonul dis al Imperatesel Ecaterina, insemnat
prin originalitatea luT ; peretil acestuT salon sunt tapetati cu portrete
micT facute in ureiu are tuturor frumusetilor, femei i barbat-T, al' se-
coluluT
Pupa aceea am fost primitT individual si, jera dupa tern, in or-
dinea urmatore : Austro-Ungaria, Englitera, Belgia, Germania, Da-
nemarca, Italia, Mexico, Romania, Statele-Unite, Francia, Suedia Si
Norvegia, Finlanda, de catre M. S. Imperatul yi, lucru fOrte mAgulitor
i neasteptat, cAcT nu ni se spusese de acesta, si de &atm M. S. Im-
peratesa.
Primirea a fost forte afabild. Nu este in regulele eticheteT de a po-
vesti cele ce se vorbesc in asemenea audiente, totusT, imi voiu permite,
Domnilor Colegi, sA spun marele interes cu care M. S. ImperAtesa m'a in-
trebat despre sanatatea A. S. Regale PrincipeluT nostru Mostenitor,
care, in anul acela, fusese, cum o scim cu totil, forte bolnav si cum
Ea a manifestat o adeverata bucurie, cand I-am spus ca deja A. S. R.
incepusg 'sa &A in trasura la Sinaia ; satisfacuta M. Sa a adaogat :
Fie ca lungA convalescents a avut Alteta Sa.2.
Intro altd comunicare ye voiu areta, ,Domnilor Colegi, lucrarile
Congresulul geologic, care a inceput la 17 August si excursiunea
facuta dupd inchiderea luT in Kaucaz, la Bacu i in Crimea.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESYOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBARII
DE
Prof. T. BABES
Membru al Academie! Romane.

edinIa de la 17 Noemvrie 1900.


Cunoscintele nostre asupra turbarii, de0 s'ail desvoltat pe de ltituri
de calea larga a progresului patologieT, totu§i all mere paralel cu
acesta cale.
Studiul turbarii se presinta ca un teren de cercetari, 6re-cum cir-
cumscris, in care se oglindesc tote cestiunile marl gi tote descoperi-
rile experimentale ale medicinei moderne.
SA-ml fie permis ca, urmarind desvoltarea cunoscintelor n6stre asupra
turbarii, sA incerc a lamurl cum s'ail succedat ideile §i legAtura care
exists intro aceste idei, cari all creat starea actuall a cunoscintelor
nOstre.
Desvoltarea cunoscintelor nostre asupra turbarii s'a nascut din
germeni isolati, cari n'ail putut patrunde causa credintelor gre§ite
motenite din vechime §i a numer6selor afirmatiuni nefundate sail
gre*ite.
Nu sciil daca mai exists o MA a§A de putin studiatil, despre care
insa sA se fi scris atata de mult panA la inceputul celui d'al nou6lea
deceniil al secolulul XIX, nu cred sA existe bola contra careia sit
se fl recomandat a*a de multe Eli felurite mijlOce mai cu soma bA-
besci mijloce cari n'all putut vindech turbarea, o b616 eminamente
fAra leac.
E ciudat, ca studiul modern al turbtiril n'a pornit de la cercetArile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
80 DR. V. BABES

unor autoritati medicale recunoscute, ci de la comunicarile mid ale


unor autori putin cunoscuti.
E adeverat ea lucrarile lui Morgagni, Magendie, Hertwig, Virchow,
Bouley, Brouardel, Bollinger, au fost fOrte pretiase din punctul de ve-
dere experimental §1 critic, insa aceste lucrari n'ail fost in stare sti
nimic6sca vederile gre§ite asupra turbarii, earl erail atat de Aspan-
dite, precum n'ail fost in stare sä stabilesca punctele principale in etio-
logia §i patologia acestei bale.
Cat a fost de greil de a se stabill ca turbarea este o bola infectiosa,
atata timp cat numero§i autori relatail casuri, in earl turbarea s'ar fi
manifestat in mod spontaneil.
$i astacji se mai gasesc autori cari, data nu mai cred in turbarea
spontanee, totu§i admit ca, mai ales la cani, se pate ca turbarea sa
fie provocata in mod direct.
In ceea-ce privesce localisarea virusului turbarii, mai cu ging, autorii
se contracjiceari §i e caracteristic ca Hertwig putea sa afirme, ca tur-
barea se transmite prin inocularea cu sange, §i nu atunci cand se ino-
culeza cu substanta nervosa provenita de la un animal atins de turbare.
La inceput, anatomia patologica nu indica nimic caracteristic, a§a
ca autorii se ocupail mai cu deosebire cu pretinsele vesicule ale tur-
barii (Mazatelli), pe cari Oranul nostru le numesce ecatei de turba>>
§i earl' apar mai cu s6ma sub limbs; distrugerea acestor vesicule ar
impedica ivirea turbarii.
Se credea ca turbarea erbivorelor n'ar fi transmisibila. Numai con-
tagiositatea §i infectiositatea salivei au fost recunoscute de timpuril
Totu§i, pe de alts parte, afirmatiunea unor autori cu vacua, ca Virchow,
Rose, Ginders, Putegnat, cum a turbarea pate fi datorita chiar mu§-
caturii unor animals sanatase, dar rele §i intaritate, a putut fi men-
tinuta pang in timpurile din urma.
Se credea ca plagile marl sunt mai putin periculase decal cele
mici, ca ivirea turbarii este favorisata de o anumita constitutiune, de
temperamentul nervos, admitendu-se, in acela§i timp, ca ar exists o
resistenta naturals contra acestei bale. De asemenea, s'a mentinut cu
tarie afirmatiunea altor autori, mai cu soma a lui Lorinser, care pre-
tindea ca turbarea ar fi o psichosa curata, datorita fricel pe care o simte
omul de acosta bdla. Altii credeail ca bola ar fi o simpla inflamatiune
a esofagulul, a aparatului respirator, sail ca ar fi un fel de tetanos,
de falcarita. Multi s'ati indoit de specificitatea virusului turbarii, de
Ore-ce stadiul de incubatiune in care nu se manifests nici un simp-
torn e prea lung, durata bolei variaza de la un cas la altul, precum

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBARII 81

si din causa faptulul, bine constatat, ca din ceT muscati, numaI putini
se imbolnavesc.
In fine, pans in timpurile din urma, s'ail publicat numerose obser-
vatiunl asupra casurilor de turbare vindecate spontaneil sail cu aju-
torul diferitelor mijloce terapeutice.
De abia pe la sfirsitul celui d'al optulea deceniil apar in acelasI
timp diferite observatiuni ti lucrarI critice cart in cea mai mare
parte, desmint aceste afirmatiunT gresite, stabilind ca turbarea este
o bola contagiosa, care mai in tot-deauna e produsa de saliva ce
patrunde in plagile causate de muscatura sail in alts plagi prospete
earl' existail dinainte.
Cemetarile experimentale ale lui Magendie ti Brechet, call ail pro-
vocat turbarea, inoculand saliva provenita de la nisce calif turbati,
n'ail putut fi confirmate de o serie de cercetari, pe cand lucrarile lui
Galtier ail ajuns la acelea§i conclusiuni, ass ca ti vederile lui Virchow
asupra unei actiuni fermentative a virusulul turbaril au putut capeta
o bass sigura.
Alts cercetari insemnate ail fost acelea ale Jul Brown-Soquard si
Duboue cart din punct de vedere fisiologic, ail insistat asupra faptulul,
ca sediul principal al alteratiunilor provocate de turbare se did in
sistemul nervos central. Aceste comunicari, deli nu er' resultatul
unor studil experimentale, totusi au intarit vederile 1111 Boerhave,
Kriegelstein, Jaccoud, etc. cari, Inca de maT inainte, admiteail ca tur-
barea este o bola nervosa. All maT contribuit a da acestei conceptiunl
o bass sigurti ti cercetarile intreprinse asupra sistemului nervos cen-
tral In casurile de turbare.
Aceste din urma resultate, procum studiile statistics ale Jul Bol-
linger, Brouardel, Leblanc, etc. all fost de sigur fundamentul principal
al lucrarilor lui Pasteur, lucrari cart au fost decisive. Insa Inainte
de a urmarI aceste lucrrtri; vom incerca de a cunbsce calea care a
condus la obtinerea resultatelor practice si sciintifice in studiul tur-
barii, vom cauta sa stabilim modul 'cum s'a putut gas1 solutiunea in
labirintul unor afirmatiunT, earl se contracjiceaii Intro ele. Se intelege
ca afirmatiunile gresite era' datorite observatiunii neexacte §i insu-
ficiente, ass ca observatorii tt experimentatoril, cari lucrail cu bagare
de soma, puteail sa indrepte greselile acestea.
Irnprejurari speciale aduceau cu ele dificultatea cercetarilor $i, ca
sa citam un exemplu, substanta virulenta, mai cu deosebire saliva, nu
putea fi recoltata in stare de puritate, apoi totul depindea de condi-
tiunile bune sail rele, in earl' se faces inocularea acestei salive.
Ana lele A. R.Tom. XXIII.Memot file Sect. Sciin(ifice. 6

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
82 bit. V. 13A13 t$

Inainte insa de a se dobandi convingerea, ca acesta substanta pen-


tru a devenI active trebue sa patrunda in sistemul nervos, succesul
inoculdrii era datorit numai intimplaril; animalele inoculate capetaii
turbarea atunci, tend infectiunea atinsese un nery Ore-care.
Cercetarile au continuat in diferite directiuni si au dat loc unor re-
sultate diferito, cari indata ce au fost Intrunite Intr'o mans, care le-a
putut urmdri intr'un mod asiduii si consecinte, au trebuit neaperat
sa lumineze intunerecul care plutea peste acesta 1361a.
Metodele statistice si de politie sanitard au fost incoronate de suc-
ces. Acestea din urind isi datorall de sigur originea principiilor obis-
nuite in Anglia, dupa cari urmeza ca prevenirea bblelor sä se facd
prin combaterea causelor lor. Din momentul in care metoda statistics
a dovedit ca turbarea este datoritd, in cea mai mare parte, mu§caturii
canilor turbati, s'ad intrebuintat mesurile politienesci pentru regularea
cestiunii canilor, pentru nimicirea canilor vagabon4i, s'a cautat a se
tine canil sub observatiune, impedecandu-se, pe cat se putea, atat
musaturile cat si disparitiunea canilor. Mai cu sema in vremurile in
earl' bantuiad epidemiile de turbare, obligatiunea de a tine canii legap,
de a be pune botnite $i de a-I purta legati pe strada, a dat resulta-
tele cele mai bune; acolo unde ele all fost aplicate, in mod riguros,
un timp mai Indelungat, numai forte rar se puteaii vede cani §i
emeni turbati.
Germania, care de la Inceputul secolului trecut si pans in anii
1870-80, era considerate ca una din terile cele mai bantuite de tur-
bare, prin mesurile politienesci aplicate in mod riguros, a Mout ca
turbarea sä fie ass de putin frecuentd, in eat numerul Omenilor, earl'
cadeati jertfa acestei bole, a devenit minim.
De aci urmezei cei din punctul de vedere practic, mesurilor de poli-
fie sanitarei $e datoresce, in primal rind, succesul objinut in vOcul
at 19-lea in combaterea acestei bole; dupa cum nu esitam de a re-
cunesce ca, grade cercetarilor moderne, mijlecele statului vor fi de cel
mai mare folos in prevenirea belelor infectiese.
De aceea menirea civilisatore de capetenie a noului veac va fi do-
bandirea puterii si a mijlecelor necesare, pentru ca statul sd se in-
grijesca de sandtatea locuitorilor.
Cercetarile facute in altd directiune, cari ajunserd la o incheere
Ore-care, Inca Inaintea cercetarilor lui Pasteur, sunt acelea earl se re-
fers la cunOscerea alteratiunilor fine ale sistemula nervos central.
i aicea la Inceput avem a face cu fel de fel de interpretdri gresite,
cad pe langa unele alteratiuni insemnate, au fost descrise ca atare

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Dt8VOLTAREA CIINOSCINTELOR NOME ASVPRA TURBARli 83

nisce alteratiuni secundare luate drept caracteristice pentru turbare,


ass ca, la urma urmelor, mai tote descriptiunile alteratiunilor turbarii
au fost respinse ca unele ce nu corespundeail adeveratel stari a lu-
crurilor. In realitate e ciudat, cum nisce alteratiuni ass de evidente
si de caracteristice ale substantei cenusii, ale maduvei prelungite $i ale
maduvei spinarii, all putut sa troca neobservate, ba au putut fi ne-
gate de neurologi celebri, pe cand in alto afectiuni au fost descrise
gi recunoscute alteratiuni cu mull mai fine ale sistemulul nervos central.
Acosta se pots explica numal prin aceea ca, pe langa alteratiunile
principale, all fost luate drept caracteristice pentru turbare multe alto
alteratiuni accidentale sail chiar artificiale.
Mai cu soma Meynert, Benedikt $i Hammond, des1 au descris pro-
liferarea nuclear/ in regiunea adventitiala si focarele miliare in jurul
vaselor, all descris ins /, pe langa aceste alteratiuni, o serie de alto-
ratiuni artificiale si de lucruri neinsemnate (corpurile grase ale lui
Weller, degenerarea amiloida a vaselor, desintegratiunea granular /),
in cat alti autori, cari nu leail gasit 3n cursul cercetarilor lor, n'ail re-
cunoscut insemnatatea lesiunilor descrise de Benedikt (Forel, Schultze).
Cercetarile ingrijite ale lui Kolesnikow, Gowers ¢i Gombault au facut
o impresiune mai buns, dell nici ale n'ail fost in stare de a stabill
insemnatatea lesiunilor istologice in turbare, ass ca scola lui Pasteur
credea ca turbarea nu pricinuesce decat alteratiuni istologice neinsem-
nate si necaracteristice.
De abia cercetari mai none, mai cu sem/ ale lui Gamaleia, ale male,
precum si ale lui Schaffer, all putut sa atraga atentiunea cercetatorilor
asupra mielitei de obiceiii intense a substantei cenusil a maduvei
prelungite si a maduvei spinarii gf asupra particularitatilor acestor
alteratiuni, mai cu soma forma nodular/ a infiltratiunilor. E adeverat
ca i astadi mai exists diverginta de opiniuni asupra insemnatatil acestor
alteratiuni. Asa, pe cand 111er/rile inele m'at facut sä ajung la con-
clusiunea, ca alteratiunile cele mai principale so gasesc respandite, in
mod dif us, in maduva prelungita si in maduva spinarii, Schaffer credo
cd alteratiunile se localiseza mai cu deosebire acolo uncle nervul, in a
carui regiune e sediul muscaturil, patrunde in maduva.
In fine Van Gehuchten a descris lesiuni analOge in ganglionii spi-
nail, simpatici gi ai pneumogastricului, credend ca acestea ar fi lasiu-
nile cele mai principale $i caracteristice.
Pe cand ell afirm ca, din punctul de vedere al stabilirii diagnosti-
cului, se pot utilisa mai cu soma lesiunile aflate in maduva prelun-
gita si in maduva spinarii, cari corespund in mod caracteristic simp-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
$4 DR. tr. BABV$

tomelor turbaril, fora insa a contesta val6rea lesiunilor ganglionare,


Van Gehuchten crede ca numal lesiunile ganglionilor presinta o in-
semna tate pentru diagnostic; iar Crocq credo ca numal lesiunile gan-
glionului nodos al pneumogastricului ar fi specifice in turbare.
E drept insa ca se gases° lesiuni analOge si in alto diferite mielite,
dupa cum le-am descris la jigodia canilor.
Tata polemica urmata pe acest teren sta in legatura cu cunoscin-
tele /Astro asupra lesiunilor specifice. Alteratiunile sistemului nervos
central, datorita turbarif, sunt specifice inteatata, intru cat ele sunt da-
torite unuT virus specific si intru cat manifestatiunile morbide ale tur-
baril sunt atat de particulare, in cat trebue sa admitem ca lesiunile
istologice ating tot-deauna numal anumite parti ale sistemului nervos.
In nicT un cas insa alteratiunile nu pot fi considerate ca specifice prin
insasi presenta lor.
Numal in acest sens pot fi luate drept caracteristice ingramadirile
de celule din jurul unor anumite celule nervose, pe cari le-am numit
noduli rabid, adeca atuncT cand se gasesc in locuri, de undo pornesc
simptomele turbarit De ad se p6te ved6 ca, si in ceea-ce privesce
constatarea lesiunilor istologice in turbare, predomina tendinta de a
obtin6 resultate utile din punctul de vedere practic, dupa cum in ge-
nere, studiul turbariT mai cu soma de cand au inceput cercetarile
lui Pasteur urmarosce in primul rind obtinerea unor resultate prac-
tice. E adeverat ca acesta tendinta a fost causa, ca autoriT au fost
6re-cum unilaterali in lucrarile lor, de 6re ce lucrarile facute adesea
asupra turbaril au fost judecate numal din punctul de vedere al folo-
suluT practic.
Daca incercam a patrunde ideile, carT au condus pe acest genial
cercetator la luminarea cunoscintelor asupra turbaril, cred ca din con-
tactul personal cu Pasteur insusl am putut capeta impresiunea, ca
primul impuls de a se ocupa cu acesta bola era datorit sentimentuluT
sou de umanitate, forte desvoltat, 1i dorintei de a potoll groza de
acostil b61a fiorOsa. Deci nu atat indemnat de spiritul cercetariT, pe
cat de mila profunda ce o resimtia pentru miseria omenesca, Pasteur
a facut descoperirea inoculatiunilor contra turbariT, dupd cum i s'a
intimplat lui Lister, cand a descoperit principiile antisepsieT acesta
dupa insasT declaratiunea acestul mare chirurg.
De abia in al doilea rind s'a manifestat incordarea tuturor puterilor
intelectuale, pentru a face fata impulsuluT puternic al sentimentuluT.
La acestea se mai adaoga comunicarile lui Galtier $i ale lui Duboue,
mai cu semi faptul, cunoscut de alt-fel dinainte, asupra caruia a in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TITRBARII 85

sistat eel dintahl, anume transmisiunea turbaril la epuri, precum si


cereetarile celui din urma, earl au dat o bass fisiologica solids unor
opiniuni, cari de asemenea existail de mai inainte, cum ca turbarea se
propagti prin sistemul nervos, find localisata.' in anumite regiuni ale
creerului si ale sistemului nervos.
In ce privesce propagarea virusului, opiniunea lui Galtier se deose-
bia de aceea a lui Dubow% do Ore-ce eel dintaiti afirma ca, data in-
troducem sub pelea epurelul parti din sistemul nervos central al ca-
nelui turbat, opurele nu se linbolnavesee de turbare.
A fost deci o intimplare fericita aceea, cand la Academiile Francese
all fost comunicate mai multe lucrari experimentale solide asupra tur-
baril, §i cand Pasteur a inceput sä se ocupe de acesta bOla. Resulta-
tele cercetarilor lui Pasteur apartin manifestatiunilor celor mai mira-
culOse ale spiritului omenese, do Ore-ce cereetarile anteriOre, asa cum
le-am amintit, all fost atat de intunecate de afirmatiunile gresite, in
cat era nevoe de un muncitor fOrte consciintios, staruitor si cu spirit
critic, pentru a puts lumina intunerecul acesta.
Pasteur n'a avut de luptat numal in potriva unor opiniuni §i afir-
matiuni earl existail dinainte, dar chiar lucrarile sale proprii all fost
mereil Intunecato de observatiuni gresite, in pericol de a se abate de
la calea cea drepta si de a perde succesul asteptat.
El singur scusa imperfectiunea primelor sale lucrari cu cuvintele
lui Lavoisier: 00n ne donnerait jamais Hen au public, si l'on voulait
atteindre to bout de la carriers qui se presents successivement et qui
pourrait s'etendre a mesure qu'on avance pour la parcourirz.
Pasteur credea deci, ca aceste publicatiuni au fost justificate, de
Ore-ce ele oral eel putin suggestive, deschidend orizonuri noue §i dand
nascere unor incercari nou6.
In afara de resultatele experimentale mai era novo° de MO aten-
tiunea §i de critica lui Pasteur pentru ca, basat pe experiente noun §i
numerOse, sa alOga graul de neghing, sa cunosca tot-deauna care este
resultatul principal al experienteij unde trebue sa se insists mai mult,
pentru a ajunge la solutiunea practica a cestiunilor principale.
i aid Pasteur s'a condus de principiul: cL'homme de science ne
dOdaigne rien de ce qu'il peut decouvrir dans le champ de la science
pure; mais la foule que terrifie la pensee seule de la rage demande
autre chose que des curiosites scientifiques).
Nu e mai putin adevOrat insa, ca nu tot ce a fost lasat la o parte
de Pasteur, in decursul studiilor sale, a fost fara valOre; se gasesc §i
printre els indicapunI de valOre sciintifica, dar pe earl Pasteur le-a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
86 DR. V. BABES

lasat de o parte, tocmai fiind-ca nu permitea/ o imediatA utilisare prac-


tica. Chiar prima comunicare facutd Academiei de Pasteur puted sA
pericliteze intrega lucrare ulteriorA. El a gAsit in saliva unui copil mort
de turbare un diplococ capsulat, care la epuri a causat o bold mor-
tals cu mers forte repede, fara Ins/ ss determine ce-va la cobai. Pas-
teur era dispus a recunosce ca acest microb, care a de sigur pneu-
mococul descris mai thrdiu de Talamon si Frankel, ar aye un rol
insemnat in turbare.
Intr'o comunicare ulterior/ (30 Maid 1881), Pasteur cauta mereu mi-
crobul turbdrii §i crede a-1 fi gasit in nisce granulatiuni fine ale. sub-
stantel nervose si in sange, afirmand ca, basat pa aceste indicii, ar fi
in stare O. deosebescA sang+ §i sistemul nervos sanatos de cel pro-
venit de la un organism atilt, de turbare.
Pasteur se exprima cu lAsand la o parte constatOrile
putin sigure; se adresd numai faptelor a cdror urmarire promiteh un
succes sigur.
Resultatul cel mai de sOma a fost confirmarea are'tarii lui Rossi,
cum ca injectiunea sub-cutanata de substanta nervosa provOca eke
°data turbarea.
Pasteur a aretat ca mai cu s6mA emulsiunea de substanta core-
braid §i lichid ventricular provoca turbarea in aceeasf mesura ca §i
saliva, numal ca la injectiunea sub-cutanata, perioda de incubatiune
difera prin durata de aceea care urmoza inocularea la suprafala cree-
rului prin ajutorul trepanatiunii. Turbarea insd se manifests fara
exceptiune si anume dupa 1-2 septamhni la chili.
Prin aceste resultate, turbarea, care pang atunci era o bold misteri-
Osa, de care nu puteal sa to atingi, devine o bola cu care puteai ex-
perimenth cu o exactitate quasi-matematica, ass ca ajunsese a fi acce-
sibilA tuturor resultatelor sciintifice si practice, earl se pot dobandi
pe calea experimenta16. De atunci sistemul nervos central al anima-
lelor morte de turbare puteh sA fie considerat ca cultura purl. a viru-
sului turbarii, care provOca bola in tot - deauna si la intervale hotarite.
Intr'o alts comunicare, Pasteur constata identitatea etiologic/ a
diferitelor forme de turbare, mai cu soma a turbaril omului si a ani-
malelor, fapt observat Inainte de Galtier, cA substanta virulenta pOte
fi conservata, si producerea turbarii prin introducerea virusului in
torentul circulator.
Punctul principal al acestei comunicari este constatarea ca anima-
lobe cars, fiind inoculate cu substanta nervosa si nu s'ati imbolnavit
de turbare, nu dobandesc imunitatea prin acesta inoculare, pe chnd

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSC1NTELOR NOSTRE ASUPRA TUREARII 87

animalele cari, in urma inoculatiunil presinta numai semnele unui in-


ceput de turbare, revenind in urma la starea normala, roman aperate
fats de o infectiune ulteribra.
Cu acosta ocasiune se amintesce, ca canii pot presinta primele simp-
tome ale turbaril, in urma pot face, timp de mai multe luni, impre-
siunea unor animale sanat6se, pentru ca la urma sä so manifesto
turbarea mortals. Din aceste experiente, earl' resultail dintr'un num6r
de mai bine de 200 incercari, Pasteur conchidea ca, in decursul lucra-
rilor sale, vor trebul sa se gasesca mijlOcele pentru a ap6ra canii in
potriva turbaril.
Intr'o alts comunicare, Pasteur areta ca in realitate reuOn a imu-
nisa canii, in mod sigur, in potriva turbaril prin sistemul introdu-
cerii in organism a diferitelor substante virulente. Tot de-odata el
atragea ateatiunea asupra putintel ca, avend in vedere durata peri6-
del de incubatiune a turbaril, care este lung& s'ar put6 ap6ra de
turbare, prin procedeuri analOge, §i Omenil mii§cati.
In acOsta comunicare se mai afla indicatiuni interesante, neurmarite
pans acum, asupra succesului inocularilor in torentul sanguin, cu
care ocasiune se afirma, ca dose midi de virus, introduse in sistemul
vascular, provOca turbarea furiOsa, pe cand dosele marl dal.'" nascere
turbaril paralitice; in acest din urma cas, dada se omOra animalul la
inceputul Mel, virusul exists numai in maduva spinarii, creerul r6-
manend indemn.
De o insemnatate practica i mai mare este constatarea, ca virusul
turbaril pote fi atenuat sail exagerat, trecendu-1 prin diferite specil
de animale.
De asemenea s'a constatat, ca la gaini, turbarea se 'Ate manifests
de mai multe ori, sfir§ind cu mOrtea gainel sail cu vindecarea el. Pe
basa numer6selor experiente s'ail respins afirmatiunile, cari privesc
transmisiunea turbaril de la mama la Mt.
Un alt succes insemnat a fost obfinerea virusului fix, care se ca-
pet/ prin trecerea virusului prin numero§il epuri, animale la cari
turbarea apare in urma, dupa 7-8 dile, in mod regulat.
Pasteur cerh numirea unel comisiuni din partea Ministeriului In-
structiunil publice spre a arata ca e in stare sa imuniseze cani in
potriva turbaril. El propuse ca, fie prin trepanatiune, fie prin muva.-
tura, sä se infecteze cu virus de strada 20 cani refractari §i 20 cani,
cari n'ail primit nici un tratament prealabil; dupa convingerea sa,
canii imunisati trebuiail sa remae in vista, pe cand aceia cari n'ail
fost imunisati trebiliail sa in6r6 de turbare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
88 DR. V. BABE

Pasteur imunisa canil In modul urmator infect/ maimutele cu vi-


rus de cane; tot trecendu-1 prin maimute, virusul era din ce In ce
mai atenuat. Virusul ast-fel atenuat era transmis apoi la cani si la
epuri, undo de asemenea se atenua. Canii capotail un grad inalt de
imunitate, atunci cand erail inoculati intaid cu virusul cel mai slcibit,
apoi cu virus din ce in ce mai tare §i, In fine cu virus fix.
La congresul international de medicine din Copenhaga, la 17 Au-
gust 1884, Pasteur desvolta sistemul sell de vaccinatiune contra tur-
UHL precum si resultatele obtinute de comisiunea sciintifica format/
de Bedard, Bert, Bouley, Airneraud, Villemin si Vulpian, resultate cart
all dovedit ca prin metodele indicate de Pasteur se 'Ate obtino imu-
nitatea contra turbarii. Pasteur Incepu acum o serie de 1ncercari in
stop de a evita turbarea i dupe muscatura, de Ore-ce numal un suc-
ces in acesta directiune putea sa fie de folos pentru 6menii muscati
de cani turbati. Cum Pasteur nu putea sa obtina nici o stare refrac-
tarA prin diluarea virusulul, ear metoda anteribra a treceril virusulul
prin maimuta era prea costisitOre si prea complicate, el gas1 o metoda
bung, In uscarea maduvelor provenite de la epurii morti In urma in-
fectiunii cu virus fix. Maduvele uscate un timp mai mult sail mai pu-
tin Indelungat presintail o serie de material din ce in ce mai atenuat,
emulsiunea facuta din aceste maduvi, Incepend de la tole mai putin
virulente, injectata la calif, a putut sa-I apere de turbare, chiar atunci
cand all fost muscati de un cane turbat. Vestea despre aceste succese
se 141 repede ri multi staruiail, ca Pasteur O. incerce metoda sa si
la 6menii muscati de cani turbati. Mai cu soma un copil de 9 anT,
care presinta numer6se .niuscaturi profunde, 1-a facut pe Pasteur ca,
In urma Intelegeril avute cu Vulpian si Grancher, sä Intrebuinteze,
enon sans des vives et cruelles inquietudess,, inocularea preventive
$i la om.
InteadevOr ca turbarea nu s'a manifestat la primele persOne tra-
tate In acest mod; s'ad IntImplat .1110. casurl de turbare la pers6nele
vaccinate, mai cu soma la copiil, cart presintall muscaturi la cap si,
mai cu deosebire, la pers6nele muscate de lup!. Cercetarile de control
facute asupra afirmatiunii lul Pasteur nail dat tot-deauna resultate
bune, asa cg lumea sciintifica incepuse sa se IndoOsca de exactitatea
cercetarilor sale.
A trecut multa vreme, pang ce Pasteur $i elevil seT all putut do-
yea ca inocularile far. succes nu erail datorite unel «rage de labo-
ratoire», ci insuficientil metodelor de inoculare, infectiunil provocate
do muscatnra, §i ca cercetarile de control n'ati fost Mute In mod

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CIINOSOINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBXRII 89

exact. Protivnicii lui Pasteur, mai cu soma. Peter, care combated cu


totul natura microbiena a bOlelor infectiose, se sprijinira pe unele
greseli neinsemnate din lucrarile lui Pasteur, Insa toti au fost in cu-
rind biruiji prin perfectionarea metodei. Pasteur introduse al sou
(traitement intensify, care yarn. dupe muscaturile ce le presintail
bolnavii; personele earl presintau muscaturi grave, mai cu sOma mus-
caturi de lupi, capetail in fie-care di 5-6 injectiuni de virus din ce
in ce mai forte i, dupa. 2-3 Vile, virusul uscat numai o VI sati chiar
virusul prosp6t. De asemenea era marita si cantitatea de substanta ner-
vosa injectata, cad. acesti bolnavi capAtati de 5-6 on intrega serie a
maduvelor uscate. Cu modul acesta au putut fi scapate of persOnele,
earl presintafi muscAturi din tole mai grave.
Statistica care, inaintea inocularilor Jul Pasteur, areta un numer do
5-25 la suta de morti in urma muscaturilor cannot.; arata lui Pas-
teur si in cele-lalte institute antirabice, dupa introducerea metodei in-
tensive, o mortalitate de 1-11/9 la suta, ass ca prin acesta chiar a
fost dovedita, in mod neindoios, eficacitatea metodei lui Pasteur.
De ad inainte Pasteur so margini numai la inocularile facute in
institutul sail, fare. a mai Intreprinde alto cercetari experhnentale, lu-
cru care s'a facut insa in alto institute antirabice. Pasteur isi Inde-
plinise misiunea, dar pe teren remaneall cestiuni sciintifice importante,
earl asteptail deslegarea lor.
Combaterea turbaril igi gasise solutiunea in cea mai mare parte,
nu insa in mod complet, de ore -ce in t6rile in earl existau mesuri
rigurose in potriva turbaril, nu insa §i vaccinatiunea lui Pasteur, cum
de pilda. in Germania, turbarea faces mull mai putine jertfe deck in
Francia, cu tota vaccinatiunea lui Pasteur.
Acest fapt e legat de o problems Inca nedeslegata; ca on -care ino-
culare preventive cu substante atenuate, vaccinatiunea are nevoe do
un timp Ore. care pentru a deven1 activa.
Mai cu some la turbare, este nevoe de vre-o 14 Vile, pentru a da
organismului puterea, ca prin ajutorul vaccinarii sa paraliseze viru-
sul introdus prin muscAtura.
La acestea mai trebue sa adaogam timpul, care trece de la musca-
tura pans la inceperea tratamentului, precum §i timpul de la incepe-
rea tratamentului pane la introducerea substantelor active virulente.
Daca, in termen media, timpul acesta it socotim de 20 Vile, atunci
prin vaccinatiunile lui Pasteur vom put() scapa numai acele casuri,
in earl turbarea s'ar manifests mai tarditi. decat 20 Vile dupa mus-
caturA. Statistica insa nee aratal e4 in easuri relativ nuer6se, mai cu

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
90 DR. V. BABES

sOm5 la copii §i la mth,caturile profunde ale capului, turbarea se ma-


nifests mai de timpuriii. In ast-fel de casuri vaccinatiunile lui Pasteur
nu ne pot da nici un resultat bun. De aceea cercetatoril, cari se ocu-
pail cu turbarea, °rail mereil in cautarea unui mijloc pentru a putO
salva §i personale, cari se presinta in ast-fel de conditiuni. S'ad facut
incercari cu inoculatiuni mai tari, pentru a ajunge cat mai repede la
maduvele virulente, 'MA succesul a fost problematic. Avend in vedere
acest inconvenient, care sustrAgea de la vindecare persOnele mu§cate
de lupi, chiar atunci cand li s'ail facut inoculatiunile cele mai viru-
lente, m'am Bandit ca sucurile ,Si mai cu sOma sangele animalelor imu-
nisate in potriva turbarii, injectat la Omani sail la animale, ar puts sa
transmits imunitate. AcOsta a fost prima incercare, facuta in mod
conscient, asupra unei seroterapii in potriva unei bole infectiose (1889).
In realitate, am reulit a salva cani infectati, prin trepanatiune, cu
virus de strada, indata ce le-am injectat cantitatl mai marl de sange
provenit de la canii imunisati.
i cum, dupa putin timp, s'aii presintat numerose persona mu§cate,
in mod cu totul gray, de lupi turbati, n'am esitat Ca, pe langa tra-
tamentul lui Pasteur, sa le injectez i sangele unor animale imunisate,
reducond ast-fel mortalitatea, in urma mu§caturilor de lup, la 50/0, pe
cand fara tratamentul lui Pasteur era de 60-800/0, iar cu acest tra-
tament de 20°/a.
N'am reu§it a da serului o valOre terapeutica mai mare, in on -ce
cas insa el formeza o completare pretiOsa a inoculatiunilor nOstre
antirabice.
Resultatele ()Minute cu acest tratament mi le-am explicat deja di-
nainte prin aceea ca am admis, ca serul animalelor imune lucr6za in
mod direct, fail a mai aye nevoe do o preparare prealabila a or-
ganismulul, dupa cum se care la inocularea cu substante virulente.
Cam In acela§1 timp am observat urmatorele : cum la inocularile
antirabice se injectdza cantitatl mai marl de substanta nervosa *i
ac6sta substanta exercita, prin ea insa§l, o influents asupra viru-
sului turbarii, am inoculat cani, infectati cu virus rabic, cu substanta
nervosa normala, §i unii din ei ail putut fi salvati.
In acest cas avem a face cu o organoterapie prin substanta nervosa
normala care, dupa cum s'a dovedit mai tarciiii, este eficace in dife-
rite intoxicatiuni §i infectiuni ale sistemului nervos, la omehl §i la
animale.
Daca am putO renal sa gasim un ser, care ar puts sa ne Med sa
parasim tratamentul lui Pasteur, acOsta ar fi de un mare folos, cad

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBAR11 91

prin el am evita §i diferitele desavantagii, car! sunt legate de metoda


lui Pasteur.
Remane Inca de discutat, data cauterisatiunea locului, unde s'a pro-
dus mu§catura, este in stare de a Impedica ivirea turbarii sari, eel
putin, sä prelungosed stadiul de incubatiune. Cercetdrile mete ail pu-
tut confirms ar6tarile unor observatori anterior!, din cari results ca
cauterisatiunea este eficace numai putine minute dupa mu§catura.
Am putut insa sa constat ca §i mai tardiii, cauterisatiunea este in
stare de a prelungi stadiul de incubatiune, asigurand prin acesta o
mai mare actiune a tratamentului preventiv. Deja la Inceputul ino-
culatiunilor se credea, ca injectiunea substantei virulente ar puto pro-
voca turbarea la om, de§1 nu exists nicl un cas pentru a intarl ac6sta,
cad vestitele casuri de la Milano, unde mat multe persona, fara a fi
prealabil pregatite, au fost inoculate cu. substanta virulenta, din care
cause au murit cu manifestatiuni paralitice, se pot explica §i in alt-fel,
nu numai prin o turbare datorita inoculatiunii.
In realitate se intimpla, §i nu tocmai rar, ca la persOnele inoculate
sä apara manifestatiuni paralitice, cari de sigur ca sunt datorite iri-
tatiunil sail 'Ate chiar inflamatiunii maduvit spinarii. Manifestatiuni
anal6ge am putut obtine la animale, prin filtratele substantei nervOse
virulente, precum §i a celei incaldite la 80°, animale car! adesea all mu-
rit cu simptome de paralisie §i de cachexie generals.
Sistemul nervos al acestor animale nu mai era virulent, a§a ca tre-
bue sä admitem, ca. substanta virulenta a maduvei spinarif, in afara
de virus mai pote tontine §i o substanta toxica, care p6te pricinul o
vatamare a mdduvei spinarii §i p6te chiar accidentele amintite, car!
se ivesc cate °data In cursul tratamentului lui Pasteur.
Dacd am reu§1 insa sä inoculam serul sangelul, aceste accidente
ar pute fi evitate, p6te, dupa cum s'ar evita manipularea, nu tocmai
nepericulasa, cu substante virulente.
In acest cas nici n'ar mai fi nevoe, ca persOnele mu§cate sa Rica
caletoril mar! pans la statiunea unde se fac inocularile, in care inter-
val se perde an timp pretios.
Cu parer° de rail lush trebue sa constat, el incerearile nostre fa-
cute cu scopul de a prepare un vaccin, care s'ar puto conserve §i ex-
pedia, n'ati fost pans arum incoronate de isbanda.
Mai multi autori recomanda diferite modificatiuni ale procedeulul
Pasteur.
Am putut constata ca, prin incaldirea substantei virulente, se 'Ate
obtine o eerie do substante de inoculare, car! sunt atenuate in mod

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
92 DR. V. BABES

mai regulat decat macluvele uscate dupd procedeul lui Pasteur ; de


asemenea canii se pot imunisa cu aceste substante tot a§a de sigur
ca §i cu substanta uscata. Nol intrebuintam cu cel mai bun succes
emulsiunea obtinutd in modul acesta, pentru sprijinirea inocularilor
lui Pasteur, pe cand Pupariu (Ia§i) obtine resultate favorabile numai
cu acest tratament.
Hogyes din Budapesta publics o statistics a resultatelor favorabile
obtinute cu inocularea virusului atenuat in dilutiuni. Aceste resultate
sunt in contradictiune cu resultatele lui Pasteur, care n'a putut sä
apere canii de turbare atunci, cand le-a injectat o serie de virusuri
diluate.
De sigur ca e vorba de diferite grade de dilutiune, ala a cred a
resultatele lui Hogyes nu sunt datorite dilutiunii, ci introduceril unei
cantitati suficiente de material virulent, de Ore-ce Roux, (Al insumi §i
Hellmann am putut imunisa cani prin emulsiuni de mdduvi virulente,
fdcend injectiunile in locuri lipsite de nervi mai marl.
Cercetarile lui Pasteur ail lasat nedeslegate mai multe cestiuni
sciintifice interesante, de§1 Pasteur s'a ocupat singur, in mod minu-
tio8 de ele. Acesta se pdte spune mai cu soma de ceea-ce privesce
cane, prin cari patrunde virusul in organism, pentru all desfa§ura
actiunea. .
Din plagg, virusul se propaga de obiceiil forte repede, pentru a se
depune apoi intr'un loc Ore care in organism, unde se immultesce incet.
Numal atunci cand se inoculOza la sflx*tul cocjei sail in globul ocu-
lar, amputatiunea sail enucleatiunea facutd dupd 12-24 cesuri pot°
1mpedica ivirea turbarii (Hellmann, Bombicci).
Dupd cum am amintit deja, Pasteur obtinea turbarea, atat prin apa-
ratul vascular, cat §i pe cale sub-cutanata §i sub-durala. E lnpa de
mirat ca Pasteur afirmd, ca a reu§it ate °data sä provOce turbarea
prin injectiunea sangelui, lucru care e in contradictiune cu experientele
nOstre ulteriOre. In on -ce cas insa, am putut dovedl, dupd cum ail
Mout mai tarcjiil Vestea §i Zagari, ca virusul, dupa muraturd sail
dupa ce patrunde intr'un nerv, se propaga in acel nerv, in mod cen-
tripet pentru ca, ajungend la centru, s6-1 inunde in mod cam subit.
Tot de-odatd virusul trece la nervul corespuncjkor din partea cea-lalta
lucru constatat do Roux in timp ce nervul, care a fost atins int'aiii,
1§1 perde cate °data virulenta.
Atunci Insa and virusul turbaril se injectoza in aparatul vascular,
sangele deja de a doua 4i nu mai este virulent §i d'abia mai MORI
vedem a este atinsa intAiti macluva spindril §i apoi intreg sistemul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CLJNOSCINTELOR NoSTItt ASEIPtti TIIIIBXRI1 93

nervos, ceea-ce aratA ca la inceput virusul se depune inteun loc Ore-


care din organism, de unde patrunde in nervi de sigur in tecile
limfatice -- avansand spre maduva spinarii.
Se pretindea ca in timpul stadiului do incubatiune nu existA nici
un simptom, care ar areta ca infectiunea a avut loc. Acosta nu este
tocmai exact, de Ore-ce Pasteur a afirmat deja, ea inceputul turbaril
pOte sa se ivescA, sit disparl §i sa aparl din noil. AfarA de acestea,
am putut constata in stadiul acesta, la cani i la Omenl, accuse fe-
brile, earl' apar in mod periodic, i pe cari le-am desemnat cu numele
de febrA premonitorie. AcOsta febrA apare la canii, call ail fost in-
fectati cu virus de stradA, in interval de 8 -14 chile, panA ce, la urma
urmelor, trece in rindul simptomelor pronmitate ale turbArii. Ed cred
ca aceste oscilatiuni febrile sunt semnele unui inceput de turbare care,
in urma resistentei organismului sail din causa slAbiciunii virusulul,
nu permite isbucnirea completA a aceste! Me.
De fapt turbarea incepe la epuri cu o febrA, pe care a§1 numio ini-
tialA, §i care pledozA in favOrea opiniunii ca in turbare, in afara de
actiunea localA asupra sistemului nervos; mai existA §i o actiune ge-
nerall probabil o invadare temporary a organismului cu toxinele
turbArii.
Sunt convins el substantele antirabice sunt in stare a paralisa vi-
rusul in calea sa spre sistemul nervos central pe cand, cu parere
de r6u trebue s'o recun6scem, ca pang acum n'ain reuqit sA impedi-
cam turbarea cand este deja manifestA, adeca atunci cand centrele, i
mai cu slimy celulele nervOse, sunt deja atinse, ne mai putend obtin6
vindecarea celulelor nervose alterate. Constatarea interesanta, fAcutA
de Frantzius §i confirmata de mine, in ce privesce anti-substantele din
Berea animalelor turbate, am cAutat s'o explic in modul urmator: anti-
substantele fabricate in sistemul nervos central §i pOte §i in alte or-
gane, in lupta cu virusul turbArii, se elimina pOte §i cu fierea.
De§i serul antirabic a fost primul ser curativ inventat, totu§i el a
fost prea putin perfectionat, de Ore-ce numai putine incercAri ail fost
Mute pentru perfectionarea substantelor antirabice. Mai cu sOmA cer-
cetArile lui Roux §i Martini sunt interesante in acesta privinta, cAci
s'a constatat ca exists un raport intre serul antirabic, toxina §erpilor
§i toxina tetanicl.
Pe cand ace§ti autori, dupe cat se vede, nu s'ail putut convinge de
actiunea antirabice propriil cji8e a sangelui animalelor imunisate, ell
insumi, precum i all cercettitori, am putut gAsi substante antirabice
§i in lichidul cerebro-spinal, in substanta nervOsA, precum §i in limfa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
94 DR. V. BA13t$

animalelor imunisate; tot de-odata s'a putut constata imputinarea for


si in alts organe (Centanni).
S'ati aretat de asemenea, in mod exact, tote acele organe cari, in afar'
de sistemul nervos, contin virusul, la animalele atinse de turbare.
Virusul se gasesce tot-deauna in glandele salivare, in pancreas, nu-
mai rar in splina §i in capsulele supra-renale.
In timpurile din urma a mai fost ventilate o all& cestiune impor-
tant, in ce privesce inocularea antirabicA. Pasteur a cautat ca, prin-
tr'un num6r mare de cercetari de control, sa se asigure in potriva
diferitelor obiectiuni. Cu tote acestea se putea puns intrebarea, dace
in realitate, tratamentul profilactic cere o serie de substante atenuate,
§i dacg simpla introducere a substantelor virulente in organism n'ar
fi de ajuns pentru a obtinO resultatul dorit. In realitate ne-am putut
convinge, cA de abi& emulsiunile de maduvi mai virulente contin prin-
cipiile active, §i cercetarile lui Roux, ale mele §i ale lui Hellmann ail
aretat, ca animalele all fost mai bine apArate prin injectiunea sub-cu-\
tanata sail mai bine chiar peritoneal' a virusului fix, decat prin me-
toda lui Pasteur.
Trebuia deci ad ne intrebam, data introducerea la inceput a unor
substante inofensive, cari treptat sunt inlocuite prin altele din ce in
ce mai virulente, nu prepare organismul, facendu-1 sA resiste virusu-
lui forte puternic, acesta este cel putin opiniunea lui Pasteur. Ino-
culatiunile insa, cad se practica in potriva mu§caturilor de lup, unde
din prima di chiar se injectAza maduva fOrte virulent', ar pled& in
favOrea opiniunii, ca a§& disa pregAtire prin virusul atenuat sail diluat
n'ar fi absolut necesarg.
E probabil chiar ca atunci, cand unui om muvat i-am injecta, chiar
de la inceput, virus fix, metoda acesta ar fi activA §i de sigur tot a§&
de putin vatamAtOre, ca qi metoda Jul Pasteur.
Se nasce numai intrebarea, de ce injectiunea virusului fix la om
nu provoca turbarea ? Marx credo cä acesta se datoresce faptului, ca
fats de epuri virusul fix se presinta cu o actiune mai puternica, pe
cand fat' de ameni §i maimute trebue considerat ca atenuat.
Nisce incercAri incomplete Mute asupra maimutelor ar pled& in
favOrea acestei interpretatiuni. Dar faptul acesta se 'Ate explica §i
in alt-fel, mai cu sOma dupa Hellmann, admitend ca injectiunile din
peritoneil nu intalnesc nervi in calea lor, cunoscut Rind faptul Ca in-
jectiunile in peritoneul epurilor sunt inofensive la aceste animale, de
alt-fel forte sensibile fat' de virusul fix. Daca virusul fix ar fi atenuat
numai fat' de om, putend sA servesca ca vaccin, el n'ar putO servi

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CIINOSCINTELOR N6STRE AM:11'RA TURBARli 95 .

ca atare, fats de can! §i de epuri, de Ore-ce nu e de fel atenuat fats


de aceste animale. Tot a§a de putin probabila mi se pare opiniunea,
ca virusul fix ar fi ce-va mai virulent, insa mai u§or de distrus decat
virusul de strada. Sunt insa de acord cu Marx, admitend ca in obti-
nerea imunitatii avem a face cu efectele toxinelor, insa in Incercarile
facUte de mine pentru obtinerea imunisarii am introdus tot-deauna
virus viii §i imunitatea a fost cu atat mai mare, cu cat am intrebuin-
tat substante mai multe §i mai virulente.
De alt-fel, am putut inocula animalele cu virus de strada, tot a0
de bine ca §i cu virus fix, pe cand sunt autori cari afirma ca adesea,
dupa inocularea cu virus fix atenuat, canii s'ail imbolnavit de tur-
bare. Lucrul acesta se pOte intimpla in mod exceptional ci la canil
inoculati cu serul lul Pasteur, atunci cand se inoculeza cu dose ma!
marl *i se ataca nervi!. La om Insa, care e mai putin sensibil fats de
turbare ci care poseda un panicul adipos mai bogat, acesta posibili-
tate este ca §i exclusa, de Ore-ce, dupa cum am spus-o, cu tote inocu-
latiunile, tale mai intensive chiar, omul nu se imbolnavesce nici odata
de turbare de laborator.
Am examinat, din acest punct de vedere, numeroci indivicli, earl' ail
murit in urma muwaturilor de lup, §i prin inocularea maduvelor for
la epuri am obtinut tot-deauna turbarea de strada.
Niel din punctul de vedere teoretic nu este probabil, ca injectiunile
cari se urmOza repede, Intaiu cu virus diluat §i apol cu virus viru-
lent (seria intrega a maduvelor se inoculeza adesea intr'un interval
de 12 ore), ar fi in stare sä obicinuesca organismul cu dose ma! tar!.
Aceste consideratiuni sunt insemnate §i din punctul de vedere practic,
de Ore-ce totul depinde de aceea, ca persOnelor mu§cate sa li se in-
corporeze, cat se pOte de curind, substanta virulenta. Ce e drept, des-
legarea acestel cestiuni impune experiente asupra Omenilor, lima nu
ne-am putut decide a inlocui. metoda lu! Pasteur, care a fost a§a de
bine incercata, cu o alts metoda, chiar data ea ar promite resultate
ma! bune ! Tratamentul antirabic presinta ded numer6se problems
i puncte noun, a caror urmarire e menita a da perfectiune metodei.
De la inceputul cercetarilor sale asupra turbarii, Pasteur a cautat
sä descopere microbul turbarii. E sigur ca virusul turbarii e fix, fiind
retinut prin filtrul de porcelan, de§1 eu, ca ci de Blasi, am putut
constata c6, in imprejurari Inca necunoscute, substantele toxice tree
prin filtru. Substante analOge se pot obtino §i prin distrugerea viru-
sulul la caldura, §i e sigur ca ale jOca un rol important in imunisa-
rea contra turbarii. Daca am cun6sce microbul turbarii §i 1-am puto

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
96 bk. V. 13ABt$

cultiva, am ca§tiga forte mult pentru tratamentul turbarii, cad atund


am put6 prepara toxinele active. Cu Vote ca exists numerOse publi-
catiuni asupra acestui microb, trebue sa spunem ca pans acum re-
mane necunoscut, de§1 pot afirma, ca el trebue sä se afle In noduliT
rabid al' sistemului nervos central, p6te §i in celulele nervOse, de
Ore-ce putem presupune ca lul Ti apartin unele din granulatiunile ro-
tunde sail de alts forma, cad se gasesc in acele locurT.
Si pe medil amestecate cu substanta cerebrala s'a putut immulti
cate-odata substanta virulenta, care tontine microbul sub forma de
diferite granulatiunT, insa fara ca virusul sä se fi putut cultiva maT
mult decat in doue generatiunt De sigur ca este vorba de un para-
sit polimorf, cu o forma caracteristica, care corespunde p6te granu-
latiunilor descrise de Pasteur §i cari se color6za cu anilina.
Ar trebul sa se gasesca metode noue, convenabile, cu ajutorul ca-
rora microbri s'ar pate constata §i cultiva in mod neindoios.
In scurt, acOsta este cred actu ala stare a lucrurilor in ce privesce
cercetarile asupra turbarii. Nu Incape indoela, ca sfir§itul veculuT a
produs fapte grandi6se, prin cunOscerea i combaterea acosteT teribile
b6le. Tar respectul ce §i 1-a dobandit, prin aceste descoperid, sciinta
patologica, respect exprimat prin infiintarea unor marl' institute sciin-
tifice de sine statatore, e unul din resultatele tale maT Insemnate al
acestei muncl.
InstitutiunT de felul InstitutuluT Pasteur, earl din zidurile strimte
ale UniveraitatiT, au patruns In mijlocul vietii publice, cuprindend
total ce serva la obtinerea resultatelor practice in combaterea 1361elor,
fac parte dintre monumentele sublime, pe cad vecul XIX le-a ridicat
civilisatiuniT §i umanitatii.
Vecul care vine mo§tenesce do la cel care dispare, impreuna cu
succesele dobandite in studiul turbarii, Inca trei cestiuni arcjetore, al
caror respuns so a§tepta: Cum este microbul turbarii? Cum se pot
salvd acele persOne, la cari stadiul de incubatiune este prea scurt,
pentru a puts preveni virusul turbarii prin metoda 1u1 Pasteur? $i
in fine: Cum se pdle vindecd turbarea, odatd ce s'a manifestat?
Pentru a se puts respunde la aceste intrebari, este nevoe do me-
tode noue, cari de sigur ca vor lumina §i alto terimurl Intunecate ale
patologieT. N'ar fi de mirare data, impreuna cu microbul turbarii, s'ar
descoperl §i agentir exantemelor acute, p6te §i a unor tumori. litImane
insa de discutat, data turbarea manifests s'ar puts vindeca prin mij-
16ce, cad depind de cultivarea microbuldi turbarii, sail data acesta
vindecaro se va puts °Nina prin fortificarea seruluT antirabic.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
bESvOLTAtigA OUMOSCINTELOR N6STRg ASVPItA TURBARil 91
ol

Ar fide dorit ca in vocul cel noil, mana in many cu cercetarea pa-


tologica, alo card resultate nu pot fi prevklute, sa reu§im, din punctul
de vedere al unei umanitati bine intelese, a reglementa cestiunea ca-
nilor, pe basa unor m6suri cunoscute §i probate.
Cu chipul acesta vom put() preintimpina resultatele experimentale
§i vom put() pazi mil' de Omeni §i de animale de aasta bOla fiorosa,
pe cand astacji, din causa neglijaril cestiunii canilor, mai cu sema
la not in Lora §i la Bucuresci, cu tot tratamentul antirabic, mai mor
multi omen de turbare, adeca acei earl nu s'ail tratat sail cart ail
venit prea tarcjiii in tratament. Afara de acesta, gramiidirea canilor
vagaboncji prin stradele §i mahalalele Bucurescilor dail frumOsei nOstre
capitale un aspect oriental §i barbar.

Analele A. R. Torre. XXIII.Memorine Seel. Songlike 7

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IN SEM NATATEA
HARTEI ROMAN.IEI
PENTRII

ECONOMIA NOSTRA NATIONALA


DE

Genera lul C. I. BRiTIAN11


Membru corespondent al Academie! Romane.

ePrin harte se va acoto tOra din


regiunea necunoscutulul..
(Discursnl RegeInT Carol I tinnt la inangu-
rarea SocietA4il Geogratice Romane, la 1875).

6edinfa de la 17 Noemvrie 1900.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Fi prea stimati colegI,
Bunavointa cu care ati onorat prima mea comunicare (1) mi-a impus
indatorirea de a merge si mai departe cu cercetarile male, pe earl
respectuos le supun la apreciarea d-vOstre.
In comunicarea mea din luna Martie trecut, schitand progresul stu-
diilor geografice in Romania, din timpurile tale mai departate §i pans
in dilele ndstre, am avut ondrea a v6 supune Si lucrarile geografice
executate de Statul Major al armatei 'Astro, cu privire la redactarea
hartei Romauiei.
Dati-mi voe, ca In ocasiunea de fats, sa arat folosele ce aceste lu-
(1) Descrierea geometricci a Romaniel in Analele A. R. Tom. XXIII, Mem. Seef.
Sciintifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
106 GENERALUL BRATIANII

crari geografice, pe cari le executa t6ra cu marl' sacrificii, sunt menite


a oferl in schimb natiunii §i cetateanului in particular ; cad de sigur,
o inalta institutiune culturala, cum este Academia Romans, nu lucreza
numal la desvoltarea §i propagarea cunoscintelor i mijlOcelor earl'
preg6tesc §i dau o directiune salutary progresului national, ci ea arata
tot de-odat6, in chip real si practic, utilitatea acelor cunoscinte. Ast-fel,
Academia 41 'Ate da sema, intru cat munca sa rodesce, intru cat ea
este utilisata de catre eel chemati, pentru ca la trebuinta, acest inalt
corp al culturei romane sa p6ta da. chiar imboldul cuvenit, intro di-
rectiune sat alts.
De aceea, Domnilor, pentru a infatisa inaintea d-v6stre o imagine
mai completa a cestiunii nOstre geografice, volt' presenta astgdi un
corolariii indispensabil la comunicarea mea din Martie trecut, i anume :
Mai intaiu, voiu vorbi de foldsele ce se pot trage din harta terii lu-
crata de Institutul Geografic al armatei.
$i apoi, voiti urmari resultatele cartografice dobindite, in modul cum
ele sunt utilisate de catre eel interesaff §i pentru earl se lucr6z6 harta
in cestiune.
Cu alte cuvinte, doresc a intretino invetata Societate despre:
Insemnatatea hartei Romania pentru economia nostra ,nationalii.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEi ROMASIET 101.

I.

Natura harteT RomAnieT.


Insemnatatea hartei unul Stat este a§a de mare, in cat primul pas
ce avem de fgcut in studiul ce ne preocupa este de a nu las& in spi-
rite nicI cea mai mica banuOla cu privire la val6rea intrinseca a
acelel harte.
De aceea, mai inainte de a intra in cercetarile ce formeza obiectul
acestul studifi, vo cer voe ca sa dovedesc in mod irecusabil superio-
ritatea resultatelor cartografice ale Institutului Geografic al armatel
n6stre.
V6 aduceti aminte ca, in primavara trecutg, terminasem expunerea
mea cu privire la aceste resultate cartografice in termenil urmatori:
«Cum binevoiti a observe, Domnilor §i. stimati Colegi, harta Ro-
«maniel e stability cu tote Ingrijirile ce reclaing insemnatatea acestel
«marl lucrari §i in conditiuni technice de a-i asigura locul de onOre
ece i se cuvine intro operile sciintifice ale lumeiv (1).
ET bine, Domnilor, ac6sta a mea credinta din luna lul Martie s'a
adeverit mai in urma, cu prisosinta, ca a fost intemeiatg pe fapte reale,
§i anume:
In luna lui Iulie trecut, Juriul international al Expositiunii Uni-
versale din Paris a sanctionat In mod irecusabil superioritatea acestor
lucrari cartografice prin urmatorele distinctiuni onorifice ce le-a con-
ferit Institutului Geografic al armatel; §i anume :
Un mare premiti §1 o medalie de aur destinate Institutului geogra-
fic pentru hartele sale : distinctiune rerg, ce s'a conferit numal Franciel
§i Rusiel.
Doug medalil de aur §i una de argint, pentru colaboratoril la harta
Ora (2).
Si crucea de comandor al Legiunil de on6re, pentru Directorul In-
stitutului Geografic al armatel.

(1) Descrierea geornetricd a Ronttiniei, pag. 28.


(2) Generalului C. BrAtianu, Colonelului G. Ianescu si Locot.-Colonelului I. Cantea.
-Demn de semnalat este tti faptul de tots lauda, ca Maiorul Th. Rimniceanu, seful
lncrftrilor astronomice a fost.decorat cu Legiunea de onore pentru meritosele sale
lucrftri geodesics si astronomice ce a executat in Algeria chiar pe timpul instructi-
unii sale la Serviciul Geografic al armatel francese.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
102 GENERALUL BRXTIANIT .

Si apol; Domnilor, in luna lui Septemvrie trecut, Rind invitat a


expune Asocialiunii Geodesice internationale operatiunile fundamen-
tale, geodesice si astronomice, pe earl se baseza resultatele cartogra-
fice premiate la Expositiunea Universals, am fost viii felicitat
aprobat de catre inv64ata Asociatiune Geodesica.
Avesta magulit6re simpatie s'a manifestat, atat pentru modul nostru
de a lucra la harta terii, cat si pentru programul ce urrarim, cu
privire la contigentul ce aducem i nol cercetarilor sciintifice, pe earl
Asociatiunea si invetatii lumil le urmaresc, cu un laudabil zel, intru
determinarea dimensiunilor si a formei reale a globului pe care-1 locuim.
Cu alts ocasiune, voi5 aye on6rea a vtS intretim5 asupra comuni-
csrii ce am facut Asociatiunii Geodesice internationale, cu privire la
lucrarea hartel RomanieI, precum si asupra constituirii, organisaril
i misiunii acestei Asociatiuni sciintifice internationale.
Pentru astacji, Rind pe deplin convinsi asupra superioritatiI condi-
tiunilor technice cu care s'a lucrat harta tern, putem pas1 cu deplins
satisfactiune la fondul expunerii n6stre, cu privire la: «Misiunea har-
tei: Romania, in economia na(ionald a Statuldi Roman».
Si in acest scop,, v6 rog a-mi permite ca ss examinam in parte fie-
care din produsele cartografice, in natura si formatul cu care Institu-
tul Geografic pune harta teriI la dispositiunea publicului.

a).. Ediliunile hartei Romciniei.


Dupa cum cun6sceti, Domnilor, ridicarile topografice la harta tern'
s'aii executat pe scara 1 : 10.000 pentru Dobrogea si pe scara 1: 20.000
pentru Moldova ; iara Muntenia se lucreza pe scara 1:20.000.
Aceste ridicari topografice se pun la dispositia color interesati de-
o cam data in trel editiuni deosebite, precum urmeza:
1. Harta topografied generald a grii, pe scara 1 : 50.000, in repro-
ducere foto-litografica (1), se face in fol de Oni,50 pe lature si cu pretul
de 60 Willi f6ea.

(1) Pentru a respunde la trebuintele urgente ale armatel si ale publicului, Insti-
tutul Geografic a dispus ea se publice, in o edifiune provisorie prin procedeul re-
pede al fotolitografiei, ridicarile topografice ast-fel cum se redacteza pe teren gi pe
masura ce ele se completeza pe o regiune; astfel, inevitabil, aceste produse carto-
grafice Iasi ore-cum de dorit ca lucrare artistica, Ins& acest inconvenient fare im-
ortant& e in destul compensat prin bunata tea .figurarii ce ne-o dau. Acum s'a in-
ceput a se da publicului si fol gravate pe petra,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI ROMANIEf 103

2. Harta topograficd specialci a judetului, pe scara 1 : locum, in


reprodudere foto-litografica, se face dupa comanda, pe patru fol pentru
fie-care judet, socotit cu 2 lei flea.
.3. Harta geograficci generalci, pe scara 1: 200.000, in repoducere foto-
litografica, se face pe foi de 0m,50 de lature, cu pretul de 2 lei fOea.
Sa examinam acuma insemnatatea acestor harte in figurarea pro-
prie fie-careia.
b). Harts geograficd generalci.
Harta geografica generalci pe scara 1 :200.000 (1), precum vedem
ca s'a Mut pentru Moldova gi Dobrogea, ne presinta o icona in mic
destul de fidel/ a ter', dandu-ne: directiunea gi forma marelor artere
ale scortel ptimintului Romaniei; cursurile de apa, ce o uda caile
principale de comunicatiune, ce o strabat ; padurile ce o acoper ; §i
centrele de poporatiune ce o locuesc.
Ast-fel, harta geografica a grii este o calauza sigura: pentru ad-
ministratiunile publice, pentru justitie §i comandamentele militare, che-
za§uind economia §i promptitudinea actiunil lor; ea e nu mai putin
indispensabila §i §c6lelor, pentru a inlesnl invetamintul geografic ;
precum in fine §i caletorilor, pentru excursiunile ce intreprind in in-
teriorul toril.
. c). Harta topograficd general&
Harta topograficd generald pe scara 1 : 50.000 (2), precum vedem
Ca s'a facut pentru Moldova, Dobrogea §i parte din Muntenia, este o
oglindire a Orli mai completa decat in editiunea geografica prece-
dents, prin aceea ca formele terenului sunt mai precis figurate prin
un sistem de curbe orizontale, cotate din 10 in 10 metri, la nivelul
mijlociil al Marii Negre, pe cand pe harta geografica forma generals
a terenului este indicata prin ha§uri.
De asemenea, partea economic/ a solulul la suprafata e aretata
in fertilitatea sa mai amanuntit, prin color! conventionale speciale §i
impartite pe culturi; adeca, partile padurOse nu sunt figurate ca pe
harta geografica, numal In generalitatea lor, ci sunt indicate ins/§I
Padurile, in intinderea ce ocupd fie-care ; asemenea, se arata viile pod-
(1) A se vede specimen din acesta hard in publicatiunea °Rata, Descrierea geome-
tried a Romania, pl. 11.
(2) Ibidem, pl. 9..

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
104 GEN ERALIIL BRATIANII

gorfilor, terenurile arabile sail acoperite cu finete, partile nil4tin6se


si necultivate ale torn ; caile de comunicatiuni §i cursurile de apa ce
strabat tera; cu un cuvint, pe harta topograficd a Ora sunt figurate
t6te lucrurile de la suprafata, precum se afla in natura, prin semne
conventionale speciale.
De sigur, in aceste conditiuni de infati§are exacta a naturii terenu-
lui §i a lucrurilor de pe suprafata, harta topograficd generald a ferii e
un instrument de prima utilitate ; cu ajutorul el, ne putem calauzi cu
siguranta In intreprinderile nOstre technice referitOre la economia pa-
mintului terii ; In ea aflam tote elementele terestre necesare spre a
studia geologia t6rii, a procede in mod rational la deschiderea de
comunicatiuni, de canaluri qi de irigatiuni, a completa sistemul de
fortificare a Orli §i a conduce operatiunile militare dupa trebuinta (1).
d). Harta topograficd a judefului.
Harta topograficd speciald a judefului, pe scara 1: 100.000 (2), precum
s'a facut pentru judetele Ia$i, Dorohoill si Bacati, figureza terenul §i
lucrurile de la suprafata In format de jumatate mai mic decat pe
harta topograficd generals; Si ea infatiOza. in plus dimensiunile .ad-
ministrative ale judetului, adeca limitele pla§ilor, plaiurilor gf acelea ,

ale comunelor cuprinse in judet.


In aceste conditiuni, harta topograficd speciald a judetului, fiind
o icOna reala a lucrurilor de pe suprafata solului, este capabila de a
imbrati§a cu ochiul de-odata intreg judetul ce-1 infati§eza, dandu-ne:
(1) D -1 Cheysson, inspector general de poduri si sosele in Francia, vorbind de
asemenea !mts topograficd, slice(
g Elle transporte pour ainsi dire le terrain dans le cabinet des ingenieurs et les
dispense de levers directs pour la redaction de leurs projets de routes, de canaux
get de chemins de fer; elle assure ainsi des economies impprtantes, non seulement
.par la simplification de ces etudes, mais surtout par la qualite des solutions qui
capparaissent tree nettement a la vue du terrain lui-meme, envisage d'un coup d'ceil
get dans toute sa complexite, tandis qu'elles se derobent dans lee regions acciden-
gtees dont un lever partiel ne peut jamais livrer tons les secrets.
gCette carte rendrait aussi les plus grands services aux municipalites pour les
gadductions d'eaux que reclament dans tant de looalites lee besoins de la sante
publique, a ('agriculture pour les drainages, les assainissements, les irrigations,
.Famenagement des pentes. La connaissance exacte du relief du 801 est commandee
*par de nombreux et importants besoins, et ses applications, si l'on y regarde de
cpres, feraient sentir utilement leur repercussion dans la plupart de domaines de
cla vie publique et privee.x. (Proces-Verbaux de la Commission extra-parlementaire
du Cadastre).
(2) Se pote yea' un specimen din acestii hared in publicatiunea eitatii, pl. 10.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNITATEAT HARTEI ROMANIEf 105

forma terenului, printr'un sistem de curbe de nivel la distal* de 10 me4


tri, cursurile de ape ce-I uda, calk) de comunicatiune ce-1 strabat, fer-
tilitatea solului, localitatile populate §i cu limitele teritoriale de ad-
ministralie public/.
11/mane ast-fel invederat, ca acesta hart/. alcatuesce pentru fie-care
judet un instrument indispensabil administratiunilor judetene, pre-
sentand tote elementele trebuinciose intreprinderilor §i lucrarilor de
edilitate publics; de asemenea, generatiunile tinere §colare pot gasi
inteinsa mijlocul de a inveta se cun6sca judetul, in positiunea geo-
grafica ce ocupa in hers, precum §i in natura solului BM.

e). Planuri economice.

In afara de aceste trei editiuni, la Institutul Geografic al armatei, se


fac §i ova dupci originalele topografice pe earl executat ridica-
rile topografice direct pe teren. Acestea) figurand terenul t6ril §i lucru-
rile de la suprafata pe o scars mult mai mare, 1 : 10.000 pentru Do-
brogea §i 1: 20.000 pentru restul Orli, este cert ca ele constituesc o
oglindire complete §i reala a Orli, in conditiuni cu totul indestulatore
spre a puts prin ajutorul for sä se stabilesca nu numai on -ce proecte
preliminare, ci insu§i proecte definitive, pentru on -ce lucrare din do-
meniul industriilor particulars on al ultilitatii publice.
In plus, aceste copii dupd originalele topografice, indicand §i li-
mita proprietatilor rurale, fie-care proprietar de pamint pOte sa aiba
ast-fel §i planul economic al proprietatii sale.
Cu ajutorul unui asemenea plan, proprietarul e pus in positiune ca
sa cugete mai din vreme la tOte mesurile unei bune administratiuni
agricole, la tOte imbunatatirile solului ; in scurt, la exploatarea pro-
prietatii sale mai rational/ §i mai conforms cu cerintele timpului (1).
Afars de aceste folose de ordin mai mult economic, ce ni le ofera origi-
nalele topografice, nu trebue sa uitam faptul, ca de odata cu ridicarile

(1) «Planul economic al proprietatil e o calauza cu siguranta in multiplele cerinte


wale unei exploatari agrare rationale, adeca o infatisare grafiea, care va puts face pe
.fie-care din eel interesati sa aprecieze prin ei 1100 nature gi costul lucrArilor :
pentru stabilirea rationale a irigatiunilor necesare fertilitatii solului gi pentru scur-
gerile de dat apelor spre a intimpina inundatiunile; precum si pentru deschiderea
comunicatiunilor luminisurilor menite a inlesni trasportarea produselor proprie-
wtatii, pentru asezarea conductelor gi deschiderea canalurilor de alimentare cu ape a
elocalitatii; pentru exploatari de mine vi on -ce fel de lucrari agrare menite a spori
tvaliirea fonciara a proprietatil). (Cadastrul Romdnici de General Bratianu).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
106 GENERALIIL BRATIANII

topografice ale terenuldt si ale lucrurilor de la suprafata, s'a cautat


a se Inscrie pe originalele topografiee §i numirile partidulare ce porta
terenul In diversitatea sa poenile prin paduri, cararile prin muntI,
tarinele prin camp, colinele pe InaltimI, vaile in adancimea lor, ((pole
In asezarea lor si constructiunile In ruinarea lor ; cu un cuvint, s'ail
inscris pe originalele topografiee nu numai terenul In diversitatea
sa, ci $i numele localitatilor 1i lucrurilor .ce constitue proprietatea rural /.
Originalele topografice constituesc ded o comOrA de mare pret,
nu numai pentru eel profani, Intru cat privesce cunoscerea t6rii si
economia lucrurilor in Ora, dar si pentru archeologii i istoricil nostri,
cad la Ora, Domnilor, nu este ca la oral; nu, edilil sunt nasil locali-
tatilor §i ale lucrurilor, .si. numirile ce ale ports nu sunt afisate prin
tablite publice, ci ele stab. neperit6re ca $i tora, scrise in negura
vremurilor prin sudorea muncii §i prin sangele generos versat de po-
porul roman. Trebuesce ins/ ss RI om al locului, ca O. poti cunOsce
tote numirile, si poliglot, pentru ca sä ticluesel intelesul lor, i O. be
atribul cutaruia sab. cutaruia neam perindat prin Ora 'Astra.
Putinele din cate am putut patrunde, in aceste scrise, din vremu-
rile timpurilor, pe pamintul t6rii, mA fat a crede, ea barbatul acela
care ar cunOsee localitatile Orli, in numirea i tainele misteriose cad
au presidat la botezul lor, acel barbat, clic, ar ceti, ca dintr'o carte,
istoria Romanies §i nemului romanesc in tot rostimpul vecurilor.

f). Insemnatatea heir ii Romania.


Dupa cum v3dem, Domnilor gi prea stimati Colegi, promotoril pentru
lucrarea hartel torn' n'ari procedat cu usurinta, ci all preve'clut totul,
pentru ca descriptia geometries a t6riI sa fie o opera superiOra, con-
forma cerintelor rigurOse ale sciintel moderne, ai capabila ca sa aduca
reale servicil pe tote caile de propasire nationala.
Ea este o opera la Inaltimea situatiunii ce ne-am treat, ca natiune
civilisatA ¢i ca Stat de sine statator.
In resumat, editiunile cartografice ale Institutulul Geo' rafic al ar-
mateI ne sunt de un real serviciii, pentru a ne conduce la o exploa-
tare rational/ a avutiilor ce tontine pamintul Orli; pentru a ne ca-
lauzi cu siguranta, in intreprinderile de propasire si In marea sat,,
dna de aperare nationala ; precum i pentru a ne procura elementele
necesare la intocmirea istorid teril si a nemului romanesc, si a cu-
nosce Ora, In maestria figuriI sale $i in adanOimile to earl' dorm si
se odihnew parintil Ii stramo§ii nostri.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI 110m AWE! 107

Ce-va mai mult, Domnilor §i prea stimati Colegi, promotorii acestei


vaste intreprinderi, Inca de la inceput si -au : de Ore-ce in tote

cele-lalte State, lucrarile cadastrale, cari au fost primele aplicatiuni ale


geometriei la teren, au servit ca lucrari premergetare la ridicarile to-
pografice, facute mai in urma, pentru figurarea pe plane a terenului
§i a lucrurilor, se cuvine ca §i nos, cari n'avem executate in toil ope-
ratiuni cadastrale, sa facem din harta topografica o lucrare ante-
mergetore pentru stabilirea cadastrulul erii, cand acesta lucrare va
trebui sa se faca.
Acesta a fost motivul pentru care in comunicarea trecuta (1), cji-
ceam ca: «figuratul terenului §1 hotarele actuale ale proprietatii ru-
rale aunt a§a intocmite pe originalele fotogralice, ca ele pot inlesni
legitimarea cadastrald a proprietatil rurale §i pot sa procure tot-de
odata fie-carui proprietar un plan economic al proprietatil sale.
_ Cu alts ocasiune, voiu aye onorea sa ark §i ajutorul real ce harta
erii ofera §i pentru afezarea regimula cadastral in Romania.
(1) Opera eitata, pag. 18.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
108 GENERALIIL BRATIANII

II.
Utilisarea hartel Romania
Acestaa sunt, Domnilor ci prea stimatT Co legi, in esenta lor, lucrarile
cartografice ale Institultif nostru Geografic, precum §i folosele ce este
menita a ne procura harta terii elaborate la Statul-Major al Armatel.
Strabunii no§tri n'aveail nevoe de o asemenea munch specials pen-
tru a cunOsce Ora, a o cultiva, a o iubl cu dragostea filiala ci a o %Ara
cu abnegatie, fiind-ca, in simplicitatea vietuirii lor, productiunea ordi-
nara a soluluT le era indestulatore lor; ci fiind-ca, influenta terenuluT
asupra operatiunilor rasbolului nu se manifestase atat de imperibsa
ca de la extensiunea §i precisiunea ce in urma at luat m4carile stra-
tegice §i manevrela tactice ale armatelor (1).
AstadI avem nevoe de marl' lucrari de arts ca sa combatem ele-
mentele atmosferice carT nimicesc fertilitatea solulul, sh suplinim in-
suficienta bratelor prin o culture §i exploatare rational a p amintului
pentru-ca sa aperam cu succes tera contra inimicilor, §i ca sa trans-
portam cu iutela fulgeruluT pe pietele de consumatie fertilitatea solului
gi produsele manufacturiale. De aceea harta, ca oglindire a terii, este
un auxiliar indispensabil in vietuirea modernA a natiunilor. Ceea-ce in-
vetatul Elie de Beaumont dicea pentru v6cul trecut : cSans cartes, le
(1) g .... pe acele vremuri de vitejie, puterea ostasesca a tern sta in gnatiunea
armatti, §i asf-fel cApeteniile ostei ca gi simpli rasboinici, trebuind a cutreera con-
gtinuil Ora sau pentru a o eultiva, sau pentru a o apera este clic probabil, ea
(de la soldat la capetenie, cu totii terminasera prin a cunosee Ora ; si data e posi-
gbil a se exprima astfel, in fie-care din capeteniile ostei se gasia un atlas, d'odata
gei ideal ei real et tot stet de complet ca al unui Stat-Major moderng. =Ce don de
g se rappeler les faits et les localites tient a Pceil. Or, 1N:ell, c'est le miroir de Fame
' c'est, si yon ose s'exprimer ainsi, la fenetre de ce cabinet de travail toujours en
gactivite, le cerveaug. (General Lang, Bonaparte et son temps).
De asemenea, nu mai putin probabil este el rasboinieil din vechime, nefiind ti-
nuti la vieta de garnisonA a armatelor casarmate, el posedaii la eel mai inalt grad
gi dibAcia, ce in limbagiul meseriel astacli o numim g Ochiul militar,, adeca obi-
ceiul de a se calauzi prin localitatile cele mai lipsite de o representare topografica,
chiar dincolo de vederea lor, numai prin o simpli inspectie a cursurilor de ape
trase pe o harta geografica.
gMircea, Michaiii-Vitezul, Radu de la Afumati Vlad Tepee, Stefan-eel-Mare, Petra
Rare?, loan Cumplitul sunt geniurt topografice farA semang. (Caletorii de Stat-
Major de Generalul C. Bratianu, 1895, p. 25).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI ROMANIEI 109

geologue n' a point d'yeux,, as tacji e tot atat de adeviSrat : pentru ingineri
in genere, pentru agronomi, pentru forestieri, pentru military, pentru
archeologi, pentru istorici, pentru economi§ti, pentru barbatul 'de stet,
ca §i pentru geology.
Numallast-fel se 'Ate explica acea munca uria§a ce guvernele pre-
tutindenea nu esita a o face, cu marl sacrificil banescl, pentru a obtin6
figura geometrica a terilor lor, precum §i zelul de tots lauda cu care
Societatile Geografice *din Occident lucreza pentru respandirea §i vul-
garisarekcunoscintelor geografice.
Aceste netermuite sfortari pentru cunOscerea torii qi binefacerile ce
acesta cunoscinta revarsa printre natiunile din Occident dovedesce cu
prisosinta ca, in vietuirea moderns, utilisarea ce face o natiune cu
hartele privitOre la figurarea Orli in care locuesce constitue o adevd-
rata mesura de drepta cumpona pentru economia nationala §i admi-
nistratiunea publics, tot atat de sigura, cum pentru morality, stocul
cartilor de baccara arata coruptia societatil.
Ast-fel, Domnilor §i prea stinriati Colegi, un tablou cu privire la intro-
buintarea ce facem nol cu harta terii este un capitol important §i
demn de tad atentiunea pentru Academia Romans, care are,la inima
progresul national §i cultura nemului.
De aceea, pe pretul chiar de a abuse de indulgenta Domnielor-VostrP,
dati-mi voe ca sa vedem harta tern' §i in acesta noun fasa ; sa aratam
adeca, cum s'ail folosit §i se folosesc de harta tOril eel interesatt §i
pentru, earl Statul execute acesta lucrare, cu marl sacrificiT materiale
§i morale:
. i acesta oglindire, de utilisarea hartei, o voiii face Inca tot numal
In trasuri generale.

a). Utilisarea hartei fe'rii de cdtre ingineri.


Dupe cum scim, Domnilor §i prea stimati Colegi, lucrarile cartografice
se °fora in prima linie inginerilor. Acestia pot gag, in lucrarile de cars]:
vorbim, instrumente sigure, pentru ca sä studieze cu tempinicie tera §i
localitatile sae : atat din punctul de vedere al lucrarilor de canalisare a
cursurilor de ape, in scopul de a inlatura §i pune capet inundatiunilor
ce devastOza Sara; atat din punctul de vedere al lucrarilor pentru
irigatiuni, menite a combate seceta ce saracesce fertilitatea tarinelor
nostre ; cat ci nu mai putin, pentru a ne indica arterele de comuni-
catiuni, in economia §i traseul lor, pe earl interesele economice ale
WIT le reclama ca sa le mai deschidem pe ape §i pe uscat.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
110 GVNERALUL VRATIADI 11

Dar cu tote ca avem sutimi de bdrbati destinati pentru aceste stu-


dii, destoinici spre a ne da asemenea combinatiuni fericite pentru
propgsirea economics nationals, nimeni insa pand astkli trebue cu
regret a o spunenimeni n'a incercat ce-va din tote aceste studii, cari
constituesc Ore-cum dreptul exclusiv al inginerului; studii cari singu-
rile pot da imboldul si directiunea cuvenitd: guvernului, proprietarilor
si capitalistilor chiar.
$i cu tote acestea, Domnilor, incurajari nu lipsesc din nici o parte.
Societatea Geografica, Societatea Agricola, Academia Romans si capita-
lista chiar n'ail incetat de a incurajd §i eesplatl asemenea lucrari.
Premiul Fetu de 3.000 lei pentru Harta agronomics a teril ce Aca-
demia tine de ani la dispositiunea specialistilor ; premiul Lazeir de
5.000 lei acordat de Academie, in anul 1892, distinsului inginer d-lui
C. Kira, pentru merit6sa sa lucrare asupra canalisarii riurilor si iri-
gatiunii, sunt probe vklite, ca in Tera-Romanesca suntem recompen-
sati si in munca efectuata fara mandat official.
b). Utilisarea Itartei. lei.ii. de &lire funclionari.
Dacd insa urmarim pe inginerii nostri, pe forestierii §1 agronomii
nostri §i in munca for oficiala, ca funclionari, ne lovim din nenoro-
cire de o impasibilitate nu mai putin regretabild.
Ast-fel harta terii, prin natura sa de plan economic al solului, con-
stitue din multe puncte de vedere, pentru Ministerial de Domenii, in-
strumentul de prima utilitate, mai cu sema spre a asigura buna ex-
ploatare a intinselor domenii ale Statului. Caci negresit, pentru o ex-
ploatare rationald, nu este indestul d'a aye insirate in registre nu-
mele mosiilor, padurilor, baltilor si terenurilor petrolifere, sail de a le
cun6sce numal prin positiunea geografica ce ocupa in terd, sail de a
le vede numal prin situatiunea planimetrica a hotarelor for.
Spre a face sa valoreze aceste domenii, ast-fel dupa cum sciinta
moderns o permite, si dupa cum nevoile economice ale terii ne-o hn-
pun, mai trebuesce ca fie-care din aceste bunuri pamintesci sa le cu-
nOscem in parte, si in natura for, adeca in hotarele for, in intinderea
for, cu ondulatiunile solului, vaile ce constituesc, ripele ce le formezd,
inaltimile ce le represinta in muscele, deluri si munti; drumurile ce
se intind in campie, cararile ce serpuesc prin munti, luminisurile ce
se deschid prin paduri, apele ce ud6 pdmintul in cursul si adincimea
for, fertilitatea sail terenurile inculte ale proprietatii, in natura si in-
tinderea for.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEIVINATATtA HARTEI ROMANIEI 111

Cu un cuvint die, fats de progresele In sciinta economic& qi, fats


de nevoile timpului, trebuesce ca serviciile, carora le este incredin-
tatd- administrarea bunurilor pamIntesci ale Statulul, se poet consulta,
in cabinetul lor,. oglindirea proprietatfl, ast-fel cum am definit-o §i
cum a (Jail astadi ridicArile topografice- pe harta Ora', fie pentru a le
face sä valoreze in intregul lor, fie pentru a le desface In loturi.
Afara insa de serviciurile de administratiune a bunurilor StatuIui
serviciul agronomic, forestier, al minelor, al pescuitului §i at parce-
larii in loturi de vindarela Ministeriul de Domenii se mai OA 'Inca
Serviciul Statisticei generale a lira, cu privire la agriculture; co-
merciu si industrie.
Si sciut este, ca mai cu same in cat privesce agriculture, basa esen-
tiala a acestor studii de mare Militate este cunoscinta exacta, de ln-
tindere a proprietatilor, a terenurilor fertile §i a divisiunilor teritoriale,
dupe nature culturilor, dupd intinderea regiunii de munte, de deluri,
de campil si de balti ale tOrii; dupe suprafetele : divisiunilor terito-
riale administrative, a apelor §i prundurilor §i a locurilor neproductive.
Numai aceste cunoscinte terestre pot se ne dea mijlocul -de a corn-
para ^ in vederea unui interes de propaqire economics nationals
succesul. §i importanta diverselor culturi in diferite localitati,.precum
§i diversele grade de tmbunatatiri, ce se pot obtin6 ; ele ne inlesnesc
solutiunea problemelor relative la administratiunea public& is ferti-
litatea solulul, la avutia sub-solului, la produsul real al pamintului,
la forte productive a localitatilor §i la influenta diferitelor cause cari
lucreza asupra proprietatil imobiliare.
$i cu tote ca aceste cunoscinte pAmintesci, de prima utilitate, be
ofera ridicarile topografice ale hartel terii, pentru fie-care proprietate
in parte, Ministeriul de Domenii .abia dace a luat copii dupe origina lele
topografice pentru pepte proprietati din 350 ridicate pans astacji; iar
pentru harta tsrii pe scara 1:50.000, nu s'ail luat decat 8 exemplare
din harta Moldovei, pentru trebuintele tuturor serviciilor dependinte
de acel Ministerifi
Ministeriul de Lucreiri publice are principala, sarcina de a ingrijI
pentru. comunicatiunile de cari transitui are Devoe; fi. se s.cie,. ca la
acest Departament este un Consiliu technic superior, fare consimti-
mintul. caruia nu se 'Ate mica o saps macar din pamtntul tsril, pentru
lucrari de interes public, fie ele din initiative judetOna,. comunall on
privata.
Si totu§T, la Ministeriul de- Lucrari, publice, nu s'a luat pans acuma

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
112 GENERALM 1311ITIANIJ

nici cea mai mica copie dupe lucrarile topografice efectuate, nici un
singur exemplak din hartele publicate.
Ast-fel, d-nii de la Ministeriul Luerarilor publice, nu mai putin decal
eel de la Ministeriul Domeniilor, par'ca se feresc, Inti'adins, de a con-
sults, chiar de a atinge, documentele cartografice ale Institutului Geo-
grafic, earl, precum v6c4uram, ca figurarT pamintesci recente, pot da
lumini none gt temeinice. Domniele-lor continua ca §i in trecut a aq-
terne judecatT, numal pe acte, pe earl' interesatiT in cause le presinta
examinaril lor, §i ieail de basti cercetariI; lor documents invechite, pro-
dusele cartografice ale v6curilor trecute, ca 0 cum schimbarile, pro-
venite in decursul timpuluT, n'ar fi alterat nimica din suprafata toril,
ca §i cum figurarile recente ale Institutului Geografic nu yin ea sa
ne des lumini noue i temeinice !
0 marturie vie o yeti gag, Domnilor, in graba cu care se fac §i se
desfac comunele in alcatuirea lor administrative, inlesnirea cu care
se aprobd 0 se desaproba proectele de utilitate publics ; in deficitele
cu earl se inchee intreprinderile publice ; precum §i in lucrarile Mute
in pripa pentru Expositia Universals.
In §c6lele din Occident, inveNtorul satului; mai inainte de a arata
elevilor s6i ceea-ce exists dincolo de comuna lor, IT Invata cu harta
in mama sa oun6sca comuna unde el locuesc. La noi, Ministerial In-
structianii publice a cumperat pentru ccolele nOstre, cu marl chel-
tueli, hartele celor 5 continente ci s'a Mout harta politica §i fisica
a RomanieT, dar din 1.800 comune cate s'a& ridicat topograficesce
pand acuma, in nici o qc61a, nu s'a pus in mana polaruluT c1 harta
Comand In care el se afla, ca 0 cum s'ar fi voit a se deschide vii -
torulul cetatean mai mult gustul calotoriel on emigratiunii prin Off
streine, decat a-I inspire dragostea filials a loculul teriT, prin o cu-
n6scere apropiata a pamIntuluT in care nascem, crescem ci va trebul
in urma, ca OmenT ci cetatenT, sa-1 cultivam 0 la nevoe sa-1 ap6ram
Justitia, in judecata sa de legitimare a proprietatil fonciare, precum
§i pentru cercetarile gt urmarirea faptuirilor criminale, are nevoe de
a cun6sce de aprOpe Ora ci situatiunea topics a localitatii in litigiu, sail
.ca teatru al crimel. Totu§T Ministerial Justifid n'a luat pand acum
nimie din lucrarile cartografice ale Institutului nostru Geografic, care
ar puto cu lnlesnire calauzi 0 lumina in cabinet cercetarile justitieT,
referit6re la localitatT.
De asemenea Ministeri alai de Finance, in lipsa unul Cadastru par-
tial on general al t6riT, ridicarile topografice T-ar procure date ina-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTE! ROMANIEI 113

preciabile pentru stabilirea, in mod rational si ma! putin Vexator, a


rolurilor de contributiuni imobiliare ; dar, des'i pe trel Orli din tern
ridicarile topografice sunt complete, totusi la Ministeriul de Finance
se continua ca si in trecut vechea ruling, cum observe cu drept cu-
Vint regretatul jurisconsult Degre: «Evaludrile se fac a la flan, lard
multei socoteld pi luare aminte) (1).
Asemenea sciut este, ca figuratele cartografice locale sunt ele-
mente indispensabile pentru a se asigura o bung administratiune pu-
blics judetena si comunala totusI din 25 judete, cate s'ail ridicat
topograficesce pang astacji, abia 14 judete au aderat, pentru a li se
redacts in parte harta topografica a judetului, des! acesta lucrare li
s'a oferit a se face cu un pret neinsemnat de 2 lei f6ea.
Dupe cum vedem, Domnilor si stimati Colegi, din acesta repede ex-
punere a chipului cum pang acum s'a utilisat harta t ril, lucrata in
Institutul nostru Geografic, reese faptul, cu totul caractoristic, ea lumea
oficiala inginerii, agronomii, silvicultorii, administratoril, functio-
narii public! si functionaril asezamintelor de binefaceri se intereseza
'Ate de tote, afara numal de figurarea geometrica a Orli si a loea-
litatilor, dell in exercitiul functiunii for toemai acesta iI privesce
ma! 'direct si mai aprOpe.

c). Utilisarea licirgi de cdtre particulari.


Din fericire insa nu tot ast-fel se gasesce nesocotita folosinta hartei
teril de catre lumea neoficialei; acesta din contra pare cu totul decisa
a se emancipa si a es1 din cercul restrins al rutinei si al particularis-
mului In care se tine inchisa lumea oficiala, colegiul de functionari
public!.
Asa, am avut marea placere de a admire pe valorosil nostri colegi
pe d-nil Dimitrie Sturdza, Gr. Stefanescu, Gr. Tocilescu, Hepitesprecum
si pe d-nil ingineri: Radu, Alimanisteanu, Draghiceanu, Paianu, Cucu
si Antipa, in staruinta fare preget, ce ail pus de a aye documentele pa-
mintescl ale Institutului Geografic si a le utilise in eruditele for studit
De asemenea, proprietaril fonciari dintre eel cu dare de mans
ad venit in Bucuresci, chiar din fundul Moldovei, ca se cumpere copil
dupe ridicarea topografica a proprietatilor lor, sail cum o numesc el,
All Cadastrul Romaniel de Generalul Bratianu, 1900.
Analele A. R.Tom. XXIIIMemoriiio Seq. Sciinfifice. 8

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
114 GENERALUL BRATIANU

icona o§i6rei; §i numal in curs de doi ani s'a incassat la Institutul


Geografic peste 25.000 lei de la proprietaril fonciari.
Asemenea gi oficeriideli mac putin avutipatrunsi Insa de Inalta
for misiune, fie-care din el n'a stat la cumpena d'a sacrifice micele
for economic pentru a cumpora harta
Iar barbatul, care nu se tome a o spune public, ca «ne find nici agri-
cultor, nici silvicultor, dar condus de sentimentul datoriel ... am cautat
a face binele, fara a m6 descuraja de greutatile ce mi s'ail ivit in
calez (1) acest barbat, pe care 1-ati ghicit, muncitorul fara preget,
eruditul nostru coleg, Joan Kalinderu, cetind Intr'o cji in «Monitorul Ofi-
cial», ca la Institutul Geografic se pate ave copii dupa ridicarile to-
pografice ale proprietatilor rurale, n'a pus jurnalul la dela, ca functio-
narii terii, ci involuntar cum o spune, condus de sentimentul dato-
riei de care se gasesce insufletit, a alergat sa se informeze, de visa:
ce sunt acele figurari topografice gi Intru cat ii pot fi de folos, in in-
sarcinarea sa, ca administrator al Domeniului Coronet Si odata con-
vins de superioritatea $i folosinta acestor figurate, fata .de hotarni-
ciile anteriare facute de administratiile Domenielor Statului, a luat
copil dupa ridicarile executate pe Domeniul Coronet platind poste
12.000 lei.
Tot ast-fel a facut si d-1 Basset pentru proprietatile Regale.
Si folosinta, ce acesti proprietari rurali gi acesti d-ni administra-
tors d-1 Kalinderu si d-1 Basset ail cubes din aceste documente
cartografice, chiar in scurtul timp de cand be ail, sunt adev6rate mi-
nuni in privelistea primitive in care se g/sesce proprietatea rurala
a t6rii.
D'asemenea ye rog sa credeti, ca studiile ce oficerii nostri au facut
pe hartele ce procurat le-aft servit nu numai for pentru in-
structiunea profesionala dar Inca si autoritatil superiors, pentru a
lumina multe acte de comandament, gi pentru a areta none directive
pentru ap6rarea OHL
caw Inca asemenea acte, de administratie publics, n'ar fi luminate
in avantagiul tuturora ; si cats directive fericite n'ar fi date econo-
miel nostre national°, directive menite a ne scate cu siguranta din
incurcatura economic/ in care ne gasim astacji data si inginerii,
agronomii, silvicutoril, profesoril, administratorii, functionaril publici

(1) Indrumdri, date Agenfilor Domeniului Coronei de calre I. Kalinderu, 1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI. ROMANIEI 115

si functionarii asezamintelor de binefaceri (1) s1-ar da ostenela sit


studeze Lora in oglindirea ce o dail figuratele cartografice ale Insti-
tutulul Geografic!
NumaY acestei incurii sail indiferente se 'Ate atribui lipsa unel lu-
crari oficiale exacte, cu privire la bunurile pAmintesci ale tern; unei
lucrari care sa arate autoritgtil superiOre directive temeinice in pri-
vinta exploatarii avutiilor Ora si asupra unel asezgrI rationale de
administratiune publics judeteand si comunala!
(1) Eforia Spitalelor din Bucuresci, Eforia Sf. Spiridon din I*, Eforia Branco-
veanu, Administratia Nifon Metropolitul, etc.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Incheere.
Faptul cA lumea nespecialisatA, ca proprietarii fonciari, ca d-1 Ka-
linderu §i d-1 Basset, condusi numai prin sentimentul datoriei lor,
§i -au procurat figuratul domeniului asupra caruia se estinde activi-
tatea lor, acest fapt, dic, ne dovedesce ca, pentru a ne indeplini obli-
gatiunile nOstre de cetateni si de functionari, nu este indestulatore
numai instructiunea profesionala, ci mai presus de tote trebuesce,
cum dice d-1 Kalinderu, sentimentul datoriei.
Dar, Domnilor si stimati Colegi, dacA acest sentiment al datoriei, dra-
gostea si rivna cu privire la utilisarea hartei tern, n'o vedem la toti
functionaril Orb', destinati a se serve de ea, me grAbesc a adaoga,
pentru linistea tutulor, ca acesta nepasare nu se intinde mai departs
din colegiul functionarilor; §1 o mArturisesc cu inima plina de multu-
mire, ca barbatilor nostri de Stat nu le-a lipsit in nimica zelul pentru
lucrarea hartei Ora' si rivna pentru utilisarea ei.
Ask Ministeriul de Domenii, in anul 1882, a dat sutimi de mil de
lei pentru facerea hartei Dobrogei. Camerile legislative all prevedut
milione pentru facerea hartei Moldovei si Munteniei, iar Ministrii de
Rasboiti, ce s'aii perindat de la 1872 incoce, n'ail crutat tees mai bune
elements ale armatei pentru lucrarea hartei Orli; si in general, tog Mi-
nistrii ce s'au perindat de la 1892, de tend a inceput publicarea ridicarilor
topografice, sail interesat in mod special, pentru a face ca serviciu-
rile respective ale administratiunii tern sa utiliseze harta tern ; ail
facut repetite invitatii serviciurilor respective si Prefecturilor ; am fost
chiar invitat in cabinetul unora din Ministri, pentru a aratA senior de
serviciuri marele ajutOre ce pot gag in harta tern, fie-care in resortul
afacerilor ce-1 privesc.
Ast-fel, cum observati, Domnilor si prea stimati Colegi, nesocotinta,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
iNSEMNITATEA HARTEI ROMANIEI 117

in ce privesce utilisarea hartei Ora, este o simply abatere de la da-


torie, care n'are in sine nimic ingrijitor, cdei ea, ca §i on -ce devia-
tiune, implied in sine tendinta de indreptare.
Pentru ac6sta insa se cuvine, ca societatea intrega sä intervind on
de cate on are prilej. Trebue ca toff omenii de bine sä se faca, la
tote ocasiunile, profesori in eercul activitdtii lor, pentru formarea ca-
racterelor §i a sentimentelor de datorie.
$i in acesta privinta nimic, cred, nu e mai nimerit deeat oglindi-
rea fidela §i fall niel o consideratiune, ce am fdeut-o astddi, caci, cum
se exprimd in acesta privinta, lnteleptul barbat frances de Segur:
(Prin pictura moravurilor 'Astro, prin privirea portretelor nostre,
qputem sd ne pasiondm pentru virtute, sd ne inspAimIntam de vi-
«tiile 'Astro, sa ne eoreetam de imprudentele nOstre, sä fim drepti §i
«Indreptati».

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pagina

lntroducere 99
I. Natura hartei Romdniel 101
a). Editiunile hartei Romaniei 102
b). Harta geografica generald 103
c). Harta topografica generahl
d). Harta topografica a judeIului 104
e). Planuri economice 105
f). Insemndtatea hartei Romaniei 106
II. Utilisarea hartei Romcinid 108
a). Utilisarea hartei tern de catre ingineri 109
b). Utilisarea hartei tern' de catre functionari 110
c). Utilisarea hartei teril de catre particulari 113
Incheere. 116

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE
PENTRII

CLIMATOLOGIA ROMANIEI.
XIV.
REPARTITIUNEA PLOII (1) PE DISTRICTE $1 PE RASENURT IN ROMANIA
IN
ANUL 1899 st. n.
DE
$TEFA.N C. HEPITES
Membru corespondent al Academie Romitne.

,?edinfa din 19 Ianuarie 1901.

In cursul anului 1899, precipitatiunile atmosferice ail fost masuratd


in Romania in 382 de localitgti. Numele §i positiunea acestora se
gasesc in Marta Slatiunilor Meteorologice din Romania anexatd la
partea 4-a a tomului XIV din Analele Institutului Meteorologic al
Romania. Coordonatele for geografice se gasesc in aceea§1 publica-
tiune §i In Buletinul lunar al Observaliunilor Meteorologice din Ro-
mania, Anul VIII, 1899. Amanuntele observatiunilor de plot:, din
cursul acestui an se gasesc in volumul XV, acum sub presA, din
Analele Institutului Meteorologic, unde se va tipari §i un studiii ama-
nuntit asupa Flog in Romania in 1899. In tale ce urmoza vom da,
pentru acest an, acelea§i indicatiunl ce am dat pentru 1898 in lucrarea
cu acela§1 titlu, publicata in Tom. XXII din Analele Academia Romelne.
(1) Prin cuvintul plge Intelegem cantitatea de apg ce cade la fata piimintului si
care provine din tot felul de precipitatinni atmosferice ca pig% a/pada, chiciurft,
grinding, mAzariche, cetg, poleift sail on -ce alt hidrometeor.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
120 ST. C. HEPITES

1. Ochire generals. Anul 1899 a fost caracterisat printr'o forte lungs


peri6da secet6sa. Precipitatiunile atmosferice din cursul soil ail caclut
in mod anormal. 0 prima peri6da forte secet6sa §i caldur6sd a cuprins
cele d'intai 6 luni ale anului; restul soil a format o periOdd forte
ploi6sa §i r6cor6sa urmata de o noun peri6da secet6sa. In particular,
intervalul de timp din Iunie pans in Septembre a fost exceptional
de ploios.
Uscaciunea din prima jumatate a anului a fost o continuare a ace-
leia ce incepuse a se manifests in cea mai mare parte a Orli Inca de la
inceputul tomnei precedente. Totalul precipitatiunilor atmosferice ce
adunat in tot intervalul celor 10 luni strecurate din Septemvrie
1898 pand la inceputul lui Iu lie 1899 nu a fost in mijlociil decat de
265 mm, pe cats vreme valOrea sa normald, pentru Romania, este de
500 mm (1).
Din causa acestui insemnat deficit mai tote semenaturile de tomna §i
prima-yara, ca §i finetele, au fost compromise. Ploile cari au cacjut in
a doua jumatate din Iuniecare este la not cea mai ploi6sa luna ail
fost mid $i nu ail folosit decat numai porumburilor pe alocuri ; ploile
forte abundente din Iulie §i August au indreptat, in cea mai mare
parte, porumburile tarcjii, p4unile i finetele cari au crescut repede.
Inca de la inceputul verii se puteaii constata forte bine relele con-
ditiuni de vegetatiune ale semanaturilor de tomna. Inteadev6r, pentru
buna desvoltare a marilor culturi, se scie ca, in cursul lunilor de erns
§i in ultima luny din tomna, adeca in peri6da Noemvrie- Fevruarie, cand
evaporatiunea este redusd la minimul sail, se immagasineza in sol
umecjela necesara semonaturilor de tomna ; acesta procura semend-
turilor de prima-vara nutrimentul de care ail necesitate pans la in-
ceperea ploilor, cari la not coincid cu Aprilie sau eel mai tarcjiil cu Maiii.
In mijlociil in peri6da Noemvrie - Fevruarie, se aduna la not in tera.
154 milimetri de apa ; o asemenea cantitate, fats cu anotimpul, este
negreOt mai mull decat suficienta pentru a asigura buna desvoltare
a recoltelor spre a deveni destul de vigurOse, pentru a puto Wept&
ploile de prima-vara.
In 1899 recoltele in intervalul Noemvrie - Fevruarie ail putut sa aibl
numai 54 (2) milimetri de apa, adeca d'abia a treia parte din reserva

(1) Acestti valore norrnalri este dedusa din studiul nostru Regimul pluviometric
al Romania, care este beset pe observatiunile ultimilor 15 ani, de la 1884 la 1898..
(2) 4 mm in Noemvrie 98, 21 mm in Decemvrie 98, 21 mm in lanuarie 1899 $i
18 mm in Fevruarie 1899.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRII cLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 121

obicinuita. Daca se tine Inca socotela de faptul el intrega perioda de


la Noemvrie 98 la Fevruarie 99 a fost mai caldur6sA ca de obiceifi,
qi ca in luna Aprilie ail fost cate-va chile excesiv de caldur6se, se 'Ate
lesne deduce ca, inteadever, solul in prima-vara se gasia in conditi-
uni inferiore, pentru ca vegetatiunea sä prospere. AcOsta stare s'a mai
agravat Inca §i prin lipsa de ploe in cursul lunilor Aprilie, Maiil §i
Iunie (1).
Daca se considers in parte fiecare din cele 10 luni, cari au compus
epoca secet6sa de la Septemvrie 1898 la Iunie 1899, se gasesce ca, si
in all ani, aceleasi luni ail fost Inca si mai secet6se ca acum, sail cel
putin tot atat de secet6se (2). Ceea-ce insa a Mout ca seceta din anul
1899 sä fie f6rte mult simtita este acest concurs de circumstance care
a adunat la un loc mai multe luni, mai mult sail mai putin lipsite de
plot, pentru a forma o peri6da forte' lungs cu un total relativ mic de
precipitatiuni atmosferice.
Ore acest concurs de circumstance defavorabile agriculturil nostre
sä se fi produs acum pentru intaia bra in Romania ?
Respundem da, in regiunea Bucurescilor in ultima perioda de 33
de ant de cand se fac acs observatiuni udometrice. Adauggm insa
cs acesta periOda este prea scurta pentru a se puts cun6sce, in a-
manuntele sale, regimul ploios. Este insa probabil ca §i alt-cand-va s'ai1
produs secete anal6ge cu cea d'acum.
Intr'adev6r, din chiar observatiunile de pl6e ce posedam din ultimii
33 de ani pentru Bucuresci, gasim cate-va periOde fOrte lungi secet6se.
Din August 1873 pand in Aprilie 1874, adeca in curs de 9 luni nu
s'a adunat decat jumatate apr6pe din cantitatea normala de p16e.
In lunile Octomvrie §i Decemvrie din Acosta perioda n'a cadut nici o
picatura de apa ; in schimb luna Maiii a fost ploi6sa.
Primele 7 luni ale anului 1887 ail fost forte secetOse: in cursul for
s'a adunat d'abia 175 mm, pe cand valOrea normala este de 372 mm.
In 1897 soceta, inceputa in August, a durat pans la inceputul lui
Fevruarie 1898. In ac6sta lungs periOda de 6 luni nu s'a adunat de-
cat 90 milimetri de apa in loc de 250 mm, cat este val6rea normala.
Pentru a se lamuri $i mai bine Inca cantitatea de apa ce a cadut la
Bucuresci in cele 10 luni cari formezd periOda secet6sa din 1898 $i

(1) In 1899 s'aft adunat in aceste 3 luni 99 mm de apa, pe and in mijlociu s'aduna
218 mm.
(2) A se vede nota mea Seceta din Romania, publicata in Gazeta Sateanului,
No. 8 din 1899.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
122 ST. C. IIEPITES

1899, dam aci cantitatile reale de pl6e ce s'ail adunat in fie-care lung
in comparatiune cu. valorile normale deduse din 33 de ani do obser-
v atiuni:
Cantitatl de ap5 in mm
Norma le In 1898 sail 1899
Septemvrie 42.5 9.3 1898
Octomvrie 33.2 25 5 D

Nom vrie 46.5 0.6 1


Deceinvrie 44.1 21.3 1
Ianuarie 30 8 11.6 1899
Fevruarie 27.3 14 4 1
Martie 42.3 28.6 D

Aprilie 51.0 8.6 n


Maize 62.6 8.7 D

Iunie . 84 5 46.8 ))

Total . 464 8 175.4

Del in prima jumatate a anului 1899 precipitatiunile atmosferice


eau fost decat in cantitati forte mid comparativ cu acele ce cad Intr'un
an normal, totusi ploile urmate Intr'un mod neobicinuit in a doua sa
jumatate au Mout ca acest an, luat in intregul sou, O. nu 1)60 fi
considerat printre col mai secetosi. Dupa anul 1897, cel mai ploios
din IntrOga peri6da de 33 de ani, de cand au Inceput a se face ob-
servatiuni udometrice in tell la noi, au urmat doi ani secetosi.
So sole ca caracterul dinstinctiv al anului 1897 a fost o peri6da plo-
i6sa, care a Imbratisat numai intervalul de la Aprilie la Iunie inclusiv,
cand produs teribilele inundatiuni in memoria Inca a fie-carui
cetitor. Ac6sta peri6da a fost urmata de o alta destul de secet6sa,
care a cuprins atat t6mna cat si primel6 dou6 luni din erna urmatore.
Anul ce a urmat 1898 trebue socotit printre cel putini secetosi. Pe-
ri6da Maize-August a fost mai ploi6sa ca de obiceil In schimb insa ulti-
mele patru luni ale acestui an ail fost forte secet6se §i seceta s'a conti-
nuat, dupd cum s'a spus, si in primele 6 luni ale anului 1899.
Cantitatea de apa obtinuta in cursul acestui din urma an este de
527 mm, pe cand val6rea mijlocie, dedusa din -ultimii 15 ani pentru
Romania, este de 608 mm. Apa obtinuta in primele 6 luni ale anului
a dat d'abia un total de 186 mm, pe cand val6rea mijlocie pentru acest
interval este de 325 mm. In peri6da de la Iulie la finele anului s'ai1
obtinut din contra 341 mm in loc de 283 mm, cat este Intr'un an mij-
locitl. Este demn de observat faptul ca din acesti 341 mm, 235 s'ail
adunat numai In cursul color trei luni Iulie, August si Septemvrie,
carT, Intr'un an mijlociil, nu del In total decat 147 mm.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRII CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 123

Dupd altitudinea statiunilor, cantitatile anuale de ploe au avut ur-


mat6rele valori, earl au fost puse fats 'n fata cu valorile mijlocii co-
respundetore din perioda 1884/98.
1884/98 1899
505 mm 435 mm pentru altitudini mai midi de 100 m ;
589 * 516 * , , cuprinse intro 'co §i zoo m ;
672 * 586 1 , * * * 200 §i. 500 m ;
878 a 829 a s a mai marl de 500 m.
Ca in tot-deuna vara a fost anotimpul cel mai ploios ; apa adunata
in acest anotimp intrece putin valorea mijlocie ; din ultimii 9 ani,
numai vara din 1897 a fost mai ploiosa ca acuma; verile din 1892
si 1898 ail avut aprOpe aceleasi cantitati de ploe ca si vara din 1899.
Tote cele-lalte anotimpuri au fost mai secetose ca inteun an mijlo-
ell In deosebi erna a fost fOrte secetosa, dupti cum resulta din ur-
matOrele cifre. Pentru comparatiune s'ail Inscris si valorile mijlocii
deduse din periOda 1884/98:
1899 1884/98
Erna 5o mm III mm
Prima-vara . . . . 105 , 163
Vara 214 203
*
Tomna 93 * 131
Nici odatd in ultimii 9 ani, de cand facem studiul ploii in Romania,
6rna §i prim5-vara nu ail fost atat de secetose ca acum; in ceea-ce pri-
vesce tomna, deli a fost i dinsa mai secetosa decat intr'un an mij-
local, am avut insa mai multe Winne in ultimii 9 ani, mai secetOse
ca acum.
Lunile Julie, August, Septeinvrie Decemvrie au fost forte ploiose.
§i
Nici odata, in cursul ultimilor 9 ani, aceste luni nail fost atat de plo-
lose ca acum. Cantitatile de plOe adunate in fie-care dinteinsele intrec
cu mult valorile mijlocii. Cele-lalte 8 lung ail fost tote secetOse si unele
dinteinsele chiar forte secetose. Singura luna Martie a dat o cantitate
de ploe care a intrecut putin valOrea mijlocie. Pentru cele-lalte, di-
ferintele de la valorile mijlocii sunt destul de importante, dupa cum
resulta din comparatiunea urmatorelor cifre :
1899 1884/98
Ianuarie 21 mm 37 mm
Fevruarie 18 30
Martie 48 * 40
186 325
Aprilie 17 * 56
Maui]. 40 * 67
Iunie 42 * 4

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
124 ST. C. HEPITES

Iulie 78 mm (66 mm
August 235 t 94 ), 147 42
Septemvrie. 63 = 39
Octomvrie .
Noemvrie .
Decemvrie
....'
. .
30 / 1812
76
s
*
*
92 { 49
43
44
Dace seceta de la incepu$ul acestul an determine caracterul old,
nu mai putin caracteristica este $i abundenta ploilor in cele trei luni
Iulie-Septemvrie, in earl Wad strins 235 mm, pe cats vreme valorea
mijlocie pentru acosta periOdA nu este decat de 147 mm. Acosta pe-
riada ploiOsa a fost urmata do dou6 luni cu fOrte putine precipita-
tiuni atmosferice, cari au fost abundente in luna Decemvrie, cand s'a
strins aprOpe o indoita cantitate de ape ca intr'un an mijlociii.
Luna Septemvrie care, do obiceiti la not in tell, este dintre cele mai
secetbse, in anul acesta a fost forte ploiOsa ; nici °data in cursul color
din urma 9 ani nu am avut o lund Septemvrie cu precipitatiuni atmos-
ferice atat de abondente. Des1 totalul ploil din cursul acestei luni a fost
de douo on mai mare ca valOrea mijlocie, nu s'a produs nici o inun-
datiune, dupe cum s'a intimplat in Austria, din causa marilor cantitati
de plde ce au caclut in intervalul de la 8 la 24 Septemvrie 1899 (1).
In resumat, anul 1899 in Romania a avut 8 luni secet6se si 4 ploiose.
2. Repartitiunea pe districte. Pe cele trei marl subimpartiri terito-
riale ale Romaniei, Muntenia a primit in 1899 cea mai mare cantitate
de ape, 591 mm, in al doilea rind vine Moldova, unde sail strins
471 mm, si in fine Dobrogea, care n'a avut decat 345 milimetri de ape.
Ca in tot-deauna Oltenia a primit o cantitate de ape mai mare ca res-
tul Munteniei: 640 mm pentru Oltenia si 570 mm pentru Romania Mare.
Cifrele urmat6re arata cantitatile anuale de ploe in 1899, pe marile
subimpartiri teritoriale, in comparatiune cu valorile mijlocil si cu cele
corespuncletore la eel trei ani precedenti:
1884/98 1890 1897 1898 1899
Oltenia . . . . 752 mm 594 mm 912 min 596 mm 64o mm
Romania-Mare . 616 458 883 536 * 57o
Muntenia. . . . 656 498 . 891 * 552 591 *
Dobrogea. . . . 508 . 279 * 605 342 345 *
Moldova.. . . 554 435 * 811 482 475
Pretutindeni in 1899 precipitatiunile atmosferice au fost inferi6re
cantitatilor mijlocii ale fie -cares subimpartiri teritoriale.
In marea majoritate a districtelor, cantitatile de ploe din cursul
(1) A se vede splendida publicatiune a Serviciului hidrografic al Austriei: Die
Hochwasserkatastrophe des cTahros 1$99 im Osterreic4iscken Donaugebiele.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRU CLIMATOLOGIA ROMANIA XIV 125

anului 1899 ail fost inferidre valorilor mijlocii. Singurul district Olt
a primit ce-va mai multd ploe decat valOrea sa mijlocie. In districtele
Gorj, Arges, Buzeil, Neamt, Mein §i Suceva a cacint aprope tot atata
apa ca Si intr'un an mijlociii. inteunele districte, deficitul fats cu un
asemenea an a fost forte important. Ast-fel Vilcea, Muscelul, Constanta,
Tecuciul Si Tutova au primit aprope cu 20 °A mai puttna apd ca
intr'un an mijlocid.
In Tab. 1 ce urmdza s'a indicat, pentru fie-care district In parte,
cantitatea anuald do p160 ce a cdclut In 1899, precum 91 valorile pe
anotimpuri. Pentru comparatiune s'ati indicat 9i valorile corespund6-
tore din periOdele 1884/98:
Tab. 1.
PRECIPITATIUNI ATMOSFERICE IN mm
ANUALE ANOTIMPURI
DISTRICTE Erna Vara
Prima-vary T 6 in n a
84/98 1899
84/98 1899 84/98 1899 84/98 1899 84/98 1899
. 2 3 4 5 6 7 8 9 TO IT

Mehedinti. . . 774 639 154 47 238 218 189 i86 193 87


Gorj. 888 86o 165 85 249 291 244 210 230 141
Dolj 620 530 141 37 178 107 162 225 139 8,
Vilcea . . . . 908 729 195 57 248 211 258 230 207 I18
Romanatl . . 569 525 116 43 163 72 154 279 136 88
Olt 553 571 124 57 149 91 158 271 122 95
Arge . . . . . 761 761 141 58 190 189 245 271 185 132
Muscel. . . . 8o8 733 134 54 199 18r 279 254 196 131
Teleorman. . . 546 5o8 103 54 146 49 177 266 120 92
Vlaea 554 518 109 47 138 62 190 274 117 79
Dimbovita . . 756 710 135 42 196 160 249 27o 176 116
Prahova . . . 744 693 136 32 190 17o 268 z65 150 101
Buzeil . . . . . 523 523 93 38 135 79 196 225 99 7o
Ilfov . . . . 540 sob 99 51 140 59 182 257 119 86
Ialomita . . . 487 454 94 46 123 55 177 212 93 85
Constanta . . . 519 331 103 43 122 44 178 140 ,16 64
Tulcea. . . . . 509 364 93 36 128 70 167 147 121 67
Braila. . . . . 519 413 92 3o 123 49 215 184 89 96
Rimnicu-Sarat. 584 455 121 39 162 70 183 166 118 69
Putna . . . . . 633 501 106 45 178 63 224 197 125 89
Tecucia. . . . 532 382 no 40 144 57 177 145 105 68
Covurluiti . . . 510 408 Ho 51 139 70 167 147 94 8z
Tutova . . . . 5o1 448 91 52 151 75 169 189 90 72
Bacau . . . . . 565 533 78 56 150 99 231 237 job 89
Neamt . . . . 791 781 105 64 207 169 310 351 169 15o
Roman . . . . 471 415 76 46 128 82 177 170 90 86
Vasluit . . . . 520 406 96 59 143 73 175 169 ,o6 74
Fillciu . . . 460 458 87 68 116 86 165 170 92 95
Iasi. . . . 493 38o 72 44 143 8, 176 ,66 102 69
SlleeVa . . . . 627 604 88 66 161 145 255 253 123 120
Botoaani. . 495 405 70 58 133 88 190 128 102 118
DOT0110itl , . . 521 398 77 53 138 82 zoo 160 100 92

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
126 ST. C. HEPITES

Ploile cele mai multe au fost, ca 'n tot-deauna, in regiunea munt6s6


§i in cea delur6sa. Districtole munt6se de la Mehedinti la Prahova
§i districtul Neamt din Moldova ail avut cele mai marl cantitati mijlocil
de pl6e cuprinse intre 700 §i 800 mm, ajungend la 860 mm in Gorj.
Urm6za apoi introga parte de campie a Muntenia (afara de judetele
Ialomita, Braila §i R. Sarat) §i cea delur6s5 §i munt6sa a Moldovei cu
cantitati de apa de la 500 la 700 mm. Districtele Tecuchi, Iagi §iDorohoiii,
precum §i cele din Dobrogea, au avut mai putind pl6e ca 400 mm ;
districtul Constanta, care a fost eel mai sarac In precipitatiuni atmos-
ferice, n'a primit decat 331 mm.
Pe N. I, care insotesce acesta notita, s'a represintat repartitiunea mij-
locie anuala a ploii pe districte in 1899 ; pe PI. II s'a aratat repartiti-
unea sa pe anotimpuri, iar pe P1. III V repartitiunea ploii pe fie-
care din lunile anului 1899.
Cea mai multa apa a cadut la Topesci in Gorj, unde s'a adunat, in
tot cursul anului, 1.483 mm ; afard de acesta, cantitati de apa mai marl.
ca 1.000 mm all fost masurate la Dedulesci-Vardari (Argeq), Nuc§6ra
(Muscel), Besdedu §i Marginenca (Dimbovita), Bu§teni (Prahova), in
fine la Bicaz, Bistrici6ra §i Pipirig (Neamt).
In multe localitati din partea de jos a Moldova 9i mat cu gma din
Dobrogea, s'ail obtinut cantitati anuale de plbe mai mid ca 300 mm.
La Mangalia s'a.ft strins numal 201 mm in tot cursul anului ; acesta
este cea mai mica cantitate de p16e ce a cadut intr'o localitate din
Romania in anul 1899. Se scie ca tot in Mangalia precipitatiunile at-
mosferice din tot cursul anului 1896 n'ail fost decal de 164 mm (1).
3. Repartitiunea pe basenuri. Ca in tot-deauna basenul Jiului a pri-
mit cea mai multa cantitate de precipitatiuni atmosferice. Urmatorele
mire daii, in comparatiune cu valorile corespuncOtOre din precedentii
trel ani, cantitAtile anuale de p16e din fie-care basen:
1896 1897 1898 1899
1 Direct in Dunfire, 368 mm 643 mm 453 mm 434 mm
2. Riurile mid intre granit6 gi . . . 548 732 513 55!
3. Jiul. 66o y 1020 670 751
4. Oltul 516 * 965 568 0 675
6. Riurile mid intre Olt Qi Arglq . . . . 390 835 * 521 538
6. Arget3u1 . 562 953' , 577 , 613
7. Ialomita 475 S 879 537 * 583 ,
8. CalmAfuiul 317 678 * 429 451

(1) Seca(' in Dobrogea in 1896, publicata in Analale Academies Romane, torn.


XVIII, Mem. Sect. sciintif., p. 47.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATER/ALE PENT= CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 127

1896 1897 1898 1899


9. Siretul 465 mm 888 mm 520 mm 5o6 mm
40. Prutul 398 * 693 423 1. 378
11. Direct in Mare 270 , 598 , 3116 , 321

Cantitatile lunare ale precipitatiunil atmosferice, in fie-care din aceste


basenuri principale cat §i in tale secundare contopite intr'acestea, se
gasesc in partea 4-a din vol. XV din Analele Institutului, Meteorolo-
gic al Romania, acum sub press.
4. Maximum de apa into) 41. Cea mai mare cantitate de apa ce s'a
strins in curs de 24 de ore in 1899 a fost de 117.7 mm la Viziru
(Braila) in diva de 13 Septemvrie. Cantitati insemnate de ploe intr'un
asemenea interval ail mai cadut la Studina (Romanati) 117.0 mm la
18 August, 101.4 mm la Balteni (Olt) la 24 August §i 101.3 mm la
Celaru (Romanati) la 23 August.
Se scie ca 'n alts ani cantitatile de plOe ce salt strins in curs de
24 de ore ail fost mult mai marl. A se vedo Primele valori" normale
ale ploil in Romania, precum §i Regimul pluviometric al Romania.
PlOia caduta la Viziru (Braila) in ()ilia de 13 Septemvrie, de la
17h.35n1 pans la 2211, merits o mentiune specials, nu pentru enorme can-
titati ce ar fi cadut in 24 de ore, dar pentru ca totalul de 117.7 mm
de apa s'a adunat intr'un interval de 41h ore. 0 asemenea cantitate
de apa, intr'un interval a§a de scurt, ravine la 0.44 mm pe minut, ceea-
ce este forte mult pentru o a§a lungs durata (1).
Cantitati de apa intro 50 §i 80 mm in 24 ore au cacjut in mare parte
a localitatilor din Ora la 13 §i 24 August, la 11 §i 12 Septemvrie, pro -
cum §i la 16 §i 17 Decemvrie. In aceste douo din urma tile, din causa
abundentii ploilor §i a topiril zapecjii, riurile Buz611, Ialomita §i Pra-
hova ail debordat inundand mai multe sate din districtele Braila,
Buziiil §i Ialomita. Terasamentele liniilor ferate au fost rupte in mai
multe locuri.
5. pile de plOe. Considerand ca di de plOe aceea in care s'a strins cel
putin un milimetru de apa din on -co fel de hidometeor, num'orul mijlociu
al dilelor de plOe in Romania, in 1899, a fost de 64, prin urmare
aprOpe tot atat de putine ca §i 'n anii 1894, 1896 §i 1898 din ultimul
decenil Repartitiunea mijlocie a dilelor de p160 pe districts este
data in urmatOrea tabela :

(1) A se vede note mea Rupere de nori la Cara-Omer in Dobrogea, presintata


Academies in edinta de la 27 Octomvrie 1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
128 ST. C. ITEMTES

Mehedinti . . . 60 Teleorman .. . 6o Tulcea .. . . . 53 Neamt 97


Gorj. 76 Vlasca 55 Braila 52 Roman . . . 64
Do lj . 53 Dimbovita . . 75 Rimnicu-Satat. 58 Vas lulu . . . . 66
Vilcea 72 Prahova . . 75 Putna 63 Falciu . . . 58
Romanati . . 52 Buzeii 62 Tecuciii . 53 Iasi 62
Olt 58 Ilfov 58 Covurlufil . . . 59 Suceva . . . 96
Arges 72 Ialomita . . . . 52 Tutova . . . . 56 Botosani . . . . 75
Muscel . 77 Constanta . . . 45 Bacail . . . . 8o Dorohoiii . . . 68

In districtul Neamt ail fost in mijlociil 97 de cjile de ploe i cu una


mai putin in Suceva, pe cand in districtul Constanta nu au fost de-
cat 45 cjile de pl6e.
Ca $i in anul trecut, tot la Pipirig (Neamt) ail fost cele mai multe
chile cu ploe, 143; yin apoi Taslail cu 118, Piatra,-Neamt §i Falticeni cu
113, Bistriciora (Neamt) si Sinaia cate 106, Petrosita (Dimbovita) 105,
Besdedu (Dimbovita) 104, Busteni (Prahova) 103 $i Campulung 100.
Pretutindeni aiurea numerul cjilelor de plOe a fost mai mic ca 100,
pentru a se cobori la 21 la Mangalia, pe malul Maril.
Dupd altitudinea statiunilor, cjilele de ploe au fost in mijlociil ur-
matOrele
53 pentru altitudini mai mid de too m;
63 , D cuprinse intre too §.i 200 111 ;
74 D D a D 200 ySl 500 m ;
86 D D mai marl de 50o m;
De rindul acesta Moldova a avut cel mai mare flumer de chile de
ploe in cursul anului, 71, Muntenia vine in al doilea rind cu 63 si
in fine Dobrogea numai cu 47.
Pe Pl. VI, care insotesce acesta lucrare, s'a represintat repartitiu-
nea anuala pe districte a cjilelor de plde.
In cursul anului 1899 a fost, fata cu anul precedent, in mijlociu, un
numer indoit de Bile in care a nins, 18 in loc de 9. Dintr'aceste 18
dile de ninsore, 6 ail fost in Decemvrie $i 5 in Martie. Po marile di-
visiuni teritoriale ail fost in mijlociti 23 vile de ninsOre in Moldova,
15 in Muntenia si 12 in Dobrogea. Aceste chile sunt cuprinse in nu-
merul cjilelor de p. 16e intr'atat cat ele au procurat eel puffin un mili-
metru de apa. In districtul Braila nu au fost decat 11 dile de nin-
sore, pe cand in Suceva au fost in mijlociil 34 si 31 in Neamt; la Gura-
Boului, in Olt, a nins in 3 chile $i in 4 la Draganesci in acelasi dis-
trict. La Taslail (Neamt) a nins in 50 de dile si in 49 la BroscenT (Su-
ceva).
6. Repartitiunea zape4ii. Grosimea mijlocie a stratului de zapada ce
a cacjut la fata pamintului in 1899 a fost de 87 do centimetri, valbre

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE P/INTRII CLIMATOLOGIA ROMANIEL XIV 129

tocmai egala cu mijiocia grosimii straturilor de zapada din cursul


ultimilor 9 an!. Cea mai abundenta zapada a cadut in Decemvrie cand,
deli insotita de viscol mare si depusa in gramedi pe la adaposturi,
totusi a fost pretutindeni in grosimi de 20 la 30 cm. In multe localitati
grosimea stratului de zapada a trecut de un metru; in Sucova gro-
simea sa mijlocie a fost de 145 cm si numal de 44 in Braila $i Tulcea
Viscolul de la 8 la 11 si cei de la 18 Decemvrie au intrerupt circu-
latiunea trenurilor mai in tote Muntenia, din causa ingramadirii za-
pedii.
Solul a fost acoperit de zapada in mijlociil in 34 de file si anume
40 dile in Moldova, 32 in Muntenia $i 18 in Dobrogea. Zapada din
primele luni ale anului, fiind in mica cantitate, s'a topit in scurt timp.
Cea mai lungs periods cu solul acoperit cu zapada a fost in ultima
luna a anului cand, aprope in tote tera, zapada s'a mentinut in tot cur-
sul ultimelor sale dou6 decade: transporturile, in cele mai multe vile
din aceste decade, s'ail facut cu saniile. Cele mai multe chile dintr'o
luny cu solul acoperit cu zapada a fost de 17, in Decemvrie.
7. Starea Duni WI. La inceputul anului riurile mid* si lacurile erail
Inghetate ; ele desghetat repede la mijlocul lunii; unele dintr'in-
sele s'ati prins din noil in ultima decada din Fevruarie. Pe Dunare
curgeail mid sloi de ghota, cari nu impedicail navigatiunea, decat in
mod exceptional; acesta stare s'a continuat in lunile de erns de la
inceputul anului, in care timp marele nostru fluviA n'a fost de loc
prins. Din cause frigului de la 7 la 9 Martie, unele riuri si lacuri mid
au inghetat, insa gheta s'a topit imediat. Sub influenta epocelor ge-
rose din cursul lunii Decemvrie si mai ales a frigului din ultima sa
decada, tote riurile si lacurile ail inghetat. Pe Dunare ail curs slot
marl de la 18 inainte. La 21 Decemvrie tots partea fluviului de la
Hirsova in jos a inghetat; de la Hirsova la Zimnicea a inghetat intro
23 si 26, iar de la Zimnicea in sus pana. la Virciorova gheturile nu
erail oprite decat pe unele locuri. Acosta stare a Dunaril s'a men-
tinut pans la finele anului. De la Zimnicea la Sulina, transporturile,
in majoritatea porturilor, se faceatt pe ghtlta cu carutele sau cu pi-
ciorul.
Nivelul Dunarii a fost in mijlociu cu 42 cm. mai coborit ca valOre
normala. In partea de jos a fluviului, apele cele mai scadute ail fost
in Ianuarie ; la Corabia si Severin in Decemvrie. Apele cele mai inalte
au avut loc in Iunie. In urma ploilor din Septemvrie, cari au produs
grozave inundatiuni in Austria, apele Dunaril au crescut la not forte
mult in a doua jumatate din Septemvrie $i in Octomvrie, asa ca in
.elnalele A. R. Tom. XXIII. Memoriile Seq. Sciffififiee 9

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
130 ST. C. REPITES

acesta din urma hind nivelul fluviului se apropie de acela al lunil


Iunie.
8. Perl6de de seceta. Uscaciunea, inceputa in ultima jumatate din
August 1898 $i in unele.parti chiar din Julie, a continuat in primele
cinci sau chiar sOse luni din anul 1899. Pe alocuri nice luna Iu lie n'a
fost ploi6sa, asa ca peri6da de uscaciune (1) s'a intins pana in August.
Ast-fel :
La Mangalia, pe malul Marl, in curs de 419 dile sail aprOpe 14 luni,
de la 16 Iunie 1898 pana la 8 August 1899, s'a adunat, in 14 dile cu
precipitatiuni apreciabile la udometru, un total de apt numai de
146.0 mm ; la Stelnica (Ialomita) intr'un interval de 403 dile, de la
15 Iulie 1898 pana la 21 August 1899, s'ag strins numai 142.6 mm de
apa in 32 de dile de precipitatiuni atmosferice apreciabile la udometru ;
la Dorobantu (Teleorman) uscaciunea inceputA la 18 Iulie 1898 a luat
sfirsit la 21 August 1899 ; in acest interval de 400 de dile s'ail strins
la udometru 172.8 mm de apa in 25 de dile.
In marea majoritate a localitAtilor, uscaciunea din acesta epoca a
avut o lungime de 250 de dile. Chiar la Sinaia perioda de uscaciune
a fost de 158 de dile, de la 23 Octomvrie 1898 pana la 19 Martie 1899,
in care interval de 5 luny nu s'au strins decat 47 mm de apa.
0 alta periOda de uscaciune s'a intins din a doua jumatate a lui
Septemvrie 1899 pana in prima jumatate din Decemvrie. Cea mai lunga
periOda de uscaciune din acesta epoca a anului a fost de 105 lile in
urmatOrele localitAti
La Brustur6sa (Baca-a) de la 28 August pana la 10 Decemvrie, in
care interval s'ail strins numai 17.0 mm de apa in 6 vile; la Stelnica
(Ialomita) de la 26 August la 6 Decemvrie, cand salt strins 26 mm in
7 dile, la Dabuleni (Romanati) de la 25 August, cand s'ail strins
44 mm in 7 dile.
La Mangalia perioda de uscaciune a fost de 104 dile de la 27 Au-
gust la 8 Decemvrie, cand s'ail strins d'abia. 6.8 mm de apa intro
singura di.
Cu tote ca in cursul anului 1899, si mai ales in prima sa jumatate,
lipsa precipitatiunilor atmosferice a fost forte mult simtita, periodele
do seceta nu au fost atat de lungi ca in anul precedent.
Vom indica aci cele mai lungi periOde de seceta ce au avut loc

(1) Definitiunile periodei de uscaciune §i a periodei de seceta ail fost date in pre-
cedentele nostre lucrari asupra acestui subiect. A se vede No. XI din Materiale
pentru Climatologia Romdniel.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRU CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 131

mai intaiii in epoca de uscaciune de la inceputul anului §i apoi in acea


de la finele seii.
La Tusla (Constanta) n'a cadut nici cea mai mica cantitate de plc%
in curs de 76 de chile cuprinse intro 12 Aprilie *i 26 Iunie ; la Doro-
bantu (Teleorman) 73 chile intro 27 Aprilie i 8 Iulie ail fost lipsite
cu totul de plOe ; la Mangalia (Constanta) seceta a durat 70 de chile
de la 31 Martie pand la 8 Iunie.
Tot in acesta din urma localitate a mai fost o periOda de 85 de
dile in care n'a cadut nici cea mai mica cantitate de plOe ; acesta s'a
intimplat de la 15 Septemvrie pans la 8 Decemvrie. La Campina (Pra-
hova) perioda de seceta a fost de 73 de chile, de la 27 Septemvrie la
8 Decemvrie; la Balta (Mehedinti) ea a cuprins 59 de dile, de la 19
Septemvrie panel la 16 Noemvrie; la Golescii Badi (Muscel) ea a fost
de 58 de chile, de la 13 Septemvrie pans la 9 Noemvrie; in fine la TA-
madat-Dirvari (Ilfov) i la Stelnica (Ialomita) seceta a tinut cate
55 de chile, intro 16 Septemvrie i 9 Noemvrie. Pretutindeni aiurea pe-
riOdele de seceta de la finele anului 1899 ail fost mai scurte de 55
de chile.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.
if
liniaturi

C
1
Ifs
MMMMM 3
MOM 11111
111.11 I
O WOMI
1111111 111
N MI 0
RF,PARTITIIINEA IMO
U MW lillilil A PLOI 1
11
1
I
11 1
1
Mel putin de 300 mm
PE DISTRICTE 0
111 11 301-400
II

8 8 8 11111 II ill 3
11!IIILI:1111
LLif
C 4D1-600
-'-- 011010 501-610
1111111111111111
111:111111110111111111;11111°111111111111111111Irrilli
=4. lie
1
A
III
eitimilw 1.* 601-700
ode
I
Numdrul gi
701-830
1. 164...41' 9. Moorman \11111/
2. God 10. Flairca 18. Braila pests 800
.m,
3. Do tj 11. Dimboodta 19. R.-Sdrat ..1.
27. 1111111111111iiiiIP11;47j*---Alk
iliprqr. AI' I .
1
4.. Valera 12. Praha. 20. Pled. 28. I.1
MM./
AB
0. Ramona 11 18. Bar. 21. Traucti 29. 10g4 __I
I
1
r 11,
.....
M mom i
8. Olt 14. Rfor 22. .. .. BrIM
..mn...
........ MMMMM
I
7. 4r9. 15. laiondla 23.
\1
B
INEWIFWE MEM MN MII
Mama En
6

www.dacoromanica.ro
UM MU 1111
8. Mused 18. Comtanta 24. MMIIMIMMEM MEXO io..1:1:11" )
rm.
II

www.digibuc.ro
liar MMMMMM al\
111
WM
1
'
111 11/11111111111111 11191M
..11:\
MMMMMMMMM 'AL
il!IIIIIIIII li 14111
J

I
Ur" 1
oilie,
REF-. Pm M
I ..1..mmmmmmmmm no :::i,
z
ort

?II 11
kIIIIIIIIIIIIII!IIIIIIIIIL(11110111
111111111111111111111111111/11
011111 1/1011111 I

::::::;:rtl
,11 sum ::::15%,1
41111M:MnifiritIMM
1 m

A.;\
141111111 0111,1110110011 Ifi)
2 q144 ag l'IMI'lwiluill'Ile
0 4 04 I, rTy hm coa a; al
IS a; os cg ctici
'.441110111110111101 II
III

10,1111
iiimunirdiliiiir
CNINNNOiftftft , il rar.. mmmm , i
011111111p

22MIZELIEZELE
ffillii 1-= mm "migica:Fs;
0 V
0 pit 13

111 V
mhommuffird:::==t
iill
sonmamar,
11"4.1)e'"T1210
-34sE01 111111 inur-onud shoon
111111:1111111111::=MIME
g 4 ;xi
0 V b:os a; ci ai 03 .4 illummumor ---- ___ mmm
,1 .inumnummumr ,.
a.
V
E
d
I AIIIIII:=1,11111=111111f
Inn ....=,, il
g kit
e *e ett 1::
U HI
Ull
111
go E
Anode?. A. 8.-Tom. Sec
1 El
Et4)41:trt14-44.1:d
it a -1111,,11 410.! 111
150111111101111;0,71,1r:

mmMMM
=
Ello\,
- '''''''''
*4 0i 0i ..a1 III lily j'illmor
1.1 1.1 1.1 0 iiii I'll l'ilJiih ii I
11011.. Id
II
!III III \771+.' III /
4111
11111111 'II IIIIIIIIIII III
11
I II 111111:1 '.III,'
co
dg
34.
lid
ill'Ilild1111111111111111111
'
L'eN1,1j11jillilil I/ 'I
?Ill 11111_
--
JIIIIIL
Ee
P4
ci 03 -al ti t4 03
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 s n. .PI.

IARNA REPARTITIUNEA PLOII PE ANOTIMPURI PRIMA VARA

,f

ll 16

11,

Scara liniaturci
32 Ar / 21 50 mm
To:51%1NA
VARA
=_== 51-100
101-150

151-200 7,

(7-.---
Illare=
A7211i1Fr
201-250
'F
...gailkirja

''''''
251-300
.. "'. 6Cre= , ,t. ,,,,,,,
peste'300
-.

44
"0:1=7.
1rOlgsrm .'',

Analele A. R.Tum. XXIILMe,moriile Sect. Sciintifice. INIMTIRIJI. OE Mil OPIAPiel CAR 0 L G45e1 L 9 %MU 11.1141.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.

REPARTITIENEA Ulna A PL011


IANUARIE I 'Tr(
PE

1
11M-IWeriri

:\
ta
I I ,

l
;

N.
0
N.

co
it
Scam
1 10 mm
"cf
MARTIN tics
73
0 26-60 0
SEES. 1 1,1
. 01111
1 1
fi.-
).
111111

www.digibuc.ro
L 11111
As:. gr Litill'ill
414 slimpe.
:. hi

www.dacoromanica.ro
iiii )L
I i 113,111. 9'"
I l 'cl2
1
lc :I :
1111)1'14 Le L
cr, 0 0 cn
illiii.IiIIIIIIi 0, o
V V V
:o
IIII'
11111111111;111111111111111Mitik-
6.8.

illir ill'°I:ID.
1
Iii
11 it)
i.
iiiiVilil
!WI
ill

g Analele A. Sect. Scuntitiee.


1
11 1110e\

1
\7
17V:i 0
!----

r
n

11
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
7r J
--------fr ''' y
N
'N.
c. Se ...'............- ''- "11

E-i
4sYk..4;--Ude ,.,
ci)
Al
CD
0
-.4
..osa
BR 71 .0

.1
O
a.
iiii ii,
!M;TI1P
I),iI Iii"Sili(1/1
r
,
In; 1
1
3

I ,1111011111
I.
001 tolti

I II
III
11111ifri

No Hp '1'

111111111 IlU

1
4-1 /roll

..... A A
5 A
A
ZEE;

M) aA
1:3-4 0 0 I0
D
GV ti

marl ri
z 1=r;'WITTINMfi
CD
N y
=
amiati

=
marl

z .A

2 ==1=
otr, pal
pel
0
0cc Ea')
E4
01-1
4146:.
,-...
I

z = -1:111i:
1111111'
11111:tIlilill
OW
li. di:iiT
1 tt
'
'Ill ---,.z,
1
i UP.66
- =ii - A11
Th., "u
41 -1771
IIIIIIIII IIIIIII
1.64
III I'
°twill
41110011rillellilit
I

iliiii
1

11
II

II
114111 -Pli
ti ii, IIIIIIIIIIH'
11"13'1111i
11,r.III '17,11 I I IIIIiill lb), !Willi 1 ill'ililliiiikiiiilliiiIIIGq1

0 /WI
I I 1

1
,
1,11,110 III. illiiiipli,," ,a)
I
1181 11741
lic,,,I Hi' IIIII
1111111'1
d-
.1
iii,
., 1'1,141 111
111
1111 111,11111111,11111':1111
1'1
1111111

II III IIII;il' ,,
1*11 in 1

il 111c,ii io I'liilliniii
21 ii 1,1i
I I
li I I
' 1114114'
! 11111:1:::4114:*11 11,11

(III V
inmiiiidiiii; II IP' I I 101
'd1 .111, !iiiiielllY '" Il '111
f
1 iiii,111,1:,611111,1,1111,11,111',1

Iiiiillohirig
1
1 i I, I I

,Iih,,i,i,l,
ill,ccoll
,IIIII www.digibuc.ro I
1!!!!!!!:
1 1 1

1 1 iii ,n 1
1 1 1 ., '
1

www.dacoromanica.ro .11111i11111
11,', 111,11,Ill,iill'iilil'i''''lill'll'ill'iliiiiiill
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n. PI. V.

SEPTEMVRIE REPARTITIUNEA LUNAR), A PLOII OCTOMVRIE

PE DISTRICTE.

Scara liniaturil
2.

(:.) .7.:
1 10 mm
DECEMVRIE
NOEMVRIE 11-25
26 -50

51-57 x.

76-100

101-150
peste 150

Analele A. R.Toni. X.2i7I1.Memoriile Sect. Sciintifice.www.digibuc.ro I marrruTu DC MM. IIMAPICS CAROL Go III , eueuwYd.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.
P1 VI.

r4
Scara umbrelor
NUMERUL ANUAL AL DILELOR DE PLOIE 40-- 50 dile
11111
II
CU CANTITATT > 1.0 mm. 51- 60
61- 70
!11,,, - 71- 80
MOMMIEWIPHIR
Num6rul numele districtelor. 81-- 90

91-100
1. Mehedintf 9. Teleorman Tulcea 25. Nemtu
2. Gorj 10. Vlapca 18. Braila 26. Roman paste 100
a Do lj 11. Dimbovita 19. R.-Setrat 27. Vasluf
4. Vdlcea
6. Romanati
6. Olt
12. Prahova
13. lima
14. Mow
20. Putna
21. Tecuci
22. Covurluf
28. Facia
29.146
30. Sue& a
I D" =Ir

!
7. Argef 16. Ialomita 23. Tutova 31. Botofanti 20
8. Memel 16. Constanta 24. Bacati 32. Dorohor

.
Punctele negre indica capitalele districtelor ===_
=_719_=
.M.1MI IMIM11
I IMMO=
=SIM
BM
.

.IMM11111IN
OM
IM MI IMIOM r
11 OIL

MIR .!IIMMIMIWIEMB
IMM !IMMO
=MINN
=MINE
IIMMINI1 IMMEMIIMM=NUMMI= MMMMMM
NM=
!MINN
IIIII
==11.M.M11
=MIMI MMMMMM =
11 - 1 NEWLIN
.

===
=MO

11=1 MIM =111 M=1111


EN MO Nom
MIMMMI11 rwmammemormwor mu
IMMINI IIMMI MM MOM MIMMU WINN. rillOMMLIMW MMI

M
11.
.1. -- M
MINIMM MOM MEM
MEMIN "1 111111MME
IMM
fillMIIM
Ml1VMMI
= MOM MMMMM MEN
1 ---- -
U NMMMONONIIMION
sm=1.51=111 =1MIMOVIMMIM11
IMMMM M1=1N111MMIM
.1ZIM,
INN
OIMMI
- -111.0,1111111 MMMMM
I
'ommumanuom
unnumplum
'woommum =Nov
--emommom
IMIM
NIMMIMI
NM=
- IMMO
111111
MOM= I
MOM/
- IMMO!! iMM
MEMMOMOOMMOMMI
-- =117MIIMINIMINNEMMIP
IIIIIIIIIIMINI
_-11111.
=IM EMI
mommormr,
MMEMIO^.111MEErr .."9:,
vi

===3_

CAR OL G6 L,
Analele A. R.-Tom. XXIII.-Memoriile Sect. Seiintifice. INMITUTUL CM ARIL OPIAFI

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIUNILE INSTITUTULUI METEOROLOGIC (1)
(A CINCEA NOTA)
a). Ana le, Toni. XIV.
DE

ST. C. HEPITES

,$edinia de la 19 lanuarie 1901.


Nici o modificare n'a fost facutd in impartirea materiilor cuprinse
in tomul XIV din Analele Institutului Meteorologic care, publicat
in cursul anului 1899, se raportezd, in cea mai mare parte, la lucrdrile
efectuate in anul 1898. Vom gasi deci intrinsul acelea0 4 pdrti, cari
compun un volum mare in-quarto de 810 pagini cu mai multe
figuri §i planuri.
Raportul adresat d-lui Ministru al Agriculturii asupra mersului Ser-
viciului Meteorologic in 1898, care formezd prima parte a volumului,
dupd o scurtd dare de soma asupra lucrdrilor Congresului interna-
tional de Idrologie, Climatologie §i Geologie medicaid, la care am luat
parte ca delegat al guvernului nostru, se ocupd mai intai cu lucrarile
primei intruniri la Strassburg a Comisiunii aeronautice internationale
§i apoi cu imbundtAtirile ce trebuesc aduse serviciului nostru.
Conferinta internationald meteorologicA intrunitd la Paris in Sep-
temvrie 1896, recunoscend in mod oficial marea importantd ce all ex-
perientele aeronautice pentru sciinta meteorologiei, a exprimat dorinta
ca ascensiuni sciintifice, fie cu balone-sonda, fie cu balOne cu 6meni,
sd se facd cat mai numer6se dupd nisce anumite norme. In acest stop
a instituit o Comisiune aeronautics internationald cu indatorirea de a
(1) Pentru anii anteriori sä se vada Analele Aeadeiniei Romcine, Desbaterile,
torn. XVIII, p. 25 si 79 ; tom, XIX, p. 69-83; torn. XXI, p 59-74 si torn XXII,
p. 75-9().

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
134 ST. C. HEPITE8

discuta resultatele experientelor executate pans in present §i de a


fixa organisatiunea §i metoda acelora ce se vor mai intreprinde in
diversele parti ale lumef. .
0 prima Intrunire a acestei Comisiuni internationals a avut loc la
inceputul lui Aprilie 1898, la Strassburg.
Dupa cum, mai curind sail mai tarditi, serviciul nostru meteorologic
va trebul negre§it O. se ocupe §i cu studiarea conditiunilor meteoro-
logica la inaltimi marl, fie cu ajutorul balOnelor, fie cu acela al smeu-
rilor, am credut de a mea datorie de a pune pe Ministru in cunos-
cinta de masurile luate de Comisiunea in cestiune §i de a -i arata ca
este timpul ca §i not sa ne gandim la intreprinderi de acest fel.
inteadevOr, serviciul nostru meteorologic este organisat in a§a mod
in cat, fara sfi616. de a fi taxat de presumtios, pretind ca el este in
stare de a concurs la deslegarea marilor probleme, cart' intereseza
meteorologia, acesta sciinta care are absoluta necesitate de concursul
tutulor (a se ved6 parerea inv6tatului meteorologist Neumayer din
Hamburg, la pag. 186 din Analele Academia .Romdne, tom. XXII,
Desbateri).
Reteua n6stra meteorologica la finele anului 1898 cuprindea 373 sta-
tiuni, din cart' :
1 de intaiul ordin, It Bucuresci,
42 , al doilea ordin ;
1 I, al treilea ordin ; §i
329 statiuni udometrice.
Cu tote acestea, pentru cun6scerea amanuntita a climei patriel ndstre,
este nevoe ca reteua meteorologica a fie completata ; acesta este unul
§i cal mai important din lipsurile serviciului nostru care, in regiunea
muntOsa §1 in alto parti, este aprope cu totul lipsit de statiuni meteo-
rologice.
Relatiunile ce Institutul nostru Meteorologic intretine cu institutiunile
sciintifice din tote partile lumii devin din ce in ce mai numer6se. La
finele anului 1898 ne gasiam in relatiuni cu 300 de aceste institutiuni,
din cart :
220 in Europa, afar/ de Romania ;
8 in Asia;
5 in Africa;
57 in America; §i
10 in Australia.
A doua parte din Anale cuprinde, in 235 pagini, 9 memorii:
Cel d'intal, Climatologia litoralului roman at Nara Negre, este inq,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLIC ATIIINILE INSTITITTIILIIi METEOROLOGIC 135

moriul ce am presintat Congresului international de Idrologie, Clima-


tologie §i Geologie medicaid, tinut la Liege in 1898. Dupe ce am dat
Ore-cari notiuni geografice asupra Romaniei in general si asupra Do-
brogel in particular, ne:am basat pe observatiunile meteorologice facu-
te in curs de 22 de ant' la Sulina si in 13 ant la Constanta, pentru a
trece in revista succesiv diversele elemente cari caracterisa clima unel
regiuni: temperatura §i umedela aerului, pleea, presiunea atmosfe-
rica, vintul, starea cerului §i diversi alti meteori.
Din numerOsele colOne do cifre ce contin diferitele tabele cuprinse
in acest memoriu, me marginese a scOte urmatorele, pentru caracteri-
sarea climei litoralului nostru:
Mijlocia anuala a temperaturil aerului este de 11 grade. Tempera-
turile extreme observate p'ana acum sunt 36 °.2 in Iulie si 20 °.7 in
Ianuarie, adeca o diferinta de 56°.9. La Bucuresci cea mai mare dife-
rinta, observata a fost de 71 de grade.
Temperaturile mijlocii diurne pe litoral au variat intro 28 °.5 si 17 °.4
Ianuarie este luna cea mai rece ; temperatura sa mijlocie este de
1°.1; in 1893 am avut cea mai rece luna Ianuarie, temperatura sa
mijlocie a fost 6 °.3; in 1888 ea fusese mai tot atat de rece, 6 °.0. In
1895 temperatura mijlocie a acestel luni a fost de +6°.7, adeca o dife-
rinta de 13 grade Intro temperaturile mijlocil ale aceleiasi luni.
Lunile Julie si August sunt cele mai calde ; temperaturile for mij-
locii varieza putin. Diferinta mijlocie de temperatura intro luna cea
mai rece gi cea mai calda este de 23°.4.
Temperaturile ernil si ale veril difera de aprOpe 21 de grade ;
clima litoralului roman al Marii Negro, cu tOta vecinatatea maril, este
asa dar excesiva.
Intr'un an mijlociii sunt 28 de chile de erne si 70 chile de vara. In-
telegem prin chi de erne aceea in care termometrul se mentine necon-
tenit la 0 grade sail dedesupt; §i prin di de vara aceea in care ter-
mometrul a ajuns la 25 de grade sail d'asupra.
Precipitatiunea atmosferica anuald este aprepe egala cu 400 de mi-
limetri; ea s'a coborit pans la 231 mm la Constanta si pane. la 208
mm la Sulina. In 1896 mai multe localitati din Dobrogea ail primit
mai putin de 200 milimetri de ape, dupe cum s'a aratat in memoriul no-
stru No. VIII, din Materiale pentru Climatologia Romciniei (1).

(1) Intr'o notita forte recenta ce am adresat Academiel asupra unel Rupert' de
non, s'a arAtat ca la Cara-Omer, in cline de 17 August 1900, s'aii strins 320 mm
de ape In time de 4 ore,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
136 ST. C. REPITES

In miPociii sunt inteun an 76 sail 57 vile de plee, dupe.' cum se


considers ca atari dilele in cari s'a strins o cantitate de apa on -cat
de mica ar fi sail numai allele in earl s'a adunat cel putin un mili-
metru de apa.
Zapada nu cade decat in midi cantitati.
Vinturile predominante sunt acelea din spre Nord. ReparLitiunea
for mijlocie anuale, dui:4 cele patru directiuni principale, este urine.-
terea :
N 35%
E 13%
S 24%
W . 2204
Lini§tit 60/0

Sunt in mijlociil 37 de vile cu vint tare pe an.


Starea marii este in general bund. Dintr'o suta de vile marea este
periculesa in 13,6.
Gradul mijlociil anual al nebulositatii este 5. Durata visibilitatil
serelui este de 2423 de ore din totalul posibil de 4443 ore sail 550/0.
Acesta cifra intrece cu 6°/0 pe cea de la Bucuresci. In Europa cen-
trals trebue sa ne coborim pans la Roma pentru a gasi o stralucire
a serelui tot a*a de ridicata ca §i pe litoralul roman. In timpul ernil
serele stralucesce 25% din totalul posibil spre a se ridica la 780/0 in
timpul verii.
In resumat, clima litoralului roman al Maril Negro, de*I excesiva,
este totu0 departs de a presinta caracterele unei clime rigurose, din
contra. Proba evidenta, palpabila, o gasim in fenomenele naturale ale
vegetatiunii bogate §i forte variate din acesta regiune.
Tinend soma de imprejurarea ca memoriul de care me ocup era
adresat unui Congres compus in marea majoritate de medici balneo-
logi, am adaugat studiului mat done capitole in cari am tratat suc-
cesiv despre Lacul Techir-Ghiol §i de conditiunile igienice ale litora-
lului nostru. Cu acesta ocasiune a trebuit sä combat pe Ovidiil, care
necontenit se plangeh in contra climei.
In locul chiar uncle Ovidiu se plangea de frigul care ingheta vinul
in Ola a§a fel, ca In loc de a be, mananci bucati de vin >, caldura
era atat de mare, in cursul anotimpului calduros, incat via infloria
§i, intocmai ca acum, producea vinul care negreit a desalterat adese-
oil pe scumpul nostru poet.
Trebue Reaperat sa recunescem ca Ovidiu nu er4 de Too favorabil
nouei sale patril :

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PIJBLICATIIINILE INSTITIITIILIII METEOROLOGIC 137

eMarea, cjicea dinsul, nu merits nici dinsa mai marl' elogii decat
pamintul: in tot-deauna lipsita de s6re, valurile sunt ridicate neincetat
de fur6rea vinturilorp.
Cu tote acestea cifrele de care este. adeverat Ovidiu nu dispunea
ail probat ca, in ceea-ce privesce durata de stralucire a sOrelui,
litoralul roman al Marii Negro n'are nimic de pismuit nici chiar
Romei.
Tocmai acOsta imprejurare ne-a permis ca sä cream in partea opusa
Ostendei, o statiune balneara maritima care, fall de a aye splen-
area Reginei plajelor, are farmecul sou fOrte scump Romanilor cars,
in Dobrogea, ail ridicat lui Ovidiu cel d'intai monument.
Al doilea memoriti este darea de soma de lucrarile Congresului
international de Idrologie, de Climatologie si de Geologie de la LiOge
(Belgia), ce s'a tinut in clilele de la 25 Septemvrie pans la 3 Octom-
vrie 1898. Nu voiti spune nimic asupra acestui memoriu, care este
cunoscut Academiei prin expunerea ce am facut in sedinta publics
de la 6 Noemvrie 1898, precum si din imprimarea sa in Analele sale. (1)
Voiti transcrie totusi acs desideratul ce am exprimat cu ocasiunea pre-
sintarii acestei lucrari.
<Este regretabil ca nici unul din medicii nostri balneologi n'a venit
sä expand Congresului eficacitatea, cate odata inteadevor miraculOsa,
a unora din apele 'bistro minerale. Sunt sigur ca indicarea composi-
tiunii chimice a apelor de la Govora, Caciulata, Lacul-Sarat, Slanic,
etc., precum si aceea a resultatelor obtinute prin intrebuintarea aces-
tor ape ar fi avut drept efect de a face cunoscuta departe de Roma-
nia bogatia si importanta isvOrelor nOstre minerale. Trebue totusi sa
aduc omagiile mole doctorului Apostoleanu din Braila care, la al do-
ilea Congres international de Idrologie si de Climatologie din 1889 la
Paris, a facut o expunere asupra apelor de la Lacul-Sarat.
cOri-cine insa care isi aduce aminte starea in care se gasia in 1889
statiunea balneara de la Lacul-Sarat, si care cun6sce progresele ce
ea a Mout de la aces% epoca, va gasi negresit ca. Lacul-Sarat si
putem adauga alto multe din statiunile nOstre balneologice ar fl
meritat sä se ocupe din nod de dinsele dinaintea unui Congres de
specialisti. (2)
cSa speram ca la viitorul Congres, care se va Ono in 1901 la Gre-

(1) Tom. XXI, Desbateri, pag. 81 96.


(2) Doctorul Bogdan din Iasi se inscrisese cu o comunicare asupra statiunilor
nostre balneare, Ins4 n'a presintat-o.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
138 ST. C. HEPITES

nobla (Francia), medicii notri balneologi vor tine a face cunoscut lu-
mil medicale isvOrele nostre minerale §i efectul for terapeutic.'
De tend s'ai1 scris aceste rinduri, a vedut lumina o importanta lu-
crare a D-rului Saabner-Tuduri: Ape le minerale $i statiunile climate-
rice din Romania, care pune in evidenta bogatia nOstra in isvore
minerale.
Al treilea memoriii se ocupa cu Clima Braila. Acosta este un stu-
diii basat pe observatiunile meteorologice din periOda de la 1879 la
1898. In acesta intregA periadd de 20 ani nu s'ai1 facut fdrA intrerupere
decat observatiunile asupra precipitatiunii atmosferice §i cele relative
la nivelul Dunarei. TOte cele-lalte observatiuni ail fost intrerupte in
periOda de la 1881 la 1887 ; in cea mai mare a sa parte studiul cli-
mei BrAilei este a§a dar basat pe 14 ani de observatiuni. Se scie el
pentru intaia Ora in Vera nostr4 aci s'ail facut observatiuni orare ter-
mometrice §i psichrometrice.
In gandirea autorului, studiul climei Brailei, care cuprinde 90 de
pagini, a fost facut in stop de a servl ca norma monografiilor cli-
matologice ce se vor face ulteriormente pentru diversele localitati, undo
avem statiuni meteorologice de al doilea ordin cu un numer suficient
de ani de observatiuni. El imbratiOzA fare nici o exceptiune tOte
elementele climatologice.
Patru capitole, cari nu se pot in tot-deauna intruni pentru o aceia§1
localitate, merits o mentiune deosebita : Nivelul Dunarei a carui ob-
servatiuni imbrAtiOza 24 de ani de la 1875 la 1898; inghetul §i des-
ghetul Dunarei In intervalul de 60 de ani din erna 1836/37 Oa. in
erna 1895/96; cutremurele de pdmint de la 1865 pan. la 1898 *i in
fine elementele magnetismului ptimintesc.
Un numer de 56 de tabele cari nu ail fost publicate in resumatul
aceluia§i subiect, earl formeza al XII-lea studiti din Materiale pentru
Climutologia Romania din Analele Academice Romane (1) comple-
t6za Memoriul asupra Clima Braid.
M6 volt' multuml a reproduce aci ce-va din caracterele climatice ale
acestei localitati:
Temperatura mijlocie anuala este 100.5. Diferinta de temperature
intro luna cea mai caldurosa, Iulie, §i cea mai frigur6s6, Ianuarie, este
de 27°.7. Intro erna §i vara diferinta mijlocie este de 24°.6. Minna
este numai cu 0°.7 mai calda decat prima-vara i temperatura mijlocie

(1) Tom, XXII, Iliemriile Sectiunii $ciintifice, pa'. 15 209,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIIINILE INSTITIITITLiff METEOROLOGIC 139

a acestui din urma anotimp este forte aproximativ egala cu tempe-


ratura anuala. Variatiunea mijlocie a temperaturii de la o luna la alta
este de 4 °.6. De la o cji la alta variatiunea mijlocie a acestui element
este de 1 °.9. Intr'o chi temperatura variaza in mijlociii de 9 °.5.
Temperaturile extreme absolute observate pans acum sunt +39°.1
la 25 August 1881 si 26°.0 la 15 Ianuarie 1893, si prin urmare in-
tinderea scarii termometrice este de 65 °.1. Intr'un an sunt in mijlocia
98 chile de yard si 106 chile de inghet ; dintr'acestea 41 sunt de orna.
Umedala relativa a aerului este in mijlociii de 72%. In luna August
gradul do umedola este de 59% spre a se urea la 840/0 in Ianuarie
si Decemvrie. Umedela absolutd a abrului este egala cu 8.1 mm. In
timpul veril ea cresce in mijlociti la 13.3 mm spre a se cobori Orna
la 3.7 mm.
Apa provenita din pile, zapada sail on -ce alt hidrometeor in cur-
sul unui an este de 426.2 mm. In luna Iunie cade cea mai multa apa
si in Fevruarie cea mai putina. Vara este anotimpul care are tale
mai multe precipitatiuni atmosferice. Cea mai mare cantitate de pl6e in
24 de ore a fost de 96.0 mm, la 26 Martie 1882.
Forte interesante resultate ne dail cercetarile relative la peribdele de
uscaciune si de seceta la Braila. Intelegem prin peri6da de uscaciune
o succesiune de chile in care cantitatea de apa este f6rte mica fats de
lungimea peri6dei; prin peri6da de seceta intelegem o succesiune de
eel putin 14 chile in care nu s'a adunat nice cea mai mica cantitate de
apa. In intervalul de 10 de anT, de la 1879 la 1898, cea mai lunga pe-
ri6da de uscaciune, la Braila, a avut loc in anul 1895. Durata sa a
fost de 177 dile, de la 2 Maid pang la 21 Noemvrie. In acest interval
de mai bine de 6 luni, nu s'ail adunat decat 62.6 mm de apa in 26 de
dile, pe child in mijlocia precipitatiunile atmosferice in acest interval
sunt de 263 mm.
Cea mai lunga peri6da de seceta este cea din anul 1898. Durata sa
a fost de 58 de chile, de la 24 Octomvrie pand la 20 Decemvrie. In acest
interval nu s'ail adunat nicT o picaturd de apa de pl6e sail zapadd. A-
costa seceta este remarcabila prin faptul ca ea face parte dintr'o pe-
ri6da de uscaciune, care a inceput la 18 Octomvrie 1898 si nu s'a sfir-
sit decat la 18 Iunie 1899, in care interval de 8 luni nu s'aii adunat
decat 67.2 mm in 30 chile, pe child val6rea normala a precipitatiunil
atmosferice in acest interval este de 276 mm.
In cursul unui an mijlociil sunt 84 de chile de pl6e. Dinteinsele
61 del cel putin un milimetru de apa, IIi mijlocii1 ninge in 16 ()He

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
140 ST. C. HEPITES

pe an §i solul remane acoperit cu zapada in curs de 23 dile pe o gro-


sime mijlocie de 74 cm.
Nebulositatea mijlocie anuala este egala cu 5.3; in luna August ea se
cobora la 2.8 spre a deveni 7.1 in Decemvrie. Intr'un an sunt in mij-
lociu 127 chile senine, 121 norOse §i 117 acoperite
Presiunea atmosferica are drept mijlocie anuala 759.9 mm. In Iulie
presiunea este de 756.8 mm, iar in Decemvrie de 764.2 mm. In cur-
sul veril barometrul este cu 5.1 mm mai jos decat erna. Diferinta *in-
tro valorile extreme ale colonel barometrice este de 50.8 mm intro
785.0 §i 734.2 mm.
Vinturile dominante sunt tale de NE §i. SE. Fie-care dintr'insele sufla
pe o durata de 14.7%. Directiunea cea mai putin frecuenta a vintulul
este de la W. Vintul sufla tare in 35 de dile pe an, din cari 11 in
prim 4-vara
In cursul unui an sunt in mijlociu 39 chile cu cats §i 13 in earl tuna.
§i fulgera.
Nivelul mijlociii. al Dunarel este 2m.69 d'asupra etiagiului care se
gasesce la lm.07 d'asupra nivelului Maril Negre. Nivelul mijlociil in
Maiu §i Iunie este acela§i, 4 metri de la etiagiit In Octomvrie apele sunt
cele mai scadute, nivelul mijlociu find lm.49. Apele tale mai urcato
au atins 6m.93 d'asupra etiagiului, cele mai scadute au ajuns la Om.51
dedesubtul set.
Durata mijlocie a inghetului Dunarei este de 50 de chile in anil cand
dinsa ingheta. Cel mai lung inghet a fost de 96 de dile in erna
1879/80. In 60 do ani Dunarea numai de 13 on n'a inghetat ; ea a
inghetat de cate 2 on in 4 erni.
Elementele magnetismului pamintesc determinate de d. Joan Murat,
la 9 Septemvrie 1898 sunt :
Declinatinnea W 3,35f,8
Ineltnattunea N 58° 45',5
Componenta orizontala . . . 0.23336 cgs
Intensitate { Componenta verticals . . . 0.38469 cgs
Forte totala . 0 . 44994 cgs

0 plc% ro§ie a cadut la Braila in 1833 ; descriptiunea sa este data in


urmatoril termeni de parintele mat Dr. C. C. Hepites in manuscriptul
seu intitulat Insemneirr asupra petrelor meteorite fi asupra puturi-
tor artesiane:
(In anul 1833, Iulie 16/28 de dimineta, a dat in Braila o ploe ro§ie
care a $inut prea puffin, ca un sfert de teas. Dap/ ce a statut plOia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIUNILE INSTITUTITLUt METEOROLOGIC 141

se vedeail prea bine picaturi rosii mai cu soma pe petre $i pe rufe,


incat vecinil mei scornira vorba eh a ploat sange. Insa dupd analisa
ce am facut, s'a dovedit ca a fost pamint rosin cu putin protoxid de
fer care se imprastiase in atmosfera din pricina unul vint furtunatic.)
In ceea-ce privesce cutremurile de pamint s'ati inregistrat 27 de sgu-
duiri in intervalul de la 1865 pand la finele lui 1898, este insa evi-
dent eh lipsesc multe din tole intimplate, mai en soma in anil de la
1865 1878 si de la 1881 1890. Cele mai puternice sguduituri au fost
acele de la 25 Decemvrie 1880, 14 Octomvrie 1891 si 31 August 1894,
fail de a vorbl de grozavul cutremur de la 1838, la 11/23 Ianuarie,
despre care Prefectura Brailei adreseza urmatorul raport publicat in
Buletinul Oficial din 1838, la pag. 18:
«Pentru ca alaltaerI la 11 ale urmatorel sera, pe la 9 cesuri euro-
penesci, aid s'a facut un cutremur strasnic venit despre Moldova, care
a tinut cu urlet $i scuturatura ca la trei minute tot un fel lucru forte
rar; a facut si nu putina stricaciune la multe finale, d6rimandu-se
la zidiri despartituri de pereti, tavanuri si sobe, pricinuind pagube
ca de lei 80 mii, mai virtos la binalele ce sunt pe malul Dunarei, pre-
cum casarma si alte case marl, incat nu se ?Re timpina meremet cu
atatia zidari ce sunt. Numai primejdii nu s'ati intimplat prevestind
urlet, de ail esit 6menii din case. De aceea dupd datorie prin stafeta
se supune in cunoscinta cins. marl Dvornicii sere sciinta, alaturan-
du-se si lista de tole mai insemnate strichciuni, in urma carora Ocir-
muirea avend in vedere ca, nu din pricina sobelor ce flume vor fi
crtipat de amelie si neIngrijire sa se pricinuesca vre-un foc, a dat
porunca Politiei sa orinduesca a cerceta din cash in cash si sa in-
datoreze pe proprieteri a drege si a ave Ingrijire si tot de °data a
supune in cunoscinta. Incaperea spitalului Militiei stricandu-se rea si
casarma, incat nu se p6te locul, spitalul s'a mutat la o casa pang so
va drege, iar la casarma deschidendu-se peretii $i derimandu-se si
tote sobele, s'ail orinduit mesteri ca zidurile sa se astupe atat de o
cam data a nu intra vint, si sit Mat si sobele tote din non cu bani
din casa magistratului, si este rugat plecat cins. mare Dvornicie &Ili
dea cuviinciosa deslegare magistratului pentru slobozirea banilor tre-
buinciosi la meremet pentru casarma, fiind-ca pentru spital a scris
Ocirmuirea batalionului ca sa ceie de la cins. Dejurstva a se slobozi,.
Memoriul al patrulea se ocupd cu Ploia in Romania in anul 1898.
In 50 de pagini acest memoriii cuprinde tote amanuntele relative la
precipitatiunile atmosferice din cursul acestui an. Un resumat al acestel
lucrarI formeza No. XI din Materiale pentru Climatologia Ronzci-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
142 ST. C. HEPITES

niei; (1). Ad nu vom da decat o idee a cuprinsului acestui


care este basat pe observatiunile udometrice facute in 368 de localitati.
Cantitatea mijlocie a ploii in cursul anului, pentru tOta Ora, a fost
de 511 mm in loc de 605 mm, cat cade intr'un an mijlociu. Ceea-ce a ca-
racterisat acest an, au fost periodele sale de uscaciune una care a
tinut ultimele doug luni ale anului 1897 pans la mijlocul lui Martie
1898; a doua, care este cea mai importanta, a durat din ultima juma-
tate a lui August p5na la finale anului. Inteacosta a doua periOda,
in care uscaciunea s'a continuat mult timp i in primele luni ale anu-
lui 1899, n'a plouat apr6pe de loc in partite de campie, in Baragan
*i mai ales in Dobrogea.
Dupa altitudinea statiunilor, cantitatile anuale de pl6e au fost ur-
matOrele
1891/98 1898
482 mm 419 mm pentru localitiitile cu altitudini mai mid ca 100 m;
557 0 481 A
A A A cuprinse intre 100 si 200 m;
667 A 562 A A A A A * 200 si 500 m; yi
805 * 747 * A A A mai marl ca 500 m.
Pe anotimpuri repartitiunea mijlocie a ploii a fost :
1898 1891/98
Erna 62 mm 117 mm
Prima-vara 176 a 183 .
Vara 219 * 187 .
Tomna 68 A Ioo *

Repartitiunea lunara mijlocie a ploii este representata prin urma-


tOrele cifre :
1898 1891/98 1898 1891/98
Ianuarie 9 mm 44 mm Iulie 1(35 mm 62 mm.
Fevruarie 28 * 29 XI August 40 a 35
Martie 47 * 41 * Septemvrie . 27 23 *
Aprilie 58 57 * Octomvrie. 37 A 38 *
Maiii 71 * 85 a Noemvrie 4 A 39 *
Iunie . . . . . . 74 a 91 Decemvrie II A 38
In resumat se p6te dice ca anul 1898 a avut o tuna fOrte ploi6sa
Julie, 3 luni excesiv de secetOse, Ianuarie, Noemvrie §i Decemvrie, iar
restul potrivit de ploios.
Pe marile subimpartiri teritoriale Muntenia a primit cea mai multa
apa 552 mm, in al doilea rind vine Moldova, care a primit 482 mm
riti in fine Dobrogea, uncle nail cadut clecat 342 mm. In Oltenia s'ail
adunat 596 mm i 534 mm in Romania-Mare.
(1) Analele Academia Romdne, Mem. Sect. Sciintif., tom. XXII, p. 141 152.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIIINILE INSTITUTOLtd METEOROLOGIC '143

In Tab. 1, care urmozA, se indica, pentru fie-care district in parte,


cantitatea de plole anuala si pe anotimpuri, precum si num6rul cjile-
lor de pine.
Tab. 1.
Repartifiunea plog pe districte in anal 1898 st. n.
Precipitatiuni atmosferice mm a)
-9
Pe anotimpuri a. E
DISTRICTE 4°'-i
Anuale Erna Prima" Vara T6mna 4)
vary
7-: AI
f=r,
1 2 9 4 6 6 7

Mehedinti . . . . . 583 68 168 215 140 69


Gorj ..... . . 751 77 202 985 202 73
Do lj . . . . . . . 533 79 173 214 75 59
Vilcea . . . . 651 56 208 265 133 79
Romanati 464 68 163 139 86 6o
Olt 503 73 143 384 106 62
Arges 700 61 257 287 118 72
Muscel 654 50 221 277 106 73
Teleorman. . . . . 488 72 15z 225 43 58
Vlasca 464 69 129 232 36 56
Dimbovita . . . . 621 66 195 289 86 72
Prahova 603 56 220 287 68 70
Buzau 587 48 172 318 36 61
Ilfov 458 67 142 221 33 6o
Ialomita . . . . . 41.t 53 155 386 18 51
Constanta . . . . 32! 81 135 84 24 43
Tulcea 363 65 113 135 65 49
Braila 402 47 115 219 43 54
Rimnicu-Sarat . . 516 6o 189 235 58 64
Putna 568 41 210 278 57 6o
Tecucia. 472 47 176 232 46 54
Covurluifi 407 52 124 194 56 49
Tutova 437 56 49 109 46 49
Bacati 56o 50 177 295 63 74
Neamt 670 44 246 298 97 85
Roman . . ... 427 66 178 351 56 72
Vas luia . . . . . 370 6o 353 131 53 58
Palau . . . . 465 74 175 202 44 56
Iasi. . . . . . . . 400 58 764 155 43 57
Suceva 586 49 222 252 66 81
Botosani 465 65 192 154 57 75
DorohoiIi 447 . 53 220 122 48 62

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
144 ST. C. HEPITES

Tabelele 3 0 4 din lucrarea ce analisam cuprind, pentru fie-care sta-


tiune in parte, cantitatile de ploe lunare, anuale §i pe anotimpuri.
Acosta din urma tabela mai cuprinde, de asemenea pentru fie-care
statiune in parte, maximum de apa in 24 de ore, num6rul dilelor de
plOe sail zapada §i grosimea stratului de zapada.
In Tabela 2, care urmeza, s'ail resumat, pentru acelea0 localitati cu-
prinse in darile nOstre de soma asupra volumului XI, XII §i XIII din
Anale, cantitatile anuale de ploe, maximum de apa in 24 de ore, pre-
cum §i numerul dilelor de pi& in 1898.
Tab. 2.
Ploia in 1898 st. n.
CantitlitT pile de Cantitag pile de
mm pl6e mm pl6e
LOCALITATI LOCAL ITATI
Max., >0.1 >1.0 Max.

>0.1 >1.0
Annaba ' nore " mm mm Anuale nor': mm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 lo

Adjud . . . . 414.1 51.7 49 47 Iasi 402.2 53.0 97 64


Armasesci . . 291.2 39.1 77 53 Isaccea . . . 415.0
. 42.8 72 53
Babadag . . . 376.9 40.0 64 62 Mihaileni . . . 483.2 6o.8 56 55
Balla Domnei . 376.9 42.9 42 42 Ocnele -Mari . 648.6 45.9 87 77
Bechet . . . . 475.5 31.0 75 59 Odobesci . . . 584.1 45.1 79 6z
Birlad . . . . 484.1 82.2 81 6o Oltenita . . . . 573.6 42.8 8o 75
Braila . . . . 321.5 37.8 79 48 Pancesci-Drag. 399.6 26.7 92 75
Bucuresci . . 496.3 60.3 106 79 Rosioril-de-Y. . 369.1 22.4 68 61
Busteni . . . 688., 59.7 84 81. Sadova . . . . 813.2. 61.0 48 47
Calafat . . . . 637.3 51.7 82 75 Sinaia . . . . . 892.7 48.1 120 II°
Maras' . . . 4251.4 34.6 57 57 Slanie, Pr. . . 794.4 80.7 85 83
Campina . . . 752.7 54.1 53 53 Slatina, Sue. . 465 6 6o.8 75 45
Campulung. . 708.3 42.9 129 91 Striharet . . . 413.0 42.0 79 67
Corabia . . 423.8
53.5 95 63 Sulina . . . . . 299.6 25.0 65 54
Curt-de-Arge§. 437.8 29.0 83 55 Tirgu-Frumos. 718.5 59.2 71 62
Comandaresei '7K
, .4.9 38.9 90 86 Tirgu-Jia. . . 725.5 72.6 77 72
Doftana . . . 588.1 51.2 77 75 rirgu-Oena. . 592.5 38.5 8, 79
Dorohoia . . . 507.5 53.0 119 88 Tecuciii . . 448.0 38.o 77 56
Falticeni . . . 570.2 58.0 108 78 Tulcea. . , . . 314.6 26.0 5o 4o
Gaesci . . . . 461.7 58.8 84 76 Turnu-Magur. 464.2 52.6 86 58
Galati . . . . 347 8 48.5 82 4o Turnu-Severin 528.3 39.5 85 66
Giurgia . . . 461.4 53.5 88 74 Zimnicea . . . 536.3 70.5 70 56

In mijlociii am avut in cursul anului 75 cjile cu precipitatiuni at-


mosferice, din car! 63 cu cantitati de cel putin un milimetru.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
InN 11313LICATIIINILE INSTiTIITIILIII METEOROLOGIC 145

Dupgi altitudinea statiunilor, dilele de ploe au fost distribuite In


mijlociil precum urmOza :
> o.z mm >z.o mm
78 ciile 63 dile pentru localitati cu altitudini mai mid ca zoo;
84 67 * * * * * cuprinse intre zoo si zoo m;

95 1 31 . . . . . . 200 §i 500 m ;
105 D 92 * ' 1 11 * mai marl ea 500 m.
FOrte putina zapada; grosimea mijlocie a stratului de zapada a
fost numai de 29 cm §i dinsa a acoperit solul numai In 15 cjile.
Memoriul ce analisam se termina cu starea §i nivelul Dunarei, pre-
cum §1 cu periodele de uscaciune §i de seceta. Apele Dunarei in anul
1898 ail fost in general cu aprope 70 cm mai scacjute ca valorile nor-
male. 0 tabela specials din memoriul, de care ne ocupam, indica pentru
5 localitati dupa. Dunare : Turnu-Severin, Corabia, Giurgiu, Braila §i
Tulcea, pentru fie-care lung In parte §i pentru anul Intreg, nivelu-
normal al apelor, cele mai inalte §i cele mai coborlte ape In compal
ratiune cu valorile corespundkore din anul 1898. 0 serie do charte
indica repartitiunea lunara, anuala i pe anotimpuri a ploil pe di-
stricte, precum §i distributiunea anuala a numerului dilelor de plOo.
In al cincilea Memoriu, Revista climatologiea anuarci, studiem mer-
sul elementelor climatice in 1898 §i principalele caractere ce a pre-
sintat clima.
Temporatura mijlocie a acestui an in Romania a fost mult mai ri-
dicata ca Intr'un an normal. Diferinta a lost de aprope un grad.
Acest exces de temperature este datorit mai cu soma lunilor Ianu-
arie, Fevruarie, Noemvrie §i Decemvrie, a caror valori mijlocii au fost
de la 2°.5 la 3°.? mai ridicate ca de obiceiil. Totu§I periOdele caldurOse
ale prima-verii §i ale verii au fost forte scurte §i temperaturile extreme
s'ail ridicat mult mai putin, nu Immai ca de obiceia, dar chiar §i ca
in anii mai putin calcji.
Temperaturile extreme absolute ail fost 36.°0 la 29 Iunie la Turnu-Md-
gurele §i 25 °.0 la 24 Decemvrie la Strehaia §i la Baia-de-Arama
§i, prin urmare diferinta Intro temperaturile extreme a fost de 61°.0,
pe cand maxima valore observata In Romania a lost de 78°.4 intro + 42°.8
§i 35 °.6.
Durata de stralucire a sorelui, pretutindeni afara de Bucuresci, a
fost mai mica ca intr'un an normal din causa mai cu soma a lunilor
Fevruarie §i Aprilie, in earl sorele a fost putin visibil. Cifrele urma-
tore indica duratele de stralucire, precum §i numerul cjilelor in cari
s'a aratat sbrele:
Analete A. R. Tom. XXIII. Mentoriile Sect. Sciintifize 10

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
146 8T. C. IIEPITE/3

La Bucuresci 2319.7 ore in 296 vile


Caracal 2305.0 ) 300 *

Sulina 2234.4 9 y 282 a


Comandaresci 1806.7 y y 282
Sinaia . 1229.9 9 9 222

Indicatiunile continute in Memoriul ce analisam sunt completate


prin datele publicate in al VIII volum din Bulelinul lunar al Obser-
valiunilor Meteorologiee din Romania, a carui continut 1-am analisat
in precedenta nOstra Notifd asupra aceluia0* subiect. (1)
Al oselea Memoriii datorit d-lui B. V. Vermont, §eful Statiunii Me-
teorologice din Bucuresciora si bine cunoscutul astronom-amator,
este o Efemerida astronomieci pentru Bucuresci, anul 1900. Acosta efe-
merida a venit sa umple un gol ce se simtia fOrte mult in tora nostra,
careia-i lipsesce Inca un Almanach oficial, unde sa se pots gag unele
din elementele ce se intrebuinteza in calendars. Yn Efemerida astro-
nomica pentru 1900 Wail calculat pentru meridianul Bucuresci urma-
Orel° elemente :
Resaritul i apusul sorelui in timp oficial ;
Timpul oficial la mOcia-di adeverat al Bucurescilor, adeca la momen-
tul treceril centrului sOrelui prin meridianul Bucurescilor ;
Ascensiunea drepta a sOrelui la mega -di adeverata, §i
Declinatiunea sOrelui in acela§i moment.
Afars de acesta se mai dail etatea i fasele lunei, precum §i datele
cand satelitul nostru se afla in perigeil §i in apogeti ; in fine, positiu-
noa planetelor in raport cu sorele, cu luna §i intre ele §i cu conste-
latiunile zodiacului.
Acela§i Memoriu mai tontine Inca pentru Bucuresci datele relative
la eclipsa partials de sore, care a avut loc la 28 Maid 1900 §i ale care
elemente sunt :
Timp oficial
Inceputul eclipse! 1711 z6" 479
Fasa maxima 18 15 43
Sfirsitul eclipse! 19 6 0
Marimea eclipse! 0.624, diametrul sOrelui find egal cu 1.
0 figura speciala, care insotesce memoriul, presinta aspectul eclipsei
in momentul fasei maxime
D-l. Sandulescu, observatorul Statiunil nostre Meteorologice din Turnu-
Severin, impreuna cu d-1. Racanie, au fotografiat acOsta eclipsa cu un
aparat fotografic ordinar.
(1) Analele Aeademiei Romeine, Desbaterr, torn. XXII, pag. 90.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PlIBLICATIIINILE INSTITIITITLErf METEOROLOGIC 147

Niel °data, la cunoscinta mea, nu s'a Meat Ora acum o Efeme-


rida mai completa pentru Bucuresci.
Memoriile al eptelea §i al optulea sunt datorate d-lui I. Murat,
seful Serviciului Magnetic din Institutul Meteorologic.
Cel d'intal dintr'aceste Memoril indeplinesce una din cererile Con-
ferintei internationale de Meteorologie de la Paris exprimata in ur-
ma torii termeni : gPentru comparatiunea retelelor magnetice in dife-
rite OA, este absoluta necesitate ca instrumentele cari au servit la di-
feritele ridicari magnetice sa fie comparate intre dinsele de mai multe
ori.) (1)
Serviciul nostru magnetic ocupandu-se cu intocmirea in mod siste-
matic a chartelor magnetice ale Romaniei, era absolut necesar ca in-
strumentele ce servesc acestor determinariteodolitul §i busola de incli-
natiune sa fie comparate cu instrumentele eel putin ale unel tell. Am
ales pentru comparatiune pe acele ale Observatoriului Magnetic de
la Parc Saint Maur din Franta, pe motivul ca, in diferite imprejurari,
ele fusesera comparate cu instrumentele similare ale serviciilor mag-
netice din Englitera, Belgia, Olanda, Italia, Austria, Suedia §i Rusia.
D-1 Murat, care a facut mai multe chile d'arindul tote comparati-
unile la Observatoriul de la Parc Saint Maur, a gasit urmatorele co-
rectiuni fata cu instrumentele acestui Observatoriii :
Bucuresci Part St. Maur
Pentru Deelinatiune o'.22
Componenta orizontala 0 00033 cgs.
Inclinatiune +2',8
Memoriul indica apoi corectiunile instrumentelor nastre fats cu acele
a celor-lalte State, cari all fost comparate cu instrumentele de la Parc
Saint Maur.
In al optulea Memoriil, tot d-1 Murat expune determinarile abso
lute ale elementelor magnetismului pamintesc la Bucuresci in cur-
sul anului 1898. In intervalul de la 1 Matt. §i pana la finele acestui
an, s'au facut cate 49 de determinari ale declinatiunii, componentel
orizontale §i inclinatiunii. Tote determinarile all fost Mute la ince-
putul fie -caret pentade. Mijlociile lunare ale acestor determinari, la
cari e'en adaugat, prin calcul, valorile componentel verticals §i a for-
tei totale, sunt urmatorele:

(1) Analele Inst. Meteor. at Romanic; torn. XII, p. A. 9.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
148 ST. C. HEPITES

Decl. Comp. H Comp. V Forts tot. Incl.


Maiii . . . 40.291,7 0.23296 cgs 0.38539 cgs 0.45036 cgs 580.501,5
Lillie . . . 0.23312
. 40.301,1 . 0.38548 . 0.45212 ). 580.501,2
Iulie 0.23315
40.301,9 . 0.38566 . 0.45083 . 580.501,7
August.. . 0.23263
. 40.291,3 . 0.38473 * 0.44926 . 580.501,4
Septemvrie . 0.23285
. 4 °.26',8 . 0.38528 * 0.45018 . 58 °.51',2
Octomvrie . .4°.25'i9 0.23248 2 0.38443 * 0.44925 ) 580.501,2
Noemvrie . .4 °.25',6 0.23321 . 0.38545 . 0.45057 ) 58 °.49',5
Decemvrie . . . 4°.27',I 0.23282 0.38475 0.44971 * 58°9'13

In al nounea Memoriii, care termina partea a doua a Analelor, ne ocu-


cu Cutremurele de pdmint din Romania in 1898. Tote sgudui-
turile din cursul acestui an ail fost slabe §i de mica intindere ; ele au
fost notate In urmatorele 11 tole: 13 Ianuarie, 8 §i 19 August, 2, 21
§i 26 Octomvrie, 14 Noemvrie, 9, 7, 28 §i 29 Decemvrie.
Partea a trela a volumului este consacraa exclusiv observatiunilor
meteorologice orare, precum §i observatiunilor speciale la ore fixe, ce
s'a6. facut in 1898 la Observatoriul de la Bucuresci-Filaret.
Ad se gases° t6te observatiunile orare cu mijlociile for generale
pe peri6da de 14 ani, de la 1885 la 1898, precum §i o recapitulatiune
a datelor caracteristice pe lustrii 1886/90 §i 1891/95, a deceniului 1886/95
§i a periodei intregi 1885/98. T6te inovatiunile introduse in acesta
parte a volumului al XIII ail fost mentinute §i inteacesta. Pe langa
acestea s'ail mai imprimat in partea de sus a fie-carel pagini valorile
lunare orare ale periOdei 1885/98 pentru diversele elemente meteoro-
logice continute in acestl parte a volumului, care cuprinde 344 pagini.
Dintr'insele ne multumim a extrage, pentru Bucuresci, urmatOrele
valori ale anului 1898, in comparatiune cu acelea ale periOdei 1885-98:
1898 1885 - 98
Mijlocia orara I I 10 10.25
maximelor 17.12 16.14
minimelor 5.99 4.95
Maximum absolut . 34.0 40.8
Minimum -14.1 -30.5
Diferinta eXtremelor absolute 40 I 71.3
Mijlocia ernil
prima-veril
veril .
. . ........ -0.84
10.68
21.19
- 2.64
10.43
21.61
tomneI 12.32 11.39
pile cu inghet 95 "3.4
de erns
de vary . ....... . 26
I I5
38.5
111.4

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIIINILE INSTITIITIILIIT METEOROLOGIC 149

Total anual 496.3 604.6


Maximum in 24 ore 60.3 80.2
9 Totalul ernil 59.3 ii8.2
a prima-verii 163.o 168.9
* verii 240.6 201.4
, tOmnei 116.5
cu
0
a". Durata ploil in ore $i minute .
pile de plOe > 1.0 mm
.. ... 35.4
2796.55m
106
4616.16-
107.6
pile cu ninsOre 13 22.3
Durata de stralucire a Sorelui anual 2319"55- 22026.6".
' *
*
. erne
primA-vara. . .
188 ".5
5606.8
228 ".5
5686.2
Cl
* * vara 9346.5 90065
* tomna 538h.6 4986.8
0
pile senine .......
Nebulositatea mijlocie
...... ..............
putin norose
. - . .
. .
. . .
. . .
5.2
55
78
5.4
59.2
66.9
z * norose . . . . 100 95.4
........
forte norose
acoperite . . . . . .
45
87
56.6
87.4

A patra parte a volumului, care cuprinde 174 pagini, este consacrata


observatiunilor earl* se fac in diferitele statiuni, earl' compun reteua
meteorologica a Regatului.
Ea este impartita in done sectiunl.
In cea d'intal sunt publicate, dupe. schema internationals, obser-
vatiunile de la 38 de statiuni de al doilea ordin, cu 4 mai multe ca
in volumul precedent. Pentru 12 dintr'insele observatiunile sunt pu-
blicate in extenso. Niei o modificare nu s'a adus In aranjamentul pu-
blicatiunii, afara de introducerea unor pagini in cad' e'en dat, pentru
temperatura aerului, mijlociile pe pentade de la tote cele 38 localiteti.
Resultant in Tab. 3, dupe pagina care urmeza, valorile anuale ale
principalelor elemente climatologice din cursul anului 1898 in deose-
bitele localitai din Ora. Regretam fOrte mult ca, din imprejureri in
afara de dorinta nostra, au trebuit sa'nceteze observatiunile earl se
Meet de 3 aril la Gura-Tarcaultii, la altitudinea de 390 metri.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Tab. 3. Principalele elemente climatologice ale anula 1898 st. n.

I
Pres. atmosfer. Temperatura Ume- Precip. Numerul lilelor

DireePa do-
I

Altitudini
la 00 in mm aerului C. atmosf.

minantA
4616.
.
.."6 CD
0 ' b' 0)' IS

'e-.' Nebulo
0 0a V '0a V nas-,c`'

Vint
LocALITATI a= a) 5 ... '0`41-, A
A u Min.
=- swr. clA at k
;;I Max. Min. u5 5 Rel. Total "cs,c,!,.> 0 0., ao ,i

,:. Mip
F.
8
-7-1 abs. abs. abs.
A -,;)
8
..c"9 E 0/0
-A. A
mm 2, 721,q
.-.
2,1)
Z
-'4 "Z
cd

:7;
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 15 16 17 18 19 20

in
Armasesci . . . 70 757.6 776.5 738 2
-- -- -- 10.8 34.5 -16 5 291.2 5.4 E,N 216
I

8.9 76 39.1 138 1o6

p. cr. on st-
I 17 117
9.7 32.0 -17.8
Bacati 140
P00A Baia-de-Arama . 600 9.7 32.8 -25 0 - -
7.0 66 383.0
774.5
34.0
62.0
5.8 N
3.9 NW 224
rob 125 134
58 93
z .1 z
III II
18 82
200

e;-)46
Botosani . . . . 18o 740.6 765 I 725.1 8.g 32.2 -18.5 6.6 68 531.3 35 6 6.1 NW Ica 209 155 116 25 65
Braila 30 61.1 11.4 33.5 -13.5 8.o 76 321.5 37.8 5.5 S,E,SE 112 133 120 97 18

in v.,
. . . 79.1 40.9 104
11.2 34.0 -14.1
Bucuresci-Filaret 82 55.9 73.9 36.7 6.8 63 496.3 60.3 5.3 NE 133
- 124 108 95 26

vi
115
oo Bucuresci-Oral . 75 56.4 73.9 36.1 12.5 35.4 - 23.2 88 415.3 147 122 96 85 22

4-.O 45 ei-
75 36.5 4.9 115

op MOB "1- en as
Buzeti 105 53.7 71.2 33.3 II o 32.5 -14.5 7.9 70 56o.0 44.8 6.3 NE 69 16o 137 110 17 102
Caracal 95 54.7 73.3 35.2 11.0 35.5 -20.5 8.3 78 475 9 27.7 4.4 W 117 94 194 97 zo 118
Calarasi . . . . 28 60.8 78.3 40.9 11.6 35.0 -23.8 8.0 68 425.4 34.7 6.3 NW,N 93 108 164 87 20 120
Calimanesci. . . 280 38.3 55.3 20.2 10.3 32.8 --16.5 6.7 63 624.8 43.3 49 N 149 106 110 92 8 71

":1-
4
8.8 30.2 -16.6
Campu-lung . . 585 10.8
Comanclaresci . 6o
Constanta . . . 2o 59.9
- - 25.4
7_ h .9
692 0
--
742.1
9.5 35.0 -18.8
21.7 30.5 -11.6 Io.,
6.o
83
64
78
85
708.3
423.8
272.7
42.9
53.5
23.4
5.8
6.7
5.3
S,N
N
N
84
6o
125
264 117 134
139 166 118
128 112 62
13
18
16
47
95
69
2 Corabia 39.2 12.6 35.0 -18.5 9.0 5.8 E,NE 200

oo
50 58.9 77 5 437.8 29.0 129 136 8o 20 117

Ln
76
-P
0
v4,..qm Craiova . . . . 220 53.2
Dorohoiii. . . . 172 47.6
z66 0
71.8 33.3
27 0
11.6 36.0 -I9.0 6.9
8.7 32.6 --i8 7 7.1
62 495.8 40.7 4.7 NW,NE 164 94 207 84 14 123

u- 46
74 507.5 53.0 6.1 N 81 141 243 121 24 69
Draguseni . . 197 45 4 62.8 25.8 9.7 32.0 -24.0 7.2 69 454.6 57.2 5.4 N 123 125 117 209 25 74
Focsani . . 60 57.7. 75.7 36 7 10,2 33.5 -13.0 7.6 72 501,8 42.8 5.9 N 76 162 127 121 12 99
Galati 30 6o.6 78.1 40.3 II 2 35.1 -13.0 9.1 76 347.8 48.5 5.5 N 123 115 127 91 18 113
Giurgiu 27 6o.6 79.2 40.7 12.0 35 4 - 16.0 7.9 67 461.4 5.2 NE 136 122 107 92 19 131

th
53.5
Heresci 50 58.6 76.8 40.4 21.4 33.5 -14.5 96 80 449.3 37.0 5.6 NE -- 126 107 132 89 19 122
Iasi 200 54.7 72.9 33.5 11.1 33.5 -18.o 8.o 74 402.2 53.0 5.5 N 121 121 123 III 29 71

+-) 1,;-
Mamornita . . . 145 48.3 66.9 28.1 8.4 33.8 -18 4 5.9 W 201 127 137 228 23

cr,o
7.5 78 365.7 57.1 73
Pancesci-Drag. . 290 46.6 64.5 25.9 8.7 31.2 -19.6 6.9 71 399.6 26.7 6.6 N 55 152 158 128 23 70
Ploesci. . . . 154 49.2 67.0 29.1 11.0 33.6 --12.0 7.9 70 593.4 52.6 5.2 NE 120 143 102 96 15 101
RIMniell-Sarat . 127 51.9 68.9 31.7 10.9 33.5 -14.0 8.6 75 515.7 70.0 5.7 N,E to6 140 119 205 15 Ica
Sinaia 860 688 4
- - - 669.1 6.6 26.3 -17.5 5.8 70 892.7 48.1 5.7 NE 122 105 138 139 32 7

j.) %;)
7131.7
Strehaia . . . . 140 20.2 33.5 -25.0 7.3 69 461.5 36.8 5.2 E 119 144 102 112 16 96
Striharet . 160 748.4 766.8 728.6 II 33.7 -17.5 42.0 5.6 NE 112 131 122

SC; a") .11


. . . 8.3 73 413 0 101 15 104
Sulina 2 63.3 80.4 11 3 31.2 -14.2 9o 78 299.6 25.2 5.3 N 99 127 81 81

er)
44.3 139 14.
Teis-Tirgoviste . 300 36.7 51.8 17.7 10.1 31.0 -15 6 7.4 537.4 43 5 6.o NE 65 183 117 104 10 87

0
79
Tirgu-Ocna. . . 273 9.3 31.0 -16.o N t18

en.40 ID
38.2 56.3 17.1 7.4 5.6 117 113 135 16 65

.4; ,j)
72 592.5 38.5
Turnu-Magurele . 40 59 9 79.3 40.0 12.2 36.0 -17.2 8.9 74 464.2 52.6 5.3 W 117 242 ,o6 76 19 131
Turnu-Severin . 70 58.5 77.8 37 2 12.1 35.0 17.6 - 8.5 71 528.3 39.3 5.6 NE 125 209 131 72 II 112
Vasluiii 1201 52 2 70.2 31.8 9.7 33 5 -16.5 1 7.3 72 424.1 38.0 5.9 SE 99 129 157 113 17 83

c:1%
1

r.,-;z,,,,,,-7,7::17,.:.,,::,,:;,...=:zz.!.:pir..i,727.:12,;.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PDBLICATIIINILE INSTITIITULIIT METEOROLOGIC 151

A doua sectiune este consacrata observatiunilor udometrice de la


370 de statiuni rinduite pe districte. Pentru fie-care din aceste sta-
tiuni s'ail dat valorile lunare §i anuale de la urmatorele elemente :
totalul precipitatiunii atmosferice §i maximum in 24 ore, num6rul di-
lelor in earl s'a adunat cel putin o cantitate de apa de 0.1 mm sail de
1.0 mm, nume'rul dilelor cu ninsOre, precum §i acela in care solul a
fost acoperit cu zapada.
Un capitol deosebit cuprinde repartitiunea lunara i anuala a ploii
in diversele nostre basinuri. Extragem, in cele es urmeza, valorile a-
nuale ale ploii pe principalele basinuri in 1898 §i le punem in Ltd
cu valorile corespundetore din miff 1896 §i 1897:
1896 1897 1898
1. Direct in Dunare
2. Riurile mid intre granite §i Jill
3. Jiul
..... 368
548
66o
mm
a
1
643 mm
732
1.021
11

D
433 mm
513
670
a
D

4. Oltul 516 n 964 a 568 D

5. Riurile mid intre Olt §i Arge§ 390 a 847 n 521 D

6. Arge§ul 562 a 957 0 577 a


7. Ialomita 475 0 879 537 0
8. Cillmatuiul 317 D 68o D d
q. Siretul 465 a 885 9 Di'

10. Prutul 398 /7 696 D 423


11. Direct in Mares Negra 270 » 583 a 316 u

In fine volumul se termina printr'o charts a Romaniei pe scara de


1.000.000 pe care este indicate positiunea tutulor statiunilor nostre
1

meteorolgice §i udometrice in anul 1899.

b). Buletinul Meteorologic 4ilnie.


Anul al VI din acesta publicatiune a aparut in cursul anului 1899,
ca i tomul XIV din Anale. Acest Bulelin, care este autografiat in
fie-care di, la ora 1 p. m., la Institutul Meteorologic, cuprinde done
parti distincte. Mai intaiil observatiunile meteorologice, earl' ni se trans-
mit in fie-care di de la cate-va observatorii meteorologice din streinatate
i de la statiunile nOstre de al doilea ordin, iar in dilele de pricipita-
tiuni atmosferice §i de la statiunile udometrice din localitatile unde
exists un oficiii telegrafic sail telefonic. Fara de a face prevederea
timpulul, partea a doua a Buletinului tontine o dare de soma asupra
conditiunilor atmosferice din Romania.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
152 ST. C. HEPITSS

c). Buletinul lunar al Observatiunilor Meteorologice din


Romania.

Observatiunile meteorologice §i udometrice, earl' se fac in cursul


unei luni la diversele statiuni cari compun retoua nOstra meteorolo-
gica, servesc pentru alcatuirea unui Buletin lunar, al carui continut in
1899 (al optulea de la inceputul aparitiunil sale) a fost Inca §i mai
bogat ca in anii precedenti. 0 prima parte, sub titlul Observaliuni cli-
matologice, cuprinde mijlociile lunare ale diferitelor elements meteoro-
logice de la 50 de statiuni de intaiul sail al doilea ordin ; o a doua parte,
sub titlul Observafiuniudometrice, cuprinde totalul lunar al precipitatiu-
nilor atmosferice fili num6rul dilelor de plde cu cantitati de eel putin 1 mm
de la 385 de localitati. Partea a treia este o descriere a climei din cur-
sul lunii. Dupa ce mai Intaiii se tree In revista Caracterele generale
ale diverselor elemente climatologice, se arata Caracterele particulars
ce clima a presintat in 72 diverse localitati din Ora. Partea a patra
tontine o mica recensiune asupra mersului elementelor magnetismului
pamIntesc. La finele anului, Buletinul este completat printr'o lista
care arata positiunea geografica a tutulor statiunilor nostre meteo-
rologice i udometrice, precum §i printr'un buletin special pe anotimpuri
§i printr'altul anual.
Afars de aceste publicatiuni oficiale ale Institutului nostru Meteo-
rologic, personalul seil a mai dat la lumina, In cursul anului 1899, mai
multe lucrari printre cari ma voiii margin]. a city numerele 3 §i. 4 din
seria ce public In Analele Academia Roma ne, sub numele de Contri-
bufiuni la Fisica Globului.
30 Ootomvrie
Bucuresci, 12 Noenterie
1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI
LA

FISICA GLOBULUI.
VI.
DETERMINARI MAGNET10E IN ROMANIA.
c. ANIJL 1900
DE
STEFAN C. IIEPITES,
Membru corespondent al AcademieT %mine.

,5edin4a de la 10 (23) Martie 1901.

Determinarea elementelor magnetismulul pamintesc in scopul alca-


tuirii chartilor magnetice ale Romaniel, lucrare inceputa In anul 1898
§i urmata in 1899, s'a continuat §i in vara anulul 1900. Dupe pro-
grama ce ne impusesem, ac6sta lucrare trebuia terminate in cursul
anulul 1901 st. n. §i chartile intocmite pe valorile reduse la 1 Ia-
nuarie 1901 st. n.
In §edintele de la 26 Fevruarie (10 Martie) 1899 §i de la 3 (5) Aprilie
1900 ale Academiei Romane, am presintat .determinarile executate in
anil 1898 §i 1899; ele au fost publicate in Analele Academia' (1). In
cele ce urmeza iml propun a arata determinarile ce s'aii facut in
cursul anulul 1900.
Campania magnetics din acest an a Imbratipt urmat6rele 29 de
localitatT,pe earl' le notam in ordinea succesiva in care ele au fost
visitate : Curtea de-Argq, Tg.-Jid, La R6ta (Gorj), Strehaia, Turnu-
Severin, Afumari (Dolj), Piatra-Olt, Corabia, Caracal, Zevideni (V al-
cea), Heresci (Ilfov), Dreigweni (Covurluid), Panciu (Putna), rirgu-
Primes (Ia0), Dolhasca (Suceva), Burdujeni (Dorohoiii), rdlenii-de-
Munte (Prahova), Medgidia (Constanta), Feiuref (Braila), CiOra-Doi-
cesa (Braila), Mirosi (Teleorman), Ropiorei-de-Vede (id.), Alexandria
(id.), Urlesca (Braila), Mizil (Buzoil), Pribegi (Ialomita), Cdmputung,
Ccilimcinesei (VMcea), Campina (Prahova).
(1) Seria II, torn. XX al XXII, Memoriile Seq. Sciinfifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
154 ST. C. HEPITES

Determinarile magnetice din cursul anului 1900 au avut de scop


mai cu sOma explorarea magnetics a Munteniei; s'au facut insa §i
cate-va determinari in Moldova §i in Dobrogea. Numerul punctelor,
unde s'ati facut pans acum in Muntenia determinarile elementelor
magnetice, este aprope suficient pentru intocmirea chartilor sale mag-
netice. Ne r6mane de completat reteua statiunilor magnetice in Mol-
dova §i in Dobrogea.
Distributiunea actuala a statiunilor nOstre magnetice pe marile sub-
impartiri teritoriale ale Romaniel sunt:
39 in Muntenia ;
21 in Moldova; §i
12 In Dobrogea
Total . . 72
Instrumentele ce ne-au servit in determinarile magnetice din anul
1900 aunt acelea§1 ca §i in anii precedenti §i echipamentul, in tot
timpul calatoriei, a fost cel indicat in publicatiunea nostrA relativa
la campania magnetics din 1898.
Pretutindeni afara de exceptiunile indicate mai jos obser-
vatiunile au fost complet facute. Intelegem prin a3esta cs meridia-
nul astronomic a fost determinat cel putin prin 10 observatiuni ale
sOrelui, pe cat posibil in primul vertical; ca meridianul magnetic
ci componenta orizontald au fost determinate cu ambele drugu§Ore
§i ca inclinatiunea a fost dedusa din observatiunile facute cu am-
bele ace in tote positiunile indicate de teorie §i magnetisate in doua
rinduri.
Din causa timpului rail, s6rele, la statiunile La Rota, Dolhasca §i
CiOra-Doicesci, n'a putut fi observat de minimum de on ce ne-am
impus. In cea dintai dintr'aceste localitati, meridianul astronomic a
fost dedus din doua perechi de observatiuni ale sOrelui, in cele-lalte
doua din cate patru perechi. La Faurei, in diva de 6 August, cand
s'ati facut tote cele-alte experiente, s6rele n'a putut fi vedut de loc.
Pentru determinarea meridianului astronomic inteacosta localitate a
trebuit sa se fats o noun ealetorie, la 12 August, cand, s'ati fault 12
observatiuni ale sOrelui in forte bune conditiuni. S'a profitat de a-
cesta circumstanta, pentru a se face o noun determinare completa a
meridianului magnetic. ,

Imprejurarile (1) ail facut ca La Rota (Gorj) sa nu ne putem in-


(1) Cali de la trasura aft stat intro padure, unde am fost snip a ne instara.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTR/BUTIITNi LA FISICA GLOBULIII, VI. 155

stala deck intr'un loc, de unde nu se zaria nicT un singur roper. In


manipularea instrumentulul s'ati luat deosebite precautiuni pentru ne-
deviarea sa.
Afars de cele 29 de localitati indicate mai sus, uncle s'a Mout de-
terminarea elementelor magnetismului pAmintesc, ele au mai fost
determinate la Constanta, unde experientele se facusera deja in anul
1898 (1). 0 nepotrivire ce am constatat intro valorile de la Constanta
§i cele de la Manga lia qi Portita ne-a Mout sA presupunem cd chio§cul
de zidarie de pe movila Auret-Tepe, unde fAcusem statiunea magne-
tic', confine in interior nisce legaturi de fer (2). Ne-am asigurat intea-
deviSr de acest lucru §i am hotarit facerea altor experiente inteun
alt loc. Acosta s'a i flcut la 8 August 1900 pe malul mariT. Resul-
tatul acestor experiente va fi indicat In cele ce urin6za sub num6rul
VII bis.
In publicatiunea Mout/ asupra determinAril elementelor magnetice
la Sf. Gheorghe, la 20 August 1899, (3) s'a omis a se indica §i ob-
servatiunile cart ail servit la determinarea inclinatiunii, precum §i sta-
rea magnetics in timpul observatiunilor. .Ace e indicatiuni se vor
publics in cele ce urmOzA la No. XXX[V bis, 1 finelo observatiunilor
din 1900.
Ca §i in anil precedenti, tote experientele §i observatiunile ail fost
Mute exclusiv de cll. I. Murat, eful serviciuluT nostru Magnetic, care
a facut de asemenea tote calculele.
Modul de observatiune este intocmai acela§i care a fost descris in
lucrarea nostra Elemente magnetice la Bucuresci, publicata in tom.
XII din Analele Institutului Meteorologic al Romanies.
Modul de a calcula diversele elemente ale magnetismului pAmin-
tesc a fost acela§i ca cel arAtat in lucrarea nostra relativ la deter-
minarile magnetice din anul 1899 (4).
Reamintim acs ca in lucrarea 'Astra asupra determinArilor din anul
precedent s'ail aratat diferintele Intro indicatiunile instrumentelor
magnetice absolute de la BucurescI §i cele ale Observatoriulul de la
Parc St. Maur. Pentru diferintele cu instrumentele de la cele-lalte ob-
servatorii magnetice a se vedo lucrarea d -luT I. Murat : Compara-
(1) Contributiuni la Fisica Globului, IV, pag. 104.
(2) Acosta dovedesce °data mai mult cercetarea amanuntita ce trebue sa se fad
la locul destinat unel statiuni magnetice.
(3) Contributiuni la Fisica Globului, V, pag. 373, Estr., pag. 39.
(4) Contribufiuni la Fisica Globului, V, pag. 337, Estr., pag. 3.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
156 ST. C. HEPITES

tiunea instrumentelor magnetics ale Observatoriilor magnetice de la


Bucuresca pi de la Parc St. Maur. (1)
Datorim d-lui V. Popovicl-Hatzeg, Geologul serviciulul de Mine,
cunoscintele ce publicAm sub titlul Natura solului in diversele nOstre
statiunl magnetice.
Coordonatele geografice sunt aproximative.
Tote datele aunt dupe calendarul Gregorian.
Ore le sunt exprimate in timp mediu local.
Uteri lo 0, a $i T indicA respectiv temperatura, unghiul de deviatiune
i durata unel oscilatiuni.
Starea magnetics in timpul observatiunilor este cea de la Bucu-
rose!, indicatA de instrumentele magnetice inregistratore in mod fo-
tografic.

XLIV. CURTEA-DE-ARGES
7 Lille 1900.

Punctul de Observatillne. Pe cios6ua ce duce la manastire. Punctul


este la 30 de metri spre Est de sosea, la 700 metri de manastire si la
15 km. de Biserica DomnescA din Curtea-de-Arges. Regiune delurosa.
Longitudine 24°.41' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 45 °.10' N.;
Altitudine 450 m.
Natura soluluI: Pleistocen.
Timpul. Vint tare de la Est; sorele se acoperia din cand in cand;
destul de cald. Observatiunile au fost facute dupe amiacja intro 14h.4'n
vi 17".24".
Merldianal astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni de
sore intre 14h.4'n 14h.24m, pe o temperatura de 29° si o presiune at-
mosferica de 712.9 mm. Tirmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal Bunt:
12 249°.29',8
34 249°.29',1
56 249°.29',0
78 249°.28',8
9-10 249°.28',9
Urma meridianului astronomic 249° 29' ,1

(I) Publicatil in tom. XIV din Analele Inst.. Meteor., partea II, pag. B. 22.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 157

Repere: a) Turnul cel mare al manastirii Curtea-de-Arge§, depar-


tat de 700 m., are azimutul 20.34',6 spre W; §i b) Turnul de la Biserica
Domnesca departat de un kilometru §i jumatate, are azimutul 1790.38',6
spre W.
Deelinatiunea a fort determinate intre 14".35'n §1 15h.
Drugusorul No. Drugusorul No.
Urma meridianului astronomic . . 249°.29',1 249 °.29',1
» magnetic . . . 244°.29',1 244°.28',8
D6=5°.0',0 D. 6=50.0%3

Declinatiunea D =D -liD 6
5. 01,0 W.

Componenta orizontalrt intre 15h.3m §i 16h.17m:


Drugusorul No. Drugusorul No.
6=280.9 0=28°.9
cc = 15°.49',45" a = 19°.56',45"
a, = 6°.53',45" al = 8°.39',15"
0 =28 °.8 0 =28 °.9
T1 = 38 .6230 T, = 3° .2465
11 = 0,22907 cgs H. = 0,22870 cgs
Componenta orizontala H = Ho + H 0,22889 cgs.
2

Inelinatiunea intre 16h.31m §i 17".24m:


Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . . 59°.32',9 590.34%5
A doua » 2 jos

I. . 59°.34',5
= 59°.33',7
59°.32',4
I .6 = 59 °.33',5
Inclinatiunea I = I 6 +2 I = 590.33' ,6.
Starea magnetics : Lini§tita.

XLV. TIRGU-JItT
11 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. Pe campul de tragere la Est de ora§, a-


prOpe de §antul despartitor langa o movila. Punctul se gasesce la
14 m. spre Nord de §ant, la 133 metri de §oseua Tfrgu-Jiii la Novaci

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
158 ST. C. HEPITES

§i la 407 m. de cladirea regimentului de Infanterie No. 18. Departa-


rea sa de Prefecture este 1.686 m. Regiune delurosa.
Longitudine 23°.20' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice S Latitudine e 45 °.3'N. ;
Altitudine 230 m.

Natura solului: Pleistocen.


Timpul. piva $i noptea precedents ploiose, dimineta cerul acoperit,
apol s'a Impel:lit; cam r6c6re, vintul thrice' de la NE; sOrele s'a v6-
(Int numal la 1nceputul observatiunilor, apoi s'a 1nnorat. Observatiunile
ail fost facute de dimineta Intro 8h.31m §i llh.34m.
Neridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale so-
relul Intre 8h.3101-8'1.41m, pe. o temperature de 16 °.5 §i o presiune at-
mosferica de 731.3 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 104°. 13';2
34 104 °. 13',0
56 104 °. 12',9
78 104 °. 12' ,4
9-10 104 °.13',5
11-12 104°. 12',9
Urma meridianului astronomic . . . . 1040.13',0.

Repere: a) Crucea bisericii de la Cimitirul ortodox departe de 650 m.


are azimutul 750.36',2 spre W ; b) Biserica Adormiril: Maicei Domnu-
lui din comuna VadenI la 3.700 m. are azimutul 100.57',0 spre W;
c) Biserica Sf. Nicolae din Tg.-Jiti la 2.600 m. are azimutul 62 °.12',4 spre
W; d) Biserica Adormiril Maicei Domnului din comuna Sisesci la
2.300 m. are azimutul 34°,441,5 spre W ; §1 e) Turnul col mare al bi-
sericii Sf. Joan Botezatorul din comuna Danescl la 4.700 m. are azi-
mutul 1660.23',9 spre E.
Declinatinnea 'intro 8h55°1 si 9h141°:
Drugmorul N. a Drugulorul N.
Urma meridianului astronomic. . . 104°.131,0 104°.131,0
magnetic . . . 98°.59',4 99 °. 0',0
D.= 50.13',6 D= 5°.13',0
Declinatiunea D. De-I-D =.5°.13',3 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTILINi LA FISICA GLOBULIII, VI. 159

Componenta orizontala intro 9h.27m si 10h42m:


Drumorul N.. Drugukiorul N. es
0 =18 °.2 0 =19 °.2
a =15 °.52',52 ",5 a = 20°.2',15"
cci= 6°.55',0" cf,i= 8 °.41',22 ",7.
0= 180.3 0= 18 °.7
T, = 38 .6160 T2 = 38.2520
He =0,22820 cgs 116 = 0,22816 cgs
Componenta orizontalii H H+1-1 6 6
2
0,22818 cgs.

Inelinatiunea intro 1111 $i 11h. 34m:


Acid No.* Acid No.**
Prima magnetisare, semnul in sus 590.42,,0 590.41,,8
A doua x, . v jos 590.411,9 590.42',0
16=590.421,0 I. 6=590.41,,9
Inclinatiunea I = Isd-I6
2
e 590.421,0.

Starea magnetiek: Linistita.

XLVI. LA R 6 T A (Gorj)
12 Iulie 1900.

Punctul de observatlune. Pe sosOua ce duce de la Tirgu-Jiii la Baia-


de-Arama, la vre-o 50 de metri de la crucea care se afla la limita de
despArtire intro judetele Gorj si Mehedinti, undo exists un pavilion
numit La ROM Localitatea face parte din comuna Costesci, districtul Gorj.
Cam in dreptul acestul pavilion de lemn, insa de cea-lalta parte a
soselei $i la o departare de vre-o 30 de metri de La Rota, inteun punct
in aratura, s'ail facut determinarile magnetice. Acest punct este la
vre-o 8 kilometri spre Est de Baia-de-Arama. Mara de luminisul, undo
ne-am instalat, pretutindeni aiurea sunt paduri. Aci este padurea sta-
tulpI numita Apa Negra. Regiune muntosa.
.
Longitudine 22 °.53' Est de la Gr.;
CoordOnatele geografIce { Latitudine 440.59' N.;
Altitudine 320 m.
Natura solului :
Timpul. Dimineta timpul frumos, el n'a tinut insa mult, cad mai

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
160 ST. C. IIEPITES

nainte de a ajunge la punctul indicat, cerul se Innora qi pleura la In-


tervale. Observatiunile s'ati facut In intervalul de la 8h.36m pane la
I1h.19'n, cand sOrele nu s'a v6clut decat forte putin. Dupe declinatiune
s'a flout determinarea inclinatiunfl si a componentei orizontale.
Meridianul astronomic. Observatiunile de s6re pentru determinarea
sa n'ail putut fi facute decat in num& de patru 0i aceste la doue,
momente deosebite. 0 pereche de observatiunI indata ce ne-am pus
in statiune, in intervalul de la 8h.36m la 8h.39'n, iar alta dupe expe-
.rientele pentru determinarea componentei orizontale Intro 11'4.18in si
11h.19'n. T6te aceste observatiuni de sOre ail fost facute in role con-
ditiuni. Presiunea barometrica 726.8 mm., iar temperatura aeruldi 15°.0,
In cea d'Intai serie de observatiunI i 20°.5 in cea d'a doua. Urmele
meridianului astronomic pe cercul azimutal sunt:
1-2 202°.0',3
3-4 2020.0',8
Urma meridianului astronomic 202°.0',6.
Repere : Nici unul.
Declinatiunea Intro 9h.39'n §i gh.56m:
Drumorul No. Drugt4orul No. ..
Urma meridianului astronomic . . . 202 °. 0',6 202 °. 0',6
magnetic . . . 1960.36',9 1960.38',1
D =50.23',7 D =5°.22',5
Declinatiunea D D 2 so 50.23',1 W. D

Componenta orizontale Intro 10h.37'n §i 1111.13'n :


Drugutiond No.. Drumorn1 No.
0=190.8 0=190.2
a =15°.50'.22",5 cc=20°. 2',45"
al= 6°.55', 0" cci=-- 80.38', 7",5
0=190.8 0=180.7
T1=38.6310 T2=38.2470
H.= 0.22850 cgs H.=0.22812 cgs
Componenta orizontale H H
2
=0,22831 cgs.
Inclinatiunea Intre 9h.1'n §i 9h.29m:
Acid No.. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . 590.40',3 59°.381,5
A doua A jos
7, . . 590.391,5 59°.39',3
I =.. 59°.39',9 I.. ----59.°38',9
rd9°.uu ,4.
Inclinatiunea I= 2
Starea magnetics: Linistita.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIINt LA FISICA OrLOMILtri, VI. 161

XLVII. STREHAIA (Mehedinti)


13 Iu lie 1900.

Punetul de obserTatiune. Pe Piscul Rudarilor care se intinde la


spatele pepinierei statulul din fata garil Strehaia, pe proprietatea lo-
cuitorilor, intr'un punct cam in dreptul castelului de apa gi la 1.500
metri departe de calea ferata. Regiune delurosa.
Longitudine 23°.12' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 450.34' N.;
Altitudine 140 m.

Natura solului: Pleistocen.


Timpul. Observatiunile ail fost facute in intervalul de la 10h.38'n pans
la 13h.49m pe un timp agreabil, sbrele de multe on se ascunde dupa
nori. S'a inceput cu inclinatiunea, dupd care s'a facut declinatiunea
§i in fine componenta orizontala. Observatiunile de sore Wail facut
intre cele dou6 componente.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni de sore
intro 12h.55'n si 13h.9n1 pe o temperature a aerului de 25°.5 §1 pe o
presiune atmosferica de 735.2mm. Urmele meridianului astronomic pe
cercul orizontal aunt:
12 2440.49%0
3-- 4 2440.49',8
56 244°.49',2
78 2440.49%7
9-10 244 °.49',6
Urma meridianului astronomic . . 2440.49%5.

itepere: Varga de la castelul de apa din gars, la 150 metri departe,


are azimutul 300.4',5 spre E.
DeclInatiunea intro 11h.14m. §i 1111.43 ni:
Dragurrul No. Drogutsond No.
Urma meridianului astronomic . 2440.49',5 2440.49',5
magnetic . . 2390.26',5 239°.26',0
Do=5°.23',0 De=5°.23',5
-I- D
Declinatiunea D= D 2
=5 °.23',3 W.
Analele A. R.Tom. XXIIIMemoefile Secf. Sciinfifice.
11

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
162 ST. C. IIEPItES

Componenta orlzontala Intro 13h.12'n si 13h.49m:


Dragusorul No. Drumprul No.
0=260.2 0=260.1
a=15°.39',45" 0:=19°.43',30"
eti= 6°.49',45" 0:2 = 8°.33',15"
0=26°.3 0=25°.6
Ti=38.6185 T2= 38.2250
H.= 0,23054 cgs H .. =0,23146 cgs
Componenta orizontala H.
Ho-I-Hoe
2
0,23100 cgs.
Inclinatiunea intro 1011.38m si 11h.9m:
Aeul No.. Aeul No.
Prima magnetisare, Oninul in sus. . . . 590.8',0 590.7',4
A doua » A jOS >> . . . 590.81,0 59°.7',4
I ..590.8',0 I. 8=59°.71,4
Inclinatiunea I= Is-I-2 0 59°.7',7.
Starea magnetick: Linistita.
XLVIII. TURNU-SEVERIN
14 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. Pe Mu' Tunari, la resarit de Turnu-Se-


verin. Punctul BO gdsesce la 185 metri spre NW de monumentul au-
striac, la 200 metri de catuna Tunari si la 185 metri de imprejmuirea
tarinel aceleiasi catune. Regiune delurosg.
Longitudine 22°.33', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudine 44°.38', N.;
Altitudine 70 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul. Observatiunile s'ail facut dimineta intro 8h.36tn si 11h.42na pe
o vreme inchisa la inceput, dar mai putin norosa spre amiadg.
Meridianul astronomic. Observatiunile de sore ail fort facute intro
91'.2m si 9h.15m. in urma determingrii declinatiunil. Temperatura aeru-
lui 200.2, presiunea barometrica 747.6 mm. Urmele meridianului astro-
nomic deduce din tole 10 observatiuni de sore sunt:
12 2960.22',4
34 2960.22',4
56 2960.22',9
78 2960.22'4
9-10 2960.221,5
Urma meridianului astronomic . . . . 2960.22',5.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIttirrIIINt LA 1ISICA GLOBIJLIA, VI. 163

Repere: a) Turnul cel mare de la Catedrala grecoscA, departe de


5.800 m., are azimutul 980.7',5 spre W; b) Turnul de la Sectiunea de
pompieri, departe de 5.400 m., are azimutul 93°.15',0 spre W, §i c) Turnul
bisericii din comuna Bresnita, departe de 7.200 m., are azimutul 650.40',0
spre \V.
Declinatiunea Intro 8h.36m §i 84.53m:
Drugu§orul No. Drugulord No...
Urma meridianului astronomic. . . 296°.22',5 2960.22',5
D V magnetic . . . 2900.42',3 2900.43'4
D .= 5°.40',2 D= 5°.39',4
Declinatiunea D=.- D.+D = °.39',S W.
2

Componenta orizontala intro 1011.41n §i 10".4501:


Drugulorul No.. Drugu§orul No...
0 = 220.9 0 = 24°.6
a=15°.45',0" a = 190.50 ',0"
a1 =60.51',30" a,=8°,35',45"
0=220.7 0=250.1
T1=30.6290 T2=30.3240
II=0,22925 cgs H= 0,23021 cgs
Componenta orizontala H = H +ee
H =0,22973 cgs.
2

Inclinatiunea trite 11h.71' §i 11h.42m :


Acid No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . 590.11',5 590.12',8
a doua » » jos . 590.10',8 590.13'4
I. =59°.11',0 I =59°.12',9
Inclinatiunea I= I + 2
I = 59°.12',0.
Starea magneticii: Ce-va turburata.
XLIX. AFUMATI (Dolj)
16 Iulie 1900. 1

Punctul de observatiune. In miri§te la Nord de proprietatea d-lui P.


Verdesteanu, la 350 metri departe de linia ferata Craiova-Calafat. Re-
giune de campie.
Longitudine 23 °.27' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°. 0' N.;
Altitudine 100 m.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
164 ST. C. HEPITES

Natura solului: Pleistocen.


Timpul noros; sOrele a putut fi observat intre tale dou6 compo-
nents orizontale; vint taricel de la NE. Observatiunile au fost facute
de dimineta in intervalul de la 8h.36m §i 12h.48m.
Merldianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni ale so-
reluT intro 10h.44m qi 10h.54m, pe o temperaturA de 260.4 i o presiune
atmosferica de 751.9 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 1600.55',6
34 1600.55',4
56 1600.55,,8
78 1600.55',2
9-10 160 °.55' ,0
Urma meridianului astronomic . . . 160°.55',6.
Reper: Turnul de la biserica Sf. Gheorghe din satul Urzicuta, la 2
kilometri, are azimutul 1620.49',2 spre E.
Declinatiunea intre 8h.36m §i 811.53m :
DrugulorulNo. Drugnsond No.
Urma meridianului astronomic . . 1600.55%6 1600.55%6
magnetic . . . 155°.25',3 155°.25',8
Do = 5..30%3 Doe= 5°.29',8
Declinatiunea D D +D
2
50.30',1 W.
Componenta orizontalA intre 1111.2m §i 11h.48m:
Drugugorul No. Drugu§oral No.
0=241).6 0 =26 °.2
cc =15 °.28',0" a = 19°.30',30"
al= 6°.44',0" al --= 80.28%15"
0 = 24°.5 0 =26 °.5
T1=30.5870 T2= 38.2115
H=0,23400 cgs. 119=-0,23367 cgs.
Componenta orizontala H 1-1 -1-116
2
.0,23384 cgs.
Inelinatiunea intre 12h.6m gi 12h.48":
Acul No.. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus. . . . 58°.39',9 58°.42',5
A doua A n p jos. . . . 58°.40',3 58°.411,5

Inclinatiunea I = I =580.40'4 I..=58°.42,,0

2
580.41',1.
Starea magneticii: LiniqtitA.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBTJLTA, VI. 165

L. PIATR A-OLT
16 Iu lie 1900.

Panctul do observatiunc. La spatele OHL cam la 1' /2 kilometru §i


la 70 de metri de oseua ce log/ gara cu comuna Piatra. Pe miri§te
intr'un punct situat intro liniile ferate ce duc la Corabia de o parte
ti la Slatina de alta 0 cam la 2 kilometri departe de fie-care din a-
ceste Huff. Statiunea magnetics este situata 'intro §ogua care duce
la Piatra §i linia ferata la Corabia. Regiune do campie.
Longitudine 230.58', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice j Latitudine 44°.22' N.;
Altitudine 140 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul splendid, vint slab de la NE. Observatiunile au fost facute
de diminota intre 6h.31m §i 9h.39m.
Meridianul astronomic a fost determinat cu ajutorul a 12 observa-
tiuni de s6re Intre 6h.31m §i 6h.42m. Temperatura aerului 18°.8 §i pre-
siunea barometrica 763.6 mm. Urmele planului meridian pe cercul
azimutal sunt :
12 197°.6',6
34 197°.6',4
56 197°.6`,8
78 197°.5',8
9-10 197°.6',3
11-12 197°.6',6
Urma meridianului astronomic . . . 197°.6',4.

Repere: a) Turnul de la biserica Sf. Nicolae din Piatra la 2.500 m.


are azimutul 98°.10',1 spre E ; b) Turnul de la biserica din Ino§esci
la 3 km. are azimutul 75°.1',4 spre E.
Declinatiunea intro 6h.53m 1i 7h.18m :
Drugwrul No.9 Drumorul No.9
Urma meridianului astronomic . . . 197°. 6',4 197°. 6',4
magnetic . . . 192°.10',4 192°.10',6
D =4°.56',0 D.. = 4°.55',8
Declinatiunea D D. -1--Dee 41.55°,9 W.
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
166 ST. C. HEPITES

Componenta orizontalfi intre 8h.10m §i 8h.48m:


Drugutiorul No. Druguprul No.
0=210.8 0=22°.7
a =15°.35',15" a=19°.40',0"
a1= 6 °.47',15" ai= 8°.32',0"
0 =21 °.5 0=22°.6
T,=30.6095 T2=30.2280
Ho =0,23166 cgs H..= 0,23157 cgs
Componenta orizontala H= 11 -1-H = 0,23162 cgs.
2

Inclinatiunea intre 9h.6m i 911.39m:


Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . . .59°.10',3 59°.14',0
A doua v D 1, jos . . .59°.11',3 59°.14',1
I e=59°.10 ',8 I.. =59 °.14',1
InclinaOunea I = I -I-I (
5,1°.12 1'
,a.
2

Starea magneticN: Slab turburata.

LI. CORABIA (Romanati)


17 Iulie 1900.

Panetta de observatiune. In partea nordica a ora§ului la 40 metri


departe de gardul proprietatii lui Oprea Gheorghe §i la 80 metri de
gardul proprietatii lui Nitg Cancea ; linia ferata trece la 1.200 m. spre
Nord i tot la acesta distantA spre Vest trece Dunarea. Regiune de
ample.
Longitudine 240.29' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 43°.46' N.;
Altitudine 50 m.
Natura solului: Aluviuni recente.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile au fost Mute la 17
Julie 1900 dimineta intre 5h.29m §i 8h.34m.
Meridianul astronomic a fost dedus din 10 observatiuni ale sOrelui
intre 5h.29m §1 511.41m dimineta. Temperatura aerului 17 °.8, iar presiunea
barometrica 760.7 mm. Urmele planului meridianului pe cercul azi-
mutal sunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBITTIUNI LA FISICA GLOBIILIII, VI. 167

12 298°.47',8
34 298°.48',8
56 298°.48',5
78 298°.47',7
9-10 298°.48`,8
Urma meridianului astronomic . . . 2980.48',3.
Roper: Turnul eel mare de la Biserica catedrald departe de 670 m.
are azimutul 178°.40',8 spre W.
Declinatiunea intre 5h.49n1 §i 611.20m:
Druguprul No. Druguorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 298°.48' 3 298°.48',3
magnetic . . . 293°.50',3 293°.50',5
D=4°.581,0 D =4°.57',8
Declinatiunea D = D±D 4°.57',9 W.
2

Componenta orizontala intre 7h.12'n §i 7h.46m:


Drugusorul No. Drugufprul No. .4,
0=19°.6 0 =20 °.7
15°.21',30" a= 19°.21',45"
a, = 6°.41',15" al =8°.23',30"
0=19°.5 0 =20 °.6
Tt = 38.5745 T, = 38.2015
H = 0,23659 cgs H ,, =0,23683 cgs
Componenta orizontala H_ H ±2 H = 0,23671 cgs.
Inclinatiunea intre 71.58m §i 8h.34111:
Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul In sus 58°.18',5 58°.16',9
A doua a u jos 58°.17',5 58°.16 ',6
I 4, = 58°.18",0 I =58°.16',8
Inclinatiunea I = 2
58".17',4

Starea magnetied Lini§tita.

LII. CARACAL
18 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. La NNE de ora§ pe magura cea mai mare


Petro§eni, intre §oseua Craiovei §i Conacul lui Ilie Boldoiti, la 160 metri

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
168 ST. C. HEPITES

de cea d'Intai gi la 112 m. de cel d'al doilea; departarea sa 'Ana la


gara drumului-de-fer este de peste 2.700 metri. Regiune de &Ample.
Longitudine 24°.21' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.7' N.;
Altitudine 95 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpal admirabil de frumos. Observatiunile s'au Mout la 18 Iu lie
1900 dimineta intre 6h.27m 0. 9h.34m.
Meridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sOrelul
intre 6h.27m si 6h.36m pe o temperature de 20 °.6 §i o presiune atmos-
feria de 747.7 mm. Urmele planului meridianuldi pe cercul azimutal.
sunt :
12 308°.39',9
34 308°.40',8
56 308°.39',5
78 308°.39',6
9-10 3080.40'4
11-12 3080.40',2
Urma meridianului astronomic 308°.40',O.
Repere: a) Turnul bisericil Maica Precista la 1.730 m. are azimutul
2210.59',0 spre W; b) Turnul bisericil Sf. Nicolae la 2 km. are azi-
mutul 231 °.40'.5 spre W ; c) Turnul bisericii Sf. Apostoli la 2 km. are
azimutul 248°.9',5 spre W.
Declinatinnea a fost determinate intro 6h.43m §i 7h.6m :
Drugn§orul No.. Drugu$orul No.
Urma meridianuluI astronomic . . . 308°.40',0 308°.40',0
magnetic. . . . 303°.43',1 303°.43',2
D. =4 °.56',9 D.. -40.56',8
Declinatiunea D De -f-Do .4 .o6 , ,9 W.

Componenta orizontailt intre 7.h5lm §i 8.h42m:


Drugugorul No. Drugugoral No...
0= 22".4 0 = 24 °.4
a = 15°.17',0" a = 19°.27' ,15"
a, = 60.391,15" a, = 8.026' ,45"
0 =22 °.4 0 24°.2
T1 = 386165 T1 = 382120
H. = 0,23345 cgs Hip, = 0,23394 cgs
Componenta orizontal'a H = H. +2 H.. = 0,23369 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULUt VI. 169

Inclinatiunea intro 84.57m i 911.34m :

Acid No. Acid No. (le


Prima magnetisare, semnul in sus 58°.46',0 58°.45',3
A doua v z. jos
1. 58°.45',8 58°.45',6
I, = 58'.45',9 le =580.45',4
Inclinatiunea I = I.4-1 58..45,,7.
2

Starea magneticii : Lini§tita.

LIII. ZEVIDENT (R.-Valcea)


18 Lille 1900.

Pundit' do observatiune. In fineta pe mo§ia lui Gheorghe Fardlanu,


la r6sarit de gara Zevideni; la 250 m. de linia ferata PiatraR.-val-
cea §i la 150 m. de §antul de hotar dintre acOsta movie §i acea a lui
Stefan Filipescu Regiune cam delurosA.
Longitudine 24 °.16' Est de la Gr.;
Coordonatele geografico Latitudine 44°,45' N.;
Altitudine 230 m.
Natura solului: Aluviuni recente.
Timpul calduros §i lini§tit. Observatiunile s'ail facut la 18 Iulie 1900
dupa amiacji Intro 15h.51'n i 1811.9°1. SOrele a fost observat dupg ex-
perientele pentru componenta orizontalg.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale sore-
lui Intro 17h.34m ci 17h.45m pe o temperature de 30°.4, presiunea baro-
metrica de 740.9 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 87° 41',8
34 87° 42',1
56 87041',5
78 87° 42',5
9-10 87° 41',5
11-12 87° 42',2
Urma meridianului astronomic 87° 41',9

Repere: a) Turnul cel mare de la biserica din pragoesci la 8 km.


are azimutul 22°.19',1 spre E ; b) Turnul eel mare de la biserica din
Prundeni de la 2 km. are azimutul 1960.17'4 spre E; §i e) Turnul de
la biserica din Orlesdi la 3 km. are azimutul 36°.23',9 spre W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
170 ST. C. HEPITES

peclinatinnea intre 15h.51'n gi 16h.13m:


Drugusoral No. Drngusorul No.
Urma meridianului astronomic . . . 87°.41',9 87°.411,9
magnetic . . . 820.43',0 820.431,0
D0=4°.58',9 D =4°.581,9
DeclinaOunea D= D -i-D 4° 58',9 W.
2

Componenta orizontalA intre 1611.57m §i 17h.29m:


Drugusorul No.. Drugusorul No.
0.31°.6 0=31°.2
a=15°.351,30" a=19°.41',45"
ai= 6 °.46',45" ai= 80.33'45"
0=31°.7 0=31°.3
T1=38.6275 T1=30.2440
H=0,23048 cgs H = 0,23026 cgs
Componenta orizontala H=
H.-1-H
-1-
=0,23037 cgs.
2
Inelinatiunea intre 18h.8m §i 1811.49m:
Acul No. Acul No.
Prima magnetisare semnul in sus . . . 59°.35',1 59°.34',4
A doua a n > jos . . . 59°.361,4 59°.35'.8
I =59°.351,8 I =59 °.35',1
Inclinatiunea I = I -FIG =59 °.35',5.
2

Starea magneticii: Lini§tita.

LIV. HERESCI (Ilfov)


22 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. In partea nordica a movilei Magura a d-lui


Stolojan §i care este la Vestul comunei Heresci. Punctul se afla chiar
pe MAgura la. 60 metri de marginea sa nordicA, la un kilometru de-
parte de cursul actual al riului Arge§. Regiune de campie.
Longitudine 26°.23', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.13', N.;
Altitudine 50 m.
Natura solului: Pleistocen.
Thnpul. Observatiunile s'ail facut la 22 Iulie 1900 dupa amiacja in-
tre 14h.24'n §i 17".7m pe un timp admirabil de frumos §i calduros. S6-
rele a fost observat dupa determinarea componentei orizontale.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNf LA FISICA GLOBULUI, VI. 171

Neridiannl astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sorelui


intro 161'.11m si 161'.19m, pe o temperature de 30°.7 si o presiune baro-
metricA de 755.1mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 270 °.58',2
34 270°.57',9
56 270°.57',9
78 270°.58',0
9-10 270°.58',3
11-12 270 °.58',0
Urma meridianului astronomic . . . 270°.58',O.
Repere. a) Biserica din Heresci la 1.300 m. are azimutul 78 °.50',8 spre
E; b) Palatul d-lui Stolojan la sagetA, departe de 1.400 metri, are azi-
mutul 81°.52',8 spre E; c) Biserica din satul Coeni la 5 km. are azi-
mutul 117 °.9',0 spre W ; $i d) Turnul eel mare din Valea Draguldi la
3 km. are azimutul 82 °.23',8 spre W.
Declinatiunea intre 141'.24E° si 14h.42m:
Drogu§oral No. Drumorol No.
Urma meridianului astronomic . 2700.581,0 270°.58',0
. magnetic . . 266°.35',1 266°.35',1
Do =4°.221,9 De. =4°.22',9
DeclinaOunea D. De-I2D 4°.22',9 W.

Componenta orizontali intre 15h.29°1 si 16h.6in :


Dramorul No.. Druguqorul No..
0=32°.1 0=32°.3
a=-15°.19',30" a=19°.21',15"
cei= 6°.37`,45" ai= 8".24',15"
0=32°.4 0=32°.5
T1=30.600 T2=30.2165
1-1=0,23421cgs Ho =-0,23419 cgs
Componenta orizontala H = H -I-H
2
0,23420 cgs.
Inclinatinnea intre 16h.34m si 171'.7^':
Acul No. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 58°.42',6 580.42'10
A doua z » » jos . . 580.421,0 58°.411,8

Inclinatiunea I = -t I. I I =58°.42',3
580.42',1.
Is =580.41',9

Starea magnetics : Ce-vA turburatA.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
172 ST. C. HEPITES

LV. DRA.GUSENT (Covurluitly


26 Iu lie 1900.

Panda' de observatiune. La Asarit de tirgusorul Dragu§enI, la stanga


soseleI ce duce la Buciumeni, aprope de bariera. Chiar langa santul
§oselei, in aratura. Tirgul este in vale. Regiune putin delurbsa.
Longitudine 27°.42' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice Latitudine 45°.58' N.;
Altitudine 200 m.

Natura solului: Pleistocen.


Timpul admirabil de frumos InsA cam vintos. Observatiunile s'au
Mout la 26 Iu lie 1900 dupa amiacll Intro 14h.48m i 17h.22'n. Sore le a
fost observat chip/ ce s'a determinat componenta orizontala.
Meridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiunl ale sOrelui
intre 16".26m §i 1611.35m, pe o temperature de 29°.2, presiunea barome-
trica find de 737.5 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 1190.371,2
34 119°.37',6
56 119°.37',1
7S 119°.37',7
9-10 119°.37',3
11-12 119°.37',4
Urma meridianului astronomic 1190.37',4.

Repere: a) Biserica Sf. Nicolae din curtea proprietarului la 900


metri, are azimutul 139 °.19',4 spre W; b) Fantana de vint dupa de-
lul de la spatele caselor proprietarului la 1.800 metri are azimutul
1260.37',6 spre W.
Declinatiunea intre 14.h48m §i 15h.5m :
Drugukforul No.e Druguorul No.ee
Urma meridianului astronomic . . . 119 °.37',4 119".371,4
magnetic. . . . 116°.161,1 1160.171,0
De=3°.211,3 De =3°.201,4
Declinatiunea D. De +s 2
D
.z0 , ,9 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULIII, VI. 173

Componenta orizontalii intre 15h.50n1 §i 16h.18m.


Druguwal No. Drugu§orul No.
0=30°.5 0 =300.1
a=150.52',0" a=200.2',0"
a, =6°.54',0" a1=8 .41',15"
0 =30°.2 0 =300.1
T1= 386610 T2 =3 °2660
H=0,22643 cgs H= 0,22686 cgs
Componenta orizontala H = H 2H
2
.0,22665 cgs.
Inclinatiunea intre 16h.52'n §i 17h.22m :
Acul No.e Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 600.31 ,3 60 °.3 ',9
A doua z. jos . . . 60°.3',1 60°.4',4
Ie=600.3',2 I. e=600.4',2
Inclinatiunea I _ I. 2I2 9

Starea magnetied : Ce-va turburata.

LVI. P A N C I U (Putna)
27 Julie 1900.

Punctul de observatiune. La resarit de bariera Mdr4esci a ora§ului


in partea sudicd a Movilei dupd islazul comunei Panciu, la 90 metri
de gardul viei Apostoleanu §1 la 32 metri de acela al viol' lui Sarchis
Tabdcaru. Regiune delur6sa.
Longitudine 27°. 6' spre Est de Gr.;
Coordouatole geografice 1 Latitudine 45 °.55' N.;
Altitudine 340 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos, cdlduros §i lini§tit. Observatiunile ail
fost fdcute la 27 Iulie 1900 dupa amiacja intre 15h.35'n §i 17h.52m. S6rele
a fost observat imediat dupa experientele pentru componenta orizon-
tala.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiunl ale s6-
relui intro 17h.8'n 0 17".15.., pe o temperaturd de 31°.4 §i pe o presiune
barometrica de 730.2 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
174 ST. C. HEPTTES

12 114 °.59',4
34 114°.59',6
56 114..59',3
78 114°.59',0
9-10 1140.59',2
11-12 114°.59',9
Urma meridianului astronomic 114 °.59',4.
Repere: a) Biserica CuviOsa Paraschiva la 1 km. are azimutul
127 °.37',9 spre W; b) Biserica Buna-Vestire din comuna Tifesci la 6
km. are azimutul 1730.0',9 spre W; c) Paratrasnetul easel d-lui Pau-
nescu C. din Marasesci la 10 km. are azimutul 1100.48',1 spre E., si
d) Cresta din stanga a Orli Marasesci la 10 km. are azimutul
114°.48',1 spre E.
Declinatiunea intre 15 ".35" si 15h.50'n :
Drumortil No.. brugusorul No...
Urma meridianului astronomic . . 1140.59',4 114°.59',4
* * magnetic . . 1110.25',4 111 °.25',8
D. = 3°.34',0 D.. = 3°.33',6
Declinatiunea D = D. ± De 30.33',8 W.

Componenta orizontalrt intre 16".291n si 1711.0m :


Drugusorul No.. Drugugorul No...
0= 32°.2 0 = 310.9
a = 15°.49',15" ci:= 19°.58',30"
al = 6°.53',0" oc, = 8°.44',15"
0 = 32°.2 0 = 32 °.1
T1 = 386545 T2 = 382635
Ho = 0,22716 cgs H.= 0,22735 cgs
Componenta orizontala H = H. +H ee = 0,22726 cgs. 2

InclinAiunea intre 17.h27m si 17h.52'n :


Acul No.. Acid No..
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 600.3',6 60°.4',3
A doua * » » jos . . . 600.4',1 60°.4',3
I. = 60°.3',9 I.. --=60°.4',3
Inclinatiunea I = do -FIee
2
_600.4',1.

Starea magneticii: Linistitg.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIMsli LA FISICA GLOBIJLIA VI. 175

LVII. TiRGU-FRUMOS (Ia0)


28 Iu lie 1900.

Punctul de observatiune. La SE de Tirgu-Frumos pe delul de la re-


saritul bisericii Sf. Ecaterina din comuna Buznea, pe proprietatea d -luI
Albert Daniel. Punctul se gAsesce la 510 m. departs §i spre resArit
de linia ferata ce duce la Papani, la 33 metri de §oseua ce duce din
comuna Buznea in oraq §i la 468 m. de biserica Sf. Ecaterina.
Longitudinea 27°. 0' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudinea 47°.13` N.;
Altitudinea 120 m.
Natura solului: Pleistocen a§ezat pe Sarmatic.
Timpul agreabil, vint slab de la NE. Observatiunile ail fost Mute
la 28 Lille 1900, la mijlocul cjilel, intro 10h.17m §i 13h.23m.
Meridianul astronomic a lost determinat prin 12 observatiuni ale so-
relui intre 10h.17m qi 10h.30m, pe temperatura de 25°.8 §i la o presiune
barometricA de 747.0 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
1
35 2
4
304° 23',7
3040 22',8

7
9-10
6
S
304° 22',0
304° 23',1
304° 22',5
11-12 304° 22',3
Urma meridianului astronomic 1040,22',8

Repere : a) Biserica Sf. Nicolas din Tirgu-Frumos la 1.200 m. are


azimutul 32°.14',8 spre W; b) Turnul de la'Foi§orul de foc la 1.700 m.
are azimutul 4°.58',3 spre W; c) Turnul de la biserica CuviOsa Pa-
raschiva la 1.800 m., are azimutul 170.54%7 spre E; §i d) Turnul de la
biserica Sf. Ecaterina din comuna Buznea la 470 m., are azimutul
163 °.30',8 spre W.
Declinatiunea intro 10h.41m 11h.4m:
Druguprul No. Drugu§orul No.
Urma meridianului astronomic . . . 3040.22',8 3040.22',8
magnetic . . . . 3010.30',9 301°.30',9
Do= 20.51',9 De e= 2°.51',9
Declinatiunea D D 2 D _20.511,9 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
176 ST. C. HEPITES

Componenta orizontalii intro 11h.51m si 12h.31m :


Drugorlorul No. Drogagorul No...
13 = 28 °.6 0 = 29 °.4
a =16°.15',30" a = 20 °.32', 0"
ce,= 7°. 41,45" a1= 8°.53',30"
0 = 28°.6 . 6 = 28°.4.
T1=307035 T0=303065
H=0,22119 cgs H, = 0,22145 cgs
Componenta orizonta15. H = H - + Ho = 0,22132 cgs. 2
Inclinatiunea intro 12h.43m si 131.23m :
Acid N.. Acid N.
Prima magnetisare, semnul In sus . . . 600.57',5 600.0'4
A doua v %. jos . . . 60°.57',1 600.584,9
I. =60"57',3 I. =60°.59',5
Inclinatiunea I -=-- I ±I. _600.58',4.
2
Starea magnetite: Slab turburata.
LVIII. D OLHA SC A (Suceva)
28 Iulie 4900.

Punctul de observatiune. In partea resaritena a satului Dolhasca, la


stanga soselei ce duce la Lespezi si la 40 m. de dinsa. Punctul se
gasesce pe proprietatea lui Macoveiii, mai spre sud de gar* la 1.100
metri de linia ferata si la 300 metri de malul drept al Siretului. Re-
giune delurosa.
Longitudine 260.36', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 47°.27', N.;
Altitudine 260 m.
Natura solului : Pleistocen asezat pe Sarmatic.
Timpul linistit dar noros. Observatiunile ail fost facute la 27 Iulie
1900 dupe amiada intre 16h.49m si 19h.33m.
Neridianul 'astronomic a fost dedus din 8 observatiuni ale sorelui
intre 16h.49m si 1611.59m pe o temperature de 26°.3 kii o presiune baro-
metric/ de 736.8 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt :
1-2 3200.11,8
3-4 3200.12' 8
5-6 320 °.12'4
7-8 3200.12 '4
Urma meridianului astronomic . . . 320°.12',3.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA rISIOA GLOBULIII, VI. 177

Roper: Cantonul din padurea statului dincolo de Siret, la mijlocul


acoperipluI, departe de 660 metri, are azimutul 291 °.18',8 spre W.
beelinatiunea intro 17h.2m §i 17".24'n:
Druguqorul No.. Druguqorul No..
Urma meridianului astronomic . . . 3200.12,,3 3200.121,3
magnetic . . . 3160.421,3 3160.43',1
D. =30.301,0 Dee=30.291,2
= De + D =30.291,6, W.
Declinatiunea D 2

Componenta orizontaIi intro 18".488 §i 18".41 .


Drugmorul No.o Druguqorul No.00
0=27°.5 6 = 26°.0
a= 16°.25',45" a = 20°.46',30"
a1= 7^.8',45" a, =9".0',0"
0=27°.6 8=25°.8
T1 =38.7135 T2=38.3155
Ile=0,21948 cgs Ho =0,21961 cgs
H o -I-H o
Componenta orizontala H 2
0,21955 cgs.

Inelinatiunea intro 18".53m i 1911.33m:


Acul No.o Aen1 No...
PriMa magnetisare, semnul In sus . 61°.26',9 61°.28',6
A doua a e z jos .. 61°.27',6 61°.29',0
Io-610.27',3 I. e=61°.28',8
Inclinatiunea I I +2Ie 61 °.2S',1.

Starea magnetics: Slab turburata.

LIX. BURDUJENI (Dorohoiti)


29 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. Spre N de gall §i la NW de Tirgul Bur-


dujeni. Pe delul Ulm, in partea sudica a padurii Statului, la stanga
§oselei Mitoc §i la 20 metri departare de dinsa. Punctul se gasesce
in pa§une, la 1 km. departe de §oseua Burdujeni-Itcanl §i la 2 km. de
linia ferata. Regiune delurosa.
Longitudine 26 °.17' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice J Latitudine 47°.40' N.;
Altitudine 380 m.
Analele A. R.Tom. XXIIL Memoriile Seq. Sciincificc. 12

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
178 AT. C. kEPITEg

Natura solulni: Pleistocen aqezat pe Sarmatic.


Timpul lini§tit i aprope neIncetat acoperit. Observatiunile s'ail fa-
cut la 29 Iu lie 1900 de dimineta Intro 7h.14m §i 1011.20m.
Neridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiunI solare intro
7h.14Th §1 7h.27m pe o temperature de 19°.3 §i pe o presiune atmosferica
de 728.9 mm. Urmele meridianulul pe cercul azimutal sunt:
12 104 °.37'7
34 1040.38'0
56 1040.38'1
78 104 °.38'9
9-10 1040.38'7
11-12 104 °.38'8
Urma meridianului astronomic . . . . 1040.38',4.

Repere: a) Crucea turnuluI Cetatii Stefan-eel-Mare din Suceva, la


5 km., are azimutul 182°.1`,1 spre W; b) Turnul de la Foiprul de foc
din Sucova, la 5 km, are azimutul 1860.441,1 spre W ; c) Turnul bise-
ricii Sf. Dumitru (Cap de mort) din Suceva, la 7 km., are azimutul
1960.174,6 spre W.

Declinatiunea intro 7h.44m §1 8h.3m.


Drugwrul No.. Drugutiorul No...
Urma meridianuluf astronomic . . . 104°.38',4 104°.38',4
magnetic . . . 100°.58',4 100 °.58!6
D. = 3°.40',0 D. =3°.39',8
Do -I-De
Declinatiunea D
2
= 3 °.39',9 W.
Componenta orizontala intro 8h.44m §i 9h.22m :
Druguprul Np.o Drugutiond No...
6 = 23°.3 = 25°.0
a 7 16°.31',15" = 200.50,145'1
a, = 7°.11',45" a, = 9°.1',15"
0 = 23°.0 6 = 24°.7
I', =3.7315 T2 = 38.3355
H. =0,21783 cgs He, = 0,21759 cgs
Componenta orizontalii H = H. 2 H" 0,21771 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBTJTIITNI LA VISICA GLOBIlLtri, Sq. 179

Inelinatiunea Intre 9".37m si 10".20m :


Acul No.. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 610.491,6 610.501,3
A doua » jos x. . , . 610.50',1 610.501,3
I. = 610.491,9 I. = 610.50',3
Inclinatiunea I = I. +2 I. . 610.50',1.
Starea magnetic,: Ceva turburata.

LX. VALENIT -DE -MUNTE (Prahova)


2 August 1900.

Punetul de observatiune. La Vest de soseua Valeni-Ploesci in fata


easel Ocolului Silvio, la 87 metri departe de dinsa si la 34 de putul
din marginea soselei. In valea Telejenului, pe proprietatea locuitori-
lor. Regiune delur6sa.
Longitudine 26 °.3' Est de Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudine 460.12' N.;
Altitudine 360 m.
Natura solidi&
Timpul la 1nceput noros, chiar acoperit, apoi s'a inseninat si a fost
frumos, cam v1ntos. Observatiunile s'ati Mout la 2 August 1900 imediat
dupa amiacja intro 12".35m si 15".12m. S6rele a fost observat imediat
dupa experientele pentru componenta orizontala.
Meridianul astronomic s'a determinat prin 12 observatiuni ale sore-
lui intro 14".10m si 14".18m, pe o temperature de 23 °.4 si o presiune
atmosfericti de 724.8 mm. Urmele meridianuluI astronomic pe cercul
azimutal sunt:
1- 2 88° 5',3
34 880 5',3
56 8804',0
7S 88° 4',4
9-10 88° 4',1
11-12 88° 4',0
Urma meridianulul astronomic . . . . 880.41,3.

Repere: a) Biserica Filip la 1.100 metri are azimutul 11°.30',9 spre


E; b) Manastirea din Valeni la 1.200 metri are azimutul 22 °.36',5 spre E.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
180 ST. C. HEPITES

Declinatlunea intro 12h.35m §i 12h.511n:


Drugusorul No. Drugusorul No...
Urma meridianulul astronomic . . . 880.4',3 880.4',3
magnetic . . . . 838.44',3 830.45'4
Do =4°.20',0 D.. = 48.191,2
Declinatiunea D D. --I-D 4 .13( , ,6 W.
2
Componenta orizontalii intro 13h.30m §1 14h.7m:
Druguqorul No.. Drugusorul No.,.
0=25°.4 0 = 250.1
a=150.41',0" a =19 °.46',0"
a, = 6°.49',45" = 8°.34',15"
0=25°.0 0=25°.2
T1=38.6385 T, =35.2505
He =0,22913 cgs H.=0,22940 cgs
Componenta orizontalil H= 1-1 8 4-H
2
0,22927 cgs.
Inclinatiunea intro 14h.39m 15h.12m:
Acul N. Acul N.
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 590.35`,8 590.35,,5
A doua o >, jos . . . 59°.35',8 59°.35',4
I.=59°.35',8 Is =59".35',5
InclinatiuneaI = 4+4: 530.3a,7.
Starea magnetics : Ce-va turburatd.

LXI. MEDGIDIA (Constanta)


3 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea sud-vestica a oraplul pe delul


lul Guran intro armanul §i magasia de grail a lul Zenol Hagi Amet.
Punctul se gasesce la 140 metri de §oseua Pescera *i la 975 metri de
Jinja ferata spre Constanta. Regiune de campie.
Longitudine 280.16', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 440.15', N.;
Altitudine 50 m.
Natura solulul: Cretacel
Timpul : Vint taricel de la NW. Observatiunile ail fost facute la 3
August 1900 dupd amiacji intro 13h.12m ii 16.' 7m. SOrele a fost obser-
vat imediat dupa componenta orizontala.
literldianul astronomic a fost dedus din 12 observatiunI ale sdreluI

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULTJY, VI. 181

intro 14h.57m $i 15h.7", pe o temperaturA de 28°.2 si o presiune baro-


metrica de 749.5 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt :
1- 4 270°.3',8
34 2700.31,0
56 2708.31,1
78 2708.21,4
9-10 2708.21,3
11-12 2700.21,5
Urma meridianului astronomic 2708.21,9.
Repere: Turnul mare din biserica Sf. Apostoli, departe de 450 metri,
are azimutul 43°.5'1 spre W; b) Sageta de la Gemia principalA la
750 metri, are azimutul 80°.41',1 spre W; c) Turnul bisericil din satul
Docuzet la 8 km. are azimutul 37°.51',9 spre W.
Declinatiunea intre 13h.12m 9i 13h.33m :
Drugu§orul No Druguorul No.
Urma meridianului astronomic . . . 270 °. 2',9 270°. 2',9
magnetic . . . 266°.36'.3 266°.36',4
Do = 3 °.26',6 D.. = 3".26',5
Declinatiunea D De D +ee 38.261,6 W.
2

Componenta orizontalli intro 14h.19m si 14h.54m:


Druguorul No.. Drugwrid No...
0 = 288.5 = 28 °.8
0
a =15 °.13',0" x=198.131,0"
a = 6".391,15" ce=8820',30"
0= 28°.7 0 = 28 °.9
T1= 38.5855 T, = 3°.2030
He =0,23597 cgs H.. = 0,23599 cgs
Componenta orizontala H 11.+H = 0,2359S cgs.
2

Inclinatiunea intro 15h.27m $i 16h.7°1 :


A cut N.. Aen1 N.
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 588.391,6 58°.38',6
A doua V . V jos . . . 58°.39',1 58°.38',4
I. = 58 °.39',4 I, =58°.38',5
Inclinatiunea I = Io 2
= o- S°.39',0.
Starea magnetics: Ce-va turburatA.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
182 ST. C. HEPITES

VII-bis. CONSTANTA
4 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea nordica a oraplui la 25 metri


de malul Mdrii, intro Cazarmi §i via Cimbru, mai aprOpe de acosta
*i la 206 m. departe de gardul sou despartitor. Punctul se gasesce in
dropta goselei Tulcea §i la 860 m. departe de dinsa. Pe litoralul Ma-
rii Negro.
Longitudine 28°.39' Est de la Gr. ;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.11' N.;
Altitudine 30 m.

Natura solului: "%flint vegetal pe calcar miocen.


Timpttl admirabil de frumos. Observatiunile sail fa.cut la 4.August
1900, diminOta intro 7h.50m §i 10h.41m.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni de
sore intro 7h.50m §i 8h.0m pe o temperature de 23 °.8 §i o presiune at-
mosferica de 752.0 mm. Urmele meridianului atmosferic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 261°.42`,6
3 4 261°.42',6
56 261°.42',6
73 261°.42',6
9--10 261°.42`,7
11-12 261°.42',5
Urma meridianului astronomic 261°.42',6.

Repere: a) Crucea turnului eel mare de la biserica Catedralg, la 2


km., are azimutul 1040.15',9 spre W; b) Sageta gemiei Sultan Mah-
mud, la 2 km., are azimutul 165 °.49',7 spre W; §i c) Turnul tabacariei
Einhorn la .1600 metri, are azimutul 6. °36',6 spre E.
Declinatiunea a fost determinate intro 8h.13m §i 8h.33m :

Drumorul No.. Druguorul No..


Urma meridianului astronomic . . 2610.42',6 2610.42',6
magnetic. . . 258°.29',0 258°.29',1
Do = 3°.13',6 D.. = 3.13,5
Declinatiunea De De
114-- +.
2
= 3 °.13',6 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIIIit LA FISICA GLOBITLIIT, VI. 183

Componenta orizontala Intro 9h.15m §1 9h.52n1


Drag Rorul No.. Drugmorul No...
0 = 24°.9 6 = 25'1.4
a =.15°.20',0" a = 19°.18',45"
6°.40',0" a1= 8°.23',0"
6 = 24°.7 6 = 25°.4
T, = 38.5855 T2 = 39.2070
H = 0,23509 cgs H, = 0,23512 cgs
Componenta orizontala H H 11 0,23510 cgs.
2

Inelinatiunea intro 10h.3m 0i 10h.41m:


Acul No.. Acid No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . . 580.31',0 58°.30',1
,A doua >», jos . . . . 58°.30',4 58°.291,6
I=58°.30',7 I=58°.29',9
Inclinatiunea I = I = OS 0.30 ,3.

Starea magnetics : Linistita.

LXII. F A U R E 1 (Braila)
6 si 12 August 1900.

Punctul de observatiune. Pe mosia statului Bradonca, la Nord de


satul Fdurei si de gara Faurei, la 700 m. departare spre resdrit ci la
100 metri de soseua Ramniculdi. Regiune de campie.
Longitudine 27°.14' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice I Latitudine 45°.4'. N.;
Altitudine 55 m.

Natura solului: Pleistocen.


Timpul. 'Rite experien ;ele, earl de observatiunea sorelui, s'ail facut
la 6 August 1900 Intro 4".35'n 8i 7h.6.1 a. m. pe timp acoperit 9i cOta
grdsd la inceput. Observatiunile s'ail facut in urmatOrea ordine : In-
clinatiunea, Componenta orizontald 6i Declinatiunea.
Mcridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sOrelui
facute intro a doua caletorie, in dimineta de 12 August, intro 5h.16m
si 5h.31m, pe o temperatura. de 17 °.3 8i o presiune atmosferica de 756.8 mm.
Urmele meridianului astronomic pe cercul azimutal sunt :

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
184 ST. C. HEPITES

12 329°.49',1
34 329°.49',4
56 329°.49',7
78 329°.49',2
9-10 329 49',8
11-12 329°.49',9
Urma meridianului astronomic 329°.49',5.

Repere: a) Turnul fabricei de cognac a lui Gaitan, la 800 metri de-


partare, are azimutul 1500.201,0 spre W; b) Varga castelului de ape
din gara FAurei, la 700 m., are azimutul 1270.10',0 spre E; c) Crucea
bisericii din satul Ba§a, la 6 km., are azimutul 620,1 /,5 spre E ; §i
d) Crucea bisericii satului Nisipeni, la 5 km., are azimutul 87°.491,5
spre W.
Deelinatiunea a fost determinate in amandoue cjilele de 6 O. 12 Au-
gust. La 6 August experientele Wait facut dimineta intre 6h.44m 1 7h.6m:
Dromorul No.e Druguqorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 158°.59',5 158°.59',5
ti magnetic. . . . 155°.15',9 155°.15',8
D42=-3°.43',6 D.. =3°.43',7
D, = D. +D,,
2
3°.13',7 W.

Experientele de la 12 August diminota, intre 6h.1m §i 6.h13m, au dat


urmatorul resultat:
Drnmoral No. firumorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 329°.49',5 329°.49',5
magnetic. . . . 326°. 5',6 326°. 5',4
D. =3 °.43',9 De. =-3°.44',1

Dia
D-1-D 3044',0 W.
2

Componenta orizontalii, intre 6h.2m §i 6h.39m:


Dragugorul No.* Drugu§orul No...
0=18°.9 0=19°.6
a=15°.37',45" a=19°.44',45"
ch=6°.47',45" cc1 _-=80.32',15"
0=18°.8 0=19°.7
T1=3°.6210 T2=38.2345
H=0,23063 cgs H66=0,23066
Componenta orizontalii H = He 2H =0,23065 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULUI, VI. 185

Inclinatiunea intre 4h.35m §1 5h.15'n:


Acul No.o Acul No...
Prima magnetiaare, semnul in sus. . . 59°.26'.8 59°.26'.8
A doua z jos .° . . 59°.26'.3 59°.26'.6

Inclinatiunea I = I. 2
I I. =59 °.26',5
No 96°,6.
I..=59 °.26',7

Starea magneticii: Lini§tita.


LXIII. CIORA-DOICESCI (Braila)
6 August 1900.

Pnnetnt de observatiune. Spre NE de gars la 1 km jumatate, pe


movila Ivanu§, departe de 650 metri de §oseua Brailei. Regiune de
campie.
Longitudine 27 °.30' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.45' N.;
Altitudine 53 In.
Natura solidi& Pleistocen acoperind Pontianul.
Timpul. Observatiunile &ail Mout in diva de 6 August 1900 intro
9h.48'n §i 12h.43m, pe o vreme norOsa §i vintosa; vintul bated forte tare
de la SE.
Meridianul astronomic a fost dedus din 8 observatiuni ale sOrelui
facute in role conditiuni intro 9h,48m §i 10h.2m. Temperatura aerulul
26°.8 §i presiunea atmosferica 750.6 mm. Urmele meridianului astro-
nomic pe cercul azimutal sunt:
1-2 122°.5',6
3-4 122°.4',2
5-6 122°.4',7
7-8 122°.4',9
Urma meridianuluf astronomic 122°.4',8.
Repere: a) Crucea de la biserica Sf. Treime din sat, la 2 km., are
azimutul 189°.13',5 spre W; §i b) Varga de la castelul de ape din gall,
la 1.500 metri, are azimutul 143°.12',5 spre W.
Declinatiunea a fost determinate intro 10h.11'n §i 1011.30'n:
Drumorul No. Drugurrul No...
Urma meridianulul astronomic . . . 122'. 4',8 122°. 4',8
A * magnetic . . . . 1180.18',4

Declinapunea D ,_ Do +Doo
118°.18',1
D. =3°.46',4 Do. 3°,46',7
3^.46',6 W.
=
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
186 ST. C. HEPITES

Componenta orizontalk intre 11h.18'n §i 11h.54'n:


Drugusorul No. Drugusorul No.
0 = 28°.1 0 =29 ".7
a=-. 15°.27',30" a =19 °.29',45"
a1= 6°.44',0" ai= 8".26',30"
0 = 27 °.8 0 = 29".7
T, = 39.6045 T2 = 38.2245
Ho = 0,23292 cgs Hoe = 0,23280 cgs
Componenta orizontala H H -1-H 0,23286 cgs.
2

Inclinatiunea intro 1211.4m §i 13h.43m:


Acul N. Acul N.
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 59°.19',8 59°.19',6
A doua p » jos . . . 59°.20',0 59°.19',8
I. = 59°.19',9 I. = 59°.19',7
Inclinatiunea I = I I. +4 2
= - 9 0 .19 ,8.

Stares magnetiel: Linistitg.

LXIV. MIROV (Teleorman)


8 August 1900.

Punctul de observatiunc. Pe mo0a Caldarenca la r6sArit de catunul


Caldarafi, in drepta §oselei ce vine de la gall §i care o unesce cu
§ogua Pitesci-Ro§iori. Punctul se aflA la 2.200 m. de linia feratk la
80 de metri de §oseua ce duce la gark la 200 metri de armanul dam-
nel Chitulescu §i la 150 metri de §oseua Pitesci-Ro§iorl, cam in drep-
tul undo acesta §osea se intalnesce cu cea de la Rica. In miri§te. Re-
giune de campie.
Longitudine 24°.56' Est de la Gr. ;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°24' N.;
Altitudine 200 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'aii fault la 8 August
1900, dimineta intro 5h.43'n §i 8h. 50m.
liferidianul astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sOreldi
intre 5h.43m §i 5h.57, pe o temperature de 17°.0 §i o presiune atmosfe-
rica de 742.2 mm. Urmele meridianuldf astronomic pe cercul azimu-
tal Bunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 187

12 325°. 4',7
34 325° 5',4
56 325°. 4',8
78 325° 5',3
9-10 325°. 5',8
11-10 325°. 5',3
Urma meridianului astronomic 325°. 5',2.
Repere: a) Crucea bisericii din Miro§i, la 3,5 km., are azimutul
160°.21',9 spre E; b) Crucea bisericii din catunul Caldarari, la 300 m.,
are azimutul 68°.5',6 spre E; §i c) Varga de la casele colonelului Maca,
la 3.500 m., are azimutul 159°.3',9 spre E.
Declinatiunea Intre 6h.10°1 0i 6h.31m:
Drugusorul N.. Drugusorul N. e
Urma meridianului astronomic . . . 325°. 5',2 325°. 5',2
magnetic . . . . 320°.21',8 320°.22',0
D.= 3°.43',4 D = 3°.43',2
Declinatiunea D D. 3°.43',3 W.
2
Componenta orizontala intre 7h.19in §i 7h.54in:
Drugusorul No.e Drugusorul No...
. 0 = 20 °.0 0 =22 °.7
a = 15".301,0" a = 19".35',30"
ai = 6".45',15" a, .8°.29',0"
0 =20 °.0 0 = 22°.6
T, 3 8.6140 T, = 3 8.2240
He = 0,23198 cgs H.. = 0,23228 cgs
Componenta orizontala H =0,23213 cgs.
2
Inclinatiunea Intre 8h.141n §i 811.49m:
Anil No.. Aeul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . 590.31,0 59".3',3
A doua P D jos X. . . 590.31,3 59°.2',4
I. = 59°.3',2 I., = 59".21,8
Inclinatiunea I =090 .31,0.

Starea magnetics : Slab turburata.


LXV. ROSIORIT-DE-VEDE (Teleorman)
7 August 1900.
Punctul de observatiune. In partea vestica a ora§ului intre drumul
vechit1 spre Turnu-Magurele §i via lul Lazar Bragagiul, la 7 metri

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
188 ST. C. HEPITES

departe de gardul acesteia. Punctul se afla in finetA la 150 metri


departe de armanul lui Mirica Belitoreanu §i la 220 m. de bariera Rusca-
Vacii. Regiune de campie.
Longitudine 25°.0' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.7` N.;
Altitudine 110 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'ail facut la 8 August
1900 dupe amiada intro 14h.55m §1 17h.25m
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiunI ale
sOrelui intro 16h.33m §i 16h.41m , pe o temperature de 30°.7 §i o presiune
barometricA de 746.6 mm. Urmele meridianuluI astronomic pe cercul
azimutal sunt :
12 320° 28',7
34 320° 28',5
5 (i 320° 28',4
78 320" 28',4
9-10 320° 28',4
11-12 320° 28',5
Urma meridianuluI astronomic 320°.28',5.
Repere: a) Crucea de la biserica sf. Vineri, la 1.500 in., are azimutul
123°.24',0 spre E; b) Crucea bisericii SardAresa, la 600 m., are azimutul
42".24',5 spre E; §i c) Crucea de la biserica Merigola, la 7 km., are azi-
mutul 100°.33',8 spre E.
Declinatiunea intro 14h.55m §i 15h.13m :
Drttmorul No.. Druguprul No...
Urma meridianului astronomic . . 320".28',5 320".28',5
magnetic . . . 315°.30',4 315°.30',9
D. = 4".58',1 D = 4°.57',6
Declinatiunea D = D. -1-
2
D - ,9
4 0 .a7 W.
Componenta erizontall intro 15h.50m §i 16h.21m :
Druguqorul No. Druguqorul No...
6 = 32°.0 0 = 32°.1
a = 15°.19',45" a = 19°.21',45"
ai = 6".25',30" al = 8°.23',15"
0 = 32%2 0 = 31°.7
T, = 38.6055 T, = 38.2220
H; = 0,23382 cgs H., = 0,23375 cgs
Componenta orizontala H = H -1-11.,
2
0,23379 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTMBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 189

Inclinatiunea !titre 16h.51n1§i 17h.25'n :

Acul No.. Acuff No...


Prima magnetisare, semnul in sus 580.48',4 58 °.48',3
A doua o o jos 581'.471,9 58%471,8
I. .58°.48',1 I. ------58°.481,1
Ie -i-Iee
Inclinatiunea I = 2
.580.48',1.
Starea magnetidi: Slab turburata.

LXVI. ALEXANDRIA (Teleorman)


9 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea NNE a oraplui, in pa§une, pe


costa de del la stanga Hului Vedea, intro §oseua care duce la Bucu-
resci ci cea de la Orbesca, la 100 m. de cea dintai §i la 70 de cea d'a
dbua. Punctul se afla situat in fata cimitirului Ortodox ei la 150 in.
de casa intendentuldi seii. Departarea sa de 200 metri de la bari-
era Ghica, 350 metri de la gheretele pentru balcid §i la 2 km. de gar/.
Regiune de campie.
Longitudine 250.211 Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.0' N.;
Altitudine 105 m.
Natura solulul: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'aii Mout la 9 August
1900 dimineta, intro 8h.34m §i 11h.24m.
Mcridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiunI ale
sorelui int.() 8h.34in §i 8h.43m , pe o temperature de 26°.8 §i o presiune
barometric/ de 751.3 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 6°.22',3
34 6°.22',6
56 6°.22',5
78 6°.22',6
9-10 60.221,7
11-12 6°.22',9
Urma meridianului astronomic . . . . 6".22',6.
Repere: a) Crucea turnului celui mare de la biserica catedrald Sf.
Alexandru, la 1.500 metri, are azimutul 133°,22',8 spre E.; b) Crucea
turnului biserici Sf. Elena din satul Nanov, la 5 km., are azimutul
65°.4',4 spre E.; c) Crucea turnului de la capela Hasderoglu din satul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
188 ST. C. HEPITES

departe de gardul acesteia. Punctul se afla in fineta la 150 metri


departe de armanul lui Mirica Belitoreanu si la 220 m. de bariera Rusca-
Vacil. Regiune de &ample.
Longitudine 25°.0' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.7' N. ;
Altitudine 110 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'ais facut la 8 August
1900 dupe amiacja Intro 14h.55m si 17h.25m
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale
sorelui intre 1611.33m si 16h.41m , pe o temperature de 30°.7 si o presiune
barometrica de 746.6 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal cunt
12 3200 28',7
34 320° 28',5
56 320^ 28',4
7S 320" 28',4
9-10 320^ 28',4
11-12 320^ 28',5
Urma meridianului astronomic 320".28',5.
Repere: a) Crucea de la biserica sf. Vineri, la 1.500 m., are azimutul
123 °.24',0 spre E; b) Crucea bisericii Sardaresa, la 600 in., are azimutul
42°.24',5 spre E; si c) Crucea de la biserica Merigola, la 7 km., are azi-
mutul 1000.331,8 spre E.
Deelinatiunea intro 14h.55m si 15h.13m :
Druguorul No. Drugurrul No...
Urma meridianului astronomic . . 320".28',5 320°.28',5
magnetic . . . 315°.30',4 315".30',9
D. = 4".58',1 D.. --= 4".57',6
Declinatiunea D= D -1-1) 2
=4 °57',9 W.
Componenta orizontalii Intre 15h.50m 5i 16h.21m :

"Drumorul No. Druguqorul No.


0 = 32°.0 0 = 32°.1
cc = 15°.19',45" a 19 °.21',45"
cc, = 6".25',30" a, = 8°.23',15"
0 = 32".2 0 = 31°.7
T1 = 38.6055 T2 = 38.2220
H; = 0,23382 cgs H.. = 0,23375 cgs
Componenta orizontala H
H. H _ 0,23379 cgs.
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBEFLIII, VI. 189

Inclinatiunea intre 16'1.51m §i 17".25" :


Acul No. Acul No.,.
Prima magnetisare, semnul In sus 580.48',4 58°.48',3
A doua » x.» jos 58°.47',9 58°.47',8
I. = 58°.48',1 I. =58°.48',1
Inclinatiunea I = I. + Ie.2
= 580.48',1.

Starea magnetics : Slab turburata.

LXVI. ALEXANDRIA (Teleorman)


9 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea NNE a ora§ului, in pa§une, pe


costa de del la stanga riului Vedea, intro §oseua care duce la Bucu-
resci §1 cea de la Orbesca, la 100 m. de cea dintai §i la 70 de cea d'a
dbua. Punctul se afla situat in fata cimitirului Ortodox §i la 150 m.
de casa intendentului sou. Departarea sa de 200 metri de la bari-
era Ghica, 350 metri de la gheretele pentru Mat §i la 2 km. de gall.
Regiune de campie.
Longitudine 25°.21' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.0' N.;
Altitudine 105 in.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'ail Mout la 9 August
1900 dimineta, intro 81.34m §i 1111.24m.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale
sOrelui intro 8h.34m §i. 8h.43m ,
pe o temperature de 26°.8 §i o presiune
barometrica de 751.3 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 6°.22',3
34 6°.22',6
56 6°.22',5
78 6°.22',6
9-10 6°.22',7
11-12 6°.22',9
Urma meridianului astronomic . . . . 6".22',6.
Repere: a) Crucea turnului celui mare de la biserica catedra15. Sf.
Alexandru, la 1.500 metri, are azimutul 133°,22',8 spre E.; b) Crucea
turnului bisericii Sf. Elena din satul Nanov, la 5 km., are azimutul
65°.4',4 spre E.; c) Crucea turnului de la capela Hasderoglu din satul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
190 BT. C. IIEPITES

Nanov, la 4.800 m., are azimutul 71°.12',3 spre E.; §i d) Crucea turnulul
de la biserica Sf. Vinerl din Alexandria, la 2 km., are azimutul 111°.4',7
spre E.
Declinatiunea intre 8h.55m 0 9h.17m :
Drugmorul No. e Drumorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 6".22',6 6 °.22',6
S v magnetic . .. . 1 °.45',1 1°.44',3
D = 4°.37',5 D e e=4°.38',3
Declinatiunea D D. 2 D=40.371,9 W.

Componenta orizontala intre 9'1.57m §i 10h.30m :


Dragioloral No. e Drugu§oral No.
O=29°.5 0=30°.8
a =15 °.17`,0" 04=19°181,0"
a1= 6 °.38`,45" a1= 8°.22',0"
O=29°.0 0-.30°.4
T1=39.6015 T,=3..2205
H.= 0,23442 cgs H..= 0.23449 cgs
Componenta orizontala H 11.
4- H=0,23446 cgs.
2
Inclinatiunea Intro 10'1.49'n 0 11h.24'n:
. Acul No. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . 58°.34',6 58°.32',4
A doua x. .), jos
x, . 58°.33',9 58°.33',1
I. = 58".34',3 I..=58°.32',8
Inclinatiunea I = I. +2 I 58°.33',6
Starca magnetica: Lini§tita.

LXVII. U R L E S C A (Braila)
12 August 1900.

Punctul de observatiune. In miriste in partea estica a satului Ur-


16sca, intre acest sat si vila d-lui Th. Suditu ; la dr6pta §i la 150
metri de drumul ce duce la gara, care se afla cam la 4 km. spre Vest.
Longitudine 27°.38' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 45°.8' N.;
Altitudine 30 m.
Natura solului : Pleistocen.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTE:1Ni LA FISICA GLOBULE!, VI. 191

, Timpul. Observatiunile s'aU facut la 12 August 1900 dimin6ta, intre


9h.39m §i 12h.12m; crivetul mina tgricel.
Itteridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale
sOreldi intro 9".39m §i 9h.52m, pe o temperature de 29°.2 si o. presiune
barometrica de 757.5 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 342°.8',6
34 342°.9',4
56 342".9',4
78 342°.9',1
9-10 342°.9',1
11-12 342°.8',9
Urma meridianului astronomic . . . . 342°,9',1
Repere: a) Turnul cel mic al bisericif din Urlesca, la 700 m,. are
azimutul 49°8',1 spre E,; b) Mijlocul crestei de la r6sArit a vileI Suditu,
la 500 m., are azimutul 1200.441,4 spre W.
Declinatiunea intro 10h.Om §i 10h18m:
Druguprul No. Drugutloral No..
Urma meridianului astronomic . 342°. 9',1 342°. 9',1
z > magnetic . . 338°.41',5 338°.40',5
D= 3°.27',6 D. =3".28',6
Declinatiunea D =D 2D --3°.281,1 W.

Componenta orizontalii intre 10".59n) si 11h.27m:


Dritmorn1 No. Druguprul No.
0 = 31°.1 0 =31 °.7
a = 15°.27',20" a 19°.36',45"
=
a, = 6°.47',0" a, = 8°.30',15''
0 = 31°.1 0 = 31°.7
T1 = 38.6320 T, = 38.2375
H, = 0,23119 cgs cgs
Componenta orizontala H =7.1.1.:±011,232.:-9
2
cgs.
Inclinatiunea intro 11h.34'n si 1211.12m:
Acul No.9 Ant No..
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 59°.23',8 59".23',3
A doua s » jos . . . 59 °.23',9 59°.23',5
I =59°.23',9 I =59 °.23',4
Inclinatiunea I = 4-2 I. .=590231,7.
Starea magneticii: Ce-va turburatg.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
192 ST. O. HEPITES

LX VIII. MIZIL (Buzeil)


16 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea de Nord a ora§uldi §i in spre


Sud de Fele lei, la stanga §oselei ce duce la Calugareni. Cam la egala
distanta intre Fefelel §i Mizil. Punctul este in miri§te, la 2.500 m., de
linia ferata, intre m6ra lui Condeescu §i riul Intl, la 250 metri de
morn §i la 300 m. de rill. Regiune de pole de del.
Longitudine 26 °.27' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 45°. 0' N.;
Altitudine 85 m.
Natura eolith& Pleistocen.
Timpul forte vintos §i noros. Observatiunile sail facut la 16 August
1900 dupa amiacja intre 14".56m §i 17h.43m.
Neridlanni astronomic a fost determinat prin 12 observatiun1 ale se-
relui facute in doue serif din causa norilor. Prima serie de 6 obser-
vatiuni intre 14".56m §i 15".2m §i a doua serie, tot de 6 observatiuni,
intro 15".28m §i 15".34m. Temperatura aerului 27°.0 §i presiunea baro-
merle/ 744.0 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azimu-
tal aunt:
12 78° 38',0
34 78° 38',0
56
7
9-10
8
78° 88',6
78° 38',7
78° 37',8
11-12 78° 38',0
Urma meridianului astronomic 78° 38',2.
Repere: a) Crucea turnului celdi mare de la biserica din satul Fe-
feleT, la 300 m., are azimutul 24°.11',3 spre W.; b) Crucea turnului bise-
ricil de la cimitirul ortodox din Mizil, la 700 m., are azimutul 139°.12',7
spre Est §i c) Crucea' bisoricil Ghion6ea din Vadul Sapat, la 3 km.,
are azimutul 49°.33',2 spre Est.
Declinatiunea intro 15".7'n §i 1511.25m:
Druguqorul N. Drugulorul N.
Urma meridianului astronomic . . . 780.38',2 78°.38',2
magnetic . . . . 74°.28',5 74°.28',4
D= 40. 9',7 D= 4°. 9',8
Declinatiunea D Do +Dos 4°.91,8 W.
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIErld LA FISICA GLOM/LTA VI. 193

Componenta orizontalii intro 164.23m $i 17h.3m:


Drugusorul N. Drugusorul N.
0 = 28 °.0 0 = 28 °.0
a =16°. 3',45" a = 20°.47',15"
al = 6°.59',451, al = 80.56'45"
.0 = 28°.1 0 .280.0
T1 = 38.5590 T2 = 38.1430
He = 0,23154 cgs H. ob. 0,23160 cgs
Componenta orizontala H = H +H
.0,23157 cgs.
2
Inclinatiunea Intro 17h.9m §i 17h.43m :
Acul No.. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . . 596.24'4 59°.24',3
A doua * ), jos x. . . 59°.24',0 596.241,3
I. = 59".24',1 1.6=596.241,3
Inclinatiunea I _I ip -I-I = 4.24',2.
2
Starea magnetica: Ce-va turburata.

LXIX. PRIBEGT (Ialomila)


19 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea SW. a satului Pribegf, pe pro-


prietatea lul Nae G. Pribegeanu, la 60 m. de la marginea de W. a gra-
ding i la stanga drumului ce duce la Poiana. In pa§une. Satul Pri-
begi se gasesce la 8 km. spre W. de Slobozia. Regiune de campie.
Longitudine 27°.17' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44 °.34' N.;
Altitudine 55 in*.
Natura solulul: Pleistocen.
Timpul. Observatiunile s'ati Mut la 19 August 1900 dupa amiada
intre 13h.8m §i 15h.53m, pe un timp admirabil de frumos.
Meridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiurg ale sOreluI
intro 14h.51m §i 151,.0m, pe o temperature de 26°.9 §i o presiune baro-
metrica de 759.8 mm. Urmele meridianului pe cereal azimutal sunt:
12 143°.56',2
34 143°.56',8
56 143°.56',4
78 143°.56',3
9-10 143 °.56',4
11-12 143°.56',3
Urma meridianului astronomic 143 °.56',4.
Anaide A. R.Toni. XXIII.dfornornla Secf. Sciinfifice. 18

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
104 St. C. flEPITEg

Repere: a) Biserica Sf. Nicolae din Pribegi, la 150 m., are azimutul
290.21',4 spre E.; b) Muchea de la W. a caselor Marghiloman din Ghim-
pati, la 3 km., are azimutul 113°.16',1 spre E.
Ileelinatiunea intro 13h.8m §i 131'.28'n :
Drugusorul No. Ilrugtw)rul No...
Urina meridianului astronomic . . 143°.56',4 143".56',4
» » magnetic . . . 140°. 8',9 140°. 9',0
D. =3°A7',5 D = 3°A8',4
DeclinaO unea D = De 2d-D 3°.48',0 W.

Componenta orizontalii intro 14h.10'n §i 14h.43m :


Druguprul No. Druguvorul No.
0 = 28°.3 0 = 28°.6
a =-- 15°.19',45" a = 19°.22',15"
a, = 6°.41',30" al = 8°.25',30"
0 = 28°.6 0 = 28°.0
T1=36.6080 L=36.2225.
H =0,23365 cgs Ho e=0,23366 cgs
Componenta orizontala H
H. -1- H ._0,23366 cgs.
2

Inelinatiunea intre 15h.14m i 15h.53m:


Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, seinnul In sus . . 58°.53',5 58°.53',3
A doua . . v jos . . 58°.53',6 58°.52',6
I = 58°.53',6 I. = 58".53',0
Inclinatiunea I= I. ±2 1 _W.531,3.

Starea magneticd : Ce-va turburatd.


LXX. CAMPULUNG
22 August 1900.
Punctul de observatitme. Pe delul Gruiu, in partea NW., a oraplui,
la spatele vilei Balanescu i la Vest de gradina Zamfirol; departarea
sa de la chin cul din ac6sta grAdind 240 metri. Islaz. Regiune muntosd.
Longitudine 24".57' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice f Latitudine 45".17' N. ;
. l Altitudine 700 m.
Natura soluluI: Pleistocen.
Timpul lini§tit §i putini nori. Observatiunile s'aii facut la 22 August
1900 dupa amiacjd, intre 124.55m §i 15h.43m.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNT LA FISICA GLOBULIIL V/. 195

Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale


sOrelui intre 13h.23m si 13h.32m. Temperatura aeruluI 25°.5 Si presiunea
atmosferica 701.9 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
315 2
4
320° 49',4
320° 49',3

7 6
8
320° 50',4
320° 50',1
9-10
11-12 . .....
Urma meridianului astronomic
320° 50',2
320° 49',3
. . . 320°A91,6.
Repere: a) Crucea turnului celui mare de la biserica Flamanda, la
2 km., are azimutul 131 °.12',7 spre W.; b) Idem de la Sf. Paraschiva si
Sf. Dumitru din comuna Valea-Mare, la 4,5 km., are azimutul 64°.34',7
spre W.; c) Turnul bisericil Chilli din catunul Grosani, la 4.200 metri,
are azimutul 157°.36'4 spre W.; si d) Crucea turnuldi celuI mare de la
manastirea Radu Negru, la 1 km., are azimutul 173°.24',7 spre W.
Deelinatitmea 'Intro 12h.55m si 13h.15m:
Drugu§orul No. Drugu§orul No...
Urma meridianului astronomic . . . 320°A9',6 320°.49',6
x. magnetic . . . . 315".52',6 315°.53',1
D= 4°.57',0 D o o =4°.56',5
Declinatiunea D = D-4-Do 40.561,S W.
2
Componenta orizontalrt intro 14h.14m si 14h.53m:
Druguprul No. Drugu§orul No. ee
8 . 26".9 8 = 25°.7
a = 150.44 ',30" cz = 19 °.51',45"
a, = 6°.36',0, al = 8°.29',30"
0 = 27°.0 0 = 25°.7
T1 = 38.6495 T2 = 38.2620
Ha = 0,22802 cgs Ha=--- 0,22803 cgs
Componenta orizontala H. li e-t-H
2
e .0,22803 cgs.
Inclinatiunea intre 15".6m si 154.43m:
Acul No. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . . 59°A9',6 59°A9',3
a doua . . v jos 59° 49',1 59'.49',1
I, 59°.49',4 I. o.59°.49',2
+21 ee
Inclinatiunea I I. 59°.49',3.
Starea magneticii : Turburata.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
196 ST. C. 11EPITES

LXXI. CALIMA.NESC1 (R.-Valcea)


26 August 1900.

Punctul de observatiune. La Nord de Cdlimanesci si la 80 metri spre


Sud de dependintele vilei Cantacuzino. Punctul se gasesce pe malul
drept al Oltului la 60 metri, la stanga soselei ce duce la Turnu-Rosu,
la 3 metri spre Nord de stalpul despdrtitor intre loturile No. 10 si
11. Linia feratA trece pe malul stang al Oltului la 600 metri departs
de punctul de observatiune. Regiune muntosa.
Longitudine 24°.21' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudine 45°.15' N.;
Altitudine 280 m.

Natura solului: Gresii eocene.


Timpul admirabil de frumos ; observatiunile salt fdcut la 26 August
1900 dupd amiadl intre 14".17m si 16h.58m.
Nerldianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni ale so-
relul intre 15h.19. si 15h.37m, pe o temperature de 21 °.5 si o presiune
barometrica de 733.7 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 2250.481,1
34 225°.48',1
56 225°.48',2
78 225°.48',5
9-10 2250.481,7
Urma meridianului astronomic 225".48,,3.

Repere: a) Crucea do la biserica din Jiblea, la 3 km., are azimutul


129 °.45',5 spre E.; b) S'Ageta de la vila I. Cantacuzino, la 200 metri,
are azimutul 00,17',7 spre W.
Declinatiunea intro 14h.17m si 1411.40m:
Drugulorul No.. Druginprul No.
Urma meridianului astronomic . . . 225°.48',3 225°.48',3
magnetic . . . . 220 °.51',1 220°.50',8
D= 4°.57',2 = 4 °.57',5
Declinatiunea D = D--i-D = 4 .4r ,4 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOM:MUT, VI. 197

Componenta orizontalk intro 154.38'n si 16h.10m:


Drnmorul No. e Drugmoral No...
0 = 24".G 0 = 22°.6
a = 15".46',0" a = 19°.53',45"
a, = 6".52',0" a, = 8".38', 0"
0 = 24 °.5 0 = 22".2
T., = 38.6560 T, = 38.2660
He = 0,22744 cgs II. = 0,22760 cgs

Componenta orizontala H . H. -4-Hoo


2
= 0,22752 cgs.

Inclinatiunea intro ,16h.20m si 16h.58m :


Acid N. . Acid N. ,, ,
Prima magnetisare, semnul in sus 59°.53',4 59°.53`,1
A doua y. z jos 59°.53',6 39°.53',9
I. = 59°.53',5 I. =. 59°.53',5

Inclinatiunea 1 _ I. +Is
2 = --
Starea magneticif : Turburata.

LXXII. CAMPINA (Prahova)


2 Septemvrie 1900.

Panda de observatiune. In partea nord-vestica a orasulul Campina


pe dOlul Muscel, la 200 metri $i la drepta soselei spre Sotarle si la
140 metri la drepta stalpului liniei ce duce energia electrica de la Si-
naia la Bustenarl. Departarea punctului pang la sosoua nationals
spre Breza 500 m.; calea ferata Baicoiti-Sinaia trece in vale la 3.5 km.
Longitudine 25°.38', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice j Latitudine 45°.8' N.;
Altitudine 520 m.

Natura soluluI: Helvetian acoperit de terasa pleistocena.


Timpul forte frumos si linistit; observatiunile s'ail facut la 2 Sep-
temvrie 1900 dupa amiada intro 12h. 14m si 15h.28m.
Neridianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiunf ale so-
relul intro 12h.40m si 124.51m pe o temperaturg. de 20.2 si o presiune
atmosferica de 719.8 mm. UrmeIe meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
198 ST. C. HEPITES

12 262°.13',9
34 262°.14',2
56 262°.13',7
78 2620.131,9
9-10 262°.14',3
Urma meridianului astronomic . . . . 262",14',O.

Repere: a) Crucea turnului de la biserica din Banesci, la 6 km., are


azimutul 162°.51',3 spre W.; b) Crucea turnului celuI mare de la bise-
rica Adormirii, catedrala din Campina, la 2,5 km., are azimutul 175°.14',5
spre E.; c) Crucea turnului celuI mare de la biserica Sf. Voivocji, la 2
km., are azimutul 170".10',0 spre E. ; si d) Coldna de petra de la in-
trarea castelului. Iulia Hasdeti, la 1.5 km., are azimutul 135"46',2 spre E.
Declinatiunea intre 12h.14'n si 12".36'n :
Drugu§orul No.. Drugu§orul No..,
Urma meridianului astronomic . . .262°.14',0 262°.14',0
magnetic . . . 257°.47',5 257.471,3
D,- =4 °.26',5 De =4".261,7
Declinatiunea D =D' -I- D = 4 "26',6 W.
Componenta orizontalA intre 13h.47°' $i 14h.24m:
Druguprul No.e Drugu§orul No.
0 . 200.8 0 . 22 .6
a = 15°.36',0" a =19 °.44',45"
a, = 6".49',30" ai = 8°.34',15"
0 . 210.6 0 =22 °.9
T, =38.6400 T, = 38.2485
He.0,22968 cgs H,,,,=0,22960 cgs
Components orizontala H H -1-1-19. _0,22964 cgs.
2

Inelinatianea intre 14b.49m $i 15b.28m:


Acul No.e Acul No.ee
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 59".37',0 59°.37',0
A doua n 0 jos . . . 59".36',5 59°.36',9
I, =59 °.36',8 I, =59°.37',0
Inclinatiunea I = Ie+24 =59°.369
Starea ,magnetics : Turburata.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNi LA FISICA GLOBULIII, VI. 199

Adaos la No. XXXIV.


XXXIV bis. SF. GHEORGHE
20 August 1899.

Observatiunile facute in anul 1899 la Sf. Gheorghe, pentru deter-


minarea elementelor magnetismului pamintesc, au fost publicate in
No. V din Contribufiuni; la Fisica Globula, pag. 39 din Extras sail
373 din Analele Academia, Romane, Ser. II, Tom. XXII, Memoriilo Sec-
tiunii Sciintifice.
S'ail omis insa a so publics i observatiunile relative la inclinatdune,
deli valorea obtinuta pentru acest element, la 20 August 1899, a fost
data la pag. 54 si 388 din publicatiunile indicate mai sus.
Aratam aci modul cum a fost dedusa valdrea inclinatiunii.
Determinarea inclinatiunil s'a facut intre orele 7h.38m Si 8h.4n' :
Acul No.o Acul No ..
Prima magnetisare, semnul in sus. . . 59".11',9 59".12',5
A doua jos.
3. . . 59".12',4 59°.12',4
I. .59°.12'g I.. = 59 °.12',5
Inclinatiunea I = I s +I
2
= -

Starea magnetics. Turburata :

Recapitulatiune.
In tabela dupd pagina ce urmeza s'ail recapitulat valorile elemen-
telor magnetismului pamintesc, in momentul observatiunilor, in dife-
ritele localitati din tera, uncle s'aii. Mout in 1900 nisce asemenea deter-
minari. Pentru calculul componentei orizontale s'a luat pentru con-
stanta 1.-at valorile indicate la pag. 337 dintr'al cincilea al mai memoriii
din Contribufiuni la Fisica Globului (1).

(1) Analele Academia liomane, Memorlile Sect. Sc., Ser. II, torn. XXII.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
200 ST. C. HEPITES

1
Statiunea magneticA Element° le magnetismului pamInteso
staltunil
71
.5.
Epoca
.0
.4
Localitatea Distrietul
St. n. Declina- Components Inclinatlu-
tiunea orizontala
nea
STAREA

cl
1900 W cgs MAGNETICA

1 2 8 4 6 0 7 8

XLIV Curtea-de-Arges. Arges .. . 7 Iu lie 5 °. 0'.2 0,22889 590.331.6 I Linistita.


XLV Targn4111.. . . Gorj .. . . 11 50.13%3 0,22818 59°.42'.0 ,)
XLVI La Rota . . . . . . . 12 50.23%1 0,22831 59 °.39'.4 11

XLVII Strebala. . . . Mehedintl. 13 50.23'4 0,23100 590. 71.7 11

XLVIII rurnu- Severin . . . . 14 5 °.39'.8 0,22973 59 °.12'.0 Ce-vit turburata


XLIX tfumatI . . . . Dolj .. . . 15 50.30'.1 0.23984 58 °.41'.1 Linistita
L Platra Olt . . . . 16 4055'.9 0,23162 59 °.12'.5 Slab turburata
LI Corabla . . . . Romanatl. 17 40.571.9 0,23671 58°.17'.4 Linistita
LII Carmel.. . . . . . 18 _ 4 °.56'.9 0,23369 58 °.45'.6 11

LIII Zerlden1 .. . . . . 18 40.581.9 0,23037 590.351.5 Pf


LIV Reread . . . Ilfov . . . 22 4 °.22'.9 0,23420 58 °.42'.1 Ce-va turburata
LV Dr6gusen1 . . . Covurluiil . 26 8 °.20'.9 0,22665 60°. 31.7 11

L VI Panda Putna .. . 27 30.33'.8 0,22726 60 °. 41.1 Lini8tita


LVII TArgu-Frnmoe . IasI . . . . 28 2'.51'.9 0,22132 60°.58'.4 Slab turburata.
LVIII Dolhasea .. . . Sucava . . 28 8 °.29'.6 0,21955 1 0.28'.1 P)
LIX Burdujenl . . . Dorohoia . 29 3 °.89'.9 0,21771 616.501.1 Ce-va turburata
LX Valenil-de-Mnnte Prahova . 2 August 4 °.19'.6 0,22927 59 °.35'.7 11

LXI Mededla .. . . Constants. 3 . 30.26'.6 0,23598 530.391.0 11


VII bis Constants . . . . 4 30,13'.6 0,23510 58 °.30'.3 Linistita
LXII Miura . . . . . Braila . . . 69i 12 3 °.43'.9 0,23065 59 °.26'.6 »
LXIII ClOrs-Dolcesel . . . 6 August 3°.46'.6 0,23286 596.191 8 11

LXIV Mtrosl . . . Teleorman 8 3 °.43'.8 0,23213 59°. 31.0 Slab turburata


LXV Roslorll-de-Tede . - 8 40.57'.9 0,23979 58 °.48'.1 11

LXVI Alexandria. . . . . 9 , 40.97'.9 0,23446 58 °.33'.6 Linistita


LX VII Urlesca . . . . Braila. . 12 80.28'.1 0,23119 590.231.6 Ce-va turburata
LXVIII Mizil. Buzau. . 16 4 °. 9'.8 0,23157 59°.24'.2 1)
LXIX Pribegl . . . . Ialomita. . 19 30.48'.0 0,23866 58 °.53'.3 JP

LXX Campu-Lung. . Muscel . . 22 ,, 40.56'.8 0,22803 59 °.49'.3 TurburatA.


LXXI Callmanescf . . Valcea . . 26 40.57'.4 0,22752 59 °.53'.5
LXXII Cabnpina .. . . Prahova .. 2 Sept. 40.261.6 0,22962 59 °.36'.9 31

Intr'un memoriti ulterior se va face reducerea la epoca 1 Ianuarie


1901 a tuturor valorilor elementelor magnetice determinate pang acum
in tale 72 do localitati indicate in memoriile IV, V §i VI din Contri-
bufiuni la Fisica Globului:. Cu ajutorul for §i al altor valori ce se vor
maT determine in cursul anului curent in alte localitati se vor in-
tocmi chartele magnetice ale Romaniel pentru epoca 1 Ianuarie 1901.

BueUresei, 25 Ianuarie (7 Fevruarie) 1901.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA
iN SECOLUL AL XIX-lea $1 STAREA El LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-lea.
DE
Dr. I. FELIX,
Membru al AcademieT Humane,

PARTEA I.
INTAIIIL IVIEMORIt.

qedinfa de la 2 Fevruarie 1901.

Introducere.
Intrarea in secolul al XX-lea ar trebul sä ne des ocasiune, ca sa
aruncam o privire retrospective asupra intregului secol al XIX-lea,
ca sa resumam lucrarile indeplinite in Romania, in secolul incetat, in
diferite ramurl ale activitatil intelectuale, ca sa facem tot-de-odata in-
ventariul starii actuale a culturii nOstre.
M' -am propus dar sa alcatuesc bilantul progreselor Igienel rea-
lisate in Romania, sa descriii starea el in secolul trecut §i cea din
momentul de fate, sa arat ce au Mut representantil acestel sciinte
in tot secolul al XIX-lea §i cars trebue sa fie aspiratiunile for in
secolul al XX-lea; ma volu sill sa judec, pe cat este posibil, cu no-
partinire, sa nu nu infiuentat nici de acele scrierl ca' admire in
mod exagerat progresul nostru moral §i material, isbanda stralucita
a muncil intelectuale savir§ite in ultimil una suta de an', ma' ales in
ultimele decenii ale secolulul trecut, nici de publicatiunile pesimiste
cars gasesc vitiOse tote intocmirile nostre sanitare, tote conditiunile
vietii materiale, cars judeca starea igienica a OHL nu masurand cu
cumpona drepta diferitil §i numero§ii factor' de car' ea depinde, ci
privind-o dintr'un singur punct de vedere. Voitt arata ca, ca in alto
tali civilisate, §i la no' Igiena s'a desvoltat treptat §i a ocupat deja
la inceputul secolulul al XIX-lea un loc in administratiunea publics;
ca in administratiune §i in legislatiune a existat Igiena inainte de a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
202 DR. I. FELIX

se fi intrebuintat cuvintul de Igiena, ca, ca in alte cercuri de activi-


tate intelectuala, si pe terenul Igienei starea presents nu este inde-
pendents de cea trecuta, ca progresele nu se datoresc numai muncii
generatiunii actuale.
Igiena nu este o sciinta pure, care se studieza numai pentru sta-
bilirea unor adev6ruri, unor legi sciintifice; ea este o sciinta aplicata,
pe care nu o pote ignore administratorul, economistul, omul de stat;
nu numai dascalul modest care invga Igiena, ci si omul de stat trebue
sa tragd, din cand in cand, bilantul activitatii natiunil pe terenul Igienei,
sail' des socoteld de tote conditiunile de cari depinde propasirea,
prosperitatea poporatiunii, sa face comptabilitatea elementelor car): o
compun, critica rationata a causelor de cari depinde immultirea on
imputinarea acestor elemente si forta for fisica si morals.
Dintre numerosii factori cari determine prosperarea si immultirea
poporatiunii, nu este cel mai important serviciul medical, ci starea of
culturala si economics. Igiena moderns este auxiliara Economiei po-
litice, si, la rindul ei, Igiena sociald imprumuta multe invetaminte
de la Economia politica.
Igiena si Economia politica sunt sciinte democratice, ele afirma
solidaritatea tutulor cetatenilor statului; de acesta solidaritate not
Romanil n'am tinut semi, am lasat pe Oran sa zaca in ignorantO si
in &Oracle, am negligiat a forma din femeea t'oranului pe agentul
principal al Igienei, si suntem datori sa inaugurdm secolul al XX-lea
cu indreptarea acestui neajuns gray.

I.
Literatura Igienei.
Igiena ca arts, basatd pe rutina, pe experienta, este veche de mii
de ani; ea a dat in vechime nascere multiplelor prescriptiuni religiOse
si administrative, earl' ail avut scopul a ape'ra sanatatea individuald
si cea colectiva. Igiena ca sciinta apartine secolului XIX; ea s'a des-
voltat mai ales dupe introducerea experimentului in Igiena. Chiar
Igiena disd clasica a lui Hipocrate nu este sciintificd, cdci el nu po-
seda cunoscinte de biologic, de fisica, de chimie, si povetele lui, isvorite
din observatiune atenta, erail lipsite de basa exacta.
In secolul XVII si XVIII existail in Principatele Romane biblioteci,
bogate in scrieri de teologie, filosofie, filologie, istorie, matematica, fi-
sica. Constantin Brancoveanu avea in Bucuresci o importanta biblioteci,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 203

pe care Turcil au dus-o la Nicopole §i la Vidin; Constantin Mavro-


cordat, Domn al Munteniel §i al Moldovel, poseda o biblioteca insem-
nata pe care a mutat-o ]a Constantinopole §i a vindut-o acolo ; Iaco-
vache Constantinopolitanul avea in Romania colectiuni importante de
card (C. 'strati, Istoria desvoltdrei nOstre seiin ifice. Bulet. Societ. de
sciinte fisice, An. I, Bucuresci 1892). Cultura era inaintatA, dar era
cultura greed, care inlaturase pe cea slavonA. Academiile grecesci,
fundate de Vasile Lupu la Ia§i, la manAstirea Trisfetitele in anul 1644,
de erban Cantacuzino la Bucuresci, la manastirea Sf. Sava in anul
1680, au dat directiune culturil. In biblioteca colegului nostru C. Er-
biceanu se OA manuscripte grecesci din secolul XVIII, cari trateza
despre sciinta, despre fisicA, botanica, chimie, zoologie, medicing. Cul-
tura grkii a amanat pe cea romans.
La finele secolulul XVIII literatura romans slujesce numai biseri-
cif; in amandoue Principatele unit prelati inv6tati tiparesc card religi-
ose la manAstirea Nomtu, la Episcopia Ramnicului, la Mitropoliile din
Bucuresci §i din Ia§1. In Transilvania gasim un medic inv6tat, pe
doctorul Molnar, care socotesce ca inch n'a venit timpul ca sä scrie
Medicina sau Igiena, §i ca are datoria a savir0 mai intaiu o altA lu-
crare; el publics in anul 1788 o gramatica romans §i in anul 1799 o
retoricA romans (A. D. Xenopol, Istoria Rom., Vol. V, Ia*i 1892). Ore-
earl sfaturl de IgienA empirica sunt cuprinse in cartea a doua a lui
Oxisternu, manuscrisA de G. Vernav in anul 1780, in capitolele pentru
slabiciune, pentru mOrtea cea grabnica, pentru chipul a pazi sanatatea
(I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romd ne din Biblioteca Academia.
Bucuresci 1897-1899).
La Inceputul secolulul XIX in Principatele Romani, ca §i in Ardel,
incA nu exists dar sciinta Igienel; t6tA literatura romans din primele
dou6 decenii ale acestui secol se compune numai de putine scrieri re-
ligiose, didactice, istorice, geografice §i de cate-va poesii. Dar §i in
Orli° Inaintate in cultura constatam in acel timp o lipsA completA
de studil cari au raport cu Igiena. Dup-A ce in secolul XVIII aparuse
in Italia, in Suedia, in Anglia §i in Germania scrieri importante ca
Igiena meseriilor a lul Ramazzini, Studiile demografice publicate de
Toaldo, Nehr, Siissmilch, cartea monumentala a lui I. P. Frank despre
Poliia sanitard (1791), primele lucrAri de Igiena scolard si de gim-
nasticd ale lui Guts Muths, Iahn, Ling, Young, Amoros, Clias, in eel
din urma ani ai acelul secol §i in primil ani ai secolulul XIX, marea
revolutie francesA §i iasbOiele din mai tOtA Europa ail fost causa stag-
natiunii studiilor sciintifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
204 DR. I. FELIX

Dintre medicil earl ail trait in Romania pe la inceputul secolului


XIX, 2-3 ail scris cate o tesd, ate o carticia in limba francesa, greed,
latina: C. I. Darvar, Castoria-Macedo., De signis coctionis in morbis
dissertatio, Hallae Magdeburgiae 1785; S. C. Philites, Dissertatio inaugu-
ralis medica, febrium verminosarum path,ologiam exhibens, Goettingae
1785; Karakasse (senior), Poemata medica, Viennae 1795; I. Seraphim
Dissertation sur les fievres bilieuses, Paris 1815. In anul 1803 apare
la Bucuresci prima scriere antialcoolica romans: Vorbire in versuri,
de glume intre Leonat belivul din Longobarda pi intre Dorofata de
V. Aaron.
Irk Transilvania, la Sibiiu, I. M. Ballmann publics in anul 1801 o lu-
crare statistics in limba gormand: Statistische Landeskunde Sieben-
biirgens, in care, pe langd geografia matematica §i fisica a Orli, des-
crie §i poporatiunea i starea ei material/. Prin ingrijirea administra-
tiunii confiniilor militare se imprima in limba romans, pe fol volante,
povete poporare asupra prevenirii unor bole, precum : Invegitura pe
scurf, a vindeca Miele sfra'nfului, Sibiid 1803; doctorul M. Neistetter
publics tot in Sibiil in anul 1804: Cuvinte despre altoirea virsatului
de vacd (vaccina).
In anul 1812 apare la Viena Neueste statistisch-topographische Dar-
stellung des Gross fiirstenthums Siebenbfirgen, in Hinsicht seiner Gros-
se, Bevolkerung, etc. von I. L. Stolz. Guvernul Transilvaniei a impiede-
cat, prin tote modurile, studiile earl ar fi dat un avint sciintelor natu-
rale si Igienei sciintifice, censura s'a exercitat cu asprime, s'a limitat
la un minimum trimiterea studentilor romani la Viena, in anii 1812 --
1837 s'a suprimat la gimnasiul din Blaj studiul sciintelor naturale
(A. D. Xenopol, 7st. Rom.)
In anul 1816 sosesce G. Lazdr la Bucuresci §i, in al treilea deceniil
al secolului XIX, incepe in Principatele Romano o miscare literary mai
vie, condusd la Iasi de .0. Asaki, la Bucuresci de G. Lazar si I.
Eliad, la Craiova de Gr. Plesoianu, si in ace]. decenid au si aparut
in Principate primele serieri 1n limba romans, earl' ail de obiect Igiena.
In anul 1824, doctorul St. V. Episcopescu publicd in Bucuresci carti-
cica : MV/6ce fi lecuri de ocrotirea ciumei; in anul 1827 doctorul N.
Kiriacopul imprima la Iasi lucrarea sa : Doue-spre4ece inveVituri
pentru femeile cele ingreunate pentru casul nascerii pi pentru lehuzie.
In anul 1829 se tiparesce la Iasi o publicatiune oficiald importantd, o
brosurd care tontine instructiuni pentru starpirea bOlelor lipiciOse intre
locuitori, pe care brosura o vom studia mai jos, din causd ed ea ne
da o imagine a starii Igienei sciintifice si a politiei sanitare din acelo

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 205

timpuri. Pe atunci se fac la Iasi primele observatiuni meteorologice si


se publics in «Albina, lui Asaki (V. A. UrechiA, Istoria foOlelor, I, Bucu-
resci 1892). Pentru ca relatiunea nostra sA nu alba multe lacune, men-
tionam si tesa pentru doctorat in Medicina a lui N. D. Goussy, no a
Vourbiani en Epire : Les deviations de la colonne vertebrale, Paris
1828. Gussy a functionat ca Protomedic al TOril-Romanesci de la anul
1847 pans la 1860. Doctorul C. Caracas, medic invetat si cu vacjA, care
a exercitat in Bucuresci medicina Inca de la finele secolului XVIII,
ca si tatal sell, nu s'a putut hotari BA scrie in limba romans si a ti-
parit in Bucuresci in anul 1830 in limba grOca: Topografia §i Antro-
pologia Valachiet Tot in anul 1830, regretatul nostru coleg P. Vasici
Ungureanul a publicat la Buda Antropologia §i la Bucuresci Diete-
tica, §i doctorul Zotta, impreuna cu farmacistul Abrahamfi a descris
in «Albina Moldovel, apa minerals de la Borca, care fusese deja in
anul 1814 analisata de doctorul Plusque.
In anul 1831 s'a tiparit la Bucuresci publicatiunea oficiala: Pove-
tuiri pentru Cholera; la 1.4 o publicatiune °Mall analoga : Reietei
pentru b6la ce se numesce Cholera Morbus; in anul 1832 la Pesta car-
ticica lui P. Vasici: Despre ciunza reseiritulta ; in anul 1833 la Bucu-
resci prima editiune a earth' lui St. V. Episcupescu: Apele metalice
ale Romania §i cartea lui Zisu Conofan: Descrierea bola versatulza
mare; in anul urmator doctorul Zotta, Protomedic al Moldovei, pu-
blicd In Germania in «Buchner's Chemische Annalen, : Analisa apelor
minerale de la Slcinic, ,5garul Dome:4 Borcea, Hangu pi Strunga.' In
anul 1832 se imprima la Bucuresci scrierea Jul A. Pann: Indrepteito-
rul befivilor; in anul 1833 a doua editiune a scrieril antialcoolice (pu-
blicata pentru prima 6rA in anul 1803) Leonat befivul pi Dorofata fe-
meea sa, poems.
Pe acestA vreme se manifests la Iasi o miscare sciintifica intre me
dieT, iar la Bucuresci un asemenea curent apare cu mult mai tardiii.
In anul 1833 se constitue la Iasi «Societatea de Medicina si de Is-
torie naturala»; in anul 1834 Presedintele Divanurilor Generalul Kisse-
leff intaresce statutele Societatil §i ii acorda subventiunea de lei 6.000
pe an din cassa Statului. Primul presedinte al Societatil a fost Proto-
medicul Zotta. Societatea proiectOza publicarea unei reviste sciintifice
si intro multiplele cestiuni studiate de Societate a ocupat si Igiena un
loc important; in anul 1851 Societatea poseda deja organul ei : F6ea
Societatil de Medici si Naturalisti din Principatul Moldoveio, redigiata
de doctorul C. Vernay. In Muntenia prima Societate medicalg, «So-
cietatea medicala sciintifica», a fost infiintata tocmai in anul 1857 si

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
206 DR. I. FELIX

statutele el aprobate de Caimacam in anul 1858; primal prepdinte . al


acestel Societati a fost Nicolae Kretzulescu, primal el secretar Carol
Davila. Societatea medicala din Galati a fost infiintata in anul 1863
§i statutele el ail fost publicate in «Monitorul medical' din 12 Mar-
tie 1864.
Doctoral C. Vernav ocupA un loc important in literatura Igienei ;
in anul 1836 el a scris la Buda-Pesta tesa sa instructiva, pentru doc-
toratul in medicines Rudimentum Physiographiae Moldaviae; in anal
1838 el a publicat in gAlbina Moldovei»: Analisa apelor minerale de la
Valuta leingd Iasi §i in anul 1844 el a fondat f6ea periodica: Pove:
fuitorul &incite-4ff pi al economia. In anul 1838 I. T. Albinet imprima
la 141: Macroviotica sail regulele pentru pastrarea sanatatii §i pre-
lungirea vietii; in anul 1839 doctoral Dimitrie Culcer din Gorj scrie
la Buda-Pesta diserta %iunea inaugurals: De pest° orientali. Tot in a-
nal 1839 se imprima in Bucuresci: Manual de meptepugul mopirii de
doctoral Sporer, profesor la *cola de m6§e din Bucuresci, deschisa
in acel an. Acest manual a servit ca carte didacticA panA in anul 1859,
&and a fost inlocuit cu prima editiune a 'Arta Mopitula de doctoral
St. Capp..
Anul 1842 ne aduce publicatiuni interesante ; regretatul nostru coleg
N. Kretzulessu, care deja in anul 1841 scrisese prima editiune a Ma-
nualului de Anatomic, a tipArit la Bucuresci in anul 1842: Manualul
pentru ingrijitori pi ingrijitorele de bolnavi; Postelnicul G. Cuciuranu
la Ia§1: Descrierea celor mai insemnate spitale din Germania, Anglia
pi Francia. In anul 1843 Departamentul Trebilor din Nauntru al Mun-
teniei fundeza pe Inve itorut satului ; gVornicia a chibzuit de trebuinta
«a intocmi §i o foie satOsca, prin care sa se pOtA da Veranului sciinta
gdespre on ce ar pate sa-1 imbungtatesca starea, precum lucrarea
gpOmintului, crescerea vitelor §i apOrarea for de bOle, paza sanatatil
«locuitorilor §i indeletnicire la deosebite feluri de meserii folosit6re
gpentru iconomia easel.. In anul 1844 dr. Vartiade publics in Bucuresci
Mica chirurgie; dr. C. Vernav la Ia§1 carticica despre Cholera Asiaticd;
dr. I. Cihac §i farmacistul F. Humpel in «Albina Roman5.2. din Ia0 un
stadia asupra isv6relor de la Baltatescl. In anul 1846 dr. St. V. Epis-
cupescu imprima la Bucuresci Practica doctorula de cases, care tontine
elemente de Igiena expuse cu multa cunoscinta.
In acest timp WA lumina §i primele scrieri romanesci despre Me-
dicina veterinara. In anul 1842 apare cartea lui Hubetzi: Sciinfa ye-
terinard, §i Leon Filipescu, profesor de Economia rurala la Seminarul
Veniamin, publics la Ia§i in anul 1843 un Manual popular de Economia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEit IN ROMANIA. I. 207

rurald, care cuprinde notiuni de Medicina veterinary §i de Igiena


vitelor.
In mai multe tAri, mai ales in Germania, Austria, Scandinavia, ca-
lendarul, cartea cea mai respandita dupd cartea de rugaciuni, servd ca
instrument de culturd Si cuprinde, pe langd materia calendaristicd, ar-
ticole de Igiend, de economia casnica, de agronomie, de medicind po-
porald, de istoria patriei §. a. M. Kogdiniceanu a voit sy respandesca §i
la noi, cu concursul calendarului, diferite cunoscinte utile, §i a publicat
in anii 1843-1845 la Ia§i un calendar pentru poporul romanesc : Al-
manachul de inveViturei fi de petrecere, care cuprinde §i articole de
Igiena, !litre cari scrieri antialcoolice ; dar nu venise 'Inca timpul
pentru respandirea mai generald a unor asemenea publicatiuni ; prin
sate se gdsiail forte putini cetitori de calendare, did in anul 1845,
cu tote staruintele lui G. Asaki, Inca nu se infiintase in Moldova §c6le
satesci.
In anul 1847, Protomedicul Moldovei G. Cuciuranu publica dou6
bro§uri earl' ne interesoza : Proiectul de legiuire pentru hultuire §i
Despre misurile in contra Cholera .epidemice; C. Vernav, tot in Ia§i,
Cercearile asupra apelor de la Sanic; C. Hepites, la Bucuresci, cele
asupra apei §i namolului de la Balta Alb6.
Stagnatiunea in literatura medicaid care urmezd acum este intre-
rupta numai de laboriosul A. FAtu, care, in anul 1850, publica la Ia§i
primele sale lucrAri: Invelatura dietetics relatives la Scrofule, Mono -
grafla despre friguri; apoi in enul 1851: Despre intrebuinfarea apei
simple ,Si a apelor minerale in Romania; in anul 1852: Despre starea
scinateifii publice in anul 1851 §i Manualul pentru invekitura mOpelor.
In anul 1854, Protomedicul Moldovei L. Steege descrie apele minerale
de la Slanic §i T. Stenner in anii 1853-1859 publied mai multe lu-
crdri despre apele minerale ale Moldovei. In anul 1858 se imprima la
Berlin tesa inaugurald a doctorului I. A. Theodori: De Pellagra.
Mi§carea sciintifica intre medici, care incepuse in Moldova deja pe
la anul 1833, s'a manifestat in Muntenia mai tarditi. In anul 1856
Printul Stirbeiil, cu inteligentul concurs al doctorului C. Davila, a treat
*cola Nationald de Medicind §i Chirurgie, despre care volu vorbi in
capitolul urmator ; in anul 1857 a facut doctorul I. Barasch in Bucuresci
in revista «Natural, Ore-cari incerdiri de a popularise Igiena ; I. Felix
continua aceste incercari in anul 1859 prin articole poporale de Igiend
publicate in e Romanub ; doctorul Basserau la Ia§1 in anul 1863. Dupd
mOrtea lui Barasch, C. Esarcu §i D. Ananescu fundezd in anul 1865

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
208 DR. T. FELIX

o revista de sciinte, pe care o numesc asemenea (Nature,* in care all


aparut mai multe articole de Igiena scrise de I. Felix.
In anul 1859, G. Polyzu imprima la Bucuresci: Ceirticica altoiuldi,
E. Severin editeza pe (Medicul Roman,* prima revista medicala din
Muntenia, pe care o precedase cu 8 ani (Ma Societatil de Medici §1
Naturalisti din Moldova.. D. P. Martian, in timpul cand se opera in
Muntenia sub directiunea 1'11 recensamintul general al poporatiunii,
fundeza in anul 1860 ( Analele statistice si economice,, in cari s'all pu-
blicat si cate-va articole de Igiena scrise de I. Felix.
In anul 1862 se decretOza in Muntenia prima Farmacopee romans,
redigiata de C. C. Hepites, si tot in anul 1862 incepe a apare (Moni-
torui Medical al Romaniei., prima revista medicaid periodica oficiala,
care a publicat multe articole de Igiena.
Putin timp dupe infiintarea Societatil medicale sciintifice din Bucu-
resci, in anul 1857, zelul membrilor ei s'a r6cit, sedintele all devenit
rare si all incetat cu totul pans in anul 1863, cand Societatea a re-
luat lucrdrile si le-a continuat in mod mai regulat. In sedinta din
26 Aprilie 1864, Societatea a pus la concurs 3 lucrari, din cari 2 in-
teresoza Igiena, anume asupra cestiunil propuse de N. Turnescu :
(Ebrietatea sub punctul de vedere medical si social, si asupra celel pro-
puse de C. Davila: tDespre Paludism.' Pe langa acesta Societate s'ati mai
nascut la Bucuresci alte societati medicale, cari asemenea s'ail ocupat
si cu Igiena: in anul 1866 Societatea medico-chirurgicala, in anul 1869
Societatea de hidrologie, in anul 1877 Societatea sciintelor medicale,
care lucreza si astacji cu bun succes, in anul 1900 Societatea sciintifica
a corpului sanitar militar.
Pe langa (Monitorui medical* s'ail mai fondat treptat alte reviste me-
dicale, earl' s'ail ocupat si cu Igiena: in anal 1864 (Gazeta medicaid,»
redigiata de N. Turnescu; in anul 1867 (Gazeta spitalelor.; in anul 1870
Gazeta medico-chirurgicala a spitalelor, dirigiata de A. Sutu, Gr. Ram-
niceanu si E. D. Severeanu ; in anul 1872 «Revista medicala din Bucu-
resci,» publicata de N. Maldarescu, N. Chernbach si St. Velleanu; in
anul 1875 (Romania medicalk, condusa de A. Marcovici, I. Felix, N.
Kalinderu, Gr. Ramniceanu si L. Fialla, trecuta in anul 1893 sub di-
rectiunea profesorului V. Babes; in anul 1877 (Nosographul spitalulul
din Nemtu.; in anul 1879 (Jurnalui Societatil sciintelor medicale din
Bucuresci*, publicat de biuroul societatii, si (Progresul medical roman),
redigiat de doctoril V. Viadescu si C. D. Chabudianu; in 1881 (Spitalui,,
revista studentilor in medicina; in 1882 (Analele medicale romane,
dirigiate de un comitet compus din Boicescu, Capsa, Chernbach, De-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 209

mosthen, Draghiescu, Felix, Fotino, Grecescu, Istrati, §. a.; in 1888 «Bu-


letinul Directiunil generale a serviciului sanitar) ; in 1894 «Presa me-
dicaid romans ), redigiatA de M. Petrini-Galati; in 1896 «Buletinul SO-
cietdtii de Medici §i Naturali§ti din Ia§1», redigiat de G. Socor, apoi de
G. Bogdan §i acum de Brdescu, Bothesat, Balaceanu, A. Obreja §i
Juvara ; «Archives des sciences medioales), dirigiate de T. Ionescu,
V. Babe§ §i N. Kalinderu §1 imprimate la Paris in anul 1897, «Revista
de chirurgie), redigiata de T. Ionescu, §i «Buletinul Asociatiunii ge-
nerale a medicilor); redigiat de biuroul Asociatiunii; in 1898 «Revista
sanitara militara), dirigiata de A. Demosthen, §i «Calduza sanitard),
dirigiata de I. Stefanescu, §i altele pe earl le enumeram in Biblio-
grafia anexata la acestd lucrare.
In anul 1863, A. Fetu a tiparit la Ia§i : Proieetul de organisare a
politiei sanitare, lucrare importantd, in care autorul descrie in mod
metodic principiile §i amdnuntele administratiunii sanitare. Del A.
Fdtu da o desvoltare prea mare biurocratiei in serviciul medical,
propunerile lui sunt cu Ore-cari modificari practice, ci o parte din
ale a fost adoptata de autoril primei legi sanitare romane din anul
1874. G. Cuciuranu, Protomedicul Moldovei, elaborase un codice al
serviciului sanitar, mai desvoltat §i mai voluminos decal Politia sa-
nitard a lui A. Fetu, lucrarea lui, G. Cuciuranu a romas Ina. ma-
nuscript.
De la anul 1866 inainte medicii romani incep a colabora la reviste
streine de Medicind §i de Igiena. Inceputul it fac A. Marcovici §i I.
Felix, earl in anul 1865 ail fost trimici in Rusia spre a studia Febra
recurenta (Tifosul recurent) apArutd in acel imperid §i ail publi-
cat in «Wiener medicinische Wochenschrift» mai multe articole asupra
febrei recurente §i asupra preventiunii ei, precum §i asupra Igienei
publice in Rusia. I. Felix a devenit colaborator al mai multor reviste
specials de Igiend §i de Politie sanitard francese ci germane ; de la
anul 1870 M. G. Obedenaru a scris in unele reviste medicale francese,
ci in cele din urma doud decenii ale secolului trecut, un numer mai
mare de medici romani ad publicat lucrari importante in Franta §i in
Germani a.
La finele anului 1869, a fost completata Universitatea din Bucuresci
prin transformarea ScOlei Nationale de Medicind in Facultate de Me-
dicind. Dintre junil medici eciti din acea facultate multi s'ail dedat
studiului Igienei §i unele tese de doctorat, trecute la Facultatea de
Medicind, constitue lucrdri interesante de Igiena. Asemenea a dat un

Analele A. R.Tom. XXIILMemoriile Sect. Sciinfifice 14

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
210 DR. I. 1ELIX

non avint studiului Igienei infiintarea Facultatii de medicine din Ia§1


in anul 1885.
In anul 1872, A. Fetu a rostit in Societatea Academics Romans re-
marcabilul discurs de receptiune, despre incercarile facute pentru
desvoltarea sciintelor in Romania, publicat in <Analele Societatil Aca-
demice, Ser. I, T. V, care confine cate-va date relative la literatura
Igienei.
Lucrarile speciale de Igiend devin acum mai numer6se, se publics
tractate de Igiena sciintifica, manuale de Igena pentru c6lele secund are,
primare urbane §i rurale, scrieri menite a popularise Igiena, scrieri
sciintifice asupra unor cestiuni restrinse de Igiena, de I. Felix, C. C.
Codrescu, C. Istrati, M. G. Obedenaru, E. Rizu, M. Petrini-Galati, V.
G. Negrescu, C. S. Antonescu-Remus, I. Antonin, N. P. Takeanu, S.
Argeqanu, D. Brandza, D. I. Buz 6a, D. Cantemir, Z. Petrescu, V. Bianu,
G. Crainiceanu, N. Manolescu, St. Corvin, N. P. Zorileanu, I. Neagoe,
D. Pelissier, A. V. Urechia, V. Babe, V. Sion, G. Proca, M. Minovici
§i multi altii, ale caror scrieri vor fi mentionate in Bibliografia de la
finele acestei lucrari.
Studiul analitic al demografiei este strins legat cu acela al Igienei
gi mai multe publicatiuni romane se ocupa de odata de amandoue.
Din aceste lucrari mentionam seria rap6rtelor generale asupra servi-
ciului sanitar §i Igienei publice a oraqelor Bucuresci §i Ia§i, publicate
pentru Bucuresci: de I. Felix, pe anii 1868-1892; de N. Georgescu, de
la anul 1892 inainte; pentru Ja§i: de G. Flai§len, pe anil 1876-1879; de
T. Filipescu, pe anii 1880-1888; de G. Rojnita, pe anil 1889-1899; seria
raportelor generale asupra serviciului sanitar ei Jgienei publice a Rega-
tului Roman intreg, publicate : de D. Sergiu, pe anii 1886 qi 1887; de I.
Felix, pe anii 1892-1897; publicatiunile Ministeriului de Rasboiti asupra
statisticei recrutatiunilor de la anul 1885 pang astacji; Analele statistice
gi economice fondate de D. P. Martian in anul 1860, qi publicatiunile
demografice ulteriOre ale Directiunii de statistics a ministerului de
Agricultura, Comerciti, Industrie §i Domenii, mai ales lucrarile lui
E. Crupenschi; scrierile de Economia politica §i de Demografie ale lui
Ion Ghica, I. Ionescu de la Bradu, P. S. Aurelian, C. I. Istrati, V. Agapi,
I. Bibicescii, D. A. Sturdza, I. I. Nacian, N. A. Alexandrini, A. C. Cuza,
Z. Arbore, I. Kalinderu, A. Xenopol, §. a.
Pe terenul Igienei morale fisi prevenirii 1361elor mintale, au aparut la
not putine lucrarT, din earl insa au osebita val6re cele scrise de colegul
nostru A. Sutu In anul 1877.
De la anul 1860, Romania a participat prin delegatI oficiali la con-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 211

gresele.internationale de Statistics. In ultimul patrar al secolului XIX


ail devenit mai frecuente intrunirile internationale ale representantilor
diferitelor sciinte; intro aceste intruniri, earl* la inceputul for avead, cu
putine exceptiuni, o insemnatate mai mare decal astacif, congresele
de Medicina pi de Igiena au exercitat o influents salutara asupra vietii
nestre sciintifice, §i de la anul 1878 Romania a fost representata
in mod oficial la mai tote congresele internationale de Igiena §i de
Medicina. In darile de soma ale acestor congrese figureza §i unele
lucrari importante ale medicilor romani. Asemenea au participat vete-
rinari romani la congresele internationale de medicina veterinara, in
cari s'ad studiat §i cestiuni cari intreseza Igiena omulul.
In anul 1884, s'a adunat in Bucuresci primul congres medical ro-
man, pe care am avut onere a-1 deschide in presenta lui Joan Bra-
tianu, §i in acosta consfatuire nationals, cu caracter pur sciintific, fara
alt stop, Igiena a constituit partea principals a lucrarilor §i a dat
multor medici impulsiune pentru noun studil roditere. Darea de soma a
acestui congres a inavutit literatura cu cate-va lucrari de Igiena pi de
Medicina. Cele trei congrese medicale nationale posteriore, organisate
in anil 1898, 1899 §i 1900 de Asociatiunea generals a medicilor, ail
dat asemenea nascere unor lucrarl de Igiena.
Am vorbit deja despre numeresele analise de ape minerale romane,
savir§ite in prima jum6tate a secolulul XIX. Le succede de la anul
1863 variatele publicatiuni de Chimie sanitara moderns, datorite Jul
A. Bernad-Lendway, P. Poni, C. Istrati, A. 0. Saligny, V. Butureanu,
S. Konya, §. a. Multe lucrari insemnate cari intereseza Igiena ad e§it
din Institutul central de Chimie, in lungul §ir de ani de cand functio-
neza sub directiunea doctorului A. Bernad Lendway. Acost institut
a fost treat de doctorul C. Davila cu concursul doctorulul Bernad,
intr'un timp, cand in Bucuresci nu se afla nicl un alt laborator de
chimie, cand chiar Universitatea nu poseda un asemenea laborator
sistematic, cand analisele judidare se executad inteo farmacie; el a
e§it din vechile laboratoril do chimie ale Scelei Nationale de Medici-
nä, ale Etoriei spitalelor civile §i ale Ministeriulul financelor, el a luat
mai tarciiii numire de Institut de Chimie universitar, a fost insarcinat
cu lucrarile chimice de Igiena §i de Politie sanitara, mai ales cu exa-
minarea alimentelor i beuturilor, cu analisa apelor minerale indigene,
cu diferite cercetari farmaceutice, cu expertisele chimico-legale ale Mi-
nisteriului Justitiel, cu lucrarile vamilor, cu analise de petrol, cu nu-
merese alto examinari pi a servit instructiunii medicale §i farmaceu-
tice. Numal de cati-va ani s'a separat de la Institutul central de Chi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
212 Du. I. FELIX

mie Laboratoriul de Chimie al Facultatil de medicine, acela al $cOlei


superiOre de farmacie §i sectiunea lucrarilor chimico-legale. Dintre pu-
blicatiunile elite din Institut ne intereseza, pe langa numer6se analise
de ape minerale indigene, de alimente §i b6uturi, de diferite materii
earl' servesc pentru prepararea de beuturi, de ape de baut, de lapte
§i de derivatele lul, cercetarile petroleului §i ale derivatelor lul, ale
luminarilor, ale apelor gaz6se, ale armaturelor de sifOne §i multe altele.
Asemenea s'ail publicat mai multe lucrari instructive earl' intereseza
Igiena, executate in Institutul de Chimie din Ia§i al Ministeriulul
de Interne, dirigiat de V. Butureanu, in laboratoriile de chimie ale Fa-
cultatilor de sciinte din Bucuresci §1 din Ia§i, dirigiate de C. Istrati §i
P. Poni, in laboratoriul de chimie al ScoleI de poduri §i $osele con-
dus de A. 0. Saligny, in acela al $c6lei superi6re de Agriculture §i
al Institutulul Agronomic, in earl' functioneza C. Roman, in laborato-
riile municipals de chimie ale ora§elor Bucuresci §i Ia§T.
In anul 1887 s'a infiintat in Bucuresci Institutul de Patologie §i de
Bacteriologie, dirigiat de colegul nostru V. Babe§. Patologia experi-
mentala §i Bacteriologia sunt sciinte auxiliare ale Igienei, care le da-
toresce mult §i care nu se 'Ate lips1 de concursul lor. Din aceste
Institute ail e§it multe lucriiri originale importante §i g Analele Insti-
tutului» dovedesc, ca el nu serve numai ca §c6la studentilor §i rue-
dicilor cari se perfectioneza in Bacteriologia §i in Anatomia patolo-
gica, ci di el participa in mod activ la inaintarea generald a sciintei,
in emulatiune cu institutiunile analOge streine.
Clinicele §i t6te spitalele mai insemnate civile §i militare ail fost
treptat inzestrate cu laboratoril pentru cercetari sciintifice, cari au
luat o desvoltare insemnata, §i car! asemenea ail permis medicilor
roman! ca O. participe in mod damn la progresul general al sciintelor
medicale. Publicatiunile sciintifice ale unor spitale, ma! ales .Analele
Eforie! spitalelor» §i ale spitalelor Case! Sf. Spiridon contin §i lucrari
asupra Igienei spitalelor §i asupra preventiunil 1361elor infectiOse.
Publicatiunile Institutului Meteorologic al Romaniei, condus de co-
legul nostru St. C. Hepites, intereseza asemenea Igiena, care studieza
tote modificarile mediului in care traesce omul. Clima Romaniey
a fost descrisa dep. de Principile Dimitrie Cantemir in : cDescriptio
antiqui et hodierni status Moldaviae,» Ia§1 1716; in a doua jumatate a
secolului XVIII de medicul militar rus Lerch §i de all Ru§i; de St.
I. Raicevich in 'Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la
Valachia e Moldavia», Napoli 1788, dar dupe St. C. Hepites nu sunt
certe datele resultate din observatiunile meteorologice facute in tare,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 213

inainte de anul 1839. La Iasi s'ail Inregistrat in anii 1839 si 1840 Ore-
cari observatiuni ale temperaturii, a presiunii barometrice, a directiunii
vinturilor, a num5rului clilelor frumose $i celor furtunOse, earl sunt
resumate in: Notions statistiques sur la Moldavie, par le prince Nicolas
Soutzo, Iassy 1849. Mal tarciiii, in anil 1877-1881, s'ail mai fAcut la
Iasi observatiuni meteorologice cu instruments precise de colegul no-
stru P. Poni. Comisiunea europeana a Dunarii a organisat la Sulina in
anul 1859 o statiune meteorologice, unde s'ati facut d'atunci, fara in-
trerupere, observatiunile. Colegul nostru St. C. Hepites, in «Istoricul
studiilor meteorologice in Romania >, Bucuresci 1886, cla Orecari ama-
nunte asupra tuturor acestor observatiuni, precum el asupra celor fa-
cute la Bucuresci de dr. I. Barasch, in anii 1859 1860, si asupra silin-
telor lui D. P. Martian de a adund date meteorologice din judetele Mun-
teniel, dupe raporturile referendarilor de statistics, in anii 1860-1864.
Dupe infiintarea $colei Nationale de Medicine, Davila a inceput sa face
la acea scold observatiuni meteorologice, si de la anul 1862 A. Less-
mann, preparator la scOla, a fost insarcinat cu inregistrarea lor; ele ail
lost publicate regulat in «Monitorul Medical), cat's odata si in « Wonitorul
Oficial). In anul 1871, colegul nostril P. S. Aurelian a dispus instalarea
unui mic observatoriil meteorologic la $cOla de agriculture de la Her6-
strati, uncle observatiunile au continuat pane in anu11884,cand s'a infiin-
tat Institutul Meteorologic. In anul 1874, Societatea Academics Romans
a cautat se infiinteze statiuni meteorologice, a cumpOrat instrumentele
necesaril $i le-a incredintat D-lui P. S. Aurelian pentru Observatoriul de
la HerOstrail §i D-lui P. Poni pentru acela din Iasi. La Galati doctorul
A. Hepites a facut observatiuni meteorologice in anil 1878-1883 $i a
publicat resultatul for in cjiarele locale. La Braila a infiintat d-1 St.
C. Hepites o statiune meteorologice, in care a lucrat in anii 1878-1880;
observatiunile acelei statiuni au fost publicate in «Analele Academiei
Romano). Dupe ce St. C. Hepites studiase, in anul 1883, organisatiunea
institutelor meteorologice celor mai insemnate din Europa (St. C. Hepites,
Serviciul meteorologic in Europa, Anal. Acad. Rom. ser. II, T. IV, sect. II),
a fost infiintat in anul 1884, de ministrul de AgriculturA I. Campineanu,
Institutul Meteorologic din Bucuresci, care prin munca inteligentd a
directorului ski a fost treptat desvoltat, ast-fel ca astacji ocupa un loc
important intro institutele similare din lumea civilisata $i dispune astacji
de statiuni de observatiune in tote judetele. In Wile roman° de dincolo
de Carpati s'ai1 facut asemenea in ultimele dou6 decenii cercetari meteo-
rologice sistematice $i in anul 1889, A. P. Alexi a publicat la Brasov
un Compendili de Meteorologic.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
214 DR. I. FELIX

Inaltimea diferitelor localitati din tera a fost masurata de colegul


nostru Gr. Stefanescu in anil 1875-1882 §i resultatul a fost publicat
in «Revista sciintifica., T. V, §i VI, Bucuresci 1875 §i 1876 §i in «Buletinul
Societatii geografice rom.», T. III, Bucuresci 1882.
Despre Igiena colara vom vorbi intr'un capital special; ad menti-
onam numai in ordine cronologica publicatiunile asupra acestei ramure a
Igienei: o serie de articole asupra Igienei §colare publicate de I. Felix in
tMonitorul Medical» din anii 1863 §i 1864; Consideratiun'i asupra impor-
tanfei gimnastica de C. I. Istrati, Bucuresci 1880; Studiul asupra miopiei
pcolarilor de N. Manolescu, Bucuresci 1883; Localele de cdId primary
de Sp. Haret, Barlad 1889; Studii asupra starii igiena cdlelor publice
din Bucuresci, de Hermina Walch-Kaminski, Bucuresci 1890; Memoriul
asupra Internatelor statului de C. I. Istrati, Bucuresci 1893; Statistica
chi dirilor co lare, publicata de Ministeriul Cultelor §i al Instructiunii
publice in anul 1896.
Pentru studiul Igienei inchisorilor gasim date interesante in cartea
lui Gr. I. Dianu : Istoria inchisorilor din Romania, Bucuresci 1900.
Pentru studiul Igienei industriale posedam un material bogat in va-
riatele lucrari technologice ale d-lor I. S. Ordeanu, B. G. Assan, M. Po-
povici, C. R.-Mircea §i G. Filiti, V. Taban, Gr. Antippa, N. Cucu-St., A.
Bernad-Lendway, C. Istrati, P. Poni, A. O. Saligny, §. a.
Intro scrierile cari popularigza Igiena ocupl un loc important re-
vistele Aperatorul sanAtatii» public at de N. Manolescu, (Mama sani-
tara de I. $tefanescu, §i tAlbina», foie forte r6spandita prin sate, si
publicatiunile antialcoolice ale colegului nostru A. Xenopol, ale d-lui
A. C. Cuza, C. Thiron, M. Minovici. Asemenea contribue la popularisarea
Igienei unele conferinte tinute la Ateneul din Bucuresci §i in filialele
lui din diferite alto ora§e §i unele conferinte tinute in adunarile a-
nuale ale Societatil geografice romane §i publicate in Buletinul ei.
Nu putem sa trecem cu vederea tEnciclopedia Romany., care apare
la Sibiiu de la anul 1897 sub directiunea meritosului C. Diaconovich,
op bogat in articole sciintifice §i poporale de Igiend §i de sciinte
auxiliare ale Igienei §i tBuletinul Societatil de sciinte» din Bucuresci,
care se publics de la anul 1892.
Academia Romany, credinciosa misiunii de institutiunea romans cea
mai inalta de cultura literilor §i sciintelor, a dat §i da studiului Igienei
sciintifice o impulsiune puternica, atat prin initiativa individuals a
unora din membrii soi, cari tracteza in §edintele publice ale Academia
despre diferite cestiuni de Igiena, precum §i prin decisiunile corpu]ui
academic, in urma carora s'ah publicat concursurT, acordat pre-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 215

mii pentru diferite lucrari de Igiena, imprimat card de Igiena


cu spesele Academiei.
Regatul Roman n'a r6mas dar inapoi pe terenul Igienei sciintifice,
al studiului Igienei, dar precum voiu grata in capitolele urmatorel a-
plicarea practica a invotamintelor Igienel progreseza incet.

II.
Invetarnintul Medicinel qi al IgieneT.
In prima jumatate a secolului XIX medicil cars ail exercitat in o-
ra§ele Principatelor Romano, cu forte putine exceptiuni strains, stu-
diet la universitatile italiane, francese, germane §1 austro-ungare.
Dupe promulgarea Regulamentului organic s'a facut in Muntenia
prima incercare de a se institui in tell §i inv6tamintul medical. In
anul 1832, Genera lul Kisseleff a numit o comisiune insarcinata cu cer-
cetarea staril §colelor in Muntenia ; comisiunoa cere ca §cOla centrals sä
se completeze, ca pe langa cursurile superiOre de drept, de literature,
de limbi streine, se se adaoge cursuri speciale de medicina, inginerie
civila §i architecturti, ca cursul de medicing sa alba scopul a forma
operatori practici, chemati a inlocul pe empiricii earl exploateza popo-
ratiunea. Comisiunea propune o catedra de farmacie cu botanica §i ma-
teria medics, o catedra de mica chirurgie §i patologie speciala, o ca-
tedra de anatomie §1 fisiologie §i o catedra de Igiena. §i istorie na-
turals; cursul se fie de 3 aril, in al doilea an se incepe studiul in spital,
dupd 3 ani studentii vor depune examenul pentru diploma §i vor mai
face practica in spital. Kisseleff aproba, core insa ca pe langa chi-
rurgi O. se prepare §i veterinari §i incuviintoza ca sa se angageze ca
profesor de medicina doctorul Piccolo, Efor al spitalelor. Eforia §cOlelor
elaboreza un regulament al §c6lelor; in acest regulament la .cursurile
superiore nu se mai face mentiune de medicing, ci numai de drept,
de matematice §i de agricultura. Cursul superior de agricultura cu-
prinde 3 ani de studiil, in al doilea an studentii invata medicina ve-
terinara (V. A. Urechia, Istoria scolelor, T. I, Bucuresci 1892; A. G.
Gale§escu, Eforia spitaletor Bucuresci 1900). In anul 1834, noul regu-
lament al Seminarelor din Muntenia prescrie intro materiile de inveta-
mint din anul IV-lea : vaccinatia, medicina veterinara §i fisica poporala.
In Moldova, in anii 1832 §i 1835, Epitropia §cOlelor, la organisarea
invatamintului superior, prevede cursul de Economia rurala §i de
Medicind veterinara. In anul 1851, o comisiune numita de Domnul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
216 DR. I. FELIX .

Grigorie Ghica alcatuesce un regulament al §cblelor §i propune ca atunci,


cand InvOtamintul socundar va aye pregatit un numer de elevi, sa se
infiinteze invetamintul superior, compus din 4 facultati : de filosofie,
de drept, de teologie $i de medicina. In anul 1856 se deschide la Iasi
Facultatea de drept, in anul 1860 §i cele de litere §i sciinte. M. Kogalni-
ceanu staruesce pentru crearea Facultatil de medicina, dar el nu este
ascultat (Manual administr. al Moldova; A. D. Xenopol, Memoriul asu-
pra invegimintului" superior in Moldova, Ia§1 1885).
In anul §colar 1843 -1844 functioneza la seminarul Veniamin (Socola)
doctorul Aga C. Vernav ca profesor de medicind poporala.'
Inceputul invetamintului de medicind veterinary it constitul, pe langa
catedra de medicina veterinary intrunita cu cea de agronomic de la
invOtatura inalta a Academiel din Ia§i, crearea de 2 burse in anul 1843
pentru invetatura artel veterinare, pentru studentil ata§ati pe langa
eel 2 veterinari austriaci adu§i de guvernul Moldovei (V. A. Urechia,
Istoria cOlelor, T. II, Bucuresci 1892). in Muntenia s'a infiintat in anul
1842 postul de Protoveterinar, care era chemat sa dea §i lectiuni ace-
lor ce vor vol sä invete acest me§te§ug.
In Muntenia se face inceputul formarii de m6§e in anii 1837-1839.
In anul 1837 Michail Ghica, ctitor al Spitalului Pantelimon, cumpera
pe soma spitalului locul lui I. Jianu din mahalaua Radu-Voda impre-
und cu casele, in earl a instalat spitalul de nascere cu 12 paturl §i
cola de mo§it deschisd in anul 1839. Chrisovul aprobator al Domnito-
rului Al. D. Ghica din 10 Iunie 1839 confine §i regulamentul spitalului
§i al §cOlei, cars se vor intretine din prisosul veniturilor spitalului
Sf. Pantelimon §i se vor carmul de Epitropia acestul spital (A. rdtu,
Discursul de recepliune in Societatea Academ. Rom., din anul 1872, in
Anal. Soc. Academ. Rom., Ser. I, T. V; A. G. Galepscu, Eforia spi-
talelor civile din Bucuresci, Bucuresci 1900). Tot in anul 1839 s'a impri-
mat la Bucuresci Manualul de megeFugul moire de doctorul I. Spo-
rer, primul profesor la §cdla de mop. In «Buletin, Gazeta oficialaD a
TOril-Romanesci, No. 50, din 1 August 1840, departamentul Trebilor din
Launtru publics raportul comisiunil doctoricesci, asupra primului examen
de terminarea invetaturii din §cOla pentru me§te§ugul mo§irii din spi-
talul de nascere, despre care 1-a incunosciintat ctitoresca Eforie a spi-
talului Sf. Pantelimon; 16 eleve au primit diploma de m6§a. Raportul
asupra examenului este subscris de doctoril I. Rasti, C. Alexandridis,
A. Karazisu, V. Formion §i N. Kretzulescu. In anul 1855, in urma sta..
ruintelor doctorulul St. Cap§a, succesorul lul I. Sporer, s'a dat §colei o
desvoltare mai mare. In .Buletin, Gazeta oficiala., No. 49 din anul 1855,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 217

Eforia sc6lelor publics proectul pentru organisatiunea scOlei de inv6-


tatura mestesugului mosiril in Institutul de nascere din capitala Bucu-
resci, aprobata de Domnitor. Noul regulament al scOlei, subscris de
doctorul St. Capp, prelungesce durata invotaturil la 2 anT. In anul
1856, St. Capp a fost insarcinat sä compue un manual noil pentru mOse,
care a fost imprimat in anul 1859.
SO la de mOse a Institutului Grigorian din Iasi a fost infiintata in
anul 1852. Regulamentul organic al principatulul Moldovei prescrie, ca
ocarmuirea doctoricesca va proiecta un Institut pentru formarea de
mOse, care se va infiinta la vreme cuvenita. In anul 1852, Domnul
Moldovel Grigorie A. Ghica a infiintat si dotat din propria sa avere
Institutul Grigorian, care se compune din Spital de nascere, $c61s de
m6se §i Asil de copiT gash!; vom mai vorbi despre acesta institutiune
la capitolele despre asistenta §i despre protectiunea copiilor.
In anul 1841, Nicolae Kretzulescu supune Eforiei spitalelor din Bu-
curesci proiectul pentru infiintarea in spitalul Co ltel a unei scole de
mica chirurgie, care va put6 deveni germenul din care se va desvolta
treptat si invetamintul medical superior. Nicolae Kretzulescu a voit
Ca, chiar de la inceput, sa nu se marginesca in formarea de felceri sati
subchirurgi, ci sa largesca cursul sealei, pentru ca sä p6ta es% din -
tr'insa un fel de medici rural!, de oficeri de sanatate. Proiectul lul
N. Kretzulescu este supus la apreciarea comisiunii doctoricesci, care
modifica proiectul, cerend ca indeletnicirea de felcer sa se insotesca
cu barbieria. $cola de mica chirurgie s'a infiintat in anul 1842, cu
cursul de 2 an!, cu programul alcatuit de comisia doctoricesca, aprobat
de Domnitorul Alexandru D. Ghica. N. Kretzulescu primesce sä fie
profesor la acea sc61a, cu speranta ea peste putin va pute recruta
elevi mai bine pregatiti decat barbierii si scrie si o carte de Anato-
mie si de Fisiologie pentru elevii scOlei. In luna Martie 1843, N. Kretzu-
lescu a cerut Eforiel spitalelor permisiune, ca sa fats elevilor scalei de
mica chirurgie un fel de clinics. la spitalul Co Itei; permisiunea a fost re-
fusata, din causa ea doctorul §i gerahul spitaluluT, consultati do Eforie,
s'ati opus. N. Kretzulescu a demisionat de la sc61a si a fost inlocuit cu
medicul spitalului Coltea Vartiadi si cu gerahul Rissdorfer. Acestia
au negligiat scola §i cursurile ea au fost adesea or! intrerupte pentru
mai mult timp, mai ales de la anul 1848 pana la 1852. La 5 Maid 1852,
Comitetul carantinelor raporteza Domnitorulul, ca pentru serviciul
medical din judete §i spitale lipsesc felceri si ca trebuinta core redes-
chiderea sc6lei de mica chirurgie, care in timpul cat a functionat cu
profesorul N, Kretzulescu a ()Tat resultat bun, Domuitgrul invita Eforia,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
218 DR. I. FELIX

prin Ministeriul de Interne, ca sa redeschida §cola, ceea-ce se §i face,


insarcinandu-se cu predarea cursului de mica chirurgie doctorul G.
Polyzu, medic la Filantropia, unde *cola a functionat de la 1 Ianuarie
1853 pans in anul 1856, ca.nd Printul B. Stirbeiti a desfiintat-o din
causa ca se deschisese la spitalul militar de la Michaiti Voda $cola in-
feriera de Medicina (.Buletin, Gazeta Ofic.,, a. 1856, No. 21; A. Fetu,
Discursul de recep(iune in Soc. Acad. Rom., 1872. Anal. Soc. Acad.
Rom. Ser. I, T. V.; A. G. Gale§escu, Eforia Spitalelor civile din Bu-
curescic Bucuresci 1900). La 1 Fevruarie 1854, Departamentul din NA-
untru al Munteniei publica, ca barbierii din Capita la au fost supu§1 la
examen, spre a se alege cei cu sciinta, capabili a lila sange, a pune
lipitori §i ventuse ; se publica numele acelora carora s'a acordat dreptul
acesta, 73 la numor, cart au fost examinati de insu§i Protomedicul.
(eBulet. Olio.), anul 1854, No. 9.)
Doctorul C. Davila, care intrase in armata romans la 13 Martie 1853
ca medic de regiment elasa I, a infiintat cu a sa cheltuela la spitalul
militar de la Michaiil Vodd un mused de anatomie §i de chirurgie, cu
permisiunea Domnitorului B. $tirbeiti. (cBulet. Gazeta ofic.,, a. 1855,
Ian. 10). Acest mused a constituit inceputul §celei militare de mica chi-
rurgie, a caret infiintare s'a decis in anul 1855. La 14 Noemvrie 1855,
Ministeriul Departamentului osta§ese publica in (Bulet,. No. 90, ca la
18 Noemvrie va incepe invetatura me§te§ugului felceriei la spitalul os-
ta§esc, sa se presinte dar tinerii earl cu invoirea parintilor voesc a
se inrola in acea *cola, ca sa-1 vada mat intaiil Ober-$tab-Doctorul
Davila. De fapt s'a deschis §cola de mica chirurgie de la spitalul os-
ta§esc Michaid Voda la 4 Decemvrie 1855, cu programul alcatuit in anul
1843 de Nicolae Kretzulescu, pe care program atunci Eforia spitalelor
it respinsese. S'ail primit elevi pans la etate de 15 aril, deocamdata cu
4 class primare, urmand ca sä se dea elevilor in §cela §i invetatura
gimnasiala de unit profesori al colegiului Sf. Sava.
La 6 Martie 1856, Printul *tirbeiti a organisat acesta §c61a, mantinend
caracterul et militar, dandu-T programul §c6lelor secundare de medi-
cina din Francia pentru formarea de (Atari de sanatate §i de far-
maci§ti ; in decretul catre Sfatul administrativ extraordinar, publicat
in cBulet.,, No. 21, din anul 1856, Domnitorul B. $tirbeiii dice, ca avend
in vedere raportul Departamentului din Nauntru din 24 Noemvrie
1855 cu jurnalul comisiunii pentru cercetarea propuneril a se unl §c61a
de felceri a spitalelor civile cu acea a felcerilor osta§esci, se descarca
Eforia spitalelor de indatorirea de a mat tine osebita c61a pentru fel-
cerl ci se aproba organisatiunea §celei de chirurgi ce se infiinteza pe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 219

langA spitalul de la Michaiii-VodA. Pentru intaiul ajutor se inzestroza


scola cu un capital de lei 240.000 din suma agonisita din dobandile eume-
lor ce alcAtuesc casa beneficiului recrutilor, restul de lei 16.123 se vt{
slobocji scOlei pentru cheltuelile anului d'intail Se vor priml 25 elevi
pentru arm ata $i 25 pentru spitalele civile ; pentru cei din urma se
vor respunde scolei din fondul sanitar L. 30.000 pe an. Pentru intaia
stabilire a scOlei se vor slobodi L. 10.000 din reservele pe anii trecuti
ale spitalelor de judete. Ufa profesorilor de L. 20.000 pe an se va in-
timpina din casa Eforiei spitalelor; invetatura pregAtitOre se va inlesni
de Eforia scolelor. Director scOlei se numesce Ober-$tab-Doctorul C.
Davila, membri al Comitetului de inspectiune: Banul NAsturel-Herescu,
mAdular al Eforiei spitalelor, Protomedicul N. Gusi si Davila.
In anul 1857, ImpAratul Francesilor a acordat studentilor scolei
Nationale de medicina din Bucuresci dreptul ca sa termine ultimul
an de studiii la Facultatea de medicina din Paris. si sa tr6ca acolo
examenele de doctorat in medicinA. In cBuletinul Oficial» din 21 Ia-
nuarie 1858, se publicA decretul Caimacamului din 18 Decemvrie 1857
atm Departamentul credintei, prin care IT comunicA, ca Ministeriul Fran-
ces al Instructiunil publice si al Cultelor a asemenit scola de medi-
cina si chirurgie din Bucuresci cu scOlele pregAtitore de medicind si
farmacie din Francia, si ingaduesce elevilor din scola nostrA sa savir-
sOsca studiile medicale la Paris si sä dobandescA acolo diploma de
doctor. In anul 1858, Regele Sardiniei a acordat asemenea studentilor
scOlei de medicina din Bucuresci dreptul de a terming ultimul an de
studiii la Torino si a lug acolo doctoratul in medicina (Bulet. ofic.»
din 22 Sept. 1858). Elevil cel mai buni ai scOlei ail fost trimisi cu
spesele guvernului la Paris si la Torino, de unde s'ail intors ca clod-
tori in medicinA.
In anul 1857, Printul Caimacam Alexandru Ghica, pe basa propu-
nerii Consiliului administrativ extraordinar, a dat scolei numire de
cola Nationala de medicinA si de farmacie ; in anul 1858, Caimacamul a
completat programul ei; i s'a acordat dreptul a conferi titlul de Ofiter
de sAnatate, care dupa doi ani a fost transformat in acela de Licentiat
in medicina si in chirurgie, elevilor dupA absolvirea studiilor, dupa
depunerea in scolA a bacalaureatului de sciinte fisice si natural° si a
5 examene rigurOse.
Deja in anul 1855, Comitetul sanitar al Munteniel Meuse Incercare
a forma veterinari pentru serviciul judetelor, insarcinand pe Proto-
veterinarul W. Lucaci cu predarea unui curs de medicina veterinari.
In .Buletinul oficial» din 24 August 1856, Protomedicul N. Gusi pu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
220 DR. I. FELIX

blica cd, cursul studiilor veterinare, urmand a fi in anul viitor scolas-


tic mai extensiv, dupa programa urmatore : Zootomia, Zoofisiologia,
descrierea bolelor acute, b6le epidemics si lipiciose, materia medics,
doctorul Lucaci, Protoveterinarul statului, insarcinat cu predarea aces-
tui curs in scOla veterinariei, va incepe la 1 Septemvrie. Comitetul
sanitar.invita pe doritorii, earl' voesc a studia acesta sciinta, sa se in-
aerie la doctorul Lucaci. Acesta incercare de a forma veterinari n'a
reusit, §i cu 2 ani mai tarcjiii, in anul scolar 1858-1859, doctorul Da-
vila a infiintat scOla de medicina veterinari, care, ca §i cea de far-
macie, a constituit o sectiune a scolei nationale de medicina.
Primii profesori al sc6lei au fost in anul 1855-1856: C. Davila, G.
Polisu, I. Barasch, Suhamel, Alexi Marin, Prujinski ; apoi s'aij adao-
gat treptat, in anil 1857 -1861: P. Protici, N. Turnescu, D. Zitzeos, E.
Severin, St. Capsa, C. C. Hepites, Gaudi, L. Fialla, I. Patzelt, G. Ata-
nasovici, I. Felix, A. Fotino, W. Lucaci; in anii 1862-1865: I. Teodori,
D. Grecescu, D. Ananescu, Hoffmann, E. Bacaloglu, Prokesch; Enicec,
L. Kugel, A. Bernad-Lendway si A. Marcovici.
In anul 1858, *cola nationals de medicina a avut 90 de elevi :
40 destinati pentru armata, 50 pentru judete; si 20 elevi in far-
macie. De la anul 1859 se primesc, cu putine exceptiuni, numai §co-
lari cu 4 clase gimnasiale; el Inv6taa 8 aril, 5 ani studil teoretice in
earl' infra si completarea invetamintului liceal, si 3 mil studil prac-
tice. Dupa unirea Principatelor au intrat in scold si elevi din Moldova.
In anul 1861 s'aii aflat in scold 40 elevi din Moldova, 67 din Mun-
tenia, 35 din alts teri romane, 46 din Bulgaria si din Rumelia. Panel
la finele anului 1862, din elevii sc6lei trimisi in streinatate, 14 all luat
diploma de doctor in medicind la Paris, 14 la Torino si 2 la Florenta.
De la anul 1864, se primesc in scOld §i elevi civili cu cel putin 6 clase
liceale pentru a deveni licentiati in medicina.
De la anul 1861, spitalele marl din Bucuresci si din Iasi aunt puse
la dispositiunea invetamintului medical si devin institutiuni de culturd a
sciintelor medicale. Eforia spitalelor civile face marl sacrificii pentru
inlesnirea §i incuragiarea studiilor medicale. Concursurile de externat,
de internat, de medic secundar si de medic primar, introduse de Da-
vila de la anul 1860, devin, cu tote defectele concursului, parghii pu-
ternice pentru progresul studiilor medicale si sunt treptat adoptate
ca sistem de recrutare a personalului medical de administratiunedsani-
tall a Ministeriului de Interne, a judetelor, a comunelor urbane.
La 8 August 1866, so decretOza regulamentul relativ, la examinarea
diplomelor de capacitate pentru practica medicinei, farmaciei si a me-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 221

dicinei veterinare ; regulamentul hotaresce ca acele examene se depun


is Scdla nationals de medicina.
La 13 Fevruarie 1867, apare un decret princiar prin care se decide
ca, in conformitate cu prescriptiunea legit instructiunii publice, sä se
transforme scOla secundara de medicind din Bucuresci in Facultate
de medicing, si acea facultate sa incepa a functions in anul scolar
1867--1868; cu tote acestea, tocmai In anul 1869 se transforms ScOla
Nationala de medicina in Facultatea de medicind a Universitatil din
Bucuresci.
La Iasi, in urma staruintei lui M. Kogalniceanu, se decretoza la 26
Octomvrie 1860 infiintarea Universitatii cu 4 Facultati: de Filosofie, de
Drept, de Teologie si de Medicina, pe basa legit instructiunii publice
din anul 1851; cu tote acestea, Facultatea de medicina din Iasi n'a
fost deschisa decat in anul 1885. Deja asezamintul pentru reorgani-
sarea invotaturilor publice in Moldova, alcatuit in anul 1851 de o
comisiune rinduita de Domn, prevede crearea la Iasi a unei Academii,
compuse din 4 facultati, dar regulamentul scolelor din anul 1851 dice,
ca in locul unei facultati medicale, a caret infiintare se credo a fi con-
ditionata de la jertfe peste putinta mijlocelor si a careia roduri ar
covirsi in curind trebuintele Orli, nevoia de feta reclama pentru Mol-
dova: 1) Intemeierea unei Scole de mOse prevecluta i in Regulamentul
organic, 2) Infiintarea unei Scole chirurgice pentru formarea de chi-
rurgi de sate, cate unul pentru fie-care ocol, pentru tIrgusorele tole
mici, pentru manastirile, pentru posturile secundare de spitale, pentru
Intinderea vaccinatiunil si alto nevol. ScOla va primi studenti cu 4 clase
gimnasiale si cursul va dura 4 ant ; Intro materiile de invetatura fi-
gureza si clinica veterinara. Acosta scold va putO forma si spiteri.
Cei 7 profesori vor fi obligati a pregati manuale In limba romans,
pentru cad vor priml premii. Pentru medicina veterinara se va tri-
mite un bursier la Viena, spre a inveta, pe langa medicing, si arta
veterinara. Acesta sc6la de chirurgie n'a fost Infiintat5.
In anul 1864 s'a proiectat din nal creearea unei Scole do medicina
la Iasi. La 19 Decemvrie 1864 a aparat un decret princiar, contra-
semnat de Ministrul Justitiei, Cultelor si Instructiunii publice N. Kretzu-
lescu, prin care se Insarcineza doctorul Davila ca, pentru Scdla de
medicina si de farmacie ce se va Infiinta la Iasi, sti iea cuvenitele
masuri pentru prepararea color necesare la acea scold, ca la 1 Sep-
temvrie 1865' sa pOta functiona in tots Intinderea. Dar unit medici
influenti, earl' credeail ca este mai util Ca, in loc de scOla secundarg,
sä se Infiinteze Facultate de medicina, n'ail voit ca Davila sä formeze

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
222 DR. I. PgLIX

la Iasi o sc61s analOga cu cea din Bucuresci si ail convins pe Dom-


nitorul Cuza, ca si la Iasi exists persOne capabile a organisa !nye-
tamintul medical. Ast-fel, la 24 Decemvrie 1864, a aparut un alt decret
princiar, prin care s'a numit pentru infiintarea Scolei de medicina si
de farmacie din Iasi o comisiune, compusti din doctoril G. Cuciuranu,
presedinte, A. F6tu, Bendela, D. Zisu si C. Davila membri. Cuciuranu,
Bendela si F6tu ail recomandat infiintarea unei Facultati de Medicina.
Din diferite motive, s'a amanat pans in anul 1885 infiintarea unei Fa-
cultati de medicina la Iasi.
Atat ridicarea $c61ei Nationale de medicind din Bucuresci la rangul
unei facultati in anul 1869, precum si crearea Facultatil de medicina
la Iasi in anul 1885, ail dat studiului medicinei o impulsiune puternica;
tinerii medici cu aspiratiune la profesorat au trebuit O. se pregdtesca
lungs anl pentru cariera didactics si emulatiunea for a produs multe
lucrarl de val6re. Cercetarile sciintifice sunt inlesnite prin munificenta
Eforiei spitalelor din Bucuresci, a Epitropiel generale a spitalelor Sf.
Spiridon, a Epitropiei asezamintelor Brancovenesci, earl ail deschis
stabilimentele for pentru acele cercetari si le-ail inzestrat cu instala-
tiuni moderne pentru cautarea bolnavilor; pe langa clinicele veclif se
creezti clinice none si dispensariI, cars permit specialisarea in diferite
ramurl ale medicing si facerea de cursuri complementare practice.
Amandou6 facultatile de medicina ail fost dotate cu laboratoril bine
organisate, in earl' se executa lucrarI originale si se examinOza desco-
peririle insemnate facute de somitatile medicale din streinatate.
A r6mas insa o lacuna de implinit. Starea materials a invetamintului
Igienei la amandou6 facultatile de medicina nu mai corespunde cu ce-
rintele moderne. Desi astdc11 Igiena este o sciintd experimental/, nu
s'a infiintat un laborator de Igiena, in care s'ar pute intreprinde
numer6sele lucrari de Igiena, independent de Bacteriologie si de Chimie,
care cere instrumente si instalatiuni speciale. Magnifica instalatiune a
InstitutuluI de Patologie, de Anatomie patologica si de Bacteriologie din
Bucuresci nu ne da o compensatiune pentru laboratoriul de Igiend pe
care1 solicitam de mult, cad Igiena nu este un apendice al Bacteri-
ologid, si Bacteriologia aplicata la 'glen/ constitue numaI o mica parte
a acestei sciinte. La Facultatea de medicind din Bucuresci, abia in anul
1900 s'a destinat o camera pentru modesta colectiune de materialul
de demonstratiune al cursuldi de Igiend, din care se va desvolta treptat
un museil de Igiend si care trebue neapkat O. se completeze cu lin
laborator de Igiena.
Recun6scem ins/ serviciile insetnnate, pe cars in mod direct si indi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MEMEL IN ROMANIA, I. 223

rect le-an adus studiuluT Igienei unele din Institute le §i Laboratoriile


facultatilor de medicina. In acesta privintd Institutul de Patologie,
Anatomie potologica §i Bacteriologie din Bucuresci, treat in anul 1887,
condus cu multd activitate de colegul nostru V. Babe§, §1 despre care
am vorbit in capitolul precedent, are o osebitd insemnatate. Din acel
Institut all e§it numer6se lucrari de val6re, de cars se folosesce §i Igiena.
Asemenea ea se folosesce de unele cercetdrl asupra etiologiel unor
bole, savir§ite in Laboratoriile clinicelor §i de multe lucrarT ale Insti-
tutelor §i Laboratoriilor de chimie din Bucuresci §i din 141.
. Desvoltarea ce in cele din urma 2-3 decenii au luat industriile
chimice a produs o specialisare a chimiel aplicate, §i acesteT speci-
alisAri, acestei divisiuni a muncei datorim insemnatele progress ale
chimiei alimentare, perfectionarea met6delor pentru examinarea mul
tiplelor products nouO, earl serva la confectionarea de alimente qi de
beuturT. Pentru ca sd se formeze chimi§t1 sanitary, familiarisatT cu me-
tOdele de examinare ale tuturor articolelor de consumatiune, s'a instituit,
in anul 1897, la Sc61a superiord de farmacie din Bucuresci, un curs
special de chimie alimentary §i de constatarea falsificatiunilor ali-
mentelor §i btiuturilor i, in anul 1898, s'a intercalat in legea sanitary
un articol, care stabilesce modalitdtile examinaril §i ale numiriT chi-
mi§tilor sanitarT.
De la anul 1894 serva instructiuniT medicale §i Institutul medico-
legal din Bucuresci, e§it din Morga zidita de Primdria ora§uluT in
anul 1891 §i cedata MinisteriuluT Justitiet
Din a§ezamintele pentru studiul medicinal face parte §i Institutul
medico-militar din Bucuresci, infiintat in anul 1884 de Ministrul de
Irdsboia I. Bratianu, §ters din budget in anul 1889 §i redeschis in anul
1892, internat in care studentii Facultatil de medicina, destinatI pentru
serviciul militar permanent, primesc o educatiune military §i ascultd
§i cate-va cursuri speciale de medicina military.
Cele. dou6 §c6le de m6§e de la Maternitatile din Bucuresci §i din
Ia§T; intretinute de Eforia spitalelor civile §i de Eforia generald a
case' spitalelor Sf. Spiridon, nu produc un numer indestuldtor de
m6§e §i lipsa de m6§e rurale este forte simtita. Causa acestei lipse
este programul de studiti al §c6lelor de move §i grelele conditiunT
de admitere. Noul regulament al §cOleT de m6§e din Bucuresci pre-
scrie, ca candidatele, ce se vor priml de la anul 1901, sy fi facut cel
putin 2 clase gimnasiale ; invetatura durezd 2 any, din care numaT
unul este destinat pentru partea practicd a studiuluT. De vreme ce in
Germania §1 Austro-Ungaria, unde nu exists o lipsA any de mare de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
224 DR. I. FELIX

m6§e ca la noi, tag invetatura m6§elor se terming intr'un singur


an, noi am adoptat sistemul vechill frances cu studiul de 2 ani. S'a
proiectat, in anii 1897-1898, infiintarea de m6§e rurale, de m6§e de
clasa II, cu un singur an de studiii, §i s'a pregatit la Craiova insta-
larea unei §c6le de m6§e de clasa II, care a fost deschisa in anul §co-
lar 1899-1900. Acesta institutiune are importanta mare pentru Igiena
rurala; m6§a comunala rurala trebue sd devie pentru poporatia satelor
un factor al popularisarii Igienei ; infiintarea nouei §cole de mop ru-
rale Insemneza dar §1 din acest punct de vedere un progres. Este de
dorit ca sä se mai infiinteze una sail douo alte §cOle de m6§e rurale.
Atat pentru invetatura elevelor m6§e, precum §i pentru trebuinta
m6§elor in exercitiii, earl voesc a repeta cele invetate, a improspeta
cunoscintele lor, a consults o carte scrisa pentru acest scop, trebue sä
existe un manual oficial al artel mo§itului. Dintre cartile publicate asu-
pra acestei materii, unele ca cele ale profesorilor Spohrer §1 St. Capp
sunt invechite, cele ale profesorilor E. Max §1 T. Hepites sunt prea
volumin6se, nefiind scrise exclusiv pentru mo§e, iar din cartea profe-
sorului D. Draghiescu, mai potrivita pentru acest scop, s'a imprimat
numai o mica parte, restul se Al in stare de manuscript. Din acesta
camel. Ministeriul de Interne, de care depind §c6lele de m6§e, a publi-
cat in anul 1898, pe basa propuneril Consiliului sanitar superior, un
concurs pentru compunerea unui manual noti pentru m6§e.
In cele mai multe WI, inaintate in culture, exista astadi societati
de Igiena. Causa ca la noi nu s'ail format pang astacji asemenea so-
cietati este aceea, ca societatile romane de medicina studieza §i ces-
tiuni de Igiena, ca la noi este necesar ca toti medicil sa cultive de o
potriva medicina curativa §i cea preventive. Igiena ca sciinta nu pro-
greseza prin societatile de Igiena; ele serve mai mult pentru popu-
larisarea ei, pentru de§teptarea interesului pentru Igiena la publicul
cel mare, cel putin la Omenii culti streini de medicina. Din acest punct
de vedere ar put6 fi utila formarea de societati de Igiena, care nu
s'ar compune numai de medici, farmaci§ti, veterinari, ci §i de legi§ti,
administratori, architecti, ingineri, profesori ai invetamintului secun-
dar, institutors, de cetateni ears pot intretine legatura intre Igiena sciin-
pea §i intre misiunea socials a Igienei, de cei cari participa la apli-
carea, la punerea in practice a diferitelor masuri de igiena. Ace le
societtiti ar put() da impulsiune studiului de inginerie sanitary, de
geniul sanitar, earl' Inca nu exista la noi, §i ar umpl4 lacuna lasata
In inv6tamintul nostru technic, lipsa de invetatura a igienei in §c6-
lele de inginerT §i de architecti. Sa nu uitam ca Igiena nu depinde

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STORIA IGIENRI IN ROMANIA, I. 225

numai de regimul la care omul se supune, ci §i de mediul in care el


traesce; regimul it prescrie medicul, mediul in care trilim ni-1 formozif
architectul gi inginerul.
Mai este necesar ca in seminariile, in §c6lele normale §i in tote §c6-
Tele secundare de ambe-sexe O. se des inviltamintuluT Igienel o des-
voltare mai mare decat cea de astacji, ca profesoril insarcinatT in
aceste §coli cu cursul de Igiena sä fie bine formatl, ad nu se crOcja ea
un bun profesor de sciinte naturale este §i tot-deauna capabil a preda
Igiena.
Progreselor inv6tamantuluT medical, ale lucrarilor practice, ale stu-
diilor de laborator, se datoresce la noT, ca §i in alts parte, inaintarea
insemnata a terapieT ; metodica aseptica §i antiseptics permite astacil
chirurgilor sa execute cu deplin succes operatiunile cele mai delicate ;
seroterapia §i organoterapia inlesnesc vindecarea multor bole grave
§i reduc mortalitatea in proportiunl largi. Bilantul luerarilor savir§ite
in secolul XIX se inchee dar cu un activ Insemnat al studiilor tera-
peutice, al invetamentuluT medical in ceea ce privesce vindecarea b6-
lelor. Mai mic este acest activ in ceea ce privesce prevenirea b6lelor,
nu din causa insuficientel invOtamintului, ci din cause morale, admi-
nistrative §i economice, mai ales din causa relelor moravurl, earl* ne
fac sa subordonam binele public intereselor private ale momentulul.
Masurile de medicine preventive nu se execute numai de medici, §i
trebue O. treed mult timp, pane cand sciinta va lumina pe totT car!
execute, cad aplica Igiena. In anul 1860, Berlinul n'a avut nici canals,
nici apeducte §i astadi este orawl eel mai salubru din lume ; sä nu
desperam dar, sä intram in secolul XX cu incredere in bunul simt
al natiuniT, care va asculta sciinta, se va folosl de povetele ei in ceea
ce se refers la prevenirea Melon

Administratiunea Serviciulul sanitar, a Igienel ci, a Politier


sanitare.
In Romania serviciul sanitar al statulul incepe cu asistenta bolna-
vilor sarmanT, cu fondarea §i administrarea de spitale, earl* dateza
.

din secolul XVI, §i despre earl vom vorbi in capitolul despre asis-
tenta. La finele secolulul XVIII §i la inceputul secolulul XIX, gasim
spitale permanente, bine dotate, in Bucuresci, Ia.§T, Craiova, BuzOil, §i
spitale de isolare pentru bolnavil de ciuma §i de lingore, call func-
Attalele A. R.Tor. XXIII.Mentoriile Seq. Sciinfifice. 15

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
226 DR. T. FELIX

tionail la Bucuresci si la Iasi in timpul epidemiilor marl; inceputul


organisatiunil asistentei medicale afara de spitale, in capitalele aman-
durora Principatelor Romano, la Bar lad, Focsani, Ploesci, Craiova, Ram-
nicu-Valcii. In Bucuresci functioneza. o Orfanotrofie, institut pentru in-
grijirea copiilor gasiti si Mani; la Iasi Domnul Alexandru Mo'ruzi in-
fiintoza, in anul 1804, o Orfanotrofie dupa exemplul celei din Bucuresci.
In luna Aprilie 1803, Constantin A. Ipsilant, Domnul Munteniei, infiin-
tez a o infirmerie pentru panduri in apropierea manastirii Michaill-Voda
si insareineza pe Archiatros cu cautarea lor. Tot in anu1.1803, Mare le
Vornic al Munteniei scrie Ispravnicului de Slam-Ramnic, ca Maria-Sa
Voda a numit doctor al orasului Focsani pe Spiridon Calogheros cu
taleri 80 pe hind (V. A. Urechia, Ist. Rom.; G. I. Ionnescu-Gion, Istor.
Bucurescilor).
La inceputul secolului XIX Inca nu exista o administratiune sani-
tary centrals cu ramificatiuni prin judete ; un servicia sanitar local exista
atunci numal in capitalele Principatelor si in 2-3 alte orase; el cu-
prindea asistenta gratuity a bolnavilor saraci si vremelnicesce preve-
nirea si combaterea unor bole epidemice. Aceste luerari n'ail fost
centralisate intr'o singura 'nand, ci incredintate diferitelor autoritati.
Dregatoriele supreme, Divanul Domnesc presidat de insusi Domnul si
Divanul velitilor boeri nu constitue numal adunari consultative, ci ele
exercita si functiuni administrative si judecatoresei si ieail adesea on
initiativa in cestiuni sanitare. In Muntenia functionaza Epitropia ob-
stirilor cu Casa milosteniilor din cari erail platiti si medicii, Eforiele
si Epitropiele spitalelor, din cari cea mai veche era Epitropia spita-
lulul Coltea, infiintata in anul 1695 si medicii politiei ; in Moldova
Vornicia de obste, care sub Alexandru Calimach a devenit Vornicia
de politie, Epitropia easel doctorilor, Epitropia manastirii si spitalului
Sf. Spiridon, protomedicul si medicul politiei. La Bucuresci, ca si la
Iasi, functionoza cate un archiatros, protomedic sail doctor mare al
Curtil Domnesci, medici ai politiei, medici ai obrazelor scapatate si ai
sc6lelor, apoi cate un medic al politiei la Craiova Ramnieu-Valcil,
Ploesci, Barlad, Focsani (V. A. Urechia, Ist. Rom., T. X si XI, Bucur.
1900; G. I. Ionnescu-Gion, Istor. Bucur., Bucuresci 1899; A. G. Galesescu,
Eforia spitalelor in Bucuresci, Bucuresci 1900; C. Erbiceanu, articol
in Bis. Ort. Rom., XV1, Bucuresci 1893; C. Angelescu, Descrierea In-
stitutiunilor cu cari se guvernci Romania inaintea Regul. org., Bu-
curesci 1878).
Andr. Wolf in tBeschreibung des Filrstenthums Moldaw, Hermanst.
1805, descrie pe archiatrii Domnitorilor romani ca pe nisce ignoranti si

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 227

aventurieri; el spune ca fie-care Domnitor fanariot, la venirea in tern,


aduce din Constantinopole medicul s611, obicinuit un tarlatan grec fara
multa invetatura, care nu se multumesce cu rangul de medic al Curtii
ci pretinde ci dreptul a fi protoiatrul Capita lei. Nu trebue sä se
generaliseze aprecierea lui A. Wolf ; nu o putem priml MA critics,
cad pe de o parte unil archiatri ail fost barbati inv6tati i onorabili,
pe de alta results din diferite acte vechi, a unil Domnitori au limitat
competinta medicului Curtii si 1-ail oprit de a se amesteca in admini-
stratiunea sanitar a.
In Muntenia Epitropia obOirilor a avut atributiuni multiple §i ye-
nituri stabilite ; ea ingrijesce de §cOle, de combaterea luxului, de in-
curagiarea me§tepgurilor, de alimentarea capitalei cu apa, de podirea
§i largirea stradelor, de cutia milosteniei, de serviciul medicilor, de
orfanotrofie, §i primesce cjeciuela din veniturile ma' nastirilor, vinari-
ciul ci alto dart In biblioteca colegului nostru C. Erbiceanu se afla o
condica veche de socoteli ale Ob§tWei Epitropii din anul 1797, din
care ne putem informs despre modul ei de functionare.
Un chrisov al Domnului Munteniei Alexandru Ipsilanti Vv. din anul
1799 fix6za din noil veniturile Cutiel milelor infiintate de mai nainte,
hotarosce cat are sa des la acea Cutie Metropolia, Episcopii, Egumenii,
manastirile inchinate §i pamintene, boeril ce vor imbraca caftan, is-
pravnicii ce se vor numl, cat se va oprl din lefile ce se platesc din
Casa rasurilor (T. Codrescu, Uricarul, III, Ia§1 1853).
In Moldova gasim, la finele secolului XVIII, Eforia easel doftorilor
cu venituri stabilite deja, intro anil 1782 §i 1785, de Domnul Alexandru
loan Mavrocordat (Hurmuzaki, Documente, T. X, Buc. 1897). Atribu-
tiunile Vornicului de obOe sunt enumerate in tidula gospod din 1
Ghenare 1803 a Domnului Alexandru Moruzi catre Vornicul Dimachi,
cand s'a orinduit Vornic de Obcte, reprodusa in cUricaruh lui T. Co-
drescu, part. I, Ia0 1852: Ingrifirea de Casa milii, intervenirea in
pricini de clironomie, sprijinirea ci ajutorul saracilor ci a nevirstni-
cilor fare parinti, alcatuirea de isvode pentru darea de pensiuni i
de mill earl* se vor aproba de Domn, ingrijirea ca sa se inscrie in
acele isvOde numai mi vrednici de mill, presintarea socotelelor la
Domn, care le va pune la cercetarea velitilor boerl, ingrijirea spre
adaogirea veniturilor easel milli, facerea de cipiuri (de narturi) de
came ci de pane impreuna cu Aga, epistasia cicmelelor §i a apelor
ce se aduc in orac.
Domnul Alexandru Moruzi a numit, in anul 1804, pc) doctorul Froe-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
228 DR. I. rELIX

lich medic vaccinator poste tot principatul Moldovei, nu gasim insa


urme ale activitatii sale, nu scim cat timp §i in ce mod el a func-
tionat.
In anul 1808, Domnul Munteniei Alexandru Ipsilant numesce doctor
al politiel Craiova pe doctorul Panait 0 gerah (chirurg) pe Moral,
pe cari archiiatros I-a examinat §i I-a gasit vrednici. In Bucuresci s'at'
numit, in anul 1815, 5 doctori 0 2 gerahi ai politiei cu lefa din Cutia
milosteniei, ca sä caute saracii qi sä altoiesca copiii de versat. Ace§ti
doctori all fost : C. Dar vari la Sf. Dimitrie, C. Caraca§ la Curtea veche,
Silvestru la Sf. Dimitrie, C. Filite la Sf. Ioan vechiti, I. Pascal la Sf.
Spiridon not' (C. Erbiceanu in Bis. Ort. Rom., a. XVI, Bucur. 1893).
In amandoue Principatele isolarea bolnavilor §i curatirea obiectelor
contaminate a constituit de timpuriu prima regula a preventiunil la
b6le de Omeni 0 de vite. Vom vorbl mai pe lung, in capitolul despre
asistenta §i despre prevenirea bOlelor, de spitalele de iso]are infiintate
Lange. Bucuresci in anii 1735, 1796, 1798 ; range. Ia0 in anul 1795. In
Muntenia Domnul Hangerli numesce, la 1 Ianuarie 1798, 100 epistati de
paza ciumel; la 25 Ianuarie 1798, acest Domn trimite un cioclu la Mus-
cel ca, sub povetuirea Ispravnicului, sa curete o cash' in care s'a in-
tamplat molima ; la 23 Fevruarie 1798, Voda Hangerli rinduesce pe ma-
rele boar Stefan Hiotu epistat pentru curetirea lucrurilor molipsite 0
publics, la 9 Decem. 1798, nisce instructiuni intelepte pentru combaterea
ciumel, opresce vinclarea de vechituri, aglomerarea prin carciumi, or-
donand ca calabalic sa nu fie prin carciume, ci fie-care sa §i cumpere
beutura in vase §i sä se duca ; polcovnicul de ciocli sa alba 40 de
Omeni la stegul set, 20 pe jos §i 20 cu care pentru ridicatul celor
bolnavi §i celor molipsiti, precum 0 a celor cu ipopsia de molipsire.
Cioclii comiteati insa abusuri din tale mai neomen6se. In Moldova Dom-
nil Alexandru Calimach, in anul 1795, §i Constantin Ipsilante, in anul
1799, all luat masuri analoge contra ciumei, dard in Moldova ca §i in
Muntenia, cioclii erail un Melt' al lui Dumnedeti tot atat de cumplit ca
bola; sub pretext de curatirea caselor molipsite, pradail casele 6me-
nilor, le ardeail tot, chiar documente vechi (V. A. Urechia, ht. Rom.,
T. XI, Bucur. 1900).
In casuri rare se trimite cate un medic din capitals in judete pentru
combaterea unei epidemil. In luna Aprilie 1808, Divanul Muntenesc
insarcineza pe doctorul Panaiotache, ca sä merga in judetul Teleorman,
unde s'a intins o bola ; dupa intdrcere, el tine consiliii cu doftoril po-
litiei, carora le comunica resultatul cercetarilor Mute, se stabilesce

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 229

a 1361a este Scorbut, se alcatuesc instructiuni earl se trimit Ispravni-


cilor de Teleorman. (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. XI).
Tot in anul 1808, intaiul Divan al Munteniei scrie Ispravnicilor de
Ilfov ca s'a ivit dalac intre oi, b61a primejdiOsa §i la Omeni; oile bolnave
sa se deoseb6sca de cele sanatOse, cele morte sa se ingr6pe ; se reco-
manda locuitorilor sa se curete cu mijlOcele cunoscute §i Ispravnicilor
sa pedeps6scd pe cel abatuti (V. A. Urechia, Ist. Rom., T. XI).
Farmacii au existat in Ord deja la inceputul secolului XVIII. In actul
Patriarchului Alexandriei Samoil din anu11715, prin care int6resce fun-
datiunea spitalului Collet din Bucuresci, se vorbesce deja de Spiteria
spitalului §i se prescrie ca spitalul sa mai alba osebit un om sciitor
§i cunoscetor botanicescilor ierburi, sa le culega §i sa le aducd la spi-
terie (A. G. Gale§eseu, Eforia spitalelor, Bucuresci 1900). La inceputul
secolului al XIX se controlail deja farmaciile, se priveghia comerciul
cu substante otravitore §i se opri exercitiul ilicit al medicine. In anul
1803, Constantin Ipsilanti, Domn al Munteniei, ordona lui archiatros,
ca sa pue cap6t unor Intelegeri ilicite intro medici §i farmaci§ti, cjicend
ca unit dintre doftori §i unit dintre spiteri, avend intre dln§ii simfonie,
nu scriii retetele cu ifosul cel obicinuit §1 cu numirea cea sciuta a
doftoriilor de a fi cunoscut fie§i-earuia, §i a put() eel eu trebuinta a
merge la veri-care spiterie, ci pune 'intro acele retete numere §i numiri
nesciute, cart sunt cunoscute numai spiterilor acelora cu earl sunt
simfonisati, ast-fel se face un mare catahrisis la plata acelor doftorli,
incareandu-se eel cu trebuinta cu pret nesuferit. In anul 1804, Vodd
Ipsilante, Intr'un pitac eatre Vel Spdtar, ordona ca pe Anica Armenca,
care in§old lume, cautand bolnavi cu burueni fara a poseda cunosein-
tele necesare, sa o treca surgun poste Dundre. Comertul cu otravuri
s'a supus la ore -cars regule restrictive; neexistand pe atuncia drogue-
rii, s'a dat unui num6r limitat de farmaci§ti dreptul ea, cu precau-
tiunile necesare, sä vIncja substante toxice. In anul 1805, Constantin Ipsi-
lanti, Domn al Munteniei, ordond Ispravnicilor, ca sa oprescd pe bAcanii,
pe alti prdvalia§i §i pe mamulari ca sa nu mai vincid sdricica. §i
§orici6ica, ci archiatros va alege dintre spiteri unul sail dot, 6meni de
isprava, cart vor aye dreptul a vinde saricica §i §orieibia, insd nu
la fite§i-tine, ci cu chez a§ie bunA §i cu reva§ de la archiiatros (V. A.
Urechia, Ist. Rom., T. XI).
In anul 1808, Divanul muntenesc insarcinka o comisiune de practico0
§i cu sciinte vechi doctori Silv. Filiti, C. Caraca §i C. Dar vari, ca sa
inspecteze farmaciile din Bucuresci, §i in anu11813, Domnitorul Moldovei
Searlat Calimach hotar6sce, ca boerii Epitropi at Vorniciei de ob§te,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
230 DR. I. FELIX

Impreuna cu doftorii politiei, sa Loa prin farmacii inspectiuni perio-


dice (Hurnzuzaki, Documente, X. Bucur. 1897).
In amandoue Principatele, cu tOta lipsa de medici, administratiuneaur-
mgresce pers6nele, cari fall a fi medici exercita medicina. Deja in anul
1775 aparuse un pitac al Domnului Munteniei Alexandru C. Moruzi,
prin care opresce pe §arlatani a exercita medicina. In anul 1809, cand
In Bucuresci s'a aflat deja un num6r de medici destul de mare pentru
acel timp, s'a numit de Divan o comisiune insarcinata cu examinarea
titlurilor acestor medici, compusa din doftorii C. Caracq, G. Schina,
Si lv. Filiti, C. Dar vari §i E. Rizu, care comisiune constata ca, intro per-
sonele earl exercita medicina in Bucuresci, 11 n'aii facut studil medi-
cale (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. XI, Buc. 1900).
La 14 August 1813, Domnitorul Moldovel Scarlat Calimach reguleza
din not' casa doctorilor ; el dice in chrisovul prin care aproba propu-
nerea Divanului asupra platii doctorilor, ca nu sunt inadins doftori
rinduiti spre cautarea celor saraci §i patima§i, ca veniturile easel dofto-
rilor sunt numal de 27.000 lei, iar cheltuelile de lei 40.000 anual ; el
hotar6sce ca sä se lea cate 2 parale la leil din lefile din Casa rasurilor,
peste tole ce dupa obiceiul vechiii se del la Cutia milelor, ca sa remae
in fiinta veniturile vechi ale cutiei asupra pe§telui din baltile tern' §i
de peste hotar, asupra unor dari domnesci §i contributia Casei rasu-
rilor. Casa doftorilor va orIndul:
2 doftori ale§i profesori (Plusque §i Eustatie Rola), cari vor aye
din Casa doftorilor cate lei 9.800 pe an §i cate 15 scutelnici ;
3 doftori cari sa aiba §i gerahi, precum este smelt, Lorenz §i altul
al treilea ce se va alege cu lei 2.800, 2.600 §i 2.000 pe an, cu dreptul
de pensiune dupa 20 de ani, data atunci nu vor mai puts sluji ;
1 gerah (chirurg) ascutit cu lei 3.000 pe an, cu chiria easel §i cu 15
scutelnici;
1 doftor al temnitei cu lei 150 pe lund ;
2 mo§e cu lei. 1.800 pe an §i chiria easel;
1 doftor la Barlad cu lei 360 pe an din Casa doftorilor.
Ace§ti doctori, gerah §i m6§e sa fie Indatorati a alerga cu sirguinta
la trebuintele §i chemarile nu numai ale boerilor, §i la saraci §i flea-
loqi, in cat on in care cos, n6ptea sari diva, vor fi chemati, sa nu in-
drasnesca a prelungl mergerea pang a doua di. Spiteria politiei se va
face la Ia§i, pe ulita cea mare, precum §i mai Inainte a fort, ea va
remane nesup6rata, in cat archiatros (doftorul eel mare al Garth '
Domnesci) sä nu se atinga de dinsa, iar boeril epitropi, impreuna cu
doftorii politiei, vor cerceta cu amanuntul doftoriile, vor ingriji de le-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA, I. 231

pAdarea color vechi §i vor a,eza preturile la doftorii (Hurmuzaki,


Documents X, Bucuresci 1897).
Inainte de ocupatiunea rusOscd, in anii 1829-1830, nu exista dar
nici in Moldova nici in Muntenia o administratiune centrald a seivi-
ciului sanitar pentru tot principatul, nici o comisiune consultativd per-
manents ; au functionat insa directiuni de spitale cu fundatiuni bogate,
servicil locale de asistenta medicaid, §i s'a numit vremelnicesce, pentru
anumite scopuri, cate o comisiune de medici sail de boeri. Ast-fel in
anul 1815, cand se apropie ciuma de fruntariile tern', Domnitorul Mun-
teniei Ioan Caragea numesce, prin pitacul din 4 Decemvrie 1815, o comi-
siune sanitara executiva §i dice membrilor acestei comisiune : pentru
ca sd apucam mai inainte, §i sd nu lasdm a se Intinde ri3u1, ci sd-1
desradacinam cu totul, ales-am patru dintre velitii boeri earl sunt cu
sciinta, cu frica lui Duni-n(30u §i vrednici de a put6 chibzul mij16-
cele cuviinciOse spre a se puts pAzi sandtatea §i spre izbavirea reu-
lui, §i orinduim pe d-vOstrd cinstiti §i credincio§i boeri, biv Vel Postel-
nic Lucache Arghiropolu, Vel Spdtar Gheorghe Arghiropolu, biv Vel
Dvornic Barba Vacarescu §i Vel LogofAt Atanasie Hristopolu, ca sä
intocmiti aid in Ora ingrijirea sanatatil §i ye insarcinam cu purta-
rea de grip. izbavirii roului ce a intrat in tore, chibzuindu-v6 §i ho-
tarind were -ce va fi trebuinta.... indatA sd scriti Ispravnicilor §i color -
lal)i drege" toff ai judetelor, facendu-le cunoscut acesta Intocmire (V.
A. Urechid, Ist. _Rom., T. X. A., .Bucuresci 1900).
Dupe isolarea bolnavilor, masura preventivd principald consta in
purificarea obiectelor contaminate. La 9 Fevruarie 1820, Divanul Mol-
dovei supune Domnitorului Michail Gr. Sutu o anaford, in care expune
cd multi locuitori care, in timpul ciumei, au ascuns on Ingropat bani
gi alto lucruri, acum dupa Incetarea Mei le scOte, le desgrOpd, far/
ca sd insciinteze pe dregetorie spre a se pune la tale curatirea for
de °data cu scosul on desgropatul. Domnitorul aproba ca sd se pu-
blice spre cunoscinta obstesc5, cd asemenea fapta primejdiOsa constitue
trims, §i ca sd se Inscrie in condica criminalicOscil, cd eel ce o vor
comite vor fi certati prin ulitele ora§ului din tinutul uncle s'a desco-
perit fapta §i apol trimi§i la Ocnd, pe timpul cat va hotari stapanirea
dupd imprejurdri (Colectiune de manuscripte §i foi volante imprimate
din Bibl. Acad. Rom.).
Indatd dupa intrarea armatei ruse in WA, in anul 1829, se publics
la Iasi nisce instructiuni excelente asupra prevenirii ciumei, alcatuite de
medici militari ru§1, despre care instructiuni vom vorbl in capitolul ur-
mator. In capul serviciului sanitar al armatei de ocupatiune s'a aflat

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
232 DR. I. FELIX

doctorul Chr. Witt, medic invfitat, care a scris asupra conditiunilor


sanitare ale Romaniei, asupra ciumeT si asupra paludismului in Ro-
mania. In anul 1830, generalul Kisseleff, Presedintele Divanurilor, or-
ganiseza in mod provisoriii serviciul sanitar si asistenta medicala in
Bucuresci si in Iasi si institue carantina la Dunare.
Organisatiunea definitive a serviciulul sanitar si a Igienei publice
din Principatele Romane incepe cu Regulamentele organice si constitue
partea bung a regulamentelor, cari insa nu pot compensa nedrepta-
tile lor. Regulamentele acorda unei clase de cetateni numai drepturi
si foliose fail sarcini si impune partil celei mai numerose a popora-
tiunii numai datorii fare drepturi. Igiena este o sciinta democratica,
care voesce sä asigure tuturor cetatenilor, fail deosebire, cultura,
sanatate, vieta lungs, progenitura voinica si traiil bun; dar apesarea
fisica, morale si economics, impusa de Regulamente marei majoritati
a poporului lasata in ignoranta, trage dupe sine si inferioritatea
intregului train, prin urmare vat6marea sanatatii individului si a pro-
genituril sale.
Serviciul sanitar depinde de departamentul Ministeriulul din La-
untru. Regulamentele organice preciseza atributiunile acestui depar-
tament, alcatuesc o administratiune sanitary potrivita cu cultura si cu
cunoscintele din acele timpuri; carantinele spre Turcia ocupd locul
principal in noua organisatiune, se pun basele preventiunii unor 1361e,
se codifica organisatiunea existents a asistentei saracilor, bolnavilor si
copiilor gasiti, se prescriil regule de salubritate urband. Autoritatea
sanitary superiora o constitue comitetul carantinelor sail comitetul de
sanatate, presidat de Ministrul de Interne, compus, afard de acest
Ministru, in Moldova de Hatmanul, de obstescul Inspector al caran-
tinelor §i de Protomedic ; in Valachia tot de marele Inspector al ca-
rantinelor si de Protomedic. Spatarul prii-Romanesci nu iea parte la
lucrarile comitetului in mod permanent, ci numai cand se cerceteza
cestiuni carl privesc resortul seil. Inspectorul general al caranti-
nelor din amandouo Principatele se numesce de Domn in intelegere
cu Domnul celui-lalt Principat si cu Consulul general al Rusiei. Desi
atributiunile principale ale comitetului sanatatii constafi in admini-
strarea si privegherea carantinelor, in oprirea invasiunil ciumei, Re-
gulamentele nu negligeza lucrarile sanitare din interiorul Orli, pe cari
be specifics mai bine Regulamentul organic al Moldovel decat acela
al Valachiei: paza sanatatii, hultuirea versatului, cercetarea si stir-
pirea pricinilor aducetOre de friguri, lingori si alto lipiciose Me carl
ticalosesc poporul, privigherea carantinelor, publicarea mijlOcelor celor

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 233

mai nimerite spre immultirea §i imbunatdtirea nemului a tot felul de vite,


ingrijirea de a se aduce locuintele in build stare. Ispravnicii prive-
ghezd sdnatatea poporatiunii §i a vitelor §i raportezd comitetului; Pro-
tomedicul privegheza pe toti doctorii.
Regulamentele organice organiseza §i serviciul sanitar local al aman-
durura capitalelor Principatelor, compus la Bucuresci din 5 medici ai
ora§ului, din cars fie-care ingrijesce de una din tale 5 pla§i in care
ora§ul este impartit, de 1 chirurg, 1 mamo§, 1 veterinar §i 5 mop; la
Ia§i din 4 medici al ora§ului, 1 mamo§ §i 4 n*. Medici' ora§ului consti-
tue3c la Bucuresci §i la Ia§i ate o comisiune medicaid permanents, co-
misia doctoricesca, care este consultatd de Agie §i care-i face propuneri
§i raporte; el sunt insdrcinati cu cautarea gratuita a bolnavilor saraci,
cu vaccinatia §i cu inspectia pieteler uncle se vind alimente. Comisia
doctoricesca sau medicaia cercetezd diplomele medicilor celor nal veniti,
examineza pe farmaci§til nos, visiteza farmaciile, spitalele, orfanotrofia
§i mai tarcjiii, dupd ce ea a trecut sub pre§edentia Protomedicului,
comisiunea intinde actiunea el peste tot principatul, remanend subordo-
nata comitetului sanitar.
Ffind-ca numeral medicilor aflati in tell nu era suficient pentru a
se a§eza cate unul in fie-care judet, se imparte Moldova in 5 departa-
mente medicale, §i se numesce cate 1 medic §i 1 ipochirurg pentru mai
multe tinuturi. Aceste departamente all fost: Ia§i, Boto§anl, Roman,
Barlad §i Galati. In mod analog se organiseza serviciul sanitar in Va-
lachia, impartindu- se principatul in 6 circumscriptiuni: Craiova, Ramni-
cul-ValciT, Bucuresci, Pitesci, Buzeil §i Ploesci, mai tarciiii §i in 7 circum-
scriptiuni, pima in anul 1842, cand, prin legiuiri pentru adaogirea §i
regularisirea doctorilor de judete, pe langd eel 7 doctori de ocruguri
ce se aflail in fiinta, sail mai orinduit alti 11 tot cu lefa de cate lei
5.000 pe an, ca sa fie pentru tot judetul cate unul, impArtd§iti acade-
micesce, pe langd sciinta doctoricesca §i cu cea veterinara. In mod ana-
log s'a numit §i in Moldova cate 1 medic la fie-care, judet, in anii
1847-1849.
In budgetele statului fixate prin Regulamentele organice sunt inscrise
urmatorele cheltueli pentru serviciul sanitar §i pentru asistenta publics,
osebit de cheltuelile spitalelor cu fundatiuni speciale:
In Valachia :
Carantinele de pe marginea Dunarii Lei 600.000
3 spitale, in capitals, intr'un alt oras al Munteniel si la Craiova . . i 150.000
Orfanotrofia copiilor sarmani din l3ucuresci 100.000
Lefile doctorilor si imiselor , : I . . , , , t . . . 100.000

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
234 DR. I. FELIX

In Moldova :
Carantinele Lei 100.000
Lefile doctorilor, chirurgilor, moselor x 120.000
Casa milelor intru ajutor al familiilor sArace, a cersetorilor, a nepu-
tinciosilor ) 100.000
Subventia spitalulul Sf. Spiridon 21.000
In Muntenia Generalul P. Kisselef, Presedintele Divanurilor, printr'un
ofis din 2 Aprilie 1832, centraliseza administratiunea spitalelor, intoc-
mesce o singura Eforie a spitalelor, careia este subordonata Epitropia
fie-cdrui spital in parte, si o alts Eforie a Caselor facAtore-de-bine,
care va carmul Spitalul sarmanilor cop% Casa milogilor si Casa milei.
Amandou6 Eforiile se subordona Logofetiel pricinilor bisericesci (A.
G. Galesescu, Eforia spitalelor, Bucuresci 1900).
Regulamentele organice ale amanduror principatelor i legiuirile ti
instructiunile, cari le completeza, precisoza rolul diferitilor functionari
publici in administratiunea sanitara. Misiunea principals a doctorilor yi
chirurgilor tinuturilor este combaterea epidemiilor, altoirea, savirsirea
lucrarilor medico-legale, revisia farmaciilor si oprirea sarlatanilor cari
exercita medicina. Ispravnicii sunt, intro altele, Insarcinati cu paza sa-
natatii, cu concursul la vaccinatie, cu cercetarea si stirpirea pricinilor
aducAtore de felurite bOle, cu ingrijirea ca sa se gasosca in cantitate
suficienta cu preturi potrivite diferitele obiecte de hrana, cu veghe-
rea asupra crescerii rationale a vitelor 8i cu combaterea b6lelor de
vite, cu indemnarea locuitorilor la agricultura rationale, la facerea de
plantatiuni de pomi, la cultura de cartofi, la construirea de locuinte
odihnitOre i sanatose ; Ispravnicii tinuturilor de la Dunare 1i cu exe-
cutarea mAsurilor carantinesci. Top Ispravnicii sunt indatorati sa ra-
porteze Comitetului sanitar de 2 on pe lund despre sanatatea locui-
torilor si a vitelor, iar la ivirea de epidemii Indata. Zapciii, subocar-
muitoril sau privighetoril de ocOle sunt obligati sa insciinteze 'spray-
nicia de epidemii Intro locuitori, de omoritOre bole ale vitelor (Instruc-
tiuni din 10 Ian. si 21 Fevr. 1832). Printr'un ordin circular al depar-
tamentulu! din Nauntru catre Ispravnici din 12 Mart. 1834, ei se mai
insarcineza cu ocrotirea copiilor lepadati, sa aiba ingrijire a nu se
lass peritori i sa indemne on -care din fetele pravoslavnice a-i priml in
a for socotOla.
In Moldova carmuitoril Orli ail inteles bine, ca agentul principal al
sanatatii publice din sate este capul comunei, Parcalabul in Muntenia,
Vornicelul in Moldova. Instructiile pentru Vorniceii satelor din 20
Martie 1834 le explica in mod amanuntit datoriile ce le incumba (Ma-
nualul administr. at Prineipatula Moldova, T. II); din nenorocire, ele

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 235

au eemas pe hartie, n'au fost executate ; ele prescriil intre altele : Vor-
nicelul va cerceta adesea on starea sanatatil locuitorilor satului seil si
la fie-care 15 dile vor da izvod privighetorului de ocol, cati bolnavi
sunt in sate, de ce bola si cati ail murit ; la Miele molipsitOre va oprl
impartasirea cu casa colui bolnav sail most, va pune paza si indata
va da de scire privighetorului de ocol. Vornicelul va purta grija, ca fie-
care locuitor sa-si faca cu indestulare si la timp araturi si semena-
tuff, pe cel betivi si len*" ii va face cunoscut privighetorului de ocol;
va ingrijl ca fieste-care locuitor sa alba casele bune si odihnitOre si
sä le grijOsca la fie-care 3 luni, sa le murue si sa le spele, sa aiba
surf, poeti, ocOle pentru vitele lor, si acelea sa fie pururea grijite, cu-
ratite de gunoitl, fail a se ingadul ca sa se arda ; O. pOrte de grija
pentru vitele sale dupa orindueli. Vornicelul va cerceta in taa vre-
mea starea sanatatii a tot soiul de vite, va duce raport privigheto-
rului de ocol, va pune in lucrare a se intrebuinta la 6meni si la vite
retetele ce s'ar trimite pentru Miele 6menilor si ale dobitOcelor, iar
starvurile vitelor ce ar muri este dator stapanul for a be ingropa adanc
de o lature in departare de sat.
In anul 1835 se completeza in Moldova instructiunile pentru isprav-
nici si li se comunica cu Domnescul ofis din 10 Maiil 1835. Ispravnicii
ail sä privigheze a nu se vinde doftorli in potriva orinduelilor, sä
opresca nelegiuita for preparare si asupritOrele preturi ale doftoriilor,
sä opresca intinderea bolelor lipici6se, sa iea masuri pentru curatenia
targurilor si satelor contra b6lelor de vite, sa privigheze spitalele si
sa ingrijesca de construirea de spitale, O. puie la cale a se cerceta
lucrurile de hrana ale norodului ce se scot spre vinclare.
In anul 1840 se decreteza in Moldova instructiunile pentru privighe-
torii de ocOle (sub-prefecti), alesi dintre nobtli proprietari de avere
nemiscat6re, prin cari el' sunt obligati intre altele, ca sa pOrte grija
pentru pastrarea sanatatil locuitorilor, .cerend inteacesta sfatuirea si
ajutorul doftorului tinutal, sa indemne pe locuitori ca rinduitii cu
hultuirea copiilor sa pOta implinl la vreme a for insarcinare, sä ve-
gheze ca orindarii de pe la sate sa nu insarcineze pe locuitori cu
datorii pentru beutura mai mult deck pand la 10 lei fruntasul, 5 lei
mijlocasul si 2 lei 20 parale codasul, sa indemne pe locuitori la face-
rea de plantatiuni, de gradini, la sadirea de pomi roditori, la hultuirea
pomilor, la ingrijirea gospodariei for (Manualul administr. al Prin-
cipatului Mold., T. II).
Indatoririle politiei ca organ al administratiunii sanitare in orase
si targuri sunt prescrise prin instructiile pentru Politmaisterii si Comi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
236 DR. I. FELIX

saris politienesci din Moldova din 8 Iunie 1835 ; el au sl privigheze


buna stare a sanatAtii locuitorilor, bunAtatea lucrurilor de mancare
ce se vind, ridicarea caselor §i dughenelor fall strimtorarea ulitelor,
dupA un plan de la Comitetul obqte§tilor lucrari (comitet inlocuit mai
tarcjiii prin departamentul Lucrarilor publice), curatirea ora§ului, sä
opresca vinclarea alimentelor stricate.
Se mai completeza treptat in amandou6 principatele §i alte legiuiri
sanitare ale Regulamentelor organice. In Moldova Epitropia Cases
doctorilor, care mai functioneza, cu tote cA atributiunile of urmail sA
trocA la Comitetul sanitar, publics la 15 Maiil 1832 Regulamentul despre
spiteri §i a for indatoria dispositiuni alcatuite de comisiunea doctori-
coscA ; la 27 Iunie 1834 Comitetul sanitar al Moldovel publics Regu-
lamentul m6§elor ; la 17 Iulie acela§1 an Regulamentul drogueriilor ;
la 13 August 1836 se decretdza Regulamentul comisiei doctoricesci, in
care se prescrie modul examinarii diplomelor doctorilor, spiterilor ¢i
ale mo§elor (Manual adm. al Mold.).
Regulamentul organic al Moldovel a infiintat un Comitet central,
compus din membrif color 4 Epitropil : Epitropia Casei milelor, Epi-
tropia mangstirii Sf. Spiridon, Epitropia inv6tAturilor publice §i Epi-
tropia apelor. Epitropia Casei spitalelor Sf. Spiridon este subordonatS
acestul comitet central §i comitetului sanitar i supusa inspectiunil
Protomedicului.
In Muntenia Eforia spitalelor, centralisata §i constituita din cele treT
Epitropli ale spitalelor Coltea, Sf. Pantelimon §i Filantropia, form6zA
numai un fel de consiliti de privighere al spitalelor, care devin institu-
tiuni publice ale statului §i partea principals a administratiunil incumba
Directnrului cancelarieT Eforiei. Legiuirea din anul 1841 asupra inda-
toririlor Directorulul Eforiei spitalelor prescrie, ca Directorul Eforiei
sa aiba scire de tot ce se urnAz A in cspitalurile statuluh; se va Imre-
dinta prin visitare de starea fie-carui spital «al statului,. De§1 exists
o singura Eforie a tuturor spitalelor, averile for sunt separate §i admi-
nistrate in parte. In anul 1847, Printul Gheorghe D. Bibescu desfiin-
teza epitropiile speciale de spitale («Bulet.v din 2 Aug. 1842) §i comple-
tdza acosta centralisare prin legiuirea din 6 Maiil 1848 care hotaresce :
1) Spitalele Coltei, Filantropiei, al Pantelimonului *i sucursala acestora,
precum §i off ate alte spitale se vor intocml in capitals sail in alte ora§e
ale principatului, vor fi sub una i acea§1 ocarmuire. 2) Acea ocarmuire
se va alcatui de o Eforie compusa de 3 mAdulari, de un doctor inspector
§i de un ob§tesc epitrop cu a sa cancelarie, care tots ace§tia se orinduesc
de Domn. 3) Fie-care spital va av6 osebitul sett econom, doctor §i chirurg,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IRTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 237

intariti de Domn. 4) Veniturile tuturor spitalelor vor infra in una §i


aceea§i cassa §i se vor 'Astra de catre cassierul cassel centrale, care va
respunde rinduri-rinduri sumele cuvenite dupa budget, iar cassierul
Eforiel va tine socotela dupe. orinduela. 6) Dupa ce se vor implinl trebu-
intele cele mai d'intaiti ale capitale!, prisosul se va intrebuinta pentru in-
fiintarea de spitaluri sucursale prin al to ora§e. 7) Spitalul Panteleimon re-
mane pentru bele cronice. 8) Eforia se va aduna cel putin odatA pe sep-
tamanA. 10) Doctorul inspector va fi mai cu se/pa insarcinat cu obstesca
priveghere asupra partii sanitare. 11) Obstescul Epitrop sat Director
va fi Indeplinitor chibzuirilor Eforiel intArite de Domn, el va fi §eful
cancelarie! («Bulet.», No. 23 din 6 Mait 1848). Acesta legiuire o mai coin-
pleteza Printul B. Stirbeiti in luna Fevruarie 1856, ordonand unirea spi-
talelor din Craiova sub o singurA directiune, aceea a Eforiel ob§tesci a
spitalelor, care va intretine la Craiova 100 patur! §i va priml de la
Comitetul sanitar lei 50.000 pe an (.Bulet. ofic.», No. 10 din 3 Fevr. 1856).
In anul 1834, Comisiunea doctoresca din Bucuresci publics lista medi-
cilor din tot principatul Munteniel; lista cuprinde 27 doctor! §i 15 chirurgi
§i mamo§i. Almanachul statulta din principatul a Wei Vera-Ronzdnescci,
pe anul 1837, intocmit de Zaharia Karkaleki §i imprimat la Buda, con-
tine statul functionarilor serviciului sanitar, din car! unit at ranguri
rusesci. Comitetul carantinelor se compune din Marele Dvornic Michail
Ghica, Ministrul din NAuntru ca Pre§edinte, §i ca mAdulari: Nic. Mavrus,
consilier de stat (rusesc), ob§tescul Inspector al caratinelor, Gr. Caribol
Nodvornol sovetnic (consilier al Curti!), C. Istiotu Protomedic, D. Topli-
cescu Inspector; apoi functional in cancelaria Comitetulul 2 secretari,
2 ajutere, 1 cassier, 1 revisor, 1 registrator, 7 scriitori, 1 talmaciti, 1 execu-
tor. Carantinele aveati 7 director!, 3 subdirectori, 4 §efi de carantina, 7 doc-
tor! de carantina, 7 secretari. Emil 2 doctor! de vite, Ostalaj pentru Va-
lachia-mica §i judetele Arge§, Teleorman, Vla§ca §i Olt ci Ki§ pentru cele-
lalte judete ale Muntenie!. De prin judete functional 7 doctori de ocru-
guff: Fogt pentru Dolj §i Gorj, V. Ananie pentru Valcea §i Romanati,
G. Bacaloglu pentru Ilfov, Sobel pentru Dambovita, G. Sekeli pentru
Muscel §i Arge§, A. Paleologu pentru Buzeil Si Slam-RAmnic §i I. Binder
pentru Prahova §i Sacu. In capitala Bucuresci erati doctor! de vapsele:
C. Alexandri, I. Rasti, V. Formion, A. Karazisi §i N. Gusi, chirurg D.
Paciurea, mamos I. Sporer §i 5 'like.
In Almanachul statului pe anul 1839, publicat la Bucuresci, gasim
enumerat cam acelaci personal, dar in Bucuresci mai functioneza Hristu
Ianiotul, doctor de och! (empiric) plata de stat. Obetesca Epitropie a
sarmanilor este constituitti din 1 pre§edinte, 2 madulari, 1 secretar, 1

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
238 DR. I. PELIX

cassier; Eforia Caselor facet6re-debine din 1 presedinte, 1 director,


1 secretar, 1 registrator, 4 scriitori; Eforia spitalelor din 3 efori, 1 se-
cretar, 1 cassier, 1 registrator, 1 pomojnic; cele 3 spitale «Iubirea-de-
Omni', «Sf. Pantelimon, si «Co ltea, ail In parte cate un epitrop, 1 eco-
nom, 1 doctor, 1 chirurg, 1 ajutor al chirurgului; la spitalul Branco-
venesc figur6za Metropolitul ca epitrop ; spitalul ostasesc din Bucuresci
are 100 paturi, eel din Craiova 40 paturi.
Budgetul Serviciului sanitar si al Igienel publice al principatului Mol-
dovei, pe anul 1839,11 gasim intre documentele adunate de D. A. Sturdza
si C. Colescu-Vartic, earl constituesc continuarea colectiunil Hurmuzaki,
Supl. I, Vol. VI, Bucuresci 1895; acel budget se compune la cheltuell
de sumele urmatore:
§ 9 pentru carantine Lei 120.000
§ 16 pentru doctor! ig mode ' 120.000
§ 17 pentru cutia milelor * 100.000
§ 19 despagubire manastirii SL Spiridon . * 21.000
§ 20 pentru facerea pavelelor . * 125.000
§ 21 pentru ci*mele * 50.000

Budgetul intreg al principatului Moldovei pe acel an este la venituri


si la cheltuell de lei 8.479.475 b. 111.
In anul 1836, farmaciile din Bucuresci se constituesc in corporatiune,
cu starostia subordonata Comitetului carantinelor si Comisiel doctori-
cesel. In lunile Maiti si Iunie 1836, «Buletinul oficial, al Munteniei pu-
blics, pe Tanga statutele corporatiunil spiterilor, si instructiunile apro-
bate de Sfatul administrativ pentru datoriile spiterilor. Prin aceste in-
structiunI se mantine taxa farmaceutica austriaca cu un adaos de 25%
ci se hotar6sce alcatuirea unel taxe farmaceutice romane. La admiterea
specialitatilor farmaceutice streine, administratiunea sanitara a fost
atunel mai severs deck astaa La 1 Noemvrie 1836, departamentul
pricinilor din L6untru al pril-Romanescl publics in «Buletin,, cä hapu-
rile ci prafurile luI Morison, dupd cercetarea Mouth de comisia doe-
toricOsca, gasindu-se netrebnice, s'ail poprit cu totul.
La 12 Martie 1841, Comitetul sanatAtii al Moldovei hotgre'sce alca-
tuirea unel Farmacopee pentru Moldova, stabilesce principiile ce ail
a sluji la redigiarea ei si Insarcineza cu acesta lucrare o comisiune
compusa din doctorii Cuciuranu, Dreittel, Bendela ci farmacistil Degre
si Abrahamfi ; iar la 15 Noemvrie 1841, Comitetul recunbsce neputinta
de a se alcatuI o asemenea farmacopee moldovenesca, si mantine tot
pe cea austriaca, conform Regulamentulur organic. Prima taxa farma-
ceutica romans a fost publicata in Moldova la 16 August 1854; ea a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI iN ROMANIA, I. 239

fost elaborate de Protomedicul cu comisiunea doctoricosca si cu unil


farmacisti.
Gremiul farmaceutic al Moldovei s'a infiintat in anul 1854. La 26 Au-
gust 1854 Comitetul sanatatii din Iasi publics instructiunile gremiului
spiteresc din Principatul Moldovei si arata, ca pentru inlesnirea des-
voltarii sciintifice si imbunatatirea morale a spiterilor, pentru a regula
relatiunile for cu subalternii si a aduce uniformitate in spiteriile tern*,
Comitetul a Intrunit spiterii principatului intr'o corporatiune solidara,
rAspund6t6re catre carmuire (Manual. admin. al print. Moldova).
In anul 1841, guvernul Muntenesc numesce un doctor Hubotzi, ye-
terinar al statulul. In anul 1842, tend se infiinteza in fie-care judet
al Muntenia cate un medic de judet, i Se prescrie, ca sA lea masuri
in contra epidemiilor, sa vaccineze copiii si sa invete pe candidatii
satelor sag pe alti locuitori ca sA vaccineze.
In luna Decemvrie 1841, Comitetul sanatatii al principatului Moldovei
alcatuesce regulamentul atributiilor sale proprii si ale organelor de-
pendinte de el; acel regulament a fost aprobat de Sfatul ocarmuitor
in Octomvrie 1842. Atributiunile organelor sanitare sunt: hultuirea co-
plilor, revisuirea spitalelor, inlesnirea umblarii prin sate a doctorilor
tinuturilor, revisuirea spiteriilor, examinarea de dare doctori a vitelor
ce se taiail in capitalele tinuturilor, combaterea epidemiilor. Regula-
mentul precis6za competinta drogueriilor, a mOselor, prescrie ca, la
Iasi, Protomedicul va examine alimentele expuse spre vinclare, ca co-
misiunea doctoricesca va examine pe medicil ce se as6za in tea De
osebita importanta este mAsura prescris6 de acest regulament, ca odata
pe an, la 15 Mali'', sä se adune la Comitetul sanatatii toti doctorii tinu-
turilor, spre a arata observatiunile ce au facut in departamenturi in
curgerea anului si spre a propune pe acele ce ar socotl a se ma! face
In privinta omeniri! (Manual. admin. al Moldova, T. II).
Immultirea bOlelor venerice indemnA guvernele amandurora princi-
patelor la mAsuri aperatOre. La Iasi Comisiunea doctoric6sca alcatuesce
in anul 1846 nisce instructiuni amAnuntite, car! sunt Incuviintate de Co-
mitetul sanatatii, asupra inscrieril femeilor publice la Agie, uncle pri-
mesc Cate un bilet cu care se presintA doctorului de cvartal; cele bolnave
aunt trimise la spital, cele in etate mai mica decat de 15 ani se trimit
la manastiri. In Muntenia Comitetul carantinelor infiintase deja in anii
1835 si 1836 in judetele Argos, Olt, Teleorman, Vlasca si Gorj spitale
vremelnice pentru cautarea numerosilor bolnavi de b6le lumesci ; cel
din Bucuresci se cautag la spitalul MArcuta; acesti bolnavi trebuiail sa
platesca singuri doctoriile si hrana si numai pentru cei saraci se aco-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
240 DR. I. FELIX

peri cheltuela cautarii din veniturile municipalitatilor urbane i a cu-


tiilor satesci (Relatiunea Dvornicului din Launtru M. Ghica catre ob-
§tesca Adunare, publicatA in gBulet., No. 16 din 31 Iunie 1836). In anil
1845-1852, Printul Barbu *tirbeiii InfiintezA treptat §i in cele-lalte ju-
dete spitale midi, de o cam datA provisorii, pentru cautarea bolnavilor
de b6le venerice; in anil 1853-1854 aceste spitale devin permanente.
De Igiena rurala se ocupa administratiunile sanitare centrale fOrte
putin, mai mult de Igiena urbanA. In anul 1845, Comitetul sanitar al
Moldovei ordona, ca in ora§e sa se Inlature prin curatenie evapo-
ratiunea materiilor putur6se, ca Ispravnicii §i Eforiele (municipalita-
tile) sa vegheze ca O. nu se zid6sca far/ autorisatiune, ca gundiele sa
fie transportate cu cheltuela proprietarilor la locurile aratate de politie,
ca sA se oprosca scurgerea prin ogradi §i drumuri publice a apelor
necurate i putur6se (Man. admin. al Mold., T. I.J. Mai multe pre-
seriptiuni intelepte de Igiena urbana, earl' completezA legiuirile Regu-
lamentelor organice, se datoresc initiatives directe a Ministeriului de
Interne, in Moldova, §i a Ministeriului Luerarilor publice. Le vom ex-
pune in capitolul asupra Igienei urbane.
Cu WO lipsa de medici, sunt in amandoue principatele urmariti cei
earl' cautA bolnavi, fara ca El posed/ dreptul a exereita medicina. In
luna Iunie 1836, departamentul pricinilor din Launtru al Munteniei,
dupA cererea Comitetului carantinesc, ordona Ispravnicilor, ca sa o-
presca pe cei cari, fara a avo cuviinciOsele diplome, intrebuinteza
me0e§ugul doftoricesc cu darea de doctorli, i s / -I trimita la depar-
tament, care ii va da peste granita (cBulet.), No. 16 din 31 Iun. 1836).
In anul 1847, printr'o circulars a Comitetului sanatatii din Moldova
catre Ispravnicii §i Fisicii de tinuturi, se hot /rest pedepse pentru fe-
meile doftor6e ce ar da fumuri ci pentru m6§ele cari pun lut pe pan-
tece dupa nascere (Man. adm. al Princ. Mold., T. I.).
In amandou6 principatele Comitetul sanitar ingrijesce de Indestularea
Orli cu lipitori, careia se (IA mare atentiune ; ea se ineredintdza unui
intreprindetor investit cu monopol §i guvernul fixeza taxa pentru
vincjarea lipitorilor §i pentru punerea lor. In anul 1847 se desfiinteza
acest monopol in Moldova; se credea ca libera concurenta va inlesnl
aprovisionarea cu lipitorile, considerate pe atund indispensabile pentru
cautarea celor mai multe bole ci, la 28 Fevruarie 1847, sunt obligati
spiterii, chirurgii c1 bArbieril ca sa tins lipitori ; pretul unei lipitori
se fixoza la 15 parale vara, la 25 parale &ma, osebit de taxa pentru
aplicare (Man. admin).
Cu osebit/ activitate priveglAza amandoue comitetele sanitare, pe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
!STOMA IOIENE1 iN ROMANIA, I. 241

langa serviciul carantinelor §i acela al vaccinatiunilor. In Muntenia


Comitetul carantinelor publicase deja in anul 1835 orinduela lucraril
vaccinatiunii, instructiuni amanuntite pentru medicil ocrugurilor §i Is-
pravnicii judetelor. («Bulet., din 25 Apr. 1835).
In anul 1847 apare excelenta legiuire pentru hultuire in principatul
Moldovei, elaborate de Protomedicul G. Cuciuranu, care prescrie in
mod corect culegerea, conservarea §i aplicarea vaccinulul, cu precau-
tiunile necesare pentru prevenirea accidentelor vaccinale. In anul
1859 se publica la Bucuresci carticica altoiului, redigiata de G. Polizu.
De la promulgarea Regulamentelor organice functioneza regulat ser-
viciul carantinelok din stanga Dunarii. Stabilimentele carantinesci sunt
de 3 clase: carantine marl la Galati, Braila §i Giurgiu ; carantine de
a doua mans la Calara§1, Oltenita, Zlinnicea, Turnul, Calafat §i Noul
Severin §i °bore de schimb la Gura Ialomitei, Islaz, Bechet, Gruia, Vir-
ciorova ; pe tad linia Dunarii exists un cordon militar pe uscat pen-
tru paza carantinesci. Inspectoratul carantinelor se informeza despre
existenta de bole molipsitOre dincolo de Dunare §i raportoza regulat
guvernelor amandurora principatelor, care publica din cand in cand in
f6ea oficiala o mica dare de soma despre starea sanitary de dincolo
de Dui-tare. In anul 1837 se public/ in Muntenia («Bulet.), No. 53, din
15 Noemvrie 1837) instructiuni de cum in vremea viitOre, vremelnicesce
pang ce molipsitOrea Ma va inceta din vecinatatea partii Turciel,
carantinele sa urmeze cu curatenia de ob§te a tuturor lucrurilor, cars
instructii se asemena intocmai masurilor ce sunt luate prin pravila
carantinesci din Regulamentul organic: marfurile §i obiectele calOto-
rilor, earl' nu se pot spOla, se afuma cu gaz de chlor §i cu puciOsa
48 de ore §i se aerisesc dupa felul marfii panel la 40 tile. Pentru seri-
soil se mantine gaurirea §i afumarea cu chlor §i cu puci6sa.
Guvernele amandurora principatelor atribue o importanta prea mare
activitatii functionarilor carantinesci, cu tote abusurile constatate, §1 a-
cord/ acestor functionari numer6se gratificatiuni; ast-fel in anul 1838,
guvernul Munteniel acorda numal T.nspectorului general Mavrus gra-
tificatia de 2.000 galbeni.
In luna Aprilie 1849 se mai completeza regulamentul carantinesc
pentru amandou6 principatele ; acest regulament completat, publicat in
tom. II. al Manual. admin. al Moldova; difera forte putin de eel din
Regulamentele organice §i de eel publicat in «Buletinulv din Bucuresci,
din 18 Ianuarie 1834.
Deja in anul 1831 se infiintase la Prut in contra cholerei carantine
§i cordon militar, earl' n'ail putut opri invasiunea Mei in Romania.
Analele A. R.Tom. XXIII.Mentorlile Sect. Sciinfilice. 16

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
242 DR. I. FELIX

. In anul 1847 se fac pregatiri pentru prevenirea cholerei, care ame-


ninta mai intaid Moldova. La 17 Oct. 1847, Sfatul administrativ extra-
ordinar al Moldovei, sub pre§edinta Domnului, hotaresce masurile ne-
cesare : carantina la Galati pentru provenientele din Marea Negra de
5 chile pentru corabii, de 4 chile pentru cal6tori, cu curatirea persOnelor,
bagajelor marfurilor, intocmai ca in contra ciumei. Pe tad linia
Prutului se iniiinteza un cordon militar ei se opresce trecerea din
Rusia, dug de punctele Sculeni, Lipcani, Leova ei Galati, unde se
stabilesc carantine. La Iaei se organiseza spitale de isolare, asis-
tenta medicaid la domiciliti ci serviciul de transportarea bolnavilor
ei al mortilor, paza la barierele oraplui ; se raresc locuitorii grama-
diti in locuinte neincapetOre, parte din evreil Barad sunt trimi§i la
tors; fantanele se curata, se ordona curatirea stradelor, pietelor, cur-
tilor ; se publics pov6tuiri pentru sateni. La 4 Decemvrie 1847, Co-
mitetul sanatatii Moldovei, tot in aeteptarea epidemiei de cholera,
publics povata, ca mortil sa nu se immorminteze indata dupa savir-
eirea lor, spre a nu se ingropa 6meni earl' nu sunt morti, ci vara
dupa 48 cesuri, 6rna dupa 72 cesuri, se recomanda medicilor, chirur-
gilor ei revisuitorilor de morti ca, cand presupun ca o persOna este
numai leeinata, sa se era mai nainte de ingropare cu un cilindru
de fer roe infocat drept inima i pe spinare, ei daca se ridics impreju-
rul locului ars un tarcalae roeu sail o baeicuta, sa se interdica immor-
mintarea, in care timp sa se ei intrebuinteze frecari i alto chipuri
de deeteptare.
In amandou6 principatele pesta bovina, imp.ortata din Rusia, face
ravagil insemnate ei masurile preventive se iead, in lipsa de veteri-
nari, dupa sfaturile date de medici. La Bucuresci se aduna, la 19 IuniQ
1846, Sfatul administrativ extraordinar, aflandu-se fats 1i Inspectorul
general al carantinelor, spre a delibera asupra mortalitatii vitelor
din cate-va sate. Protomedicul a dovedit ca bola este clipiciOsa si mo-
lipsitOre"; se hotaresce ca sateke molipsite sa se perioris6sca, ca in
fiecare judet sa se irifiinteze o comisiune compusa din carmuitor, 3
boeri doctorul judetului, care va intampina mortalitatea vitelor
(cBulet.2,, No. 43, din 24 Iunie 1846). Epizootia cresce §1, in luna Julie
1846, Sfatul administrativ extraordinar, presidat de Domnitorul G.
Bibescu, decide : ca din Bucuresci sa mOrga cate un boor in fie-care
judet in care se arata bola, comisia de epizootil ei tote autoritatile
se vor afla sub ascultarea acestuf boar, care va lua masuri de curl-
tenie yi pentru incetarea bolef. Vitele mOrte se pot jupul, dar pieile
se vor puns in saramura. Acolo insa unde vitele vor reman6 nein-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IATORIA IOIENEf IN ROMANIA, I. 243

gropate si uncle se vor comite alto neingrijiri, se va oprl voia de a se


lua piei, $i se vor supune juratii §i parcalabul satului la pedepsa tru-
pesca de 100 toiage. (1Bulet.», No. 50, din 18 Iulie 1846). Epizootia tot
se intinde §i, in luna Fevruarie 1847, Voda G. Bibescu insercineza cu
mergerea la fats loculul §i cu luarea de masuri pentru Valachia-mica
pe fratele seri loan Bibescu, pentru Valachia dincece de Olt pe colo-
nelul Banov, insotit de Protomedicul N. Gusi, si ordona ca vitele mOrte
sa se ingrepe cu piele, ca pieile deja liberate sa se adune si sä se
purifice 40 de file.
In Moldova se publics, in luna Iunie 1850, legea pentru reorganisa-
rea Politiel oraselor, careia se confere un rol important in administra-
tiunea sanitara. Politia se insercineza cu privegherea caselor de desfra-
nare, a comerciulul cu otravuri, cu oprirea de la exercitiul medicinei
a persOnelor neindrituite ; Politiei municipals incumba ingrijirea de
curatenia oraselor, de privegherea pietelor §i a comerciulul cu ali-
mente, de aprovisionarea oraselor, de prescrierea maturarii stradelor
catre proprietari, de oprirea scurgerii de zol §i necuratenii din ogradoi,
de privegherea cladiril de case. Ridicarea glodulul si stropirea stra-
dolor privesce pe Eforiile oraselor.
Deja in anul 1846, Obstesea Adunare a Moldovei a credut, ea fere-
deele apelor minerale de la Slanic vor aduce Orli mai marl' foliose,
data se vor administr a de Epitropia Casei spitalelor Sf. Spiridon. Pe
basa incheerii obstescei Adunari, Voda Grigorie A. Ghica, printr'un
chrisov din 6 Noemvrie 1851, sloboclit Epitropiei generale a easel spi-
talicesci din manAstirea Sf. Spiridon, legiuesce a se da Epitropiei ge-
nerale feredeele apelor minerale de la Slanie in de veci dispositiune
si ingrijire, impreunA cu 800 falci de movie, ca sa aiba padure. Epi-
tropia va infiinta 80 odai, basinuri la tote isverele, va tine acolo doftor,
spiterie, 20 crivaturi pentru semi §i va inlesnl comunicatiunea intro
MI si locuinte.
Domnitorul Grigorie A. Ghica a dotat Moldova cu o institutiune
importanta ; la 2 Ianuare 1852, el a fundat Institutul Grigorian din
Iasi, asezamint pentru mo§it, copii lepadati, seal de mesa si biurou
de mance. Voda daruesce Institutului casa, o adapteza, o inzestreza
cu tole necesare si cu un capital de 15.000 galbenl, dandu-1 in admi-
nistratiunea Epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon.
Am aratat mai sus ca, pentru combaterea bOlelor venerice aparute
in Muntenia, s'ail infiintat, in anul 1836, in 5 judete §i in orasul Bucu-
rescl mid spitale provisorii, cA pans in anul 1852 s'a immultit treptat
nuznerul acestor spitale vremelnicesci, ast-fel ca sa functioneze cate

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
244 DR. I. FELIX

unul in fie-care judet. La 3 Aprilie 1853, Domnitorul Barbu *tirbeiti


a promulgat legea pentru intinderea wzamintelor sanitare §i imbuna-
tatirea serviciului medical, care hotaresce : spitalele vremelnice pentru
cautarea belelor lumesci devin permanente, atat pentru cautarea be-
lelor venerice, precum §i pentru on -ce altd bola ; in fie-care capitals
de judet se va apza un doctor cu lefa de lei 800 pe lung, care va
ingrijI de ace0 bolnavi, va tine cunsultatiuni slobode la spital, va alerga
la locuinta bolnavilor saraci, la intamplari grabnice §i afara din ora§;
se va orindul in fie-care judet §i un al doilea doctor-chirurg cu lefa
de lei 400, care in lipsa doctorului va indeplini datoriile lui,
§i un felcer; doctorul judetului va priveghia spiteriile, va dirige vac-
cinatiunile, va merge in judet la intamplare de epidemil, va face o
data pe an inspectiune prin sate, va examina recrutii §i va savir§1 lu-
crarile medico-legale. In capitals cei 5 medici de despartiri impreund
cu Protomedicul vor forma Consiliul medical al Principatului. Budgetul
de venituri §i de cheltuell al serviciuldi sanitar se fixeza la lei 634.800,
din sari:
Pentru 17 doctori pe la orwle de capetenie ale judetelor Lei 163.200
. 17 chirurgi . 81.600
Progon pentru transportarea doctorilor prin judet . 6.000
17 Felceri pe la judete . 40.800
5 * pentru Capitala Bucuresci . 12.000
8 Doctori de carantine . 36.000
1 Protomedic . . 18.000
5 Doctori in Bucuresci . . 48.000
1 Chtrurg . * * 7.200
1 Mamos ' * * 7.200
4 Doctor-Veterinar al principatului . . 7.200
1 Sub-veterinar in Bucuresci pentru cercetarea vitelor ce se tae . . * 3.600
Intretinerea a 17 spitale venerice de prin judete, sate 100 lei pe lund
de spital . 204.000
Lei 634.800
De fapt gasim, in luna Iunie 1853, functionand un numer mai mare
de functionari sanitari decat eel cuprin0 in bugetul care Wes parte
din legea din 3 Aprilie 1853, anume: 1 oculist al statului, Hristea
Ianiotu, 2 revisori de spitale venerice, 1 doctor al spitalului veneric
de Ilfov, 1 chirurg al judetului Ilfov, 34 felceri de judet, 17 felceri de
spitale venerice. Budgetul carantinelor n'a fost atins de legea Prin-
tului $tirbeil
in virtutea tratatului de la Paris din 30 Martie 1856, s'a incheiat la
Viena, la 7 Noemvrie 1857, actul de navigatiune pe Dungre intre sta-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 245

tele riverane, redigiat de o comisiune compusa de delegatil speciali


aT guvernelor Turciel, AustrieT, BavarieT, Wiirtembergului si de co-
misari orinduiti din partea Valachiel, Moldovei §i SerbieT §i ratificat
de guvernele acestor terT. Acest act prescrie la art. 28, ca regula-
mentele institutiunilor carantinesci vor fi chibzuite intr'un fel, ca sa pOta
implini scopul politiel sanitare, fara a Impediea navigatiunea in zadar ;
la art. 29, di pe cat timp starea sanatatil in Orile Invecinate cu Du-
area nu va infatisa nici o ingrijire, timpul ce vor fl intrebuintat
vasele earl yin din Mare, de la intrarea for in Dunare, li se va so-
cod In periodul de observatiune si de carantina ce s'ar prescrie prin
regulamente ; la art. 30, ca vasele ce plutesc pe Dunare nu vor puts
fi supuse la nici o masura carantinesca, daca Inteo curgere de vreme
de 12 lunT n'a urmat nici un prepus de bola pestilentiala, nici in Turcia
europeand, nici in cele-lalte t6ri riverane ale clisulul fluviu. Se intelege
ca vasele cari yin de pe Mare se vor folosl tot de acea libertate,
dupa ce ele °data vor fi fost supuse, dupa provenienta lor, masurilor
prescrise de regulamente ; la art. 31, ca guvernele tOrilor riverane igt
reserva in interesul navigatiunii de a adopta mai departe tote dispo-
sitiunile, ce experienta ar putO sa le arate, pentru a simplifica, pe
cat se pots, sistemul carantinesc pe Dunare («Bulk. ofic. al Princip.
Mold.), 1858 Mail 1, No. 35).
In Luna Julie 1859, Printul Cuza decretoza reducerea numOrului
functionarilor carantinesci. Carantinele r6man in fiinta, dar in timpul
cand nu exists in partea drepta a Dunaril nici o bola epidemica,
personalul carantinelor se desfiinteza vremelnicesce. Medicil de caran-
tina din orasele, undo nu exists medic de oras, devin medici de oras
si de carantina; in cele-lalte orase urrneza, ca la nevoe sä se Insar-
cineze medicul orasului si cu serviciul carantinel. Se numesc in loc
de directori de carantine conservatorI pentru ingrijirea cladirilor si
materialulul, care treptat se afecta pentru alts servicil. Din acosta re-
forma results deocamdata o economie de lei 253.017 pentru Cassa
statuluT.
Tot in anul 1859 este si Eforia spitalelor reformats. Printul Cuza
II restitue administratiunea spitalulul Sf. Panteleimon cu averile acelul
spital, pentru care Cairnacamul Alexandru Ghica, In anul 1856, insti-
tuise o Epitropie specials. («Bulet. ofic.), No. 47, din 27 Aprilie 1859).
Alts reforme salutare in serviciile Eforiei spitalelor din Bucurescb
sunt datorite initiative) Doctorulut V. Gradianu, numit in anul 1859
Inspector al spitalelor Eforiei, in locul doctorului Arsachi. Gradianu
arata in rapOrtele sale, cs in spitalele Eforiei lucrarile sciintifice sunt

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
246 DR. I. FELIX

negligiate, ca trebuinta cere ca serviciile de chirurgie O. fie separate


de cele de medicing, pentru ca sä se Oa forma chirurgi, ca Eforia
sa cumpere instruments chirurgicale pentru 15.000 lei; el 'constata §i
alts neajunsuri morale *i material° in serviciile spitalicesci qi stimuleza
atat administratiunea, precum §i pe medici, la o activitate mai rodnica.
Serviciul sanitar al teril intregi sea o desvoltare mai mare, dupa
ce batranul Protomedic al Munteniei, N. Gussi, a fost inlocuit prin
tinarul qi energicul C. Davila. Davila, cap al spitalului militar din
Bucuresci, a fost numit tot de-odata, la 3 Septemvrie 1859, medic-in-
spector §i membru al Eforiei Spitalelor civile, pendinte de Ministeriul
Cultelor si Instructiunil publice, in locul doctorului V. Gradianu §i, la
5 Septemvrie 1859, dupa demisionarea Protomedicului N. Gussi, Inspector
general al spitalelor districtuale, insarcinat Si cu dirigerea lucrarilor
Comitetului sanitar al Munteniei, pendinte de Ministeriul de Interne.
Prima tints a lui Davila era immultirea medicilor roman §i inlocui-
rea gradate a medicilor streini prin medici roman, §i numai dupa ce
acest stop a fost in mare parte indeplinit, s'a putut 1)41 la reform a-
rea complete a serviciilor sanitare din Romania intr6ga prin legea
sanitare din 1874. Basa reformei era dar desvoltarea treptata a Inv&
tamintului medical, trimiterea la faculta.tile de medicina din streina-
tate a elevilor celor mai buni ai ScOlei Nationale de medicina qi nu-
mirea for in diferite functiuni medicale, dupa intorcerea for ca doctori
in medicina. Acesta reforms a devenit posibila numai prin impreju-
rarea, ca guvernul incredintase lui Davila conducerea ScOlei Natio-
nale de medicina, a administratiunii sanitare civile ci militare §i tot-
deodata participarea la administratiunea spitalelor Eforiei. Comitetul
sanitar a devenit administratiunea generals a serviciului sanitar,
Comisia doctoricesca Consiliul medical. Davila a introdus numirea
personalului medical prin concurs. La 16 Fevruarie 1860 se publics
primul concurs, acela pentru postul de medic al politiei sanitare din
Bucuresci; la 13 Martie 1860 se regulamenteza Internatul §i Externa-
tul in spitalele Eforiei ci se introduce concursul de Internat ci de Ex-
ternat ; in luna Iulie 1860, Consiliul medical decide revisuirea diplo-
melor a tot personalul medical din toil, din causa ca administratiunea
generals a serviciului sanitar nu poseda registre exacte ale personalului,
ci numai o condica veche, serisa in cea mai mare parte in limba
gr6ca $i o lists veche incomplete, care merge pans la anul 1842 ; iar
pentru periodul 1842-1854 nil se afla in administratiune nici o insem-
nare a medicilor admici la exercitiul medicinei, ci numai tabela per-
sonalului medical din Muntenia, publicata de departamentul din Naun-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, L 247

tru in «Buletinul Oficial. din 6 Iu lie 1851, dupa care s'ail aflat atunci
in principat 54 doctori in medicina, 12 magistri si 12 patroni in chi-
rurgie. Din catagrafia personalului medical din Muntenia, Muth in
luna lui Julie 1860 results, ea atunci exercitau 96 doctori in medicina,
18 magistri in chirurgie, 18 patroni in chirurgie, 7 veterinari, 5 den-
tisti, 74 mOse, 78 farmacisti. La inceputul anului 1862 exercita. in Mun-
tenia 99 doctori in medicina cu diplome de la universitatile:
Din Austria 34
Germania 22
Francia 14
s Italia. 18
Rusia 1
Turcia 3
Grecia 4
Eng litera 1
Elvetia 4
s Belgia , 1
99
In Moldova se publica la 3 Maia 1856 o ordonanta Domn6sca din 3
Maid 1856, dupa care toff medicil §i farmacistil veniti din noii vor trece
examenul inaintea comisiunil doctoresci; ei vor presinta, pe langd di-
ploma si certificate de studiti, cel cu diploma din Germania si certifi-
catul de admitere la libera practica in Germania. Directiunea de sta-
tistics a Ministeriului de Interne al Moldovei publied, la 28 Martie 1862,
lista personalului medical care cuprinde 95 doctori in medicina, 4 ma-
gistri in chirurgie, 41 patroni in chirurgie, 7 dentisti, 8 veterinari, 230
mose, 58 farmacisti, 44 farmacii, din cars, la Iasi 12, la Galati 5, la Boto-
sani, Bar lad, Baca% Focsani si Ismail cate 2.
In Muntenia se modified, in anul 1860, vechiul regulament din anul
1851 asupra examenului de libera practica a medicilor ; dupa noul regu-
lament juriul examenului se compune din 5 profesori ai e61e1 Natio-
nale de medicina.
C. C. Hepites este insdreinat cu elaborarea primei Farmacopee ro-
mane si, la finele lunei Noemvrie 1860, ese de sub press prima parte
de 12 cOle, lucrare meritorie care face on6re defunctului autor. Ase-
menea se imprima la Bucuresci taxa noun a medicamentelor; precum
am ardtat mai sus, in Moldova se publicase prima taxa farmaceutica
romans in anul 1854.
In amandoue principatele se regulamentoza comerciul droguistilor.
In Muntenia administratiunea generald a serviciului sanitar publica
jurnalul Consiliului medical, prin care se stabilesce, ca cine voesce sa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
248 DR. I. FELIX

fie recunoscut ca droguist trebue sä presinte certificatul de la o §c61a,


doveditor ca poseda cunoscinta droguelor; el este obligat a tine re-
gistre de otravuri vindute, sä nu le vincja fad un bilet al comisarului
politienesc, sä tie materiile otravitore inchise, etc. (iMonit. Toril-Ro-
man.», din 30 Iunie 1860). Instructiunile pentru drogui§ti, publicate de
guvernul MoldoveI, sunt mai amanuntite §i forte tolerante; ele obliga
pe viitorii drogui§ti ca sa depund un examen, la care se admit §i
streini, dad se obliga a se supune la jurisdictiunea tariff; li se inter-
dice ca sa vincja medicamente gata, medicamente compuse, medicamen-
tele chiar simple cu paralicul ; li se prescrie ca sä tie otravurile in
deosebite dulapurI, O. le libereze numaI in contra unel adeverinte de
primire, ca signaturile marfurilor sa fie scrise cu Mere latine, cu ter-
meni technici, pe langa care se pot insemna §i numirile romanesci §i
ovreesci. Droguele de clasa II, necesare pentru industrie §i pentru
medicina de casa, se pot vinde cu voia politiei de on -tine; lista
lungs a droguelor de clasa II tontine, intro altele, Ruta, Gummi gut-
tae,Laudanum, etc. (tMonit. ofic. al Mold.,, No. 54, dill 8 Decemvrie 1860).
In Muntenia, in luna Octomvrie 1860, administratiunea Casei denebuni
§i Serviciul copiilor gasiti §i orfani trece de la Ministeriul Cultelor §i
al Instructiunii publice la acela de Interne, la Administratiunea generals
a serviciului sanitar. La inceputul secolului XIX, alienatil erati inter-
natI in diferite manastifi din Moldova §i din Muntenia, despre carI
vom vorbl In capitolul Asistenta»; in anul 1837, alienatil din manasti-
rea Negoesci din jud. Ilfov sunt mutati la manastirea Malamuci, tot in
judetul Ilfov, §i d'acolo in anul 1846 la vechea fabrics de testemele
langa manastirea Marcuta (A. G. Gale§escu, Eforia spitalelor civile,
Bucuresci 1900). Davila a gasit ospiciul Marcuta, ca §i serviciul copii-
lor gasiti ci orfani, intro stare forte negligiata ci a pa§it indata la
indreptarea neorInduelilor constatate. Asemenea in Moldova M. Ko-
galniceanu, in anul 1861, a inlaturat desordinele existente in Orfano-
trofi a din Ia§1, despre carI vom vorbl tot in capitolul despre asistenta.
In anul 1860 s'a Introdus, deocamdata In spitalul ColteT, mai tar-
dill §i in alto spitale, un serviciii regulat de consultatiuni gratuite pen-
tru bolnavI ambulanti.
Serviciul veterinar din amandoue principatele este incredintat medi-
cilor de judete §i se limitoza in cate-va lucrari administrative §i em-
pirice. Davila, neputend aduce o indreptare imediata, din causa lipsei
de veterinarl, deschide, la 1 Ian. 1861, vela specials de medicina ve-
terinara. In Moldova Comitetul sanitar publics, in luna August 1861,
instructiuni pentru serviciul veterinar al statului, alcatuite de comisia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 249

doctoricosca §i aprobate de Consiliul de ministri, cu descrierea ama-


nuntita a fie-carei b6le in parte ; lipsesc insA veterinarii earl sA exe-
cute aceste instructiuni si pesta bovina se intinde. In luna Noemvrie
1866, fiind Ministru de Interne Ion Ghica, Principele Carol I decretezA
un regulament de politie veterinara, in care se prescrie regulele prin-
cipals de prevenirea bOlelor infectiose : Inregistrarea vitelor, declara-
.rea bolei, isolarea vitelor bolnave si banuite, catagrafia vitelor bolnave
cu evaluarea lor, uciderea vitelor bolnave si purificarea obiectelor
molipsite.
In luna Aprilie 1860, sub Ministrul de Interne Ion Ghica, se publica
in Muntenia regulamentul pentru immormintari. Se intercnce immor-
mintarea in biserici ; cimitirele se vor muta afara din orase §i sate,
Intr'o departare de eel putin 200 metri de la cea din urma locuinta;
Be-care cimitir va aye capela ; se prescrie intinderea si adancimea
mormintelor, clasificarea lor, termenul minimal de 7 ani pentru redes-
chiderea mormintelor vechi, regulele de salubritate pentru cimitire,
modul de tinerea registrelor de immormintare §i cate-va alte masuri de
medicinA legala si de politie sanitara, infiintarea de camere mortuare,
verificarea deceselor, serviciul religios al cimitirelor.
In luna Noemvrie 1860, Ministrul de Interne al Munteniei, G. Costa-
foru, printr'un ordin circular povetuesce pe prefecti asupra atributiu-
nilor lor, relative la serviciul sanitar, la Igiena publica §i la AsistentA,
le explica ca aunt chemati sa ingrij6sca de salubritatea publicA, sA
imbunatAtesca spitalele, sd execute masurile prescrise in contra epi-
demiilor si epizootiilor, sA ajute pe saraci, sd privegheze hotelurile,
birturile, carciumile, casele de prostitutiune, macelAriile; sA controleze
lucrArile de politie comunall, curatenia stradelor, departarea gunoie-
lor si altor necuratenii, inlaturarea exhalatiunilor vat6mAtOre si a
altor cause de infectiune a aerului, scurgerea mocirlelor, desecarea
baltilor, pAzirea regulamentului de immormintari, departarea regulata
a cadavrelor animals, politia sanitara a industriilor, controlul alimen-
telor din comerciil §i darea in judecatA a celor abatuti. Acest ordin
instructiv a mai fost completat in anul 1862 prin instructiuni si deslu-
§irI pentru aplicarea regulamentului consiliilor satesci («Monit.2, No.
229, 16 Oct. 1862).
In amandoue principatele se regulamenteza privegherea prostitutiunii.
Comitetul sanitar al Moldovei publicA in «Monit. ofic.* din 21 Mart 1862,
instructiunile prelucrate de Comisia doctoricescA si aprobate de Dorn-
nitor, pentru prostitutiune si infiintarea de spitale sifilitice ; se inregi-
streza de Politic) §i se supun la Vi$1t(3 medicale regulate num0 femeile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
250 DR. L FELIX

§i fetele prostituate In etate de 15-30 arl, tale bolnave se vor trimite


la spitalele speciale cu 10 -25 paturi, cari se vor Infiinta pentru acest
scop. La Galati exists deja de mai Inainte un spital de bole venerice
cu 30 paturi. Aceste spitale se vor intretine din taxa ce vor pled fe-
meile inregistrate, din amencjile la call vor fi supu§1 emediatorilv §i,
data aceste venituri nu vor ajunge, din budgetele Eforiilor ora§elor.
Aceste instructiuni nail fost aplicate in intregimea lor. In Muntenia
se publica In gMonitorul. din 29 Maiii 1862 un regulament noil pentru
privegherea prostitutiunii, prin care se face Politia responsabila pentru
Inregistrarea femeilor prostituate; femeile prostituate bolnave se caute
in spitale in mod gratuit, in Bucuresci un medic special este Insarci-
nat cu visitele sanitare ale prostituatelor.
Asistenta medicaid prin comunele rurale exists numai de nume;
este imposibil ca singurul medic de judet sa visiteze regulat tote sa-
tele ; nici In timp de epidemii nu se pot face aceste visite tot-deauna
cu Ere -care regularitate. Deja In anul 1860, Davila obligase pe medi-
cii de judete, ca la excursiunile for se fie aprovisionatl cu medicamente
§i cu instrumentele chirurgicale de prima necesitate. S'ail §i cumperat
din cassa Statului pentru fie-care medic de judet din Muntenia cate 2
farmacii portative. Singurul spital din capitala judetului primesce bol-
navi din comunele rurale, atat pentru internare precum §i ca bolnavi
ambulanti, §i lipsa de medici rurali devine din an in an mai simtita. Re-
gulamentul §cOlelor din Moldova din anul 1851 preveduse necesitatea
de a se forma medici rurali §i prescrisese Infiintarea gc61el de chirurgi
de sate, cate unul de fie-care ocol (Manual. admin. al Princ. Mold.,
T. II). Acest regulament a remas liters morte. Acum face Davila pri-
mul pas pentru organisarea asistentei medicale a satenilor, prin crea-
rea institutiunii de medici de plasa. La 31 Martie 1862 se decreteza
in Muntenia numirea a 17 medici de plasa, de o cam data cate unul de
fie-care judet. Primii medici de plasa Inca nu posedaii titlu academic;
ei erail cel mai buni absolventl ai Scelei Nationale de medicina cu
gradul militar de medic de batalion cl. II, care Inca nu depusese tote
examenele de licenta in medicine. Dupe ce se intrunise serviciile me-
dicale din amandouo principatele, se numise §i un medic de plasa la
fie-care judet din Moldova, unde numerul patronilor de chirurgie a
fost considerabil, de 41, §i unde unit dintre el ail fost insarcinati pro-
visoriil cu serviciul de medic de plasa.
La 24 Ianuarie 1859 s'a facut Unirea Principatelor, a secat Milcovul,
cum spunea V. Alecsandri; in luna Iunie 1862, unirea amandurora prin-
cipatelor a devenit complete ; s'a numit un sinugr Ministeriti pentru tOta

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 251.

Romania, s'aii mantiiiut la Iasi panel la 31 Iu lie 1861 numai Directorii


diferitelor Ministere, insarcinati ca sa 'mai expedieze unele lucrari
curente si sa conduca stramutarea la Bucuresci a parte din Archivele
lor. Se limiteza dar si actiunea Comitetului sanitar din Moldova, si la
Iasi se numesce doctorul Zisu Protomedic provisoriu, 'Ana la defi-
nitiva reorganisare a corpului medical, care se opereza iute. Prin
decretul Domnitorului din 25 August 1862, se Intrunesc administratiu-
nile sanitare din amandoue* principatele intr'o singura directiune gene-
rals a Serviciului sanitar cu 4 biurouri, cu un Inspector general (C.
Davila), un vice - inspector (I. Felix) si un Consiliii medical superior
de 9 membri (C. Davila, G. Atanasovici, St. Capra, I. Felix, G. Polisu,
P. Protici, I. Theodori, A. Wehnert si farmac. C. Ziirner), se organi-
s6za serviciul sanitar al oraselor Bucuresci si Iasi condus de cate un
medic -ref cu cancelaria sa, platit din budgetul Municipalitatii si se in-
fiinteza cate un Consiliti de Igiena pentru orasele Bucuresci si Iasi.
Medicil de judete din Muntenia si Fisicii de tinuturi din Moldova Watt
numire do Medici primari de districte. Pentru serviciul sanitar al por-
turilor se mantin medici speciali numai la Galati si la Braila, in cele
lalte porturi medicil de judet sunt insarcinati si cu serviciul sanitar
al portulul. Se alcatuesc instructiuni pentru serviciul sanitar al ora-
selor Bucuresci si Iasi.
Prima lucrare dui:4 intrunirea serviciilor sanitare din amandoud
principatele era completarea num6rului spitalelor, crearea de spitale
judetene in judetele lipsite de spital, mai ales in partea Basarabiei
anexata dupa tractatul de la Paris, in care serviciul medical se negli-
giase. In luna August 1862 se decreteza infiintarea de spitale din
budgetul Statului la Dorohoiii, Piatra,Bacau, Tecuci, Ramnicu-Sarat, Husi,
Ismail, Bolgrad, Cahul cu cate 15 paturi, la Reni si Chilia cu cate
10 paturi, la Braila se adaoga 23 paturi pe langa cele 40 in fiinta,
peste tot 186 paturi. Autorul acestei lucrari a fost insarcinat cu insta-
larea nou6lor spitale.
La 9 Noemvrie 1862 se publics instructiuni nou6 pentru medicil pH-
mall de judete, in cari sunt stabilite regulele pentru asistenta medicala,
pentru cautarea bolnavilor din comunele rurale, pentru inspectiunea
scOlelor, s. a. In luna Decemvrie 1862 se mai decreteza, pe Tanga Consi-
line de Igiena din Bucuresci si Iasi, constituirea de Consilii locale de
Igiena in orasele Botosani, Focsani, Galati, Braila, Ploescl, Craiova,
earl' vor aye dreptul de initiative si vor lumina administratiunea ur-
bana asupra cestiunilor technice de competinta Tor.
Centralisarea serviciilor medicale s'a facut in mod pripit si nu s'a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
252 DR. I. FELIX

respectat in destul traditiunea. In luna Septemvrie 1862 s'a decretat,


ea cancelaria Eforiesi spitalelor civile se intrunesce cu a Directiunil
serviciulul sanitar, ca ea va forma o sectiune separata a Directiunil
serviciulul similar, iar Eforia va remamS in drepturile sale. Aman-
doud cancelariile ail rem as intrunite pang in luna Octomvrie 1864, cand
in puterea StatutuluI $i in interesul descentralisarii, Eforia a fost rein-
tegrate in tote drepturile sale.
Directiunea sanitary alcatuesce statistica medicaid si o publica regulat
in cMonitorul medical»; la 1 Ianuarie 1864 apare primul Anuar al servi-
ciului sanitar ; se face primul pas pentru intemeierea unui serviciu de
chimie sanitary prin instructiunI date Laboratoriilor de chimie din Bu-
curesci si Iasi si medicilor de judete $i de orase; se culeg date despre
Pelagrd si se studioza masurile pentru combaterea el'.
Legiuirile sanitare din Regulamentele organice au fost dar treptat
completate, modificate, inlocuite prin masuri administrative, prin re-
forme earl n'at fost tot-deauna in armonie cu legile organice. In luna
Julie 1862 s'a publicat un regulament de tote atributiunile sfaturilor
satesci, prin care se pregatesce emanciparea comunei rurale, conform
art. 46 din Conventiune. Consiliul comunal are sa ingrijesca, intre
altele, de fantanI, de inscrierea stariI civile, de vaccinare, sa ve-
gheze ca locuitorii sa nu fie asupritI din partea marilor proprietari.
Acest regulament n'a dat resultatul asteptat. Pentru indreptarea nea-
junsurilor existente s'a promulgat in anul 1864 legea comunala si cea
judetOnd, in anul 1874 legea sanitary.
La inceputul anulul 1865, C. Davila si I. Felix es din Directiunea
generals a serviciului sanitar ; locul lui Davila it iea T. Gluck, care nu
era pregatit pentru acesta functiune. La intrprea in vigore a noun* lee
comunale $i a cold judetene, nici o instructiune nu povetuesce pe orga-
nele sanitare asupra nouolor for raporturi cu administratiunile locale.
Directiunea sanitary null dy soma de prefacerea radicals a organismului
sanitar Intemeiata pe nouele legi si proectul de lege pentru organisarea
Consiliulul medical superior, elaborat de Gliick $i aprobat de Consiliul
de Ministri, n'a fost incuviintat de Consiliul de stat.
Legea comunala si a consiliilor judetene din anul 1864 descentra-
liseza serviciul sanitar. Art. 52 din legea judetena impune consiliulul
judetOn intretinerea spitalelor si a asezamintelor de bine-facere atarnate
de judet, cheltuelile intretinerii copiilor gasiti (lepadatI) si a smintitilor.
Spitalele judetene tree de subt administratiunea Directiunil sanitare subt
a judetelor $i d'atunci datoza marirea si immultirea for treptatd. Desi
administratiunea consiliilor judetene n'a fost tot-deauna corecta, totusI

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 253

resultatele el n'ail fost inferidre celel centralisate, care presupunea un


mecanism de control prea complicat.
Legea comunala din anul 1864 prescrie la art. 13, ca fie-care comuna
este datore a ingriji de neputincio§T §i de copiii gasiti; la art. 16, ca
fie-care comuna urbana de la 6.000 locuitori in sus va intretino un
spital; la art. 96, ca primarul supraveghoza ospiciile §i birourile de
bine-facere; la art. 98, ca primarul opresce intimplarile ce ar puto fi
ocasionate de furio§i §i nebuni lasati in libertate ai ca el pdte ordona
depunerea furiosulul; la art. 99, ca primarul priveghoza casele de prosti-
tutiune §i iea masurile cerute in interesul sanatatii $i al lini§tei. Aceste
prescriptiuni se indeplinesc in limitele mijlocelor §i ale necesitatii; t6te
comunele ingrijesc de copiii gaaiji, multe comune urbane ail infiintat
spitale frum6se, altele platesc subventiuni spitalelor judetene sail admi-
nistratiunilor spitalicescI cu fundatiuni speciale, pentru ca sa maresca
numerul paturilor intretinute; primariile comunelor urbane celor mai
marl all treat asile de infirmi §i de batrani ; in unele comune caritatea
privata a fondat asemenea ospicil, comunele mai sarace trimit nepu-
tincio§ii for in asilele intretinute de stat. Asemenea plates° comunele
urbane, del cu 6re-care dificultate, spesele intretinerii alienatilor
Arad. din comuna in asilele de alienati ; pentru cei din comunele ru-
rale platesce judetul.
In anul 1859 se promulga legea de politie rurala, din care ne in-
tereseza prescriptiunile relative la declararea §i isolarea vitelor bol-
nave, la uciderea celor afectate de epizootil infectidse §i masurile, de§1
incomplete, de politia carciumilor. Masurile de politie veterinara,
cuprinse in legea de politie rurala, nu se pareail guvernulul austro-
ungar suficiente, ca garantii in contra importatiunii pester bovine din
Romania in Austro-Ungaria, §i la inceputul anului 1872 s'a intrunit
la Viena o comisiune internationals, compusa de delegatii Austro-
Ungariel, Rusiel §i Romaniei, spre a stabill o procedare comuna in
contra epizootiilor. Din partea Romaniei s'a delegat in acea comi-
siune mixta Dr. St. Capsa, Director general al serviciulul sanitar,
asistat de M. Colben, profesor la ScOla de medicina veterinara.
Interesele publice cereail, ca serviciul sanitar sa apartie statuluT, ca
el sa fie sustras influentelor locale ; era dar necesar ca capil servi-
ciulul sanitar judetean 4i urban, de§1 platiti de consiliile judetene si
comunale, sa remae functionari al statulul, ca BA se reguleze numirea
personalului sanitar al comunelor urbane intr'un mod uniform pentru
tota tera §i ca aceste numiri sa fie facute dupa merit, dintr'un numer
mai mare de candidati. Numal o lege organics a intregulul serviciil

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
254 DR. I. Pt=

sanitar a putut Implini lacunele 'bate in acesta privinta in legile ju-


detene §i comunale. Au trecut insa mai multi ani dupd aplicarea legiT
judetene §i comunale, pang. la alcatuirea primei legi organice speciale
a tuturor serviciilor sanitare, in care s'ail precisat atributiunile dife-
ritelor administratiuni relative la sAndtatea publics §i mecanismul ser-
viciuluT lor. Yn aniT 1872 §i 1873 o comisiune de medic! §1 farmaci§ti,
in care A. Fetu §i I. Felix ail ocupat locul de raportori, a fost insar-
cinata cu redactarea proiectului legit sanitare, care a fost primit de
guvern, votat de Corpurile legiuitore cu Ore-cari modificari, §i pro-
mulgat la 8 Iunie 1874.
Legea sanitara din anul 1874 a luat de bass organisatiunea sani-
tara existents atunci, creata prin Regulamentele organice, treptat mo-
dificata dupa cererea timpului ; ea a fost desvoltatd §i modernisatd,
cu mantinerea centralisdrii serviciilor sanitare in manile Ministrulul
de Interne, cu realisarea principiulul ca serviciul sanitar este serviciil
de stat. De§1 Constitutiunea prescrie descentralisarea treptata a diferi-
telor servicil publice, tocmai o administratiune atat de importanta ca cea
sanitard nu s'a putut descentralish intr'o masura mai larga ; legea a
lasat insd consiliilor judetene §i celor comunale urbane o inriurire
suficienta la votarea budgetelor i prin dreptul de numire in unele
functiuni medicale. Legea sanitara preciseza competinta diferitelor
autoritati In materie sanitara, dg. Prefectulul, Sub- prefectulul §i Prima -
rulul partea ce li se cuvine in administratiunea sanitara, II face res-
ponsabili pentru executarea diferitelor masuri sanitare, stabilesce com-
petinta ConsiliuluT medical superior, a Comisiunil veterinare permanents
a celel farmaceutice, supune la concurs numirile in mai tote functiu-
nile medicale §i veterinare, mantine organisatiunea Eforiel spitalelor
civile §i a Epitropiel generale a Case! spitalelor Sf. Spiridon, alca-
tuita prin legi an teriore, reguleza privegherea exercitiulul medicine!,
al artel mo§itului, al farmacieT, darea de concesiunI de farmacil, pre-
scrie regule de Igiena publics, mai ales in ceea ce privesce politia
sanitara a alimentelor §i b6uturilor, a locuintelor, a industriilor, salu-
britatea §cOlelor, prevenirea bOlelor infectiOse, politia veterinare, §i
fixezd penalitatile la cari vor fi supu§i functionaril public! §i parti-
cularii car! vor calch legea.
Legea sanitara din anul 1874 a avut sOrtea care o ail la no! mai
tote legile; ea a suferit multe modificAri, din earl* unele necesare §i
utile, altele bud lard nici un folos. Deja la 1 Aprilie 1877 s'a pro-
mulgat legea pentru modificarea unor articole din legea sanitara ;.
motivul principal al modificarilor ail fost economiile bugetare ; s'a redus

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 255

personalul Directiunii generale a serviciului sanitar, num6rul membrilor


Consiliulut medical superior §i tot serviciul sanitar de districte a
trecut din budgetul statului in acela al judetelor.
La finele anului 1878 s'a ivit ciuma In Rusia, in satul Wetljanca
din guvernamintul Astrachan. Guvernele statelor vecine cu Rusia, ale
Germaniei, Austro-Ungariei §i Romaniei all decis ca sa ieh masuri cat
se pOte de uniforme, pentru a se aperh in contra invasiunii bblei. Pentru
acest scop, mai intaiti guvernul german, apoi cel roman au trimis in
primele cjile ale anului 1879 delegatii for la Viena §i la Budapesta,
spre a se intelege cu guvernele Austriei §i Ungariei asupra m6surilor
comune. Delegatii Romaniei au fost doctorii St. Capp §i I. Felix. In
urma acestei intelegeri, guvernul roman a intercjis intrarea din Rusia
§i din Bulgaria in Romania a mai multor marfuri reputate suscep-
tibile de transmiterea contagiului qi a caletorilor, earl' de mai putin de-
cat de 20 de chile all plecat dintr'o localitate bantuita de ciuma, a
hotarit Inchiderea fruntariilor spre Rusia §i Bulgaria cu exceptiunea
unui numer mic de puncte, unde comunicatiunea romaneh deschisa §i
unde instalat statiuni sanitare, inzestrate cu cele necesare pentru
desinfectarea bagagelor, trasurilor, vagonelor. Mica epidemie de ciuma
din Wetljanca a fost curind stinsa, gratie actiunii energice a autori-
tatilor rusesci i delegatii trimist acolo din mai multe tee, pentru ca
sa studieze bola, din partea Romaniei dr. Z. Petrescu, nail mai gasit
nici un bolnay.
Ne-am ales cu Ore-cari masuri preventive permanente ; pe de o
parte s'a publicat, la 25 Ianuarie 1879, Regulamentul pentru disposi-
tiunile ce trebuese luate la fruntarii spre a ferl Romania de invasiunea
pestei orientale, prin care regulament se prescriil 3 gradatiuni de masurl
preventive la hotarele terii: revisia sanitary cu desinfectare, stabilirea
de carantine pe uscat §i pe marginea fluviilor, inchiderea desavirOta
a fruntariilor, lasandu-se libera numai comunicatiunea prin telegraf ;
pe de alta s'a publicat, la 24 Martie 1879, regulamentul relativ la po-
litia porturilor i malurilor Dunarene ; la 23 Octomvrie 1879, regula-
mentul serviciului sanitar al porturilor de la gurile DunArei; la 25
Octomvrie 1879, instructiunea pentru directorul serviciului sanitar al
porturilor de la gurile Dunarii.
La 26 Iunie 1881, s'ail modificat iar dou6 articole din legea sanitary,
s'a marit iar personalul Directiunii sanitare, de Ore-ce nu puteh bine
functions cu personalul redus in anul 1877, §i s'ati treat 5 carantine
de vita la fruntariile t6rii expuse la importarea pestei bovine, spre

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
256 D$. I. FELIX

a se lua Autro-Ungariei pretextul pentru oprirea exportului nostru


de vita.
Tot din acesta din urma cans/ S'a promulgat, in anul 1882, legea de
politie veterinara, dupa ce deja prin legea de politie rurala din
anul 1869 se prescrisese uciderea vitelor bolnave de epizootil con-
tagiose, §i dupa ce se stabilise la Viena, in anul 1872, de o comi-
siune international/ compusa din delegatii Austro-Ungariei, Rusiei
kti Romanies, cate-va regule comune pentru combaterea epizootiilor,
dupa ce deja In anul 1874, ca urmare a legii de politie rurala, se
promulgase legea pentru formarea fondului de epizootii, destinat a
despagubi pe proprietaril vitelor ucise pentru limitarea bOlelor infectiose
§i legea pentru cladirea de 5 carantine de vite la fruntarii spre Rusia.
Prin legea de politie veterinara s'a dat serviciulul veterinar o des-
voltare mac larga, s'a prescris infiintarea zones preventive la hotare
spre Rusia §i Bulgaria, s'a instituit Consiliul superior de epizootii, s'ail
numit 4 Inspector) veterinara.
Prin legea din 20 Iunie 1881 s'ail infiintat primele spitale rurale §i
s'a prescris ca masura provisorie mobilisarea de ambulante rurale; in
capitolul despre cAsistenta medicaid, vom vorbl despre acesta lege im-
portant/ §i despre completarea 01 prin legea din 28 Mali' 1892.
Dupa ce deja in anul 1872 se infiintase un serviciu medical al cailor
ferate, in anul 1880, dupd crearea Direetiunil romane a cailor ferate,
acest serviciil a fost treptat perfectionat §i se compune in anul 1900
din 1 medic §ef cu 61 medici.
In anul 1885 s'a modificat din nog legea sanitary: Consiliul medical
superior a luat numirea de Consiliul sanitar superior ; membrii acelui
consilifi au fost insarcinati cu inspectarea periodic/ a serviciilor sa-
nitare ; la personalul directiunii sanitare Wad aclaogat functionarii
necesari pentru administrarea spitalelor rurale, create prin legea din
anul 1881; s'a stabilit numirea medicilor §i veterinarilor din serviciul
judetelor §i oraplor prin decret regal pe basa concursului, depen-
dinta for de Directiunea general/ a serviciului sanitar, retributiunea lor ;
s'a infiintat pe langa Eforia spitalelor §i Epitropia general/ a easel
Sf. Spiridon cate un consiliu medical consultativ ; s'a dat o intindere
mac mare privegherii sanitare a alimentelor §i b6uturilor §i s'ail re-
gulat pensiunile personalului medical.
Organisatiunea sanitar/ a mac fost completatl prin legea din anul
1886, pentru infiintarea a 6 asile de imfirmi saraci, din cari 2 de clasa
I §i 2 de clasa II pentru barbati §i 2 de clasa II pentru femei, insta-
late in localurile manastirilor cari se vor put ev.icua de monachi

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 'OMR"' IN ROMANIA, I. 257

sau monache, sau intr'o parte din acele localuri. Din aceste asile
pans astacji s'ail infiintat numaT 2: Brancoveni din judetul Romanati
pentru barbati §i RichitOsa din judetul Tecuciii pentru ambele sexe.
Intr'o despartire separate. a manastiril Richitosa, s'a instalat in anul
1897 un asil provisorid pentru lepro§1, urmand ca, cand o vor per-
mite mijlocele, sa se infiinteze un asil pentru lepro§T mai confortabil.
In anul 1887, de odata cu crearea Institutului de Patologie §i de
Bacteriologie din Bucuresci, s'a infiintat c1 un serviciil antirabic ca
sectiune specials a aceluT Institut; la lad s'a fondat in anul 1891 un
serviciu antirabic ca anex al Laboratorului de terapeutica, care ser-
yield in anul 1892 a devenit independent de Universitate ci subven-
tionat de Ministeriul de Interne.
Dupe ce vaccinul animal a fost pentru prima ors cultivat in Romania
de doctorul V. Vladescu, inteun institut vaccinal privat in Bucuresci
in anul 1874, §i dupe ce in anul 1884 doctorul I. Felix si veterinarul
L. Vincent ail infiintat in Bucuresci Institutul vaccinal al Primariel,
cu scopul de a inlocul in orac vaccinul umanisat cu vaccin animal, s'a
creat la Bucuresci in anul 1891 Institutul vaccinal al statului.
Prin legea sanitara modificata in anul 1885 s'a dat membrilor Con-
siliului sanitar superior, insar cinarea de a inspecta periodic diferitele
servicil sanitare; acesta intocmire a avut, pe langa avantagiul auto-
ritatil §i competintei acestor inspectorT, desavantagiul, ca membrii
ConsiliuluT sanitar superior, ocupand functiunea for in mod onorific,
Ministrul de Interne n'a putut dispune de serviciile for in on -ce timp,
§i mai tote inspectiunile s'ad facut in timpul vacantelor de vara. Pen-
tru casul de inspectiuni extra-ordinare, Directiunea sanitara era lipsita
de inspectori speciall §i s'a recunoscut necesitatea crearil acestor lune-
tiuni. Prin legea sanitara modificata in anul 1885 nu s'ail obligat ju-
detele ci comunele urbane ca el intretina spitale, nu s'a prescris
modul de administrare al spitalelor rurale ale statuluT, care adminis-
tratiune a absorbit mai tots activitatea Directiunii sanitare c1 nu T-a
lasat timpul necesar pentru prevenirea Melon Legea sanitara de hi
anul 1885 mai avea lacune in privinta profilaxiei Pelagrei §i a Alcoa-
lismului. Din acesta cause, legea sanitara a mai fost completata in
anul 1893.
Prin legea pentru modificarea legit sanitare, promulgate la 14 Iunie
1893, se infiint6za 4 inspectorT sanitarT, se modifica organisatiunea
concursurilor pentru functiunile medicale, se sustrag medicil de orac
$i de spital §i veterinarii de sub tutela medicilor primarT de judete,
se oblige administratiunile judetelor si ale comunelor urbane a aye
Analele A. R.Tom. XXIII.Memoriile Seq. Seiinfifice. 17

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
258 DR. I. VtLIX

spitalele lor in parte, se descentralisOza administratiunea spitalelor


rurale ale statului, incredintandu-se prefecOlor cu spesele statului, se
dA o desvoltare mai mare serviciilor de consultatiuni gratuite pentru
bolnavii ambulanti la spitalele rurale, se precisOza modul de admini-
strare al tuturor spitalelor cu fundatiuni speciale ai controlul guvernu-
lui asupra gestiunii lor, cu deplina respectare a actelor de fundatiune,
se institue adunarile anuale sciintifice ale medicilor din serviciul Eforiei
spitalelor si al Epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon si se prescrie
publicarea lucrarilor acestor adunari, se clasifica industriile insa-
lubre intr'un mod mai practic, se asigura protectiunea copiilor !titre-
buintati in industrie, precum si a copiilor midi crescuti afara de casa
parintesca; se prescrie, pe langa vaccinatie, i revaccinatia obligatorie ;
se ordona inlaturarea din consumatiune a porumbului i malaiului
stricat, a alcoolului nerafinat, nerectificat, a beuturilor prea bogate in
alcool, se leatt ore-cari masuri pentru stirpirea apelor statatare, pen-
tru politia sanitary a locuintelor $i se stabilesc budgetele Institutului
do chimie al Ministeriului de Interne, al Institutului vaccinal al sta-
tului, ale Punctelor de observatiune veterinary, al Institutului de Pato-
logie $i de Bacteriologic, care insa de la Ministeriul de Interne trece
la cel de Culte §i Instructiune public/
Deja in sesiunea anilor 1891-92, guvernul supusese Corpurilor
legiuitOre un proiect de lege asupra alienatilor, asupra internarii
cautarii lor, asupra ospiciilor publics si private de alienati hi asupra
tutelei alienatilor; acest proiect a devenit lege si s'a promulgat tocmai
in anul 1896.
Conventiunea internationals de la 3 (15) Decemvrie 1866, relativa la
navigatiunea Prutului, stabilesce ca o comisiune mixta pexmanentA,
compusa din delegatii Austriei, Rusiei hi Romaniei, este instituita,
pentru a puns acest rill in cele mai bune conditiuni posibile de na-
vigabilitate i pentru a elabora un act de navigatiune, continend re-
gulamentele de politic) fluvial/ si tariful peagiului. Acosta comisiune a
Intocmit regulamentele pentru politia navigatiunii, pentru tarife si pentru
administrarea Casei de navigatiune. Dupa intelegerea cu cele-lalte dou6
state riverane, guvernul roman a decis, la 24 Martie 1871, a se infiinta
indata Comisiunea de navigatiune permanenta cu scaunul la Galati si
a si numit in comisiune un comisar roman. In luna Octomvrie 1871, Co-
misia mixta permanenta a Prutului a alcAtuit regulamentul de navi-
gatiune si de politie aplicabila Prutului. In cursul anului 1895 s'ail
modificat unele dispositiuni din stipulatiunile conventiunii internatio-
nale din anul 1866, privitOre la navigatiunea Prutului (lege sanctionata

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
'STOMA IGIgNEI IN ROMANIA: f. 250

prin Decretul regal No. 3.555 din 20 Septemvrie 1895). Din aceste stipu-
latiuni ne intereseza articolele 29 si 30, cari cuprind nou6 dispositiuni
asupra regimului sanitar, in casul aparitiunii de epidemie in judetele
invecinate cu Prutul, cari dispositiuni corespund cu principiile de
politie sanitary consfintite prin conventiunea sanitary internationald
de la Dresda din anul 1893 §i prin regulamentul german asupra pri-
vegherii sanitare a navigatiunii fluviale din anul 1892. La elaborarea
de catre Comisia mixta a Prutului a proiectului de regulament des-
voltator al art. 29 si 30 din Conventiune a luat parte active Directorul
general al serviciului sanitar roman.
Legea sanitary din anul 1893 mai avea mid imperfectiuni, ea a fost
insa lnvinovatita cu nedrept pentru unele gresell comise la aplicarea
ei, pentru unele neregularitati reale sail inchipuite intamplate la con -
cursurl, pe cari nu le va inlatura nici o lege, pane cand nu ne vom
indrepta moravurile. In anul 1898, legea sanitary a fost din noil modi-
ficata; concursul pentru posturile medicale dependinte de Directiunea
sanitary, care se facea cu alternare la Bucuresci si la Iasi, se va face
numai la Bucuresci inaintea unui juriil in care participti si delegati din
Iasi se largesce cercul din care se aleg membril j uriului pentru con-
cursurile Eforiel spitalelor $i ale Epitropiei generale a Sf. Spiridon;
s'all treat functiunile de chimisti sanitari pentru controlul alimentelor,
beuturilor si altor obiecte capabile a vatema sanatatea ; s'a largit lista
bOlelor infectiOse la earl' declaratiunea, isolarea si desinfectarea sunt obli-
gatore; s'a Insarcinat administratiunea cu prevenirea mai stricta a
acestor bole; s'a prescris Infiintarea de sanatoria pentru tuberculosi,
servicil spitalicesci speciale pentru Sifilis, Lepra, Conjunctivita granu-
lOsa, Pela gra.
Aplicarea legii sanitare a fost inlesnita prin numerbse regulamente,
parte generale publicate de guvern pentru tots tera, parte locale,
alcatuite de marele administratiuni de spitale, de consiliile judetene
si comunale urbane si sanctionate de puterea executive. Desele modi-
ficari ale legil sanitare aii produs si modificari acestor regulamente.
Dintre regulamentele generale ail osebita importanta:
Regulamentul pentru alinierea satelor si pentru construirea locuin-
telor Veranesci din anul 1888, care, neputanduse execute din causa unor
prescriptiuni prea grele, a fost modificat in anul 1894;
Regulamentul pentru prevenirea bolelor infectiose din anal 1891,
modificat in anil 1893 si 1897 pe basa conventiunilor sanitare interna-
tionale de la Dresda si de la Venetia; instructiunile pentru medical por-
tului Galati din anul 1894; instructiunile pentru desinfectarea bastimen-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
260 DR. I. FELIX

telor, calkorilor §i efectelor for in porturile maritime §i fluviale din


anul 1897;
Regulamentul pentru vaccinare §i revaccinare din anul 1874, modi-
ficat in anul 1893;
Regulamentul pentru serviciul sanitar de ora§ din anul 1886; Regu-
lamentul serviciului sanitar de judete din anul 1894;
Regulamentul industriilor insalubre din anul 1894, cu adaogirile de-
cretate in anii 1895-1899;
Regulamentul asupra fabricatiunil §i vinc erli produselor destilatiunii
potrolului din anul 1892, modificat in anul 1893;
Regulamentul asupra privegheril sanitare a fabricatiunil alimentelor
§i beuturilor qi a comerciului cu alimente §i cu beuturi din anul 1895 ;
instructiunile pentru controlarea §i examinarea laptelui din comercia
din anul 1897.
Dintre regulamentele locale, alcatuite de consiliile comunale urbane,
conform instructiunilor ce au primit de la Ministeriul de Interne, sunt
cele mai importante : Regulamentele asupra privegherii sanitare §i
administrative a prostitutiunii; Regulamentele de constructiuni, de salu-
britatea locuintelor, de curatenia stradelor, pietelor, curtilor, de depar-
tarea necurateniilor, de abatorii §i maceIarli.
Asemenea s'ail alcatuit mai multe regulamente de aplicarea servi-
ciului veterinar §i cu concursul fondului de epizootii s'ail instituit co-
misiuni sciintifice pentru studiarea etiologiel unor bole ale anima-
lelor domestice §i a prevenirii bOlelor epizootice; s'aii Mout incercari,
cu vaccine preventive §i curative, dintre cars Maleina (Morvina A. B abeW
introdusa in serviciul politiei veterinare in anu11896 este mai importanta.
Dupd ce regatul Roman a participat prin delegatil sec la conferinta
sanitary internationals de la Dresda din anul 1893, pentru regularea uni-
form a a preventiunii cholerei §i la conferinta sanitary internationals
de la Venetia din anul 1897, pentru intelegerea comuna asupra pre-
venirii ciumei, au primit legile nostre sanitare o completare importantA
prin legea din 3 Aprilie 1897, prin care guvernul este autorisat a ra-
tifica §i a execute conventiunea sanitary internationals de la Dresda,
§i prin legea din 14 Decemvrie 1898, prin care guvernul este asemenea
autorisat a ratifica §i a execute conventiunea sanitary international/
de la Venetia. La conferintele de la Dresda §i de la Venetia s'a tinut
same de conditiunile speciale in care se afla Sulina, ca port fluvial
§i ca port maritim al Marii Negre, §i conventiunile de la Dresda §i
de la Venetia ne permit aplicarea for destul de large §i luare de masuri

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA, I. 261

exceptionale, nepermise in porturile maritime ale altor state, pentru


ca sä ne putem apera contra invasiunii ciumel si cholerei.
Aderarea la aceste conventiuni din partoa Romaniei a fost criticata
in Academie si In strainatate de un distins coleg al nostru, care, ba-
sandu-se pe presupuneri gresite, pe date statistice inexacte a acusat
guvernul Roman de precipitare regretabila, caci conferintele n'ar fi
tinut soma do unele constatari bacteriologice §i starea 'Astra sanitara
$i culturala inapoiata n'ar permite ca sa se aplice cu succes stipula-
tiunile conventiunilor. Aceste afirmatiuni le cred gresite : la aman-
dou6 conferintele ail participat bacteriologisti celebri, cari au fost as-
cultati, §i starea /Astra sanitara §i culturala, del ea lass Inca mult
de dorit nu este mai inapoiata decat a unor alte state, cari aseme-
nea au aderat §i erau datore sa adore la amandou6 conventiunile. Este
natural di eu, care am colaborat la alcatuirea acelor conventiuni si mai
ales la stabilirea unor drepturi exceptionale, concedate de conven-
tiuni guvernului roman, In ceea ce privesce portul Sulina, nu imparta-
sesc opiniunea colegului nostru. Parerile diverginte ale unor bacterio-
logisti, ori cat de inve'tati ar fi el, nu pot singure sä determine actiu-
nea 'Astra Intr'o cestiune practica de politie sanitara ; daca admi-
nistratiunea sanitara fixeza contra ciumel carantina de 10 11 chile,
ea nu afirma prin acesta ca baccilul ciumei nu 'Ate sa traiesca cate o
data mai mult decat 11 chile si pentru asemenea exceptiuni ea stabi-
lesce precautiuni osebite. Administratorul sanitar care, convins de
exactitatea unor fapte constatate in laborator, ar vol sa le aplice in tot-
deauna si tote, imediat dupa ce ail fost formulate, care ar vol sa se
supue fara critics domniei absolute a laboratorului, s'ar lovi cate o-
data de numerOse obstacole, ar crea regule inaplicabile. Administra-
torul sanitar trebue sa Impace nepotrivirea intro faptele stabilite as-
tadi in laborator, cari 'Ate mane vor fi indreptate, §i intro cerintele
vietii practice; el trebue sa gasesca un modus vivendi pentru a in-
latura pericolele economice, mai grave adesea on decat cele patologice.
Guvernul roman era dator sa adore la conventiunile de la Dresda si
de la Venetia, din motive economice §i sanitare, §i aceste conventiuni
au dat deja si la not proba de utilitatea lor. Vom mai vorbi asupra
conventiunilor de la Dresda si Venetia in capitolul despre preveni-
rea Melon
Legea sanitara, in urma modificarilor §i completarilor ce a primit
in anii 1893 -1898 a devenit o lege moderns, dupa declaratiunea unor
Igienisti §i administratori sanitari competinti din straina tate, o lege
excelenta, pentru care ne -au invidiat chiar unit cari ignoreza deose-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
262 DR. I. FELIX

birea ce exista Intro legea scrisa $i cea aplicata. Noi credem ca, del
legile nostre sanitare de astadi, cu tot organismul Igienei publice,
mai sunt pasibile de adaogiri §i modificari, ele ne permit ca sti avem
un bun serviciii sanitar §i cu nedrept se face legiuitorul responsa-
bil pentru reua executare a unor prescriptiuni ale legii, pentru vi-
tiurile aparatului administrativ. In cei din urma 6 ani publicat
mai multe critici ale legii sanitare, mai multe proiecte pentru refor-
marea el ; parte din autorii for cred, ca o noun lege pote indrepta
de °data tote neajunsurile sanitare. Pe Igienistul luminat nu-1 opresc
legi rele §i regulamente invechite de la aplicarea inovatiunilor necesare.
Sa-mi fie permis a da un singur exemplu : regatul Prusiei are o ad-
ministratiune sanitara excelenta in unele privinte, mai ales In privinta
preventiunii bolelor infectiose. Administratiunea Prusiand este conside-
rata ca cea mai buns din lume, cu tote acestea pans la finele anului
1900, in Prusia prevenirea bolelor trasmisibile era basata pe o lege
veche din anul 1835, adeca dintr'un timp cand Igiena Si politia sa-
nitara erail Inca forte inapoiate, cand n'a existat Bacteriologia care
constitue basa profilaxiei moderne, §i numai in anul 1900, Imparatul
Germaniei a promulgat noua lege valabila pentru tot Imperiul asupra
preventiunii bOlelor infectiose. Valorea institutiunilor sanitare §i a
masurilor de Igiena depinde mai putin de legile scrise, mai mult de
cultura, de sciinta, de consciinta §i de disciplina omenilor chemati a
le aplica.
In ceea ce privesce lacunele ce mai exista In organisatiunea nostra
sanitara, lacune dependinte, parte de neexecutarea legii, parte de lipsa
de prescriptiuni precise, credem ca cele mai importante cari trebue sä
se indrepteze sunt: completarea In tote porturile fluviale a instalatiu-
nilor pentru isolarea bolnavilor do Bole infectiose ; Infiintarea de in-
stalatiuni modeste dar permanents pentru isolarea bolnavilor de bole
infectiose, cari infra in Ora la Virciorova, Predel, Burdujeni §i Tin -
gheni ; alimentarea mai build cu apa de but a tuturor porturilor, a
tuturor comunelor ; generalisarea §i In comunele rurale a verificarii
deceselor §i a examinarii vitelor earl' se taie §i a carnurilor ; prove-
nirea mai energica a Paludismului, a Pelagrei, a Alcolismului §i a Sifi-
lisului ; intercjicerea absoluta a prostitutiunii fetelor minore; Infiin-
tarea de case de educatiune corectionala pentru fetele minore, cari
voesc a se deda prostitutiunii.
In comunele rurale astacii nu se verifica decesele, fiind-ca lipsesc
medicii earl' s'ar puts Insarcina cu acesta misiune ; nu putem Insa
a§tepta lungi ani, pand cand vom dispune de un num6r suficient de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA, I. 263

medic! rural! si trebue sa recurgem la mdsuri analOge cu cele pe car! le-ail


luat guvernele altor tee, in car! ca si la noi medicii sunt impArtiti in mod
inegal peste teritoriul terii. Se pot alcatui instructiuni poporale pentru
verificarea deceselor, dupd care un om inteligent, care scie a cod si a
scrie, 'Ate constata in casuri ordinare m6rtea naturald sau banuitd,
existenta probabild sau lipsa probelor unei bole infectiOse, si se core
intervenirea medicului numai in casuri dubiose. Asemenea se pot al-
catui instructii poporale pentru examinarea vitelor, car! se taie pentru
consumatiune prin targuri mid prin sate. Nu este necesar ca pentru
acest stop sl immultim in proportiune largd num6rul functionarilor
sanitar! rural!. Pe langd agentif sanitari a! comunelor rurale s'a treat
de curind i un fel de asemenea agent! veterinari; amandouo functiunile
se pot intruni, una si aceeasi persona p6te se invete notiunile elemen-
tare, pentru ca sA recun6scd la timp existenta unel bole infectiose la
Omen! ca si la vite, sa distingd intro mOrtea reald si mOrtea aparentd,
intro mOrtea cu probabilitate naturald i cea banuitd, i sd insciinteze
de urgantA pe primar asupra casurilor extraordinare. Mop rurald
trebue sd aibd asemenea un rol important in constatarea primelor
casuri de bole infectiOse.
In anul 1900 s'a mai proiectat crearea until fond sanitar sad, mai
bine cjis, destinarea unei parti din fondul de epizootil deja existent
pentru trebuintele Igienei omenilor. Acest fond va pute fi util, deed
nu se va cheltui o prea mare parte din el, ca $i din fondul de epizootii,
cu left si diurne ; dar neajunsul eel mai gray al Igienei publice nu
consta numai in sdracia comunelor rurale, ci si in nep'esarea Prefec-
tilor, Sub-prefectilor ai Primarilor.
Colegul si amicul nostru V. Babes a mai propus infiintarea unui
Ministeriil special al Igienei publice si al serviciului sanitar. La Igiena
publica conlucroza tote departamentele, mai ales insd acela de Interne,
de Agriculturd, Industrie, Comerciil ci Domenil, de Lucrdrile publice,
de Instructiune publica si de Rdsboiil ci n'ar fi folositor ca sA se
incredinteze Ministeriul propus unui politician sail unui diletant in
Igiena. Nu un asemenea Ministeria va inlaturd influenta fluctuatiunilor
politico asupra stabilitatii medicilor-functionari, ci purtarea a insisi
acestor medic! $i indreptarea moravurilor nostre.
Cu tote lacunele i neajunsurile car!, la inceputul secolulu! XX, mai
exists in organisatiunea 'Astra sanitard, ca si in a mai tuturor sta-
telor, nu ne afldm in acOstd privintA atat de jos, in cat sa nu fim
in stare a ne lupta cu succes in contra b6lelor venite din streindtate
sau nascute in interiorul tarn. Progresul este lent, dar el exists, ci va

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
264 DR. I. FELIX.

veni in curind timpul, cand se va face Igiena mai bung. decat astadi,
cand Ministrii, Prefectii, Primarii i§i vor da sama de respunderea ce
an, nu fata cu un partid politic, ci fata cu intrega berg.. Speram a in
noul secol, tote administratiunile, toff functionarii publici vor respects
legile mai strict decat in secolul trecut, el prin inaltarea nivelului
moral si economic, se va inalta §i nivelul igienic, mai ales al munci-
torilor de pamint, cari constituesc fundamentul edificiului social, cd prin
implinirea consciintiosa a datoriilor, mai ales fata cu ti5ranul, vom in-
vinge obstacolele cari se opun prosperitatii natiunii §i vom Inlatura
pericolele cari ameninta sanatatea publics,
Am deplina convingere, ca cu institutiunile actuale vom puts savir0
asanarea fisica de odata cu cea morals, caci amandoua sunt strins
legate una de alta. Nu institutiunile nOstre sunt causa relelor, ci omen%
traditiunile, moravurile.
Lista capilor Serviciulni sanitar de in promulgarea Regulamentelor organice pima
la ilnele secolulul XIX.

Protomedicii din Muntenia. Protomedieir din Moldova.


C. Estiotu 1832-1840 . Zota 1832-1846
V. Formion 1840-1847 G. Cuciuranu 1846-1849
N. Gusy 1847-1860 C. Varnav 1849-1855
C. Davila 1860-1862 L. Steege 1855-1860
I. Cihac 1860-1862
D. Zisu 1862

Drectorii generali ai Serviciului sanitar at Romania.


C. Davila 1862 1864
T. Gluck 1864-1866
St. Capp 1866 1885
A. Fotino 1885-1886
D. Sergiu 1886-1888
G. Alexianu 1888-1892
I. Felix 1892-1899
A. Obreja 1899 1901

IV.

Prevenirea bOlelor.
Natura a inzestrat organismul omenesc §i animal cu diferite arme
pentru ca sä se pal lupta §i aptira contra multor bOle. Deja in an-
ticitate, medicina a stabilit cg. : Natura sanat, Medicus curat, ca corpul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 265

sanatos obicinuit se ap'era singur contra b6lelor, ca medicul este che-


mat BA inlesn6sca opera naturii, atat cea preventive, precum §i cea
vindecatore. Igiena moderns desvolta acest principiil prin intarirea
corpului, prin aplicarea cat de large a i.egulelor de curatenie, de Igi-
ena generals, prin protectiunea sanatatii copiilor, prin studiarea me-
todica a diferitelor aparate protectore ale organismului sanatos, spre
a le intari, a le face capabile ca sa implinosca misiunea lor.
Intrarea pulverilor in ochi este oprita prin gene ; la intrarea prin
orificiile tailor respiratorii pulverile sunt retinute de mucii earl aco-
pera membranele mucOse, departate prin mi§carile expulsatoril ale
celulelor epiteliale vibratile, cu cari membrana mucosa este captu§ita.
Metodele luptei organismului in contra otravirilor sunt in parte de
mult cunoscute; unele otravuri sunt scOse din corp fern interventiunea
artel medicale prin versaturi, cu materiile fecale, cu urine, cu sudOrea ;
astacji cunoscem unele procese chimice prin cari unele substante toxice
sunt in organism modificate, descompuse, spre a deveni inofensive.
A. Ettinger din Konigsberg a constatat de curind, ca ficatul trans-
forma skurile amoniacale in acid uric (Deutsche medic. Wochenschr.,
Berlin, Sept. 1900) ; A. Charrin a resumat tote lucrarile cari proboza
rolul glandelor interne in apkarea corpului in contra otravurilor in-
terne, a autointoxicatiunilor (Les defenses naturelles de l'organisme,
Paris 1898) ; P. Brouardel §i Thoinot ail comunicat in luna Iulie 1900,
in Societatea medicala a spitalelor din Paris, resultatele experimente-
lor lor, cari probeza ea rinichil §i ficatul neutralisdza mai multe otra-
vuri, mai ales sulfatul de strichnina, de atropina, de morfina; ca tesutul
muscular, ca eel cardiac neutraliska asemenea skurile de strichnina,
de atropina, de morfina ; tesutul cerebral, morfina qi strichnina.
Din bacteriile patogene, aflate in mediul in care traim, numai o mica
parte vine cu organismul nostru in contact imediat; cu greil ele stra-
bat epidermul intact. Casurile de trecerea lor prin epiderm, constatate
in mod experimental de colegul nostru V. Babeq, constituesc exceptiune
nu regula; dacs bacteriile ail intrat prin orificiile naturale ale cavitati-
lor corpului in forma de pulvere, ele sunt obicinuit respinse prin miq-
carile vibratOre ale epiteliilor ; daca ele intra in stomac, ele sunt adese-
ori distruse prin actiunea sucului gastric. Germenii bolelor infectiose in-
trati in tesaturile din interiorul corpului pot fi nimiciti prin douo
procese, prin fagocitosa descoperita de Metchnikoff, adeca prin dige-
rarea sail incorporarea bacteriilor de leucocite, amibocite ale sangelui
§i prin procese inflamatoril, sail prin starea bactericide a zemurilor
corpului descrisa de Bouchard, prin piocianasa descrisa de Emmerich

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
266 DR. I. FELIX

§i Loew, prin fermentii bacteriolitici al sangelui, prin toxine §1 ale-


xine, materil antiseptics aflate In serul sangelui §i in limfe, capabile
a nimicl baeteriile intrate in organism, singure sail de °data prin
amandouo modurile, prin fagocitosa §i prin piocianasa (« Semaine mOdi-
calen, 10 Aug. 1890.Zeitschrift filr Hygiene and Infectionskrankheiten,
XXXI, 1.). V. Babe§ constata, pe basa experimentelor facute de d-sa
§i de altil, ca parte din centrul sistemului nervos, bulbul normal, con-
tine substante earl se opun infectiunii rabice, tetanice, actiunii toxi-
nelor epileptigene, a alcaloiclilor §i diferitelor viruse cari se adresez a
sistemului nervos, §i r§inane numai ca .sa se mai constate pans la ce
grad, §i bulbul viii se folosesce de acesta calitate, cu alts cuvinte data
ea se manifest§ la omul §i animalul bolnav numai in urma injectiu-
nil de substanta nervosa a unui animal sanatos, sail daca materia
antitoxicA aflat§ in bulb apera, de§1 Intr'un grad slab, §i organis-
mul propriii far§ interventiunea artel («Romania medic:alb, VIII,
2 Ianuarie 1900).
In contra actiunii excesive a agentilor termici ne ap§ra nervii vaso-
motor); nervil sudoripari, actiunea moderat6re a centrelor sistemului
nervos.
Natura ne mai vine in ajutor prin distrugerea inimicilor celor mai
periculo§i al sanatatii, a bacteriilor aflate afara de corpul omenesc §i
animal, in mediul in care traim ; natura le nimicesce prin fortele na-
turale, prin caldura, frig, desicatiune, prin actiunea chimica a oxige-
nului, ozonului, a electricitAtii, a luminei. Lumina este factorul eel mai
important al distrugerii naturale a microorganismelor vatOmatore §i
E. Duclaux, actualul Director al Institutului Pasteur din Paris, numesce
lumina desinfectantul eel mai respandit, eel mai eftin, eel mai puternic.
Tote aceste arme ale organismului §i ale naturii ail o putere limi-
tat5, actiunea for depinde pe de o parte de sanatatea perfecta a corpului
omenesc, pe de alta parte de cantitatea §i de aria materiel patogene care
face sail pOte face invasiune in organism ; corpul omulul Winos, care
trAesce in conditiuni igienice, se p6te lupta in contra acestor influente,
dacA ele nu sunt prea puternice, dacA aria §i cantitatea substantelor
morbifere nu este excesiv de mare.
Nu trebue sa ne mirAm data b6lele fac ravagiile insemnate de prin
sate, unde ignoranta, necuratenia, hrana rea, locuinta lipsita de aer §i
de lumina, constitue un reedia favorabil pentru Immultirea unor bole.
Singurul concurs pe care ni-I dA natura la aperarea contra b6lelor
nu este suficient, omul trebue sä iea §i el masuri preventive prin in-
tarirea sanatatii individului §i a nemului, spre a face corpul mai putin

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE! iN ROMANIA, I. 267

primitor pentru bole, prin curdtenia, prin inlaturarea §i distrugerea


agentilor earl produc 1361e, §i in casurile in earl cunoscintele, vointa
§i puterea individului in parte nu pa° oprl pericolul intra in actiune
forta publics, statul prin agentil Igionel publics §i ai politiei sanitare.
Statul are un interes insemnat, ca fie-care cetaten sail conserve
sanatatea, sa desvolte §i sä perfectioneze puterile sale fisice qi inte-
lectuale, pentru ca sä p6ta contribul la prosperarea Orli *i transmits
urmaOlor sel sanatate trupesca §i morals.
De la capul statului pans la eel din urma salaor, fie-care individ
are misiunea sa in societate, §i numai eel sanatos i§i pots implini
acesta misiune. Bolnavul consume fall a produce ; unele b6le aduc
mOrte premature, altele slabesc organismul pentru tot-deauna, facendu-1
incapabil pentru munca §i pentru procreatiunea copiilor sanato§i, iar
altele sunt sorginti de infectiune pentru col sanato§1, focare cari pro-
due, propaga §i immultesc germenele Mei, capabile a causa miserie qi
peire in locuri forte departate de la originea lor.
Nu putem oprl nascerea tuturor bolelor, nu le putem vindech pe
tote, avem insa datoria sa le prevenim in limitele posibilitatil, sa
imputinam numerul victimelor lor, sä ne opunem latiril bOlelor, sa
mic§oram ast-fel periculositatea lor pentru cei sanato§i, sa dam bol-
navilor mijlOce pentru restabilirea grabnica a sanatatii §i ss alinam
suferintele acelor bolnavi, earl sunt perdutl pentru societate.
Administratiunea publics are dar misiunea a povetul pe cetateni
asupra causelor cari produc Miele §i asupra m.asurilor pentru pre-
intimpinarea lor, a inlatura dupe putinta acele cause ale bolelor, pe
cari o singura persona in parte nu be 'Ate inlatura, prin masuri de
Igiena privatd (individuals), a face ca toff bolnavii sa gasesca ajutor
medical, ca aces earl pot deveni sorginti de infectiune, earl pot con-
tribul la propagarea Mei lor, sä r6mana nev6tamatori pentru conce-
tatenii lor sanato§i, §i ca persOnele sarace, earl in timpul Mei null
pot procure singuri mijlOcele de existents, sä nu fie lipsite de adapost
§i de alimente.
In vechime asistenta medicala, ajutorul bolnavilor saraci, era in
Terile Romano mai bine organisata decat prevenirea bOlelor ; pentru
cautarea bolnavilor lipsiti de mijloce existail institutiuni permanente,
despre cari vom vorbl in capitolul despre asistenta medicala; masu-
rile profilactice intrati obicinuit in vigOre numai in momentul, cand
tOra era amenintata de o epidemie, aparuta in apropierea fruntariilor
sail in interiorul t6rii.
Dupa opiniunile forte vechi asupra originei baelor, ele se impart §i

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
268 DR. I. FELIX

astacji, in bole causate prin influent() ordinare : prin cause mecanice,


prin frig §i caldura, prin lipsa de aliments, prin intemperanta, prin
munca excesiva, prin cause chimice, prin materil toxice anorganice §i
organice, §i in bole parasitare §i virulente, produse printr'o causa bi-
ologics. Dintre cele din urma bole, cele mai periculOse pentru societate
sunt b6lele infectiOse, din causa ca fie-care individ afectat de o asemenea
Ma este capabil a o comunica altor pers6ne, earl §i din partea for
constituesc focare de immultirea b6lei, de epidemii. Acosta periculositate
a unor b6le a fost recunoscuta deja in vechime §i a provocat deja
atuncl interventiunea statulul.
Preventiunea b6lelor este dar forte veche, ea a precedat cu mil de
ani cunoscinta germenelor b6lelor infectiOse; observe tiunea inteligenta a
acestor 1361e, cugetarea clara asupra causelor probabile ale propagariilor,
aft facut pe unii invetati s6 prevada inaintea lui L. Pasteur gi R. Koch
natura vie a virusulul, pe care in timpul nostru a demonstrat-o technica
perfectionata a sciintelor biologice. Juna Bacteriologie largesce treptat
domeniul b6lelor transmisibile, lumineza multe procese patologice earl'
pans de-una-di remasese intunec6se, da o bass sciintifica profilaxiel
b6lelor infecti6se §i perfectioneza met6dele preveniril lor, dar princi-
pfile acesteI preveniri, consacrate din timpil ante-bacteriologici, sunt
conservate §i de medicina preventive moderns.
La finele secolulul XVIII, gasim in Romania declararea obligatore a
b6lelor presupuse transmisibile, isolarea bolnavilor afectat de acele
bole, spitale de isolue, in timp de epidemii servicil de curatire §i
de desinfectare, vaccinatiunea preventive. Domnul Munteniel Grigorie
Ghica II, care in anul 1735 a fnfiintat spitalul Sf. Pantelimon, a zi-
dit, afara de incinta acelul spital, intr'un be separat, langa bisericuta
Sf. Visarion un spital de isolare, cu gard mare §1 temeinic de jur Im-
prejur §i, prin testamentul din anul 1752, a orinduit la bisericuta §i
la spitalul Sf. Visarion, afara de doctor §i spiter, 2 preoti osebiti de
preotiT spitalului Sf. Pantelimon, 20 slujitori numiti ciocli cu capitanul
for §i mueri poslujnice la partea femeosca, o camp. cu 2 cal: invelita
bine, pentru troba color din or ce s'ar bolnavi de ciuma sail de lin-
gore; apoi a numit doi boeri epitropi, earl, impreuna cu Metropolitul,
vor purta grija spitalelor, un ispravnic §i un econom. Domnitorul Mateiil
Ghica dice in anul 1753, in chrisovul prin care intaresce testamentul
Domnitorulul Grigore Ghica II de fundarea §i inzestrarea spitalelor
Sf. Pantelimon ci Sf. Visarion: Aga va av6 grija pentru borfele ce ar
aye bolnavil de ciuma gi de ling6re, earl se adue din oraq cu carute

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 269

osebite la spitalul Sf. Visarion, sa le dea foc sä amid, ca sa remaie numai


casa curate (A. G. Orale§escu, Eforia spitalelor, Bucuresci 1900).
Tot in secolul XVIII a mai functionat spitalul de bole molipsitore
din valea Florescilor, langa Bucuresci, care in anul 1796 a fost desfiintat
fiind locul mocirlos, §i inlocuit cu spitalul Dudescl, care avea earner()
separate pentru bolnavil molipsil, altele pentru cel molipsiti §i nu bol-
nay!, altele pentru schimbarea aerisituhil §i altele numai pentru eel cu
ipopsia de molipsola (V. A. Urechia, Ist. Born.). La Ia§T, in anul 1770,
bolnavii de ciuma au fost isolati intr'o cladire separate din curtea
manastiril Sf. Spiridon (G. Oraei Descriptio Pestis, Petropoli 1784) §i, in
anul 1799, Voda Const. A. Ipsilanti a hotarit, ca schitul din Magura Ia§ului
sa servo ca spital pentru eel smreduiti de bola ciumel, cand se va in-
timpla (T. Codrescu, Uricarul, I, Ia4i 1852). Mai UNA s'a infiintat la
manastirea Hlincea un spital de isolare pentru ciuma, care a mai
functionat in anul 1821 (A. D. Xenopol, Ist. Rom).
In Ard6lguvernul raspandesce, la inceputul secolului XIX, instructiuni
imprimate in fo! volante §i in bro§uri despre prevenirea bOlelor, despre
primul ajutor medical la accidente. Biblioteca Academie! Romano po-
seda multe exemplare din aceste povete din anil 1805-1813, intro car!
se Oa §i unele enciclice, prin care prelatil roman! din Transilvania
recomanda vaccinarea. Se pare ca aceste publicatiuni, chiar data ail
trecut peste Carpati, au avut putind influents asupra starii sanitare
din principate.
In secolul XVIII, una din Miele cele mai temute, cele mai omori-
tore era versatul, Variola. Singura masura profilactica In contra v6r-
satului gray era variolisajiunea. Chinesil all cunoscut-o in secolul XI;
ea a fost introdusa la Constantinopole, in anul 1672; in anul 1713 a
descris-o medicul grec Thimoni ; in anul 1721 s'a facut la Londra ex-
perimentul variolisatiunii la 7 criminali condamnati la mOrte §i re-
u§ita Incercarii a provoca t Intrebuintarea acestei operatiuni in prac-
tica cJilnica. *i in principatele Romano s'a practicat la finale secolului
XVIII §1 la inceputul secolului XIX, ca masura preventive contra va-
riolei, variolisatiunea, inoculatiunea limfel din vesiculele bolnavilor a-
fectati de versat, adeverat intr'un grad mai u§or. F. I. Sulzer (Ge-
satiate des transalpinischen. Daciens, Wien 1782) arata, cd de prole-
rinta all fost variolisate fatale, ca li se inocula virusul variolei pe
frunte 4i pe partea dorsala a amandurora manilor. Trecend prin corpul
mai multor persona, virusul variolei s'a slAbit §i pericolul acestor
inoculatiuni a devenit mai mic, cand limf a a fost luata nu direct de
la primul bolnav, ci de la pers6nele inoculate artificial. La inceputul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
270 DR. I. VELIX

carierei mele medicale, in anul 1858, am mai gasit in tera mai multi
batrani, intre cari §i pe Protomedicul N. Gusy, cari in copilaria for fu-
sese variolisatl, earl vecluse singuri executarea acestei operatiuni, sat.
aflase de la contimporanil for modul el de procedare. Variolisatorii,
ca §i primii vaccinators, ail fost greci veniti in Ora.
Dupa ce in anil 1796-1798, Edw. Icnner a inlocuit variolisatiunea
prin vaccinatiune, prin inocularea limfei luate din vesiculele vacilor
bolnave de vaccina originara on din vesiculele vaccinale ale pers6-
nelor inoculate de la vaca, noua procedare a fost curind importata
din Anglia pe tot continentul §i introdusa §i in amandoue capitalele
principatelor Romane. Doctorul Hesse, Archiiatrul Domnului Mol-
dovei Alexandru Moruzi, a Mout la Ia§1 in anul 1803 primele vaccina-
tiuni §i in anul urmator doctorul Froelich a fost numit vaccinator peste
tot principatul (C. Vernav, Rudimenta Physiographiae Moldaviae,
Buda 1836). Despre timpul inceperii vaccinatiunil in Muntenia, nu
posedam alte seiinte decat aratarea lui G. I. Ionnescu-Gion in gRevista
Nona», an III, No. 8, Bucur. 1890, ca doctorul Constantin Caraca§, fiul
batranului doctor Dimitrie Caracaq din Bucuresci, intors in tera in
anul 1800, ar fi respandit vaccinatiunea prin tote clasele poporului.
Este insa probabil ea chiar prin °rale s'a vaccinat putin la inceputul
secolului XIX; prin comunole rurale vaccinatiunea s'a Mout numai in
casurl rare, inainte de promulgarea Regulamentelor organice, qi chiar
dupa promulgarea' for a fost neinsemnat numerul vaccingiunilor prin
sate, din causa lipsel de personal medical.
Pe la anul 1815, guvernul Munteniei voesce sa generaliseze vacci-
natiunea cel putin in oraqul Bucuresci §i cere pentru acesta concursul
preotilor. La 12 Aprilie 1815, Vel Vornicul Terii-Romanesci scrie Me-
tropolitulul, ca in Bucuresci sail a§ezat la lefa 5 doctori §i 2 gerahi
al politiel, platiti din Cutia milosteniilor, pentru ca sä caute saracime
gi sa altoiesca copiii de versat fara plata §i se r6ga de Metropolit, ca
sa faca acesta cunoscut tuturor preotilor, pentru ca ace§tia sa dea de
scire tuturor sarmanilor cari vor aye copii nealtoiti, sa-I aduca la
ace01 doctori (C. Erbiceanu, articol in Biserica ortodoxd Romeind,
anul XVI, Bucuresci 1893).
Pe atunci contagiositatea Leprei era bine cunoscuta, nu scim insa
daca la inceputul secolului XIX nu s'a confundat Lepra cu alta bola.
In anul 1816, doctorul C. Samurcal, medic al politiei, gasesce la Bu-
curesci dol 6meni bolnavi de Lof (Lepra) §i Domnitorul loan G. Ca-
ragea, avend in vedere ca bola este forte lipici6sa §i fara lee, ordona
ca ace0i nenorocilf sa fie isolati, adapostiti langa Sf. Elefterie din

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 271

vale de langa Cotroceni, hraniti din Cutia milosteniilor, fie§-care cu


cats 20 taleri pe hula, sub ingrijirea doctorului Constandinache (Const.
Samurca*) (V. A. Urechia, Edilitatea sub Domnia lui. Caragea, Bucu-
resci 1900).
Vom vorbl intr'un capitol osebit despre Miele venerice §i despre
isvorul for principal, prostitutiunea. Prostitutiunea a existat ca in alto
teri gi in Romania in timpuri vechi ; o gasim mentionata in Pravila
lui Vasile Voda din anul 1640. F. I. Sulzer in Geschichte des trans-
alpin. Daciens, Wien 1782, vorbesce de frecuenta sifilisului in princi-
pate §1 de cautarea lui cu fumuri de cinabar ; in secolul XVIII §i la
inceputul secolului XIX se ieati 6recari masuri slabs pentru restrin-
gerea prostitutiunii; este insa straniil ca Regulamentele organice nu
contin nice o prescriptiune pentru prevenirea bolelor lumesci, deli
ele eraii deja r6spandite in amandou6 principatele in timpul promul-
garii Regulamentelor, importate de armatele streine.
De timpuriu s'a recunoscut, ca unele bole ale animalelor domestice
se transmit la om §i ca prevenire a for s'a prescris isolarea §i curatirea.
In anul 1808, intaiul Divan al Munteniei scrie Ispravnicilor de Ilfov
ca s'a ivit Mac intro oi, MA primejdiOsa §i la omens; oile bolnave
Eta se deosebOsca de cele stinatose, cele morte O. se ingrope, locuitorii
sa se curets cu mij16cele obicinuite, Ispravnicil sa pedepsesca pe eel
abatuti (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. XI). In Bucuresci s'ail Inn-
intat in anul 1810 primil ucidetori de cans pribegi, hingheri (V. A.
Urechia).
In anul 1735, cand Austria a stapanit Oltenia, ea a stabilit carantina
la fruntariile austriace din judetele Valcea kii Gorj, pentru ap6rarea
de ciuma (Hurmuzaki, Documente, VI, Bucuresci 1878).
In principatele Romano activitatea principals a medicinei preventive,
din cele d'intai 3 decenii ale secolului XIX, a constat in ap6rarea
t6rii, §i mai ales a capitalelor et in contra ciumei, atat in interiorul
principatelor, precum §i la fruntariile lor. In Muntenia s'a infiintat
pentru prima Ora carantina la Dunare contra ciumei in anul 1809.
S'a stabilit la Dunare un cordon cu puncte de priveghere i cu laza-
rete pentru caletori i marfuri la Braila, in dreptul Silistrei, la Giurgiu
§i la Zimnicea, §i dupd ce in anul 1812 ciuma s'a ivit in judetul Te-
leorman, s'a infiintat pentru aperarea Bucurescilor un cordon intre
judetele Teleorman §i Vlasca. Cu tote acestea ciuma s'a intins i;;i in
judetul Olt, Vla§ca, Ilfov i a aparut in Bucuresci in luna Aprilie 1813.
S'ail aplicat din nofi masurile pentru combaterea Mei, cars fusese

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
272 DR. I. FELIX

deja intrebuintate in anii 1797-1799, §i poporatiunea era umpluta de


groza de spitale (lazarete) §i de tot aparatul administrativ §i medical
pentru transportarea §i ingrijirea bolnavilor §i pentru curatirea ca-
selor molipsite, din causa barbariilor comise de ciocli, descrise de I.
Ghica, V. A. Urechia, A. Xenopol, G. I. Ionnescu-Gion, §. a. Ora§ul
Bucuresci s'a inchis, s'a intrerupt comunicatiunea cu judetele de paste
Arge§, la malul Arge§ului s'a facut carantind de 3 dile §1 nimeni n'a
putut intra in Bucuresci, data n'a facut la marginea oraplui caran-
tina de .12 dile, iar marfurile ail fost supuse la carantina de 15 dile.
Satele in cari s'a ivit ciuma ail fost tepuite, casele de mica valbre au
fost arse.
In Moldova s'ail luat in anul 1815 acelea§i masuri ca in Muntenia,
s'ail infiintat lazarete, s'ail organisat ciocli pentru transportarea bol-
navilor §i mortilor, servicii de curatire a caselor §i obiectelor molipsite;
bOla s'a stins In anul 1816 §i a aparut din nail In anul 1819, cand,
din causa abusurilor comise de functionaril insarcinati cu profilaxia
ciumei, poporul s'a resculat. Guvernul austriac a stabilit, atat In Bu-
covina, precum §i la Or§ova §i la Turnul-Ro§u, carantina de 11-25
dile, guvernul rusesc la.Prut carantina de 40 de dile (V. A. Urechia,
Hurmuzaki, Documente).
Pentru ultima Ora spare ciuma in Romania ca epidemie in timpul ocu-
patiunii rusesci, in anul 1829. In Moldova se publica atunci de guvern
o bro§ura, care tontine instructiuni pentru stirpirea lipich5selor bole
Intro locuitori, alcatuita de o comisiune presidata de doctorul Chr.
Witt, capul serviciului sanitar al armatei de ocupatiune, din care bro-
§ura se afla un exemplar in biblioteca colegului nostru C. Erbiceanu;
ea merits admiratiunea nostra, din causa vederilor forte inaintate
pentru acele timpuri, despre transmiterea bOlelor infectiOse §i despre
desinfectarea obiectelor contaminate. Vom analisa acele instructiuni
in capitolul asupra ciumei.
Cholera asiatica, care pans la anul 1817 a remas endemics In Indil,
s'a Intins in anil 1817-1823 ca epidemie peste o mare parte a Asiei
§i Aided §i s'a oprit la intrarea In Europa, la Astrachan. In Europa
s'ati facut pregatiri pentru prevenirea cholera dar tots profilaxia era
incomplete, lipsita de bass, cad germenele Mei §i sediul ei nu era
Inca cunoscut. In anul 1824 se publica in Bucuresci mai multe scrieri
despre cholera, una anonima: Pove7uire pentru holerci, alta a docto-
rului A. Tavernier, imprimata in limba roman/ §i francesa : Amcinun-
turf apereit6re pi higieniee pentru miserere saii cholera morbus Details
preservateurs et hygioniques, relatifs au Miserere ou Cholera morbus.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 273

La Iasi s'a imprimat in anu11831 o bropra oficiala: Reteta pentru bola


ce se numesce cholera morbus qi confine povetuiri pentru masurile
ce se cuvin in privinta Mei Cholera morbus, la locurile uncle lip-
sesce ajutorul doctorilor. Bropra recomanda curatenia, mutarea lo-
cuitorilor sanato0 din casele contaminate, varuirea caselor molipsite,
curatirea straelor molipsite. Comunicatiunea era pe atunci lentg, epi-
demiile se transportati incet de la un loc la altul. Cholera apare in
Basarabia tocmai in anul 1830, in Moldova in anul 1831. Moldova era
ocupata de Ru§i, generalul P. Kisseleff stabilise la Prut cordone mill.
tare §i carantine earl nu putuse opri mersul Mei; dupe ce ea se
ivesce la Ia0, unde MOP cate 150-200 omeni pe cJi, se infiintOza la
Fowni cordon §i carantine. Cholera trece prin cordon sii face inva-
siune la Galati, Braila, Giurgiu $i, in luna Iulie 1831, la Bucuresci; ge-
neralul Kisseleff, atat la Bucuresci precum §i la Iasi, a scos omenii
sanato0 din ora la camp In barace.
Guvernul austriac a infiintat carantine la fruntariile principatelor
romane, cholera a trecut insa in Ungaria unde a facut revagil teribile.
La finele anului 1831, bola s'a stins in Romania qi in Ungaria. In Mol-
dova §i in Muntenia, cu 2.817.162 locuitori, s'an imbolnavit de cholera
33.560 Orneni tai ail murit 20.218. In Ungaria, din 9 milione de locuitori,
s'au imbolnavit de cholera 501.657 §i au murit 217.594. Cheltuelile fa-
cute in amandou6 principatele pentru a§ezarea carantinelor, lefile cinov-
nicilor §i medicilor, medicamentele §i hrana saracilor s'ai'l suit la 97.410
lei (A. Papadopol-Calimeh, Generalul P. Kisseleff dupd documentele
rusesci, 1887; I. Felix, Tractatul de Igiend publics, II, 1889; A. D. Xeno-
pol, Ist. Rom.; G. I. Ionnescu-Gion, Ciuma si cholera, 1893).
Cholera a mai bantuit in Romania in anil 1848, 1855, 1865-1866,
1873 §i 1893.
Preventiunea mai sistematica a bolelor infectiose incepe cu Regula-
mentele organice; cu mijlOcele slabe de cari dispuneau principatele, din
causa culturil inapoiate, prescriptiunile Regulamentelor organice nu
puteafi sa fie eficace ; en tote acestea s'a constituit un inceput de profi-
laxia bOlelor infectiose nascute in interiorularii, activitatea principala
a serviciului sanitar a r6mas 'Mat concentrate in ap6rarea principa-
telor de ciuma.
In tractatul de la Adrianopole s'a stipulat deja infiintarea de caran-
tine la Dunare §1 ele au fost instituite, de o cam data in mod provisorifi,
in anu11830, apol definitiv prin Regulamentele organice, earl au mai fost
completate prin legiuirl §i instructii posteriore. S'au stabilit la Dunare
pichete pentru paza fruntariilor §i s'aii zidit cladiri de carantine. Ca-
Analele A. R.Tom. XXILLMemoriile Seed. Scancifice. 18

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
L74 DR. i. FELIX

letorii ail facut in timpurl normale carantina de 4 dile, iar cand ciuma
bantuia in Turcia pana la 21 chile, in care timp el' s'ail spelat, obiectele
for ca i marfurile au fost desinfectate cu gaz de clor i cu puciosa 48
ore 0 apoi aerisite dupa felul obiectelor pang la 40 dile. Camerile ail
fost afumate §i apoi aerate in tote dilele, iar pazitorii §i-ail spelat des
manile cu o solutiune chimicesca numita gaz acru- muriatic - supraoxi-
genat. Serviciul carantinelor s'a mantinut cu mare cheltuela i cu va-
temarea insemnata a comerciulul pana in anul 1854; d'atuncl pana in
anul 1860 a fost treptat redus.
Regulamentele organice incredintez a serviciul sanitar, atat asistenta
medicaid precum §i prevenirea b6lelor, departamentulul Ministeriulul
din Launtru cu Comitetul carantinelor, numit mai tardiii Comitetul de
sanatate, presidat de Ministeriul din Lduntru. Intro atributiunile auto-
ritatii sanitare superiOre, Regulamentele organice enumrwa: paza sand.-
tatii, hultuirea versatului, cercetarea §i starpirea pricinilor aducetOre de
frigurl, lingorl gi alte lipiciOse bole earl' ticalocesc poporul, privegherea
carantinelor.
Legiuirile §i instructiunile cart completez a Regulamentele organice
preciseza rolul diferitilor functionari publici in prevenirea Melon
Misiunea principala a doctorilor §i chirurgilor de tinuturi este comba-
terea epidemiilor, altoirea. Ispravnicii aunt, intro altele, insarcinati cu
paza sanatatii, cu concursul la vaccinatie, cu cercetarea 0 starpirea
pricinilor aduatOre de felurite 1361e, cu combaterea Maar de vite;
fie-care Ispravnic este indatorat O. raporteze Comitetulul sanitar de 2
on pe lund despre sanatatea locuitorilor 0 a vitelor, iar la ivirea de
epidemil indata. Zapciil on priveghetorii de ocOle sunt obligati sa in-
sciinteze pe Ispravnici despre epidemii intro locuitori i de omoritorele
bole ale vitelor. In comunele rurale agentul principal al sanatatii pu-
blics este capul comunel, Parcalabul, Vornicelul; in Moldova, Instructi-
unile pentru Vorniceil satelor din anul 1834 il oblige, ca la 1361e mo-
lipsitOre sä opresca imparta0rea cu casa celul bolnav on mort, A puna
paza 0 indata sä dea de scire priveghetorulul de ocol. In crap orga-
nele politiei, comisaril politienesci 0 politmaisterii, sunt indatorati ca
sa privegheze buna stare a sanatatii locuitorilor.
In amandoue principatele vaccinatia progreseza incet, din causa lipsel
de personal medical. In Muntenia comitetul carantinelor a publicat in
anul 1835: Orinduirea lucrdrii vaccinatid, instrucliuni amcinunfite
pentru medicii ocrugurilor f i pentru Ispravnici; in Moldova s'a im-
primat in anul 1847: Legiuire pentru hultuire, redigiata de Protome-
dicul G. Cuciuranu, in care sunt prescrise in mod corect precautiunile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 275

pentru prevenirea accidentelor vaccinate. In acele timpuri, cand s'a


vaccinat numal cu vaccin umanisat, salt ivit si in Romania, deli mai
rar decat in unele alts tea casuri de sifilis vaccinal. Tocmai in anul 1863,
Directiunea sanitara, printr'un ordin circular special, a povetuit pe
medic! ca sfi controleze mai de aprOpe pe vaccinator!, pentru ca sa
nu iea vaccin de la copil afectati de sifilis congenital.
In anul 1847 se fac in amandoue Verile pregatiri pentru prevenirea
Cholere!, care pentru a doua ord ameninta Romania. Vom vorbl In-
tr'un capitol osebit despre combaterea acelei epidemii de cholera,
precum si a celor din anil 1855, 1865-66, 1873 si 1893.
Putin timp dupa promulgarea Regulamentelor, org