Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
ACADEMIEI ROMANE
BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL"
SsoR ION ST. RASIDESCU
18, STRADA DOMNEI, 18
1901.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Cercetarl asupra compositiunii chimice a Petroleurilor romane, de
Petru Poni. 1
Al VII-lea Congres geologic international. Partea I. Excursiunea
In Urall §i In Siberia, de Gr. ,tefineseu. 29
Desvoltarea cunoscintelor nostre asupra turbaril, de Prof. Dr.
V. Babes. 79
InsemnAtatea charteI Romaniei pentru economia nostra natio-
nalg, de Generalul C. I. Brdtianu 99
Materiale pentru Climatologia Romaniet XIV. Repartitiunea ploiI
pe districte §i pe basenuri in Romania, In anul 1899 st. n.,
de qt. C. Hepites 119
Din publicatiunile Institutulul meteorologic (a cincia nota), de qt.
C. Hepites 133
Contributiuni la Fisica Globului. VI. Determinari magnetite In
Romania. c. Anul 1900, de ?t. C. Hepites 153
Istoria Igienei In Romania in secolul al XIX-lea §i starea el la
1nceputul secolului al XX-lea. Partea I. Intaiul memoriii. De
Dr. I. Felix 201
Istoria Igienei in Romania in secolul al XIX-lea .i starea el la
inceputul secolului al XX-lea. Partea I. Al doilea memoril
De Dr. I. Felix. 351
Istoria Igienei In Romania In secolul al XIX-lea §i starea el la In-
ceputul secolului al XX-lea. Partea I. Al treilea memorhi
De Dr. I. Felix 509
Despre combaterea rapciugil cailor, de Prof. Dr. V. Babep. . 579
Prejuditiile sanitare din punct de vedere al sciintelor sanitare, de
Prof. Dr. V. Babe 643
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CERCETA RI
ASUPRA
Introducere.
Petroleurile romane nu ail fort studiate din punctul de vedere al
compositiunii for chimice. Singurele lucrari, earl ne dati dre-can i indica:
tiuni asupra unor corpuri earl' fac parte din ele, sent acele ale lui Hell
si Medinger $i acele, mai recente, ale d-lui Saligny.
In 1874, Hell §1 Medinger au isolat din ele un acid a card( natura
nu este inca bine stabilitaii(B. D. Ch. G. VII, 1216).
Pentru acesta el tratail oleurile brute (D=0,820 pane la 0,830) cu o so-
lutiune de hydroxyd de natriu, $i precipitatul gelatinos obtinut 11 descom-
puneail cu acid sulfuric. Aeidul, puS ast-fel in libertate, era apol trans,
format in ester ethylic si acesta era rectificat prin distilatiuni fractio-
nate. Se Isola in modul acesta un product care ferbe 1ntre 236°-240°
§i posedoza o densitate de 0,939 ld 0° si de 0,919 la 27°. Solutiun'ea
alcoolica de hydroxyd de kalif' saponifica cu usurinta acest ester
acidul regenerat ferbe fare descompunere la 258° 261° $i posedoza o
Analele A. R.Tom. XXIIIMom. Seq. SciM(ifice. 1
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
2 PETRI] PONI
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIUNEA CHIMICX A PETROLEURILOR ROMANE 3
Metode de studiI.
L'entru a separa diversele carbure, cuprinse In petroleurl ei a deter-
mine natura lor, m'am servit pe de o parte de met6da distilatiunilor
fractionate, iara pe de alta de met6dele de purificare prin actiunea re-
activilor chimici.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
4 PtTRIJ PONI
,.C.-1-r-il1.0113.11.
mator special care, dandu-ml' resultate bune, cred util sad descriti aid.
El se compune (fig. 1) din o serie de bule suprapuse insa separate
unele de altele prin tuburt cart ail aprOpe 6
cm. de inaltime. Partea inferiOra a fie-cal-LA
tub este putin strimtata gi inchisa cu o pinza
de platina intorsa In forma de panera*. Peste
pinza se pun in tub margele pane la o 11161-
time de aprope 4 cm. Intorcerea licidelor con-
densate se face prin sifOne esteriore ca in co-
lona lui Lobel *i Henninger. Pentru ca apa-
ratul sa functioneze bine, trebue ca partea
inferiOra intorsa in U a tuburilor de reflux
sa aiba o lungime ceva mai mare decat co-
lona de margele. In asemenea conditiuni va-
porii tree prin licidul condensat in tuburile
cu margele, in timp ce, prin sifonele amorsate,
licidul format se scurge din noti in balon.
Cand operam cu licide votatile, e bine sa
se invelesch aparatul cu o pinza muiata. Dace
luatn precautiunea sa punem un carton de as-
best intre balon ci deflegmator, putem chiar
in timpul unei operatiuni sa continurim a
muia pinza invelitore cu ajutorul unei pisete.
Fig. 1 Udand pinza cu ape racita cu ghiata, am isbu-
tit EA separ, indestul de bine *i fare marl
perderi,,,fractiunile din petrol ferbend intro 0° *i 20°, lucru ce nu ml' -ar
fi fost cu putinta sa realisez cu nici unul din aparatele de distilatiuno
cunoscute. 7
Pentru a-mi da soma de puterea de separatiune a acestui defleg-
mator, am facut in acelaci timp numerOse distilatiuni ale aceluia*i licid,
atat cu acest aparat cat *i cu colOnele Lobel *i Henninger.
Void city cate-va esperiente:
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA. A PETROLEURILOR ROMANE 5
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
6 PETRO PONI
Fig. 3.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA ciniacX A PETROLEURILOR ROMANE 7
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
8 P ETRII PONI
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CRIMICA A PETROLEITRILOR ROMANE 9
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
10 PETRU PONI
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMKNE 11
carbura cyclica sail §i cu cea aromatics, cart ferb intro 100° §i 1100
§i va trebul sa le tratam pe cale chimica pentru a le separa de aceste.
Din esemplele aceste, se vede cat de important este studiul densi-
tatilor cand voim sa ne dam some de natura combinatiunilor cuprinse
in amestecuri atat de complexe, precum sunt petroleurile.
De§i densitatile ail fost determinate in cea mai mare parte din lu-
crarile chimi§tilor earl sail ocupat cti studii de acest gen, din neno-
rocire, determinarile nu au fost facute, nici pentru carburele pure, nici
pentru diferitele fractiuni ale petroleurilor la acee41 temperature.
Date le ce gasim in literature asupra acestui subiect nu sunt prin ur-
mare comparabile, §i nici nu ne este cu putinta sä le reducem prin
calcul la valOrea care ar trebul sa o alba la o anumita temperature
necunoscend coeficientii de dilatatiune at diverselor hydrocarbure.
/In tote lucrarile mele, densitatile fractiunilor au fost determinate
la 0°, atat pentru ape cat §i pentru carbure.xAm ales acesta tempera-
tura din cause ca., in modul acesta, cea mai mare parte din chimi§ti, au
facut in timpurile din urinal determinarile de densitate pentru sub-
stantele in stare de puritate. Pe de alts parte, operatiunea 'Ate fi
esecutata forte u§or §i cu o mare precisiune. Substanta este prealabil
recite cu cate-va grade sub 0, punend-o intr'ttn amestec de ghiata §i
de sare. Dupd aceea este turnata in prubeta balantei Westphal, sail
in picnometru, recite in ghiata; in cite -va minute, ea atinge tempera-
tura de 0°, la care se mentine in tot timpul cat facem operatiunile
ulteriore.
Operand in modul acesta, suntem siguri sä obtinem, cu o buns ba-
lanta Westphal, valori cart concordeza pans la a patra decimala cu
acele date de un picnometru. Controland acest fapt prin mai multe
esperiente comparative, am facut determinarile de densitate pentru
fractiunile de call dispuneam de cantitati marl cu !ajutorul unei balante
Westphal §i nu m'am servit de picnometru decat pentru fractiunile
pe cari le aveam in cantitati
Pentru a vede cu u§urinta modul cum varieza densitatile in diver-
sele fractiuni, resultatele esperientelor au fost representate prin curbe-
Pentru a nu complica desenul, in tabela de la finele acestui memoriii
s'ati construit numai trot curbe ale densitatilor pentru fractiunile pro-
venind din tree operatiurti deosobite. Curba representata prin o linie
fins arata densitatile fractiunilor obtinute din 5° in 5° in a doua dis-
tilare ; curba punctitata arata densitatile fractiunilor din 2° in 2° din
a cincea distilare; in fine curba gross densitatile fractiunilor tot din
2° in 2° din a opts distilare.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
12 PETRII PONI
Resultatele distilatiunilor.
Iata resultatele ()Minute prin destilarea a 110 litri a partilor vo-
labile ale petroleulul de la Colibast
In prima distilare s'ail cules fractiunile din 5° in 5°, $i In tabloul
urmator s'ail trecut cantitatile culese, masurate in volume, raportate
la o mita partT, precum si densitatile fie-carei fractiunl.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITII1NEA CRIMIC1 A PETROLEURILOR ROMiNE 13
In urma distilatiunii a doua, un accident m'a fAcut sit Herd cea mai
mare parte din productele volatile earl trecuse intre 0° §i 25° 8i mai
cu semA pe cele dintre 0° §i 12°. Portiunile ce ml-au r6mas precum gi
fractiunile de peste 25° au fost distilate in acelea§I conditiuni ca §i in
a doua operatiune. Fractionarea Mgt s'a facut din 2° in 2°.
In aceasta a treia distilare fractiunile dintre 18° §i 22° au disparut
apr6pe complet, trecend sail sub 18° sail peste 22 °. Iata modul cum
au fost impartite :
0 12 - - - - - - - _
12 17
12130 307 I
--
H 361
71
264 50 - -- --- 6 21 29
- -
17-20 886 186 86 114 43 14 71 10
20-25 -- 43 207 171 I 29 128 36 100 50
U
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
14 PETR1J PONI
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIUNEA cnunci A PETROLEURILOR ROMANE 15
Tempera- DI Temera- 1
D$ I Teter
mpera- I D0
tura turpa tu a w
. .
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
16 P ETRD PON/
Fig. 4
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOS1T1IINEA CH1MICA A PETROLEURILOR ROMANS 11
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
18 PETRtt PONI
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMANE 19
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
20 PETRI' PONI
I II
Contractiune 5,6 5,72
Anhydride carbonica 5,4 5,48
CS HO calculat dupe contractiune 1,2 1,44
anhydride t arbonica 1,4 1,48
C2 H° contractiune 0,8 0,56
anhydrida carbonica 0,6 0,52
In resumat, gazurile continute in petroleurile do la Coliba§1 sunt
compuse din ethan, propan, buten ei pentan.
Tetramethylmethan. Pentanul, analisat sub forma gazOsa in espe-
rientele descrise mai sus, nu p6te fi alt-ceva decat tetramethylme-
thanul sau pentanul tertiar, obtinut in mod sintetic de °WA Lwow
(Ztschr. f. Chem. 1870 p. 520 ei 1872 p. 257).
Pentanul tertiar descris do Lwow este licid §i are ca punct de ebu-
litiune + 9°,5. Pentru a mA convinge ca gazul estras din petroleil este
identic cu acest corp, am condensat gazurile regenerate din solutiunea
alcoolica, facendu-le sA troca prin un amestec refrigerent de sere si
de ghiata. Am .obtinut astfel un licid fOrte mobil care la 0° desvol-
ta la inceput putin gaz, Insa dapa aceea sa mentine fOrte bine in
stare licida fare a mai da cel mai mic semn, de ebulitiune. Densitatea
sa este D o = 0,6086. Este probabil ca acest licid cuprinde Inca o mica
cantitate de buten In disolutiune, cari, incaldit deasupra lui 00, el
incepe a ferbe de la 5°.
Fractiunile pe cad le -am separat in distilatiunile fractionate intre
0° §i. 12° trebue sa. fie §i ele compuse in cea mai mare parte din pentan
tertiar. Densitatile for sunt :
Pentru fractiunea 0° 5° D = 0,6060
5° 8° )) 0,6106
A 8°-10° 0,6122
Tetramethylmethanul a fost gasit de curind §i in petroleurile rusesci
de Mil Kossatkin, care a constatat ca ferbe la 9° §i ca nu este atacat
de catre acidul azotic concentrat (Ben D. Ch. G. t. 32 p. 1449).
Sper sa pot face in curind studiul acestul corp ale cardi proprietati
sunt putin cunoscute ei a cardi derivati nu ail fost Inca preparati.
Isopentan. Fractiunile cari tree la distilatiune intre 28° si 38° §i cari
cuprind isopentanul §i pentanul normal sunt in proportiuni Indestul
de marl; ele formeza aprOpe a patra parte din portiunea volatile,
(0 °- -100 °) a petroleului de la Colibasi.
Isopentanul se p6te estrage prin distilari repetate intr'o stare in-
destul de mare de puritate. Dupe 11 distilatiuni am cap6tat un product
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CFI1MICX A PETROLEURILOR ROMANE 21
ferbend la 29 ° -29 °,5 sub presiunea 755 m.m., cu D -S- =0,641. Constan-
tele fisice ale isopentanului pur sunt, dupe Young: P. E. = 27°,95
la H = 760; D2- =0,63925.
Fractiunile 26°-34°, cuprindend isopentan, aunt atacate la tempera-
tura ordinara de catra acidul azotic fumant D =1, 52. Operand in
vase inchise si agitand amestecul, massa se incalciesce si reactiunea
este vie. La presiunea ordinara reactiunea este lenta, insa se urma-
resce in mod regulat.
Pentru a studia acesta actiune am operat in balone provedute cu
un refrigerent ascendent r6cit cu ghiata. Legatura intre balon §i re-
frigerent era facuta cu dopuri de asbest. Se punea in balon un volum
de acid pentru doue volume de carbura. La contactul ambelor licide
se producea o desvoltare continua de vapori nitro§i. Facend sä treed
din timp in timp gazurile cars es pe la partea superiOrd a refri-
gerentului, prin o solutiune de hydrat de calcia, am putut constata
producerea unel mid cantitati de anhydride carbonica. Reactiunea du-
rdza mai multe s6ptemani; cand ea devine mai lenta se inlocuesce
acidul cu altul prospet.
Acidul separat de carbura, amestecat cu 7-8 on volumul s6i1 de
ape, este supus la distilatiune. Vaporii de ape trag impreuna cu ei
un corp solid, care romane in suspensiune in licidul de colore [gal-
bena care se condensoza. Distilatiunea este continuata pang. arid
acidul din retorta este indestul de concentrat pentru a produce vapori
rutilanti. Atunel el este scos din retorta §i evaporat in mod lent in
o bae de nisip la 40 ° -50 °. In cursul evaporaril se produce mirosul
de acid acetic. In fine el lass o r6m4ita solids.
Corpul solid tras de vapOrea de ape in timpul distilatiunii este
alb, pulverutent, insolubil in ape, solubil in eter §i alcool; din solu-
tiunile aceste cristaliseza prin evaporare; el este un derivat nitrat.
Licorea galbend care trece la distilatiune, cedOza eterului o sub-
stanta care poseda mirosul caracteristic de ananas al butyratului
de methyl.
In fine corpul solid care r6mane dupe avaporarea acidului este
forte solubil in ape, si solutiunea sa are o reactiune acids. El se su-
blimeza cu usurinta in cristale aciculare fine.
Void continua studiul acestor trei corpuri indata ce le void obtine
in cantitati ceva mai marl.
Pentan normal. Cunoscend actiunea acidului azotic asupra isopen-
tanului, separarea §i purificarea pentanului normal devine facild. Nu
avem pentru acOsta cleat sa tratam fractiunea 36-38 cu acid azotic
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
22 PETRIT PONI
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSItIUNEA canocX A PgTROLEUAILOR ROMANS' 23
Fractiunea I_
DENSITATI LA 0° I Can Rap In
ce.dupia
34Td I 5-a dist. 6-a diii-.1-8-a dist. I 8-a dist
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
24 TRU PONt
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIUNEA CHIMICA A PETROLEIIRILOR ROMANE 25
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
26 PETRIT PONI
90 92 954 0,7345
92 94 912 0,7357
94 96 823 0,7385
96 98 1010 0,7445
98-100 390 0.7515
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMANE 27
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
AL VILLEA CONGRES GEOLOGIC INTERNATIONAL
PARTE A I.
EXCURSIUNEA IN URALI $I IN SIBERIA
DE
GR. TEF.tiNESCrir
Membru al Academies Ramble.
Maiestate,
Domnilor Colegi,
All-ati Mout distinsa on6re se me delegati ea se representez corpul
nostru Academic la al VII-lea Congres geologic international, tinut
vara trecuta in capitela Rusiel, la St. Petersburg, ci, gratie mijlecelor
procurate de colegul nostru, d-1 Ministru al Instructiunil publice, am
putut se leaft parte la acest Congres.
Imi implinesc dar astacji o datorie, qi obligate qi plecuttt, ea se ye
daft sema de cele ce s'ati petrecut, ce am veclut qi CO inveteminte am
tras din participarea mea la acest Congres.
Mai inainte de a merge mai departe, ered de datoria mea se con-
stet acs un fapt care merits, tote recunoscinta Congresului; faptul
este cA autoritatile rusesci, de la cele mai fnalte pans la cele mai de
jos, d-nii .Ministrii de Domenii, de Interne §i de Cal de emnunicare,
Guvernatoril de provineil, administratorii districtelor, primaril oraqe-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
30 GR. RTEFANESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXEURSIIINE IN ITRALT SI IN SIBERIA 31
mai de preferinta, unele sail altele din formatiunile geologice ale imen-
sului imperil al Tarilor.
Inainte de Congres a fost o excursiune in Finlanda, o excursiune in
_Estonia §1 o a treia excursiune, in Urali §i Siberia.
Excursiunile facute dupd Congres ail avut de punct de convergenta
munfii" Caucasula. In acesta excursiune Congresul, sal mai drept
vorbind, membrii care ail participat la acesta excursiune, cad unit au
participat numai la excursiunile dinaintea Congresului, altii numai la
cele de dupa Congres, ei numai un mic flumer la ambele excursiune,
au plecat in corpore, din, St. Petersburg, s'al divisat frisk cu Ince-
pore din Moscova, in tree directiuni deosebite:. Directiunea Ni jni-
Novgorod-Volga ; directiunea Kursk-Donetz §i directiunea Kiew-Ni-
colaev-Kherson, avend tote ca punct de intrunire orasele Vladi-Kav-
kaz, §i de ad Tiflis §i Bacu.
Eil eram hotarit sa particip numai la excursiunea de dupa Con-
gres si anume Iri directiunea Nijni-Novgorod-Volga- Caucas ; gratie
insa impulsului staruitor §i binevoitor al secretarului nostru general
al d-lui Dimitrie Sturdza, m'am decis sa particip si la excursiunea,
dinaintea Congresului tei anume la cea din Urali §i Siberia.
Cum insa o dare de sOmA, care ar imbratiO tote aceste trel parti
ale Congresului geologic din Rusia, care a tinut aprOpe tree luni, ar
fi prea lunga, o voiil divisa in tree parti:
I. Excursiunea dinaintea Congresului facuta. in Urali §i in Siberia.
II. Congresul propril-dis cu excursiunile din imprejurimile Peters-
burgului °i
III. Excursiunea de dupa Congres din Caucaz §i Crimea.
Astacji vo volt' da sOma numai despre excursiunea in Urali §i in
Siberia.
A. Excursiunea in trail.
Dupa programul deja stabilit de mai inainte, tote geologii partici-
panti la acesta excursiune trebuiail sa se intrunOsca in diva de 16
Iulie la Moscova. Cea mai mare parte insa al sosit deja in cliva de
16 Iulie.
La 16 dimineta, s'a visitat avutul Museil de geologie, care, pe
l'anga colectiunile geologice din diferite parti ale Rusiel i din strei-
natate, cuprindea frumose fosile din imprejurimile Moscovel. De aici
vechiul meu amie,, d-1 A. Pavlow, profesor de geologie la Universita-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
52 GR. f}TEFANRSCIF
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE hi IIRAIA 91 IN SIBERIA 83
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
34 GR. filTEFINESCIT
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN URAL! RI IN SIBERIA 35
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
36 GB. 13TEFANESC17
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN BRAIA F IN SIBERIA 37
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
38 GR. §ITEFANESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN ITRALI kg IN SIBERIA 39
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
40 GE. tOTEFANESCU
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN 13RALI SI IN SIBERIA 41
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
42 GR. RTEFINESC17
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSILINE N URAL! $I IN SIBERIA 43
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
44 GR kITEFANESCIT
munte din punctul de vedere pitoresc. Din virful ski, care presinta
o muchie destul de ascutita, ni se presinta o vedere din tale mai
frumOse: spre apus se desfaq6rA tote lanturile de mung ale Uralilor
Europeni cu vIrfurile for numer6se si cu padurile for nesfir0te, la
resarit ne isbesce lantul muntelui Ilmen §i apoT privirea se perde In
intinsele §i nesfir0tele campii Siberiane cu numer6sele for lacuri. Acl,
pe muchia acestuT munte, cu drept cuvInt p6te cine-va se. fie mandru
ei sa afirme cg sta cu un picior In Europa §i cu altul In Asia. Acest
munte mai este insemnat §i din punctul de vedere istoric ; el a fost
visitat de 6menT ilustri. Acl s'ail urcat, in caletorffle for sciintifice,
Invkatul german Humbold of apol geologul engles Murchisson; tot
ad. Tarul Alexandru al II-lea, venind BA visiteze ora§ul §i Insem-
nata using din Slataost, unde am spus ca se fabrics tote armele
albs pentru Intrega armata ruses* s'a suit pentru ca sa privesch.,
cu o singura aruncatura de ochT, ambele sale imense imperil: impe-
riul din Europa §i imperiul din Asia.
Intorcendu-ne la gars, d-1 Tchernischef, conthicetorul nostru, 0-a luat
remas bun de la noT, fiind-ca un noil conductor aveh sä ne calauzosca
in UraliT din Asia §i in campiile Siberiane; acesta era d-1 Karpinsky,
pre§edintele Serviciulul geologic rusesc ci viitorul pre§edinte al Con-
gresuluT geologic international.
Mai Inainte de a 0110 Europa, cred ca trebue sa me opresc putin
asupra importantel acesteT regiuni miniere §i industriale a Uralilor ;
aci exists numer6se mine de far, ca eele din muntiT Boulandicha,
Chossida, de la Bakal §i altele ; acl este o mipare febrila in numer6-
sole §i importantele topitoril qi usine, ca: Miniar, Simsk, Nikolaewsk,
Katow, Iwanowsk, Jourezan, Satkinsk, Kussa §i altele.
Faptul Insa important, ce am constatat cu acesta ocasiune, este .o
negare flagranta a credinteT §i afirmarilor ce se fac la noT, atat de
unit Omeni de sciinta cat i de unii din 6menil noctri politicT, in dis-
cursurile kti in expunerile for de motive ; nu °data am audit afirma-
tiunT ca acestea: (nu este posibil sa avem industria ferului, dacei nu
avem ceirbuni, de petrel» ; nimic mai fals decat acesta afirmatiune ;
importantele usine de for ale Uralilor dati desmintirea cea maT fla-
granta acestel afirmatiunT. TOte topitoriile din UralT prepara fonta,
dupa marturisirea tuturor inginerilor directorl aT acestor Usine, nu-
mai eu carbune de lemn. Lucrul era a§a de important 0 asa de in
flagranta contradicere cu ceea-ce se afirma la noT, In cat am volt BA
me conving, data maT exist/ unde-va topitoriT, In earl fonta sa se pre-
pare, nu prin carbune fosil sail de petrel, ci prin carbunil de lemn.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALI tg IN SIBERIA 45
B. Excursiunea in Siberia.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
46 GR. STEFANESCII
Tectonica acestel parti a Uralilor este putin clara, din causa rupe-
rilor, incovoerilor §i a arimatnrilor ce au Incercat; totu§i, se 'Ate dis-
tinge o slabs dirigiare a stratelor dela Apus spre Resarit. Din acest
lant sail munte Ilmen ploca spre Resarit mai multe, dar scurte ra-
mificatiuni sail pici6re de munte, cari se stir§esc repede in campide
Uralo-Siberiane, campil acoperite de sute de lacuri, din cari unele
f6rte marl si profunde. Aceste lacuri ne presinta douo bande sail
zone : una care se MIA in campia ce urmoza. imediat ultimele ramifi-
catiuni ale muntelui Ilmen : acestea sunt tote de apa dulce, sunt mai
profunde §i ail comunicari intro ele ; sub -solid pe care ele repausOza
este format din §isturi cristaline metamorfice §i de roce eruptive. In
ma-land zone mai spre Resarit, in regiunea adev6ratelor stepe Sibe-
rians, lacurile sunt tot a0 de numer6se; unele din ele destul de marl',
dar mai putin profunde. Marginile for ne indica o retragere si prin
urmare o scadere a intinderii for primitive; ele sunt unele dulci, unele
salmastre §1 altele cu totul sarate, dar nu all comunicatiuni intre
dinsele. Sarurile, cari predomnesc in apele for sarate, sunt: clorurul de
sodiii sail sarea ordinara, sarea lui Glauber sail Glauberita §i dife-
rite saruri magnesiane. Tref din aceste lacuri sunt Insemnate prin
cantitatea de saruri ce in in disolutiune ; dou6 : lacurile Sarotche §i
Bezimiannoie nu sunt departe unul de altul decat cu 16 metri, am-
bele In districtul Tcheliabinsky, si la 150 km. numai de orapl Tche-
liabinsk, pe care vom aye sa-1 visitam peste vre-o dou6 dile. .Apele
lacului SarotchO cuprind, intr'un litru do apa, 125 gr.,271 de Na.Cl.,
34gr,294 de Mg.S.0s, §i 6gr,386 de Mg.Cl. Apele lacului Bezimiannoie.
cuprind 79gr,976 Na.Cl., 24gr,136 Mg.S.08 §i 9gr,976 Mg.Cl.
Cel de al treilea lac tot diti districtul Tcheliabinsky, lacul Ouskowo
merits o deosebita atentiune, din causa ca apele sale nu sunt sarate,
in sensul cuv1ntului poporal, ci saline in acceptiune chimica ; in ade-
ver, ele cuprind intr'un litru de apa de la 4 gr,743 - 4 gr,1069
Na2002 §i numai Ogr,3073 de Na.Cl., ceea-ce face ca apa sa este o
adev6rata le§ie qi terancele spala rufele in acest lac, fara a intrebu-
inta stipunul.
Compositiunea geologica a clinei orientale a Uralilor, sail mai bine
dis a muntelui Ilmen, se deosebesce de aceea a clinei for occidentals;
in adev6r, pe cand pa acosta clina rocele masi've sail eruptive vin la
J1 apr6pe de muche si sunt relativ putin respandite, pe clina orien-
WA, din contra, rocele cristaline §ist6se si tole eruptive masive sunt
cari predomnesc, apar pans §i din campii, pe tend tole sedimentare
propriil dise nu se \TM decal ,pe ici, pe colea, isolate §i putin intinse.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN URAL! BI IN SIBERIA 47
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
48 GR. §TEFANESC1J
La partea inferidrd, calcare, mai mult sail mai putin, compacte, cari
la partea superiors, sunt inlocuite, in parte, prin calcare fistose, prin
gresii si marge §i prin conglomerate, si se termina prin argile gip-
age, adeveratul tip al Kulmului. Acest etagiil cuprinde paste 100 de
spete fosile, printre cari putem cita. Productus giganteus Nort., Prod.
striatus Fisch., Gastrioceras Marianus Mzk., Spirifer Moskensis Fisch.,
Syringapora poratela Fisch., etc.
Depositele Mezozoice sunt represintate, pe clina orientala sail sibe-
riana a Uralilor, prin cate-va midi insule compuse de argue si gresii
cu lignite, cu putine urme de plante nu tocmai bine conservate ca:
Asplenium Witbiense, var. tennia Hr., Phyllotheka striata Schmath.,
Podozamites lanceolatus Lindl., etc. ai romaaite de Estheria minuta
Alb. var. Karpinskyana Janes.
In Ura lii de Nord, tot pe clina orientala, se gasesc unele deposite
ale Jurasicului superior ai chiar ale Cretacicului cu Baculites, Belem-
nitella mucronata §i Ostrea vesicularis.
Depositele tertlare, cari apar la 59-150 kilom. la reserit de axul
muntilor Urali, sunt strate orizontale cari se Ingroae catre interiorul
Siberiei ; ale se compun de argue siliciOse cenuail sae. galbii forte
eompacte §i divisandu-se In fragmente colturese, ai de gresii putin
coerente, insotite de nisipuri §i argile. Cele d'Intai, argile siliciese,
cuprind putine fosile ; un brachiopod Lingula n. sp., done lamelibran-
chiate, o limd (sp.) ai o nuculd (sp.), precum ai un spongiar, Batroe-
lonium Spasski Hinde, etc., ai se considers ca represintand Eocenicul ;
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCURVIINE IN URALI V IN SIBERIA. 49
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
50 GR. giTEFANESCIT
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCURSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 51
? isturf cristaline.
/ A
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
52 pa. I;TEFANESCII
fin face cu apa un fel de mocirla subtire sail mai bine o apa turbure,
care lass a se scurge incetul cu incetul pe o cline putin repede (B, fig. 2),
§i pe care se afla la midi distante midi trepte, formand ca nisce jghebu-
lete transversale, pe fundul carora se pune mercur metalic (c, c, c. fig. 2).
Mocirla subtire aurifera, care se scurge incet din basin, merge, din
tr6pta in trepte, vine in contact cu mercurul care disolva imediat
pand gi cei mai mid flutura§i de aur, formand o amalgamci de aur
§i de mercur. La sfir§itul dilei se opresce operatiunea ; se strInge
amalgama de mercur, care acum formeza o substanta argintie virtosa
i malcebila, se supune la caldura, sub influenta careia mercurul se
volatilise ri aurul metalic rilmane liber.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIUNE IN IJRALI till IN SIBERIA . 53
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
54 GR. RTEFANESCIJ
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 55
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
56 GR. OTEFANESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
BEM:LSD:ME IN URALI $I IN SIBERIA 57
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
58 GR. TEFANESC13
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALY SI IN SIBERIA 59
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
60 GR. CTEFANESCU
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ERCURSIIINE IN IIRALI (51 IN SIBERIA 61
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
62 GR. TEFANESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN URALI §I IN SIBERIA 63
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
64 GR. 5TEFANESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCLIRSIIINE iN 1:TRALI 131 IN SIBERIA 65
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
66 GR. RTEFINESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN BRAM BSI IN SIBERIA 67
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
68 GR. RTEFANESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALi ga IN SIBERIA 69
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
70 GR. p'EFANESCIJ
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 71
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
72 GR. §TEFANESCII
cate, §i chiar sunt inlocuite, mai in tot, prin calcar. Grosimea acestui
etagiti varieza intro 25 si 30 metri.
3. Permicul superior compus de o succesiune, forte des repetats de
strate de argile, de gresii, de marge §i de calcare cu strate interca-
late de gips, de colori cenusil, vercjii, rosil si rosii brune; grosimea
for merge pana la 100 de metri. D-1 Nikitin a format din acesta
succesiune de strate un etagiu noii, caruia I-a dat numele de etagiul
Tartarian, dar pe care all geologi ii considers ca partea inferibra a
sistemului Triasic. In stratele acestui etagill nu se gases° ca fosile de-
cat urme de plante gi soli de pegi.
In ca16toria nostra de dou6 dile si dou6 nopti pe Cama, ne-am oprit
la 10 August la Ossa, undo am debarcat prin mijlocul unui baque
(luntre mare), care ne-a dus la mal spre a observa structura sa, care
ne presinta, la partea superiOra, depositele cuaternare, grose de 8
metri, iar de desubt, pan/ la nivelul Camel, depositele Permicului in-
ferior. A doua di, lo 11 August, am debarcat la Tikia-Gori, undo aveam
sa observam, in malul drept am Camel, depositele Permicului medig
respectiv superior, cu caracterul sea petrografic, ce am vklut mai
sus, si cu fosile Lingula orientalis, Productus cancrini, Dielania elon-
gata, Modiolopsis Teplofi, etc.
Cand ne-am tutors la vapor, am gasit depesa A. S. I. Marelui Duce
Constantin, ca rospuns la cea trimisa de not din Perm; ea era conce-
puta in termenii urmatori:
«Am primit cu o mare placere amabila telegrams a ilustrilor membri
al Congresului geologic international reuniti in Perm, §i le exprim
egratitudinea mea cea mai sinters. Voiu fi fericit sä fac cunoscinta cu
erepresentantii sciintei la sosirea for in Petersburg si spar ca sederea
«ler in Rusia le va lass o buns amintire..
Am continuat tots noptea gi, in diva de 12 August, la 7 ore dimi-
'iota, am ajuns la gura Camel, cand se varsa in Volga. In acest punct,
din unirea color dou6 fluvii, se formeza ca o mare de apa si ni s'a
spus ca, la impreunarea Camel cu Volga, in lunile lui Mail §i Iunie,
eand apele sunt marl, nivelul for cresce cu 12 13 metri, ass ca se
revarsa mult §i formeza o intindere de apa nesfirsita, ale carol mar-
gini nici nu se pot vedo de pe puntea vaporelor.
Am inceput sa urcam Volga, acest rege al fluviilor Europa ; apele
sale sunt cu mult mai limpedi decat ale Camel, deli vaporele de pe
dinsul se incaldesc tot cu petrol.
Ne-am oprit si am debarcat la satul Bogorodskaia, pe malul drept
al Volgei, pentru a-i studia structura sa geologica, care presinta la
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN ITRALl EI IN SIBERIA 73
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
74 GR- §TEFANESCII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSIIINE IN 'URAL! $I ill SIBERIA 75
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
76 GR. t3TEFANESCU
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSITINE IN IIRALt SI IN SIBERIA 77
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
78 GR. TEFANESCIT
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESYOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBARII
DE
Prof. T. BABES
Membru al Academie! Romane.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
80 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBARII 81
si din causa faptulul, bine constatat, ca din ceT muscati, numaI putini
se imbolnavesc.
In fine, pans in timpurile din urma, s'ail publicat numerose obser-
vatiunl asupra casurilor de turbare vindecate spontaneil sail cu aju-
torul diferitelor mijloce terapeutice.
De abia pe la sfirsitul celui d'al optulea deceniil apar in acelasI
timp diferite observatiuni ti lucrarI critice cart in cea mai mare
parte, desmint aceste afirmatiunT gresite, stabilind ca turbarea este
o bola contagiosa, care mai in tot-deauna e produsa de saliva ce
patrunde in plagile causate de muscatura sail in alts plagi prospete
earl' existail dinainte.
Cemetarile experimentale ale lui Magendie ti Brechet, call ail pro-
vocat turbarea, inoculand saliva provenita de la nisce calif turbati,
n'ail putut fi confirmate de o serie de cercetari, pe cand lucrarile lui
Galtier ail ajuns la acelea§i conclusiuni, ass ca ti vederile lui Virchow
asupra unei actiuni fermentative a virusulul turbaril au putut capeta
o bass sigura.
Alts cercetari insemnate ail fost acelea ale Jul Brown-Soquard si
Duboue cart din punct de vedere fisiologic, ail insistat asupra faptulul,
ca sediul principal al alteratiunilor provocate de turbare se did in
sistemul nervos central. Aceste comunicari, deli nu er' resultatul
unor studil experimentale, totusi au intarit vederile 1111 Boerhave,
Kriegelstein, Jaccoud, etc. cari, Inca de maT inainte, admiteail ca tur-
barea este o bola nervosa. All maT contribuit a da acestei conceptiunl
o bass sigurti ti cercetarile intreprinse asupra sistemului nervos cen-
tral In casurile de turbare.
Aceste din urma resultate, procum studiile statistics ale Jul Bol-
linger, Brouardel, Leblanc, etc. all fost de sigur fundamentul principal
al lucrarilor lui Pasteur, lucrari cart au fost decisive. Insa Inainte
de a urmarI aceste lucrrtri; vom incerca de a cunbsce calea care a
condus la obtinerea resultatelor practice si sciintifice in studiul tur-
barii, vom cauta sa stabilim modul 'cum s'a putut gas1 solutiunea in
labirintul unor afirmatiunT, earl se contracjiceaii Intro ele. Se intelege
ca afirmatiunile gresite era' datorite observatiunii neexacte §i insu-
ficiente, ass ca observatorii tt experimentatoril, cari lucrail cu bagare
de soma, puteail sa indrepte greselile acestea.
Irnprejurari speciale aduceau cu ele dificultatea cercetarilor $i, ca
sa citam un exemplu, substanta virulenta, mai cu deosebire saliva, nu
putea fi recoltata in stare de puritate, apoi totul depindea de condi-
tiunile bune sail rele, in earl' se faces inocularea acestei salive.
Ana lele A. R.Tom. XXIII.Memot file Sect. Sciin(ifice. 6
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
82 bit. V. 13A13 t$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Dt8VOLTAREA CIINOSCINTELOR NOME ASVPRA TURBARli 83
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
$4 DR. tr. BABV$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TITRBARII 85
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
86 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSC1NTELOR NOSTRE ASUPRA TUREARII 87
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
88 DR. V. BABE
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CIINOSOINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBXRII 89
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
90 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBAR11 91
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
92 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CLJNOSCINTELOR NoSTItt ASEIPtti TIIIIBXRI1 93
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
94 DR. V. BA13t$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESVOLTAREA CIINOSCINTELOR N6STRE AM:11'RA TURBARli 95 .
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
96 bk. V. 13ABt$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
bESvOLTAtigA OUMOSCINTELOR N6STRg ASVPItA TURBARil 91
ol
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IN SEM NATATEA
HARTEI ROMAN.IEI
PENTRII
Domnule Prefedinte,
Domnilor Fi prea stimati colegI,
Bunavointa cu care ati onorat prima mea comunicare (1) mi-a impus
indatorirea de a merge si mai departe cu cercetarile male, pe earl
respectuos le supun la apreciarea d-vOstre.
In comunicarea mea din luna Martie trecut, schitand progresul stu-
diilor geografice in Romania, din timpurile tale mai departate §i pans
in dilele ndstre, am avut ondrea a v6 supune Si lucrarile geografice
executate de Statul Major al armatei 'Astro, cu privire la redactarea
hartei Romauiei.
Dati-mi voe, ca In ocasiunea de fats, sa arat folosele ce aceste lu-
(1) Descrierea geometricci a Romaniel in Analele A. R. Tom. XXIII, Mem. Seef.
Sciintifice.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
106 GENERALUL BRATIANII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEi ROMASIET 101.
I.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
102 GENERALUL BRXTIANIT .
(1) Pentru a respunde la trebuintele urgente ale armatel si ale publicului, Insti-
tutul Geografic a dispus ea se publice, in o edifiune provisorie prin procedeul re-
pede al fotolitografiei, ridicarile topografice ast-fel cum se redacteza pe teren gi pe
masura ce ele se completeza pe o regiune; astfel, inevitabil, aceste produse carto-
grafice Iasi ore-cum de dorit ca lucrare artistica, Ins& acest inconvenient fare im-
ortant& e in destul compensat prin bunata tea .figurarii ce ne-o dau. Acum s'a in-
ceput a se da publicului si fol gravate pe petra,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI ROMANIEf 103
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
104 GEN ERALIIL BRATIANII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNITATEAT HARTEI ROMANIEf 105
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
106 GENERALIIL BRATIANII
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI 110m AWE! 107
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
108 GENERALIIL BRATIANII
II.
Utilisarea hartel Romania
Acestaa sunt, Domnilor ci prea stimatT Co legi, in esenta lor, lucrarile
cartografice ale Institultif nostru Geografic, precum §i folosele ce este
menita a ne procura harta terii elaborate la Statul-Major al Armatel.
Strabunii no§tri n'aveail nevoe de o asemenea munch specials pen-
tru a cunOsce Ora, a o cultiva, a o iubl cu dragostea filiala ci a o %Ara
cu abnegatie, fiind-ca, in simplicitatea vietuirii lor, productiunea ordi-
nara a soluluT le era indestulatore lor; ci fiind-ca, influenta terenuluT
asupra operatiunilor rasbolului nu se manifestase atat de imperibsa
ca de la extensiunea §i precisiunea ce in urma at luat m4carile stra-
tegice §i manevrela tactice ale armatelor (1).
AstadI avem nevoe de marl' lucrari de arts ca sa combatem ele-
mentele atmosferice carT nimicesc fertilitatea solulul, sh suplinim in-
suficienta bratelor prin o culture §i exploatare rational a p amintului
pentru-ca sa aperam cu succes tera contra inimicilor, §i ca sa trans-
portam cu iutela fulgeruluT pe pietele de consumatie fertilitatea solului
gi produsele manufacturiale. De aceea harta, ca oglindire a terii, este
un auxiliar indispensabil in vietuirea modernA a natiunilor. Ceea-ce in-
vetatul Elie de Beaumont dicea pentru v6cul trecut : cSans cartes, le
(1) g .... pe acele vremuri de vitejie, puterea ostasesca a tern sta in gnatiunea
armatti, §i asf-fel cApeteniile ostei ca gi simpli rasboinici, trebuind a cutreera con-
gtinuil Ora sau pentru a o eultiva, sau pentru a o apera este clic probabil, ea
(de la soldat la capetenie, cu totii terminasera prin a cunosee Ora ; si data e posi-
gbil a se exprima astfel, in fie-care din capeteniile ostei se gasia un atlas, d'odata
gei ideal ei real et tot stet de complet ca al unui Stat-Major moderng. =Ce don de
g se rappeler les faits et les localites tient a Pceil. Or, 1N:ell, c'est le miroir de Fame
' c'est, si yon ose s'exprimer ainsi, la fenetre de ce cabinet de travail toujours en
gactivite, le cerveaug. (General Lang, Bonaparte et son temps).
De asemenea, nu mai putin probabil este el rasboinieil din vechime, nefiind ti-
nuti la vieta de garnisonA a armatelor casarmate, el posedaii la eel mai inalt grad
gi dibAcia, ce in limbagiul meseriel astacli o numim g Ochiul militar,, adeca obi-
ceiul de a se calauzi prin localitatile cele mai lipsite de o representare topografica,
chiar dincolo de vederea lor, numai prin o simpli inspectie a cursurilor de ape
trase pe o harta geografica.
gMircea, Michaiii-Vitezul, Radu de la Afumati Vlad Tepee, Stefan-eel-Mare, Petra
Rare?, loan Cumplitul sunt geniurt topografice farA semang. (Caletorii de Stat-
Major de Generalul C. Bratianu, 1895, p. 25).
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI ROMANIEI 109
geologue n' a point d'yeux,, as tacji e tot atat de adeviSrat : pentru ingineri
in genere, pentru agronomi, pentru forestieri, pentru military, pentru
archeologi, pentru istorici, pentru economi§ti, pentru barbatul 'de stet,
ca §i pentru geology.
Numallast-fel se 'Ate explica acea munca uria§a ce guvernele pre-
tutindenea nu esita a o face, cu marl sacrificil banescl, pentru a obtin6
figura geometrica a terilor lor, precum §i zelul de tots lauda cu care
Societatile Geografice *din Occident lucreza pentru respandirea §i vul-
garisarekcunoscintelor geografice.
Aceste netermuite sfortari pentru cunOscerea torii qi binefacerile ce
acesta cunoscinta revarsa printre natiunile din Occident dovedesce cu
prisosinta ca, in vietuirea moderns, utilisarea ce face o natiune cu
hartele privitOre la figurarea Orli in care locuesce constitue o adevd-
rata mesura de drepta cumpona pentru economia nationala §i admi-
nistratiunea publics, tot atat de sigura, cum pentru morality, stocul
cartilor de baccara arata coruptia societatil.
Ast-fel, Domnilor §i prea stinriati Colegi, un tablou cu privire la intro-
buintarea ce facem nol cu harta terii este un capitol important §i
demn de tad atentiunea pentru Academia Romans, care are,la inima
progresul national §i cultura nemului.
De aceea, pe pretul chiar de a abuse de indulgenta Domnielor-VostrP,
dati-mi voe ca sa vedem harta tern' §i in acesta noun fasa ; sa aratam
adeca, cum s'ail folosit §i se folosesc de harta tOril eel interesatt §i
pentru, earl Statul execute acesta lucrare, cu marl sacrificiT materiale
§i morale:
. i acesta oglindire, de utilisarea hartei, o voiii face Inca tot numal
In trasuri generale.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
110 GVNERALUL VRATIADI 11
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEIVINATATtA HARTEI ROMANIEI 111
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
112 GENERALM 1311ITIANIJ
nici cea mai mica copie dupe lucrarile topografice efectuate, nici un
singur exemplak din hartele publicate.
Ast-fel, d-nii de la Ministeriul Luerarilor publice, nu mai putin decal
eel de la Ministeriul Domeniilor, par'ca se feresc, Inti'adins, de a con-
sults, chiar de a atinge, documentele cartografice ale Institutului Geo-
grafic, earl, precum v6c4uram, ca figurarT pamintesci recente, pot da
lumini none gt temeinice. Domniele-lor continua ca §i in trecut a aq-
terne judecatT, numal pe acte, pe earl' interesatiT in cause le presinta
examinaril lor, §i ieail de basti cercetariI; lor documents invechite, pro-
dusele cartografice ale v6curilor trecute, ca 0 cum schimbarile, pro-
venite in decursul timpuluT, n'ar fi alterat nimica din suprafata toril,
ca §i cum figurarile recente ale Institutului Geografic nu yin ea sa
ne des lumini noue i temeinice !
0 marturie vie o yeti gag, Domnilor, in graba cu care se fac §i se
desfac comunele in alcatuirea lor administrative, inlesnirea cu care
se aprobd 0 se desaproba proectele de utilitate publics ; in deficitele
cu earl se inchee intreprinderile publice ; precum §i in lucrarile Mute
in pripa pentru Expositia Universals.
In §c6lele din Occident, inveNtorul satului; mai inainte de a arata
elevilor s6i ceea-ce exists dincolo de comuna lor, IT Invata cu harta
in mama sa oun6sca comuna unde el locuesc. La noi, Ministerial In-
structianii publice a cumperat pentru ccolele nOstre, cu marl chel-
tueli, hartele celor 5 continente ci s'a Mout harta politica §i fisica
a RomanieT, dar din 1.800 comune cate s'a& ridicat topograficesce
pand acuma, in nici o qc61a, nu s'a pus in mana polaruluT c1 harta
Comand In care el se afla, ca 0 cum s'ar fi voit a se deschide vii -
torulul cetatean mai mult gustul calotoriel on emigratiunii prin Off
streine, decat a-I inspire dragostea filials a loculul teriT, prin o cu-
n6scere apropiata a pamIntuluT in care nascem, crescem ci va trebul
in urma, ca OmenT ci cetatenT, sa-1 cultivam 0 la nevoe sa-1 ap6ram
Justitia, in judecata sa de legitimare a proprietatil fonciare, precum
§i pentru cercetarile gt urmarirea faptuirilor criminale, are nevoe de
a cun6sce de aprOpe Ora ci situatiunea topics a localitatii in litigiu, sail
.ca teatru al crimel. Totu§T Ministerial Justifid n'a luat pand acum
nimie din lucrarile cartografice ale Institutului nostru Geografic, care
ar puto cu lnlesnire calauzi 0 lumina in cabinet cercetarile justitieT,
referit6re la localitatT.
De asemenea Ministeri alai de Finance, in lipsa unul Cadastru par-
tial on general al t6riT, ridicarile topografice T-ar procure date ina-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTE! ROMANIEI 113
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
114 GENERALUL BRATIANU
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA HARTEI. ROMANIEI 115
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Incheere.
Faptul cA lumea nespecialisatA, ca proprietarii fonciari, ca d-1 Ka-
linderu §i d-1 Basset, condusi numai prin sentimentul datoriei lor,
§i -au procurat figuratul domeniului asupra caruia se estinde activi-
tatea lor, acest fapt, dic, ne dovedesce ca, pentru a ne indeplini obli-
gatiunile nOstre de cetateni si de functionari, nu este indestulatore
numai instructiunea profesionala, ci mai presus de tote trebuesce,
cum dice d-1 Kalinderu, sentimentul datoriei.
Dar, Domnilor si stimati Colegi, dacA acest sentiment al datoriei, dra-
gostea si rivna cu privire la utilisarea hartei tern, n'o vedem la toti
functionaril Orb', destinati a se serve de ea, me grAbesc a adaoga,
pentru linistea tutulor, ca acesta nepasare nu se intinde mai departs
din colegiul functionarilor; §1 o mArturisesc cu inima plina de multu-
mire, ca barbatilor nostri de Stat nu le-a lipsit in nimica zelul pentru
lucrarea hartei Ora' si rivna pentru utilisarea ei.
Ask Ministeriul de Domenii, in anul 1882, a dat sutimi de mil de
lei pentru facerea hartei Dobrogei. Camerile legislative all prevedut
milione pentru facerea hartei Moldovei si Munteniei, iar Ministrii de
Rasboiti, ce s'aii perindat de la 1872 incoce, n'ail crutat tees mai bune
elements ale armatei pentru lucrarea hartei Orli; si in general, tog Mi-
nistrii ce s'au perindat de la 1892, de tend a inceput publicarea ridicarilor
topografice, sail interesat in mod special, pentru a face ca serviciu-
rile respective ale administratiunii tern sa utiliseze harta tern ; ail
facut repetite invitatii serviciurilor respective si Prefecturilor ; am fost
chiar invitat in cabinetul unora din Ministri, pentru a aratA senior de
serviciuri marele ajutOre ce pot gag in harta tern, fie-care in resortul
afacerilor ce-1 privesc.
Ast-fel, cum observati, Domnilor si prea stimati Colegi, nesocotinta,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
iNSEMNITATEA HARTEI ROMANIEI 117
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pagina
lntroducere 99
I. Natura hartei Romdniel 101
a). Editiunile hartei Romaniei 102
b). Harta geografica generald 103
c). Harta topografica generahl
d). Harta topografica a judeIului 104
e). Planuri economice 105
f). Insemndtatea hartei Romaniei 106
II. Utilisarea hartei Romcinid 108
a). Utilisarea hartei tern de catre ingineri 109
b). Utilisarea hartei tern' de catre functionari 110
c). Utilisarea hartei teril de catre particulari 113
Incheere. 116
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE
PENTRII
CLIMATOLOGIA ROMANIEI.
XIV.
REPARTITIUNEA PLOII (1) PE DISTRICTE $1 PE RASENURT IN ROMANIA
IN
ANUL 1899 st. n.
DE
$TEFA.N C. HEPITES
Membru corespondent al Academie Romitne.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
120 ST. C. HEPITES
(1) Acestti valore norrnalri este dedusa din studiul nostru Regimul pluviometric
al Romania, care este beset pe observatiunile ultimilor 15 ani, de la 1884 la 1898..
(2) 4 mm in Noemvrie 98, 21 mm in Decemvrie 98, 21 mm in lanuarie 1899 $i
18 mm in Fevruarie 1899.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRII cLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 121
(1) In 1899 s'aft adunat in aceste 3 luni 99 mm de apa, pe and in mijlociu s'aduna
218 mm.
(2) A se vede nota mea Seceta din Romania, publicata in Gazeta Sateanului,
No. 8 din 1899.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
122 ST. C. IIEPITES
1899, dam aci cantitatile reale de pl6e ce s'ail adunat in fie-care lung
in comparatiune cu. valorile normale deduse din 33 de ani do obser-
v atiuni:
Cantitatl de ap5 in mm
Norma le In 1898 sail 1899
Septemvrie 42.5 9.3 1898
Octomvrie 33.2 25 5 D
Iunie . 84 5 46.8 ))
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRII CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 123
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
124 ST. C. HEPITES
Iulie 78 mm (66 mm
August 235 t 94 ), 147 42
Septemvrie. 63 = 39
Octomvrie .
Noemvrie .
Decemvrie
....'
. .
30 / 1812
76
s
*
*
92 { 49
43
44
Dace seceta de la incepu$ul acestul an determine caracterul old,
nu mai putin caracteristica este $i abundenta ploilor in cele trei luni
Iulie-Septemvrie, in earl Wad strins 235 mm, pe cats vreme valorea
mijlocie pentru acosta periOdA nu este decat de 147 mm. Acosta pe-
riada ploiOsa a fost urmata do dou6 luni cu fOrte putine precipita-
tiuni atmosferice, cari au fost abundente in luna Decemvrie, cand s'a
strins aprOpe o indoita cantitate de ape ca intr'un an mijlociii.
Luna Septemvrie care, do obiceiti la not in tell, este dintre cele mai
secetbse, in anul acesta a fost forte ploiOsa ; nici °data in cursul color
din urma 9 ani nu am avut o lund Septemvrie cu precipitatiuni atmos-
ferice atat de abondente. Des1 totalul ploil din cursul acestei luni a fost
de douo on mai mare ca valOrea mijlocie, nu s'a produs nici o inun-
datiune, dupe cum s'a intimplat in Austria, din causa marilor cantitati
de plde ce au caclut in intervalul de la 8 la 24 Septemvrie 1899 (1).
In resumat, anul 1899 in Romania a avut 8 luni secet6se si 4 ploiose.
2. Repartitiunea pe districte. Pe cele trei marl subimpartiri terito-
riale ale Romaniei, Muntenia a primit in 1899 cea mai mare cantitate
de ape, 591 mm, in al doilea rind vine Moldova, unde sail strins
471 mm, si in fine Dobrogea, care n'a avut decat 345 milimetri de ape.
Ca in tot-deauna Oltenia a primit o cantitate de ape mai mare ca res-
tul Munteniei: 640 mm pentru Oltenia si 570 mm pentru Romania Mare.
Cifrele urmat6re arata cantitatile anuale de ploe in 1899, pe marile
subimpartiri teritoriale, in comparatiune cu valorile mijlocil si cu cele
corespuncletore la eel trei ani precedenti:
1884/98 1890 1897 1898 1899
Oltenia . . . . 752 mm 594 mm 912 min 596 mm 64o mm
Romania-Mare . 616 458 883 536 * 57o
Muntenia. . . . 656 498 . 891 * 552 591 *
Dobrogea. . . . 508 . 279 * 605 342 345 *
Moldova.. . . 554 435 * 811 482 475
Pretutindeni in 1899 precipitatiunile atmosferice au fost inferi6re
cantitatilor mijlocii ale fie -cares subimpartiri teritoriale.
In marea majoritate a districtelor, cantitatile de ploe din cursul
(1) A se vede splendida publicatiune a Serviciului hidrografic al Austriei: Die
Hochwasserkatastrophe des cTahros 1$99 im Osterreic4iscken Donaugebiele.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRU CLIMATOLOGIA ROMANIA XIV 125
anului 1899 ail fost inferidre valorilor mijlocii. Singurul district Olt
a primit ce-va mai multd ploe decat valOrea sa mijlocie. In districtele
Gorj, Arges, Buzeil, Neamt, Mein §i Suceva a cacint aprope tot atata
apa ca Si intr'un an mijlociii. inteunele districte, deficitul fats cu un
asemenea an a fost forte important. Ast-fel Vilcea, Muscelul, Constanta,
Tecuciul Si Tutova au primit aprope cu 20 °A mai puttna apd ca
intr'un an mijlocid.
In Tab. 1 ce urmdza s'a indicat, pentru fie-care district In parte,
cantitatea anuald do p160 ce a cdclut In 1899, precum 91 valorile pe
anotimpuri. Pentru comparatiune s'ati indicat 9i valorile corespund6-
tore din periOdele 1884/98:
Tab. 1.
PRECIPITATIUNI ATMOSFERICE IN mm
ANUALE ANOTIMPURI
DISTRICTE Erna Vara
Prima-vary T 6 in n a
84/98 1899
84/98 1899 84/98 1899 84/98 1899 84/98 1899
. 2 3 4 5 6 7 8 9 TO IT
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
126 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATER/ALE PENT= CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 127
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
128 ST. C. ITEMTES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE P/INTRII CLIMATOLOGIA ROMANIEL XIV 129
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
130 ST. C. REPITES
(1) Definitiunile periodei de uscaciune §i a periodei de seceta ail fost date in pre-
cedentele nostre lucrari asupra acestui subiect. A se vede No. XI din Materiale
pentru Climatologia Romdniel.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MATERIALE PENTRU CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 131
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.
if
liniaturi
C
1
Ifs
MMMMM 3
MOM 11111
111.11 I
O WOMI
1111111 111
N MI 0
RF,PARTITIIINEA IMO
U MW lillilil A PLOI 1
11
1
I
11 1
1
Mel putin de 300 mm
PE DISTRICTE 0
111 11 301-400
II
8 8 8 11111 II ill 3
11!IIILI:1111
LLif
C 4D1-600
-'-- 011010 501-610
1111111111111111
111:111111110111111111;11111°111111111111111111Irrilli
=4. lie
1
A
III
eitimilw 1.* 601-700
ode
I
Numdrul gi
701-830
1. 164...41' 9. Moorman \11111/
2. God 10. Flairca 18. Braila pests 800
.m,
3. Do tj 11. Dimboodta 19. R.-Sdrat ..1.
27. 1111111111111iiiiIP11;47j*---Alk
iliprqr. AI' I .
1
4.. Valera 12. Praha. 20. Pled. 28. I.1
MM./
AB
0. Ramona 11 18. Bar. 21. Traucti 29. 10g4 __I
I
1
r 11,
.....
M mom i
8. Olt 14. Rfor 22. .. .. BrIM
..mn...
........ MMMMM
I
7. 4r9. 15. laiondla 23.
\1
B
INEWIFWE MEM MN MII
Mama En
6
www.dacoromanica.ro
UM MU 1111
8. Mused 18. Comtanta 24. MMIIMIMMEM MEXO io..1:1:11" )
rm.
II
www.digibuc.ro
liar MMMMMM al\
111
WM
1
'
111 11/11111111111111 11191M
..11:\
MMMMMMMMM 'AL
il!IIIIIIIII li 14111
J
I
Ur" 1
oilie,
REF-. Pm M
I ..1..mmmmmmmmm no :::i,
z
ort
?II 11
kIIIIIIIIIIIIII!IIIIIIIIIL(11110111
111111111111111111111111111/11
011111 1/1011111 I
::::::;:rtl
,11 sum ::::15%,1
41111M:MnifiritIMM
1 m
A.;\
141111111 0111,1110110011 Ifi)
2 q144 ag l'IMI'lwiluill'Ile
0 4 04 I, rTy hm coa a; al
IS a; os cg ctici
'.441110111110111101 II
III
10,1111
iiimunirdiliiiir
CNINNNOiftftft , il rar.. mmmm , i
011111111p
22MIZELIEZELE
ffillii 1-= mm "migica:Fs;
0 V
0 pit 13
111 V
mhommuffird:::==t
iill
sonmamar,
11"4.1)e'"T1210
-34sE01 111111 inur-onud shoon
111111:1111111111::=MIME
g 4 ;xi
0 V b:os a; ci ai 03 .4 illummumor ---- ___ mmm
,1 .inumnummumr ,.
a.
V
E
d
I AIIIIII:=1,11111=111111f
Inn ....=,, il
g kit
e *e ett 1::
U HI
Ull
111
go E
Anode?. A. 8.-Tom. Sec
1 El
Et4)41:trt14-44.1:d
it a -1111,,11 410.! 111
150111111101111;0,71,1r:
mmMMM
=
Ello\,
- '''''''''
*4 0i 0i ..a1 III lily j'illmor
1.1 1.1 1.1 0 iiii I'll l'ilJiih ii I
11011.. Id
II
!III III \771+.' III /
4111
11111111 'II IIIIIIIIIII III
11
I II 111111:1 '.III,'
co
dg
34.
lid
ill'Ilild1111111111111111111
'
L'eN1,1j11jillilil I/ 'I
?Ill 11111_
--
JIIIIIL
Ee
P4
ci 03 -al ti t4 03
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 s n. .PI.
,f
ll 16
11,
Scara liniaturci
32 Ar / 21 50 mm
To:51%1NA
VARA
=_== 51-100
101-150
151-200 7,
(7-.---
Illare=
A7211i1Fr
201-250
'F
...gailkirja
''''''
251-300
.. "'. 6Cre= , ,t. ,,,,,,,
peste'300
-.
44
"0:1=7.
1rOlgsrm .'',
Analele A. R.Tum. XXIILMe,moriile Sect. Sciintifice. INIMTIRIJI. OE Mil OPIAPiel CAR 0 L G45e1 L 9 %MU 11.1141.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.
1
11M-IWeriri
:\
ta
I I ,
l
;
N.
0
N.
co
it
Scam
1 10 mm
"cf
MARTIN tics
73
0 26-60 0
SEES. 1 1,1
. 01111
1 1
fi.-
).
111111
www.digibuc.ro
L 11111
As:. gr Litill'ill
414 slimpe.
:. hi
www.dacoromanica.ro
iiii )L
I i 113,111. 9'"
I l 'cl2
1
lc :I :
1111)1'14 Le L
cr, 0 0 cn
illiii.IiIIIIIIi 0, o
V V V
:o
IIII'
11111111111;111111111111111Mitik-
6.8.
illir ill'°I:ID.
1
Iii
11 it)
i.
iiiiVilil
!WI
ill
1
\7
17V:i 0
!----
r
n
11
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
7r J
--------fr ''' y
N
'N.
c. Se ...'............- ''- "11
E-i
4sYk..4;--Ude ,.,
ci)
Al
CD
0
-.4
..osa
BR 71 .0
.1
O
a.
iiii ii,
!M;TI1P
I),iI Iii"Sili(1/1
r
,
In; 1
1
3
I ,1111011111
I.
001 tolti
I II
III
11111ifri
No Hp '1'
111111111 IlU
1
4-1 /roll
..... A A
5 A
A
ZEE;
M) aA
1:3-4 0 0 I0
D
GV ti
marl ri
z 1=r;'WITTINMfi
CD
N y
=
amiati
=
marl
z .A
2 ==1=
otr, pal
pel
0
0cc Ea')
E4
01-1
4146:.
,-...
I
z = -1:111i:
1111111'
11111:tIlilill
OW
li. di:iiT
1 tt
'
'Ill ---,.z,
1
i UP.66
- =ii - A11
Th., "u
41 -1771
IIIIIIIII IIIIIII
1.64
III I'
°twill
41110011rillellilit
I
iliiii
1
11
II
II
114111 -Pli
ti ii, IIIIIIIIIIH'
11"13'1111i
11,r.III '17,11 I I IIIIiill lb), !Willi 1 ill'ililliiiikiiiilliiiIIIGq1
0 /WI
I I 1
1
,
1,11,110 III. illiiiipli,," ,a)
I
1181 11741
lic,,,I Hi' IIIII
1111111'1
d-
.1
iii,
., 1'1,141 111
111
1111 111,11111111,11111':1111
1'1
1111111
II III IIII;il' ,,
1*11 in 1
il 111c,ii io I'liilliniii
21 ii 1,1i
I I
li I I
' 1114114'
! 11111:1:::4114:*11 11,11
(III V
inmiiiidiiii; II IP' I I 101
'd1 .111, !iiiiielllY '" Il '111
f
1 iiii,111,1:,611111,1,1111,11,111',1
Iiiiillohirig
1
1 i I, I I
,Iih,,i,i,l,
ill,ccoll
,IIIII www.digibuc.ro I
1!!!!!!!:
1 1 1
1 1 iii ,n 1
1 1 1 ., '
1
www.dacoromanica.ro .11111i11111
11,', 111,11,Ill,iill'iilil'i''''lill'll'ill'iliiiiiill
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n. PI. V.
PE DISTRICTE.
Scara liniaturil
2.
(:.) .7.:
1 10 mm
DECEMVRIE
NOEMVRIE 11-25
26 -50
51-57 x.
76-100
101-150
peste 150
Analele A. R.Toni. X.2i7I1.Memoriile Sect. Sciintifice.www.digibuc.ro I marrruTu DC MM. IIMAPICS CAROL Go III , eueuwYd.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.
P1 VI.
r4
Scara umbrelor
NUMERUL ANUAL AL DILELOR DE PLOIE 40-- 50 dile
11111
II
CU CANTITATT > 1.0 mm. 51- 60
61- 70
!11,,, - 71- 80
MOMMIEWIPHIR
Num6rul numele districtelor. 81-- 90
91-100
1. Mehedintf 9. Teleorman Tulcea 25. Nemtu
2. Gorj 10. Vlapca 18. Braila 26. Roman paste 100
a Do lj 11. Dimbovita 19. R.-Setrat 27. Vasluf
4. Vdlcea
6. Romanati
6. Olt
12. Prahova
13. lima
14. Mow
20. Putna
21. Tecuci
22. Covurluf
28. Facia
29.146
30. Sue& a
I D" =Ir
!
7. Argef 16. Ialomita 23. Tutova 31. Botofanti 20
8. Memel 16. Constanta 24. Bacati 32. Dorohor
.
Punctele negre indica capitalele districtelor ===_
=_719_=
.M.1MI IMIM11
I IMMO=
=SIM
BM
.
.IMM11111IN
OM
IM MI IMIOM r
11 OIL
MIR .!IIMMIMIWIEMB
IMM !IMMO
=MINN
=MINE
IIMMINI1 IMMEMIIMM=NUMMI= MMMMMM
NM=
!MINN
IIIII
==11.M.M11
=MIMI MMMMMM =
11 - 1 NEWLIN
.
===
=MO
M
11.
.1. -- M
MINIMM MOM MEM
MEMIN "1 111111MME
IMM
fillMIIM
Ml1VMMI
= MOM MMMMM MEN
1 ---- -
U NMMMONONIIMION
sm=1.51=111 =1MIMOVIMMIM11
IMMMM M1=1N111MMIM
.1ZIM,
INN
OIMMI
- -111.0,1111111 MMMMM
I
'ommumanuom
unnumplum
'woommum =Nov
--emommom
IMIM
NIMMIMI
NM=
- IMMO
111111
MOM= I
MOM/
- IMMO!! iMM
MEMMOMOOMMOMMI
-- =117MIIMINIMINNEMMIP
IIIIIIIIIIMINI
_-11111.
=IM EMI
mommormr,
MMEMIO^.111MEErr .."9:,
vi
===3_
CAR OL G6 L,
Analele A. R.-Tom. XXIII.-Memoriile Sect. Seiintifice. INMITUTUL CM ARIL OPIAFI
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIUNILE INSTITUTULUI METEOROLOGIC (1)
(A CINCEA NOTA)
a). Ana le, Toni. XIV.
DE
ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
134 ST. C. HEPITE8
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLIC ATIIINILE INSTITITTIILIIi METEOROLOGIC 135
(1) Intr'o notita forte recenta ce am adresat Academiel asupra unel Rupert' de
non, s'a arAtat ca la Cara-Omer, in cline de 17 August 1900, s'aii strins 320 mm
de ape In time de 4 ore,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
136 ST. C. REPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PIJBLICATIIINILE INSTITIITIILIII METEOROLOGIC 137
eMarea, cjicea dinsul, nu merits nici dinsa mai marl' elogii decat
pamintul: in tot-deauna lipsita de s6re, valurile sunt ridicate neincetat
de fur6rea vinturilorp.
Cu tote acestea cifrele de care este. adeverat Ovidiu nu dispunea
ail probat ca, in ceea-ce privesce durata de stralucire a sOrelui,
litoralul roman al Marii Negro n'are nimic de pismuit nici chiar
Romei.
Tocmai acOsta imprejurare ne-a permis ca sä cream in partea opusa
Ostendei, o statiune balneara maritima care, fall de a aye splen-
area Reginei plajelor, are farmecul sou fOrte scump Romanilor cars,
in Dobrogea, ail ridicat lui Ovidiu cel d'intai monument.
Al doilea memoriti este darea de soma de lucrarile Congresului
international de Idrologie, de Climatologie si de Geologie de la LiOge
(Belgia), ce s'a tinut in clilele de la 25 Septemvrie pans la 3 Octom-
vrie 1898. Nu voiti spune nimic asupra acestui memoriu, care este
cunoscut Academiei prin expunerea ce am facut in sedinta publics
de la 6 Noemvrie 1898, precum si din imprimarea sa in Analele sale. (1)
Voiti transcrie totusi acs desideratul ce am exprimat cu ocasiunea pre-
sintarii acestei lucrari.
<Este regretabil ca nici unul din medicii nostri balneologi n'a venit
sä expand Congresului eficacitatea, cate odata inteadevor miraculOsa,
a unora din apele 'bistro minerale. Sunt sigur ca indicarea composi-
tiunii chimice a apelor de la Govora, Caciulata, Lacul-Sarat, Slanic,
etc., precum si aceea a resultatelor obtinute prin intrebuintarea aces-
tor ape ar fi avut drept efect de a face cunoscuta departe de Roma-
nia bogatia si importanta isvOrelor nOstre minerale. Trebue totusi sa
aduc omagiile mole doctorului Apostoleanu din Braila care, la al do-
ilea Congres international de Idrologie si de Climatologie din 1889 la
Paris, a facut o expunere asupra apelor de la Lacul-Sarat.
cOri-cine insa care isi aduce aminte starea in care se gasia in 1889
statiunea balneara de la Lacul-Sarat, si care cun6sce progresele ce
ea a Mout de la aces% epoca, va gasi negresit ca. Lacul-Sarat si
putem adauga alto multe din statiunile nOstre balneologice ar fl
meritat sä se ocupe din nod de dinsele dinaintea unui Congres de
specialisti. (2)
cSa speram ca la viitorul Congres, care se va Ono in 1901 la Gre-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
138 ST. C. HEPITES
nobla (Francia), medicii notri balneologi vor tine a face cunoscut lu-
mil medicale isvOrele nostre minerale §i efectul for terapeutic.'
De tend s'ai1 scris aceste rinduri, a vedut lumina o importanta lu-
crare a D-rului Saabner-Tuduri: Ape le minerale $i statiunile climate-
rice din Romania, care pune in evidenta bogatia nOstra in isvore
minerale.
Al treilea memoriii se ocupa cu Clima Braila. Acosta este un stu-
diii basat pe observatiunile meteorologice din periOda de la 1879 la
1898. In acesta intregA periadd de 20 ani nu s'ai1 facut fdrA intrerupere
decat observatiunile asupra precipitatiunii atmosferice §i cele relative
la nivelul Dunarei. TOte cele-lalte observatiuni ail fost intrerupte in
periOda de la 1881 la 1887 ; in cea mai mare a sa parte studiul cli-
mei BrAilei este a§a dar basat pe 14 ani de observatiuni. Se scie el
pentru intaia Ora in Vera nostr4 aci s'ail facut observatiuni orare ter-
mometrice §i psichrometrice.
In gandirea autorului, studiul climei Brailei, care cuprinde 90 de
pagini, a fost facut in stop de a servl ca norma monografiilor cli-
matologice ce se vor face ulteriormente pentru diversele localitati, undo
avem statiuni meteorologice de al doilea ordin cu un numer suficient
de ani de observatiuni. El imbratiOzA fare nici o exceptiune tOte
elementele climatologice.
Patru capitole, cari nu se pot in tot-deauna intruni pentru o aceia§1
localitate, merits o mentiune deosebita : Nivelul Dunarei a carui ob-
servatiuni imbrAtiOza 24 de ani de la 1875 la 1898; inghetul §i des-
ghetul Dunarei In intervalul de 60 de ani din erna 1836/37 Oa. in
erna 1895/96; cutremurele de pdmint de la 1865 pan. la 1898 *i in
fine elementele magnetismului ptimintesc.
Un numer de 56 de tabele cari nu ail fost publicate in resumatul
aceluia§i subiect, earl formeza al XII-lea studiti din Materiale pentru
Climutologia Romania din Analele Academice Romane (1) comple-
t6za Memoriul asupra Clima Braid.
M6 volt' multuml a reproduce aci ce-va din caracterele climatice ale
acestei localitati:
Temperatura mijlocie anuala este 100.5. Diferinta de temperature
intro luna cea mai caldurosa, Iulie, §i cea mai frigur6s6, Ianuarie, este
de 27°.7. Intro erna §i vara diferinta mijlocie este de 24°.6. Minna
este numai cu 0°.7 mai calda decat prima-vara i temperatura mijlocie
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIIINILE INSTITIITITLiff METEOROLOGIC 139
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
140 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIUNILE INSTITUTITLUt METEOROLOGIC 141
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
142 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIIINILE INSTITUTOLtd METEOROLOGIC '143
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
144 ST. C. HEPITES
>0.1 >1.0
Annaba ' nore " mm mm Anuale nor': mm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 lo
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
InN 11313LICATIIINILE INSTiTIITIILIII METEOROLOGIC 145
95 1 31 . . . . . . 200 §i 500 m ;
105 D 92 * ' 1 11 * mai marl ea 500 m.
FOrte putina zapada; grosimea mijlocie a stratului de zapada a
fost numai de 29 cm §i dinsa a acoperit solul numai In 15 cjile.
Memoriul ce analisam se termina cu starea §i nivelul Dunarei, pre-
cum §1 cu periodele de uscaciune §i de seceta. Apele Dunarei in anul
1898 ail fost in general cu aprope 70 cm mai scacjute ca valorile nor-
male. 0 tabela specials din memoriul, de care ne ocupam, indica pentru
5 localitati dupa. Dunare : Turnu-Severin, Corabia, Giurgiu, Braila §i
Tulcea, pentru fie-care lung In parte §i pentru anul Intreg, nivelu-
normal al apelor, cele mai inalte §i cele mai coborlte ape In compal
ratiune cu valorile corespundkore din anul 1898. 0 serie do charte
indica repartitiunea lunara, anuala i pe anotimpuri a ploil pe di-
stricte, precum §i distributiunea anuala a numerului dilelor de plOo.
In al cincilea Memoriu, Revista climatologiea anuarci, studiem mer-
sul elementelor climatice in 1898 §i principalele caractere ce a pre-
sintat clima.
Temporatura mijlocie a acestui an in Romania a fost mult mai ri-
dicata ca Intr'un an normal. Diferinta a lost de aprope un grad.
Acest exces de temperature este datorit mai cu soma lunilor Ianu-
arie, Fevruarie, Noemvrie §i Decemvrie, a caror valori mijlocii au fost
de la 2°.5 la 3°.? mai ridicate ca de obiceiil. Totu§I periOdele caldurOse
ale prima-verii §i ale verii au fost forte scurte §i temperaturile extreme
s'ail ridicat mult mai putin, nu Immai ca de obiceia, dar chiar §i ca
in anii mai putin calcji.
Temperaturile extreme absolute ail fost 36.°0 la 29 Iunie la Turnu-Md-
gurele §i 25 °.0 la 24 Decemvrie la Strehaia §i la Baia-de-Arama
§i, prin urmare diferinta Intro temperaturile extreme a fost de 61°.0,
pe cand maxima valore observata In Romania a lost de 78°.4 intro + 42°.8
§i 35 °.6.
Durata de stralucire a sorelui, pretutindeni afara de Bucuresci, a
fost mai mica ca intr'un an normal din causa mai cu soma a lunilor
Fevruarie §i Aprilie, in earl sorele a fost putin visibil. Cifrele urma-
tore indica duratele de stralucire, precum §i numerul cjilelor in cari
s'a aratat sbrele:
Analete A. R. Tom. XXIII. Mentoriile Sect. Sciintifize 10
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
146 8T. C. IIEPITE/3
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PlIBLICATIIINILE INSTITIITITLErf METEOROLOGIC 147
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
148 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIIINILE INSTITIITIILIIT METEOROLOGIC 149
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Tab. 3. Principalele elemente climatologice ale anula 1898 st. n.
I
Pres. atmosfer. Temperatura Ume- Precip. Numerul lilelor
DireePa do-
I
Altitudini
la 00 in mm aerului C. atmosf.
minantA
4616.
.
.."6 CD
0 ' b' 0)' IS
'e-.' Nebulo
0 0a V '0a V nas-,c`'
Vint
LocALITATI a= a) 5 ... '0`41-, A
A u Min.
=- swr. clA at k
;;I Max. Min. u5 5 Rel. Total "cs,c,!,.> 0 0., ao ,i
,:. Mip
F.
8
-7-1 abs. abs. abs.
A -,;)
8
..c"9 E 0/0
-A. A
mm 2, 721,q
.-.
2,1)
Z
-'4 "Z
cd
:7;
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 15 16 17 18 19 20
in
Armasesci . . . 70 757.6 776.5 738 2
-- -- -- 10.8 34.5 -16 5 291.2 5.4 E,N 216
I
p. cr. on st-
I 17 117
9.7 32.0 -17.8
Bacati 140
P00A Baia-de-Arama . 600 9.7 32.8 -25 0 - -
7.0 66 383.0
774.5
34.0
62.0
5.8 N
3.9 NW 224
rob 125 134
58 93
z .1 z
III II
18 82
200
e;-)46
Botosani . . . . 18o 740.6 765 I 725.1 8.g 32.2 -18.5 6.6 68 531.3 35 6 6.1 NW Ica 209 155 116 25 65
Braila 30 61.1 11.4 33.5 -13.5 8.o 76 321.5 37.8 5.5 S,E,SE 112 133 120 97 18
in v.,
. . . 79.1 40.9 104
11.2 34.0 -14.1
Bucuresci-Filaret 82 55.9 73.9 36.7 6.8 63 496.3 60.3 5.3 NE 133
- 124 108 95 26
vi
115
oo Bucuresci-Oral . 75 56.4 73.9 36.1 12.5 35.4 - 23.2 88 415.3 147 122 96 85 22
4-.O 45 ei-
75 36.5 4.9 115
op MOB "1- en as
Buzeti 105 53.7 71.2 33.3 II o 32.5 -14.5 7.9 70 56o.0 44.8 6.3 NE 69 16o 137 110 17 102
Caracal 95 54.7 73.3 35.2 11.0 35.5 -20.5 8.3 78 475 9 27.7 4.4 W 117 94 194 97 zo 118
Calarasi . . . . 28 60.8 78.3 40.9 11.6 35.0 -23.8 8.0 68 425.4 34.7 6.3 NW,N 93 108 164 87 20 120
Calimanesci. . . 280 38.3 55.3 20.2 10.3 32.8 --16.5 6.7 63 624.8 43.3 49 N 149 106 110 92 8 71
":1-
4
8.8 30.2 -16.6
Campu-lung . . 585 10.8
Comanclaresci . 6o
Constanta . . . 2o 59.9
- - 25.4
7_ h .9
692 0
--
742.1
9.5 35.0 -18.8
21.7 30.5 -11.6 Io.,
6.o
83
64
78
85
708.3
423.8
272.7
42.9
53.5
23.4
5.8
6.7
5.3
S,N
N
N
84
6o
125
264 117 134
139 166 118
128 112 62
13
18
16
47
95
69
2 Corabia 39.2 12.6 35.0 -18.5 9.0 5.8 E,NE 200
oo
50 58.9 77 5 437.8 29.0 129 136 8o 20 117
Ln
76
-P
0
v4,..qm Craiova . . . . 220 53.2
Dorohoiii. . . . 172 47.6
z66 0
71.8 33.3
27 0
11.6 36.0 -I9.0 6.9
8.7 32.6 --i8 7 7.1
62 495.8 40.7 4.7 NW,NE 164 94 207 84 14 123
u- 46
74 507.5 53.0 6.1 N 81 141 243 121 24 69
Draguseni . . 197 45 4 62.8 25.8 9.7 32.0 -24.0 7.2 69 454.6 57.2 5.4 N 123 125 117 209 25 74
Focsani . . 60 57.7. 75.7 36 7 10,2 33.5 -13.0 7.6 72 501,8 42.8 5.9 N 76 162 127 121 12 99
Galati 30 6o.6 78.1 40.3 II 2 35.1 -13.0 9.1 76 347.8 48.5 5.5 N 123 115 127 91 18 113
Giurgiu 27 6o.6 79.2 40.7 12.0 35 4 - 16.0 7.9 67 461.4 5.2 NE 136 122 107 92 19 131
th
53.5
Heresci 50 58.6 76.8 40.4 21.4 33.5 -14.5 96 80 449.3 37.0 5.6 NE -- 126 107 132 89 19 122
Iasi 200 54.7 72.9 33.5 11.1 33.5 -18.o 8.o 74 402.2 53.0 5.5 N 121 121 123 III 29 71
+-) 1,;-
Mamornita . . . 145 48.3 66.9 28.1 8.4 33.8 -18 4 5.9 W 201 127 137 228 23
cr,o
7.5 78 365.7 57.1 73
Pancesci-Drag. . 290 46.6 64.5 25.9 8.7 31.2 -19.6 6.9 71 399.6 26.7 6.6 N 55 152 158 128 23 70
Ploesci. . . . 154 49.2 67.0 29.1 11.0 33.6 --12.0 7.9 70 593.4 52.6 5.2 NE 120 143 102 96 15 101
RIMniell-Sarat . 127 51.9 68.9 31.7 10.9 33.5 -14.0 8.6 75 515.7 70.0 5.7 N,E to6 140 119 205 15 Ica
Sinaia 860 688 4
- - - 669.1 6.6 26.3 -17.5 5.8 70 892.7 48.1 5.7 NE 122 105 138 139 32 7
j.) %;)
7131.7
Strehaia . . . . 140 20.2 33.5 -25.0 7.3 69 461.5 36.8 5.2 E 119 144 102 112 16 96
Striharet . 160 748.4 766.8 728.6 II 33.7 -17.5 42.0 5.6 NE 112 131 122
er)
44.3 139 14.
Teis-Tirgoviste . 300 36.7 51.8 17.7 10.1 31.0 -15 6 7.4 537.4 43 5 6.o NE 65 183 117 104 10 87
0
79
Tirgu-Ocna. . . 273 9.3 31.0 -16.o N t18
en.40 ID
38.2 56.3 17.1 7.4 5.6 117 113 135 16 65
.4; ,j)
72 592.5 38.5
Turnu-Magurele . 40 59 9 79.3 40.0 12.2 36.0 -17.2 8.9 74 464.2 52.6 5.3 W 117 242 ,o6 76 19 131
Turnu-Severin . 70 58.5 77.8 37 2 12.1 35.0 17.6 - 8.5 71 528.3 39.3 5.6 NE 125 209 131 72 II 112
Vasluiii 1201 52 2 70.2 31.8 9.7 33 5 -16.5 1 7.3 72 424.1 38.0 5.9 SE 99 129 157 113 17 83
c:1%
1
r.,-;z,,,,,,-7,7::17,.:.,,::,,:;,...=:zz.!.:pir..i,727.:12,;.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PDBLICATIIINILE INSTITIITULIIT METEOROLOGIC 151
D
433 mm
513
670
a
D
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
152 ST. C. HEPITSS
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI
LA
FISICA GLOBULUI.
VI.
DETERMINARI MAGNET10E IN ROMANIA.
c. ANIJL 1900
DE
STEFAN C. IIEPITES,
Membru corespondent al AcademieT %mine.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
154 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTR/BUTIITNi LA FISICA GLOBULIII, VI. 155
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
156 ST. C. HEPITES
XLIV. CURTEA-DE-ARGES
7 Lille 1900.
(I) Publicatil in tom. XIV din Analele Inst.. Meteor., partea II, pag. B. 22.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 157
Declinatiunea D =D -liD 6
5. 01,0 W.
I. . 59°.34',5
= 59°.33',7
59°.32',4
I .6 = 59 °.33',5
Inclinatiunea I = I 6 +2 I = 590.33' ,6.
Starea magnetics : Lini§tita.
XLV. TIRGU-JItT
11 Iulie 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
158 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTILINi LA FISICA GLOBULIII, VI. 159
XLVI. LA R 6 T A (Gorj)
12 Iulie 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
160 ST. C. IIEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIINt LA FISICA OrLOMILtri, VI. 161
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
162 ST. C. IIEPItES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIttirrIIINt LA 1ISICA GLOBIJLIA, VI. 163
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
164 ST. C. HEPITES
2
580.41',1.
Starea magneticii: LiniqtitA.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBTJLTA, VI. 165
L. PIATR A-OLT
16 Iu lie 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
166 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBITTIUNI LA FISICA GLOBIILIII, VI. 167
12 298°.47',8
34 298°.48',8
56 298°.48',5
78 298°.47',7
9-10 298°.48`,8
Urma meridianului astronomic . . . 2980.48',3.
Roper: Turnul eel mare de la Biserica catedrald departe de 670 m.
are azimutul 178°.40',8 spre W.
Declinatiunea intre 5h.49n1 §i 611.20m:
Druguprul No. Druguorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 298°.48' 3 298°.48',3
magnetic . . . 293°.50',3 293°.50',5
D=4°.581,0 D =4°.57',8
Declinatiunea D = D±D 4°.57',9 W.
2
LII. CARACAL
18 Iulie 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
168 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULUt VI. 169
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
170 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNf LA FISICA GLOBULUI, VI. 171
Inclinatiunea I = -t I. I I =58°.42',3
580.42',1.
Is =580.41',9
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
172 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULIII, VI. 173
LVI. P A N C I U (Putna)
27 Julie 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
174 ST. C. HEPTTES
12 114 °.59',4
34 114°.59',6
56 114..59',3
78 114°.59',0
9-10 1140.59',2
11-12 114°.59',9
Urma meridianului astronomic 114 °.59',4.
Repere: a) Biserica CuviOsa Paraschiva la 1 km. are azimutul
127 °.37',9 spre W; b) Biserica Buna-Vestire din comuna Tifesci la 6
km. are azimutul 1730.0',9 spre W; c) Paratrasnetul easel d-lui Pau-
nescu C. din Marasesci la 10 km. are azimutul 1100.48',1 spre E., si
d) Cresta din stanga a Orli Marasesci la 10 km. are azimutul
114°.48',1 spre E.
Declinatiunea intre 15 ".35" si 15h.50'n :
Drumortil No.. brugusorul No...
Urma meridianului astronomic . . 1140.59',4 114°.59',4
* * magnetic . . 1110.25',4 111 °.25',8
D. = 3°.34',0 D.. = 3°.33',6
Declinatiunea D = D. ± De 30.33',8 W.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIMsli LA FISICA GLOBIJLIA VI. 175
7
9-10
6
S
304° 22',0
304° 23',1
304° 22',5
11-12 304° 22',3
Urma meridianului astronomic 1040,22',8
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
176 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA rISIOA GLOBULIII, VI. 177
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
178 AT. C. kEPITEg
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBTJTIITNI LA VISICA GLOBIlLtri, Sq. 179
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
180 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULTJY, VI. 181
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
182 ST. C. HEPITES
VII-bis. CONSTANTA
4 August 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIIIit LA FISICA GLOBITLIIT, VI. 183
LXII. F A U R E 1 (Braila)
6 si 12 August 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
184 ST. C. HEPITES
12 329°.49',1
34 329°.49',4
56 329°.49',7
78 329°.49',2
9-10 329 49',8
11-12 329°.49',9
Urma meridianului astronomic 329°.49',5.
Dia
D-1-D 3044',0 W.
2
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULUI, VI. 185
Inclinatiunea I = I. 2
I I. =59 °.26',5
No 96°,6.
I..=59 °.26',7
Declinapunea D ,_ Do +Doo
118°.18',1
D. =3°.46',4 Do. 3°,46',7
3^.46',6 W.
=
2
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
186 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 187
12 325°. 4',7
34 325° 5',4
56 325°. 4',8
78 325° 5',3
9-10 325°. 5',8
11-10 325°. 5',3
Urma meridianului astronomic 325°. 5',2.
Repere: a) Crucea bisericii din Miro§i, la 3,5 km., are azimutul
160°.21',9 spre E; b) Crucea bisericii din catunul Caldarari, la 300 m.,
are azimutul 68°.5',6 spre E; §i c) Varga de la casele colonelului Maca,
la 3.500 m., are azimutul 159°.3',9 spre E.
Declinatiunea Intre 6h.10°1 0i 6h.31m:
Drugusorul N.. Drugusorul N. e
Urma meridianului astronomic . . . 325°. 5',2 325°. 5',2
magnetic . . . . 320°.21',8 320°.22',0
D.= 3°.43',4 D = 3°.43',2
Declinatiunea D D. 3°.43',3 W.
2
Componenta orizontala intre 7h.19in §i 7h.54in:
Drugusorul No.e Drugusorul No...
. 0 = 20 °.0 0 =22 °.7
a = 15".301,0" a = 19".35',30"
ai = 6".45',15" a, .8°.29',0"
0 =20 °.0 0 = 22°.6
T, 3 8.6140 T, = 3 8.2240
He = 0,23198 cgs H.. = 0,23228 cgs
Componenta orizontala H =0,23213 cgs.
2
Inclinatiunea Intre 8h.141n §i 811.49m:
Anil No.. Aeul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . 590.31,0 59".3',3
A doua P D jos X. . . 590.31,3 59°.2',4
I. = 59°.3',2 I., = 59".21,8
Inclinatiunea I =090 .31,0.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
188 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTMBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 189
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
188 ST. C. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBEFLIII, VI. 189
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
190 BT. C. IIEPITES
Nanov, la 4.800 m., are azimutul 71°.12',3 spre E.; §i d) Crucea turnulul
de la biserica Sf. Vinerl din Alexandria, la 2 km., are azimutul 111°.4',7
spre E.
Declinatiunea intre 8h.55m 0 9h.17m :
Drugmorul No. e Drumorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 6".22',6 6 °.22',6
S v magnetic . .. . 1 °.45',1 1°.44',3
D = 4°.37',5 D e e=4°.38',3
Declinatiunea D D. 2 D=40.371,9 W.
LXVII. U R L E S C A (Braila)
12 August 1900.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTE:1Ni LA FISICA GLOBULE!, VI. 191
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
192 ST. O. HEPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIErld LA FISICA GLOM/LTA VI. 193
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
104 St. C. flEPITEg
Repere: a) Biserica Sf. Nicolae din Pribegi, la 150 m., are azimutul
290.21',4 spre E.; b) Muchea de la W. a caselor Marghiloman din Ghim-
pati, la 3 km., are azimutul 113°.16',1 spre E.
Ileelinatiunea intro 13h.8m §i 131'.28'n :
Drugusorul No. Ilrugtw)rul No...
Urina meridianului astronomic . . 143°.56',4 143".56',4
» » magnetic . . . 140°. 8',9 140°. 9',0
D. =3°A7',5 D = 3°A8',4
DeclinaO unea D = De 2d-D 3°.48',0 W.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNT LA FISICA GLOBULIIL V/. 195
7 6
8
320° 50',4
320° 50',1
9-10
11-12 . .....
Urma meridianului astronomic
320° 50',2
320° 49',3
. . . 320°A91,6.
Repere: a) Crucea turnului celui mare de la biserica Flamanda, la
2 km., are azimutul 131 °.12',7 spre W.; b) Idem de la Sf. Paraschiva si
Sf. Dumitru din comuna Valea-Mare, la 4,5 km., are azimutul 64°.34',7
spre W.; c) Turnul bisericil Chilli din catunul Grosani, la 4.200 metri,
are azimutul 157°.36'4 spre W.; si d) Crucea turnuldi celuI mare de la
manastirea Radu Negru, la 1 km., are azimutul 173°.24',7 spre W.
Deelinatitmea 'Intro 12h.55m si 13h.15m:
Drugu§orul No. Drugu§orul No...
Urma meridianului astronomic . . . 320°A9',6 320°.49',6
x. magnetic . . . . 315".52',6 315°.53',1
D= 4°.57',0 D o o =4°.56',5
Declinatiunea D = D-4-Do 40.561,S W.
2
Componenta orizontalrt intro 14h.14m si 14h.53m:
Druguprul No. Drugu§orul No. ee
8 . 26".9 8 = 25°.7
a = 150.44 ',30" cz = 19 °.51',45"
a, = 6°.36',0, al = 8°.29',30"
0 = 27°.0 0 = 25°.7
T1 = 38.6495 T2 = 38.2620
Ha = 0,22802 cgs Ha=--- 0,22803 cgs
Componenta orizontala H. li e-t-H
2
e .0,22803 cgs.
Inclinatiunea intre 15".6m si 154.43m:
Acul No. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . . 59°A9',6 59°A9',3
a doua . . v jos 59° 49',1 59'.49',1
I, 59°.49',4 I. o.59°.49',2
+21 ee
Inclinatiunea I I. 59°.49',3.
Starea magneticii : Turburata.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
196 ST. C. 11EPITES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOM:MUT, VI. 197
Inclinatiunea 1 _ I. +Is
2 = --
Starea magneticif : Turburata.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
198 ST. C. HEPITES
12 262°.13',9
34 262°.14',2
56 262°.13',7
78 2620.131,9
9-10 262°.14',3
Urma meridianului astronomic . . . . 262",14',O.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNi LA FISICA GLOBULIII, VI. 199
Recapitulatiune.
In tabela dupd pagina ce urmeza s'ail recapitulat valorile elemen-
telor magnetismului pamintesc, in momentul observatiunilor, in dife-
ritele localitati din tera, uncle s'aii. Mout in 1900 nisce asemenea deter-
minari. Pentru calculul componentei orizontale s'a luat pentru con-
stanta 1.-at valorile indicate la pag. 337 dintr'al cincilea al mai memoriii
din Contribufiuni la Fisica Globului (1).
(1) Analele Academia liomane, Memorlile Sect. Sc., Ser. II, torn. XXII.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
200 ST. C. HEPITES
1
Statiunea magneticA Element° le magnetismului pamInteso
staltunil
71
.5.
Epoca
.0
.4
Localitatea Distrietul
St. n. Declina- Components Inclinatlu-
tiunea orizontala
nea
STAREA
cl
1900 W cgs MAGNETICA
1 2 8 4 6 0 7 8
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA
iN SECOLUL AL XIX-lea $1 STAREA El LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-lea.
DE
Dr. I. FELIX,
Membru al AcademieT Humane,
PARTEA I.
INTAIIIL IVIEMORIt.
Introducere.
Intrarea in secolul al XX-lea ar trebul sä ne des ocasiune, ca sa
aruncam o privire retrospective asupra intregului secol al XIX-lea,
ca sa resumam lucrarile indeplinite in Romania, in secolul incetat, in
diferite ramurl ale activitatil intelectuale, ca sa facem tot-de-odata in-
ventariul starii actuale a culturii nOstre.
M' -am propus dar sa alcatuesc bilantul progreselor Igienel rea-
lisate in Romania, sa descriii starea el in secolul trecut §i cea din
momentul de fate, sa arat ce au Mut representantil acestel sciinte
in tot secolul al XIX-lea §i cars trebue sa fie aspiratiunile for in
secolul al XX-lea; ma volu sill sa judec, pe cat este posibil, cu no-
partinire, sa nu nu infiuentat nici de acele scrierl ca' admire in
mod exagerat progresul nostru moral §i material, isbanda stralucita
a muncil intelectuale savir§ite in ultimil una suta de an', ma' ales in
ultimele decenii ale secolulul trecut, nici de publicatiunile pesimiste
cars gasesc vitiOse tote intocmirile nostre sanitare, tote conditiunile
vietii materiale, cars judeca starea igienica a OHL nu masurand cu
cumpona drepta diferitil §i numero§ii factor' de car' ea depinde, ci
privind-o dintr'un singur punct de vedere. Voitt arata ca, ca in alto
tali civilisate, §i la no' Igiena s'a desvoltat treptat §i a ocupat deja
la inceputul secolulul al XIX-lea un loc in administratiunea publics;
ca in administratiune §i in legislatiune a existat Igiena inainte de a
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
202 DR. I. FELIX
I.
Literatura Igienei.
Igiena ca arts, basatd pe rutina, pe experienta, este veche de mii
de ani; ea a dat in vechime nascere multiplelor prescriptiuni religiOse
si administrative, earl' ail avut scopul a ape'ra sanatatea individuald
si cea colectiva. Igiena ca sciinta apartine secolului XIX; ea s'a des-
voltat mai ales dupe introducerea experimentului in Igiena. Chiar
Igiena disd clasica a lui Hipocrate nu este sciintificd, cdci el nu po-
seda cunoscinte de biologic, de fisica, de chimie, si povetele lui, isvorite
din observatiune atenta, erail lipsite de basa exacta.
In secolul XVII si XVIII existail in Principatele Romane biblioteci,
bogate in scrieri de teologie, filosofie, filologie, istorie, matematica, fi-
sica. Constantin Brancoveanu avea in Bucuresci o importanta biblioteci,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 203
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
204 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 205
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
206 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEit IN ROMANIA. I. 207
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
208 DR. T. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 209
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
210 DR. I. 1ELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 211
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
212 Du. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 213
inainte de anul 1839. La Iasi s'ail Inregistrat in anii 1839 si 1840 Ore-
cari observatiuni ale temperaturii, a presiunii barometrice, a directiunii
vinturilor, a num5rului clilelor frumose $i celor furtunOse, earl sunt
resumate in: Notions statistiques sur la Moldavie, par le prince Nicolas
Soutzo, Iassy 1849. Mal tarciiii, in anil 1877-1881, s'ail mai fAcut la
Iasi observatiuni meteorologice cu instruments precise de colegul no-
stru P. Poni. Comisiunea europeana a Dunarii a organisat la Sulina in
anul 1859 o statiune meteorologice, unde s'ati facut d'atunci, fara in-
trerupere, observatiunile. Colegul nostru St. C. Hepites, in «Istoricul
studiilor meteorologice in Romania >, Bucuresci 1886, cla Orecari ama-
nunte asupra tuturor acestor observatiuni, precum el asupra celor fa-
cute la Bucuresci de dr. I. Barasch, in anii 1859 1860, si asupra silin-
telor lui D. P. Martian de a adund date meteorologice din judetele Mun-
teniel, dupe raporturile referendarilor de statistics, in anii 1860-1864.
Dupe infiintarea $colei Nationale de Medicine, Davila a inceput sa face
la acea scold observatiuni meteorologice, si de la anul 1862 A. Less-
mann, preparator la scOla, a fost insarcinat cu inregistrarea lor; ele ail
lost publicate regulat in «Monitorul Medical), cat's odata si in « Wonitorul
Oficial). In anul 1871, colegul nostril P. S. Aurelian a dispus instalarea
unui mic observatoriil meteorologic la $cOla de agriculture de la Her6-
strati, uncle observatiunile au continuat pane in anu11884,cand s'a infiin-
tat Institutul Meteorologic. In anul 1874, Societatea Academics Romans
a cautat se infiinteze statiuni meteorologice, a cumpOrat instrumentele
necesaril $i le-a incredintat D-lui P. S. Aurelian pentru Observatoriul de
la HerOstrail §i D-lui P. Poni pentru acela din Iasi. La Galati doctorul
A. Hepites a facut observatiuni meteorologice in anil 1878-1883 $i a
publicat resultatul for in cjiarele locale. La Braila a infiintat d-1 St.
C. Hepites o statiune meteorologice, in care a lucrat in anii 1878-1880;
observatiunile acelei statiuni au fost publicate in «Analele Academiei
Romano). Dupe ce St. C. Hepites studiase, in anul 1883, organisatiunea
institutelor meteorologice celor mai insemnate din Europa (St. C. Hepites,
Serviciul meteorologic in Europa, Anal. Acad. Rom. ser. II, T. IV, sect. II),
a fost infiintat in anul 1884, de ministrul de AgriculturA I. Campineanu,
Institutul Meteorologic din Bucuresci, care prin munca inteligentd a
directorului ski a fost treptat desvoltat, ast-fel ca astacji ocupa un loc
important intro institutele similare din lumea civilisata $i dispune astacji
de statiuni de observatiune in tote judetele. In Wile roman° de dincolo
de Carpati s'ai1 facut asemenea in ultimele dou6 decenii cercetari meteo-
rologice sistematice $i in anul 1889, A. P. Alexi a publicat la Brasov
un Compendili de Meteorologic.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
214 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 215
II.
Invetarnintul Medicinel qi al IgieneT.
In prima jumatate a secolului XIX medicil cars ail exercitat in o-
ra§ele Principatelor Romano, cu forte putine exceptiuni strains, stu-
diet la universitatile italiane, francese, germane §1 austro-ungare.
Dupe promulgarea Regulamentului organic s'a facut in Muntenia
prima incercare de a se institui in tell §i inv6tamintul medical. In
anul 1832, Genera lul Kisseleff a numit o comisiune insarcinata cu cer-
cetarea staril §colelor in Muntenia ; comisiunoa cere ca §cOla centrals sä
se completeze, ca pe langa cursurile superiOre de drept, de literature,
de limbi streine, se se adaoge cursuri speciale de medicina, inginerie
civila §i architecturti, ca cursul de medicing sa alba scopul a forma
operatori practici, chemati a inlocul pe empiricii earl exploateza popo-
ratiunea. Comisiunea propune o catedra de farmacie cu botanica §i ma-
teria medics, o catedra de mica chirurgie §i patologie speciala, o ca-
tedra de anatomie §1 fisiologie §i o catedra de Igiena. §i istorie na-
turals; cursul se fie de 3 aril, in al doilea an se incepe studiul in spital,
dupd 3 ani studentii vor depune examenul pentru diploma §i vor mai
face practica in spital. Kisseleff aproba, core insa ca pe langa chi-
rurgi O. se prepare §i veterinari §i incuviintoza ca sa se angageze ca
profesor de medicina doctorul Piccolo, Efor al spitalelor. Eforia §cOlelor
elaboreza un regulament al §c6lelor; in acest regulament la .cursurile
superiore nu se mai face mentiune de medicing, ci numai de drept,
de matematice §i de agricultura. Cursul superior de agricultura cu-
prinde 3 ani de studiil, in al doilea an studentii invata medicina ve-
terinara (V. A. Urechia, Istoria scolelor, T. I, Bucuresci 1892; A. G.
Gale§escu, Eforia spitaletor Bucuresci 1900). In anul 1834, noul regu-
lament al Seminarelor din Muntenia prescrie intro materiile de inveta-
mint din anul IV-lea : vaccinatia, medicina veterinara §i fisica poporala.
In Moldova, in anii 1832 §i 1835, Epitropia §cOlelor, la organisarea
invatamintului superior, prevede cursul de Economia rurala §i de
Medicind veterinara. In anul 1851, o comisiune numita de Domnul
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
216 DR. I. FELIX .
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 217
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
218 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 219
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
220 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 221
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
222 DR. I. PgLIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MEMEL IN ROMANIA, I. 223
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
224 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STORIA IGIENRI IN ROMANIA, I. 225
din secolul XVI, §i despre earl vom vorbi in capitolul despre asis-
tenta. La finele secolulul XVIII §i la inceputul secolulul XIX, gasim
spitale permanente, bine dotate, in Bucuresci, Ia.§T, Craiova, BuzOil, §i
spitale de isolare pentru bolnavil de ciuma §i de lingore, call func-
Attalele A. R.Tor. XXIII.Mentoriile Seq. Sciinfifice. 15
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
226 DR. T. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 227
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
228 DR. I. rELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 229
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
230 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA, I. 231
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
232 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 233
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
234 DR. I. FELIX
In Moldova :
Carantinele Lei 100.000
Lefile doctorilor, chirurgilor, moselor x 120.000
Casa milelor intru ajutor al familiilor sArace, a cersetorilor, a nepu-
tinciosilor ) 100.000
Subventia spitalulul Sf. Spiridon 21.000
In Muntenia Generalul P. Kisselef, Presedintele Divanurilor, printr'un
ofis din 2 Aprilie 1832, centraliseza administratiunea spitalelor, intoc-
mesce o singura Eforie a spitalelor, careia este subordonata Epitropia
fie-cdrui spital in parte, si o alts Eforie a Caselor facAtore-de-bine,
care va carmul Spitalul sarmanilor cop% Casa milogilor si Casa milei.
Amandou6 Eforiile se subordona Logofetiel pricinilor bisericesci (A.
G. Galesescu, Eforia spitalelor, Bucuresci 1900).
Regulamentele organice ale amanduror principatelor i legiuirile ti
instructiunile, cari le completeza, precisoza rolul diferitilor functionari
publici in administratiunea sanitara. Misiunea principals a doctorilor yi
chirurgilor tinuturilor este combaterea epidemiilor, altoirea, savirsirea
lucrarilor medico-legale, revisia farmaciilor si oprirea sarlatanilor cari
exercita medicina. Ispravnicii sunt, intro altele, Insarcinati cu paza sa-
natatii, cu concursul la vaccinatie, cu cercetarea si stirpirea pricinilor
aducAtore de felurite bOle, cu ingrijirea ca sa se gasosca in cantitate
suficienta cu preturi potrivite diferitele obiecte de hrana, cu veghe-
rea asupra crescerii rationale a vitelor 8i cu combaterea b6lelor de
vite, cu indemnarea locuitorilor la agricultura rationale, la facerea de
plantatiuni de pomi, la cultura de cartofi, la construirea de locuinte
odihnitOre i sanatose ; Ispravnicii tinuturilor de la Dunare 1i cu exe-
cutarea mAsurilor carantinesci. Top Ispravnicii sunt indatorati sa ra-
porteze Comitetului sanitar de 2 on pe lund despre sanatatea locui-
torilor si a vitelor, iar la ivirea de epidemii Indata. Zapciii, subocar-
muitoril sau privighetoril de ocOle sunt obligati sa insciinteze 'spray-
nicia de epidemii Intro locuitori, de omoritOre bole ale vitelor (Instruc-
tiuni din 10 Ian. si 21 Fevr. 1832). Printr'un ordin circular al depar-
tamentulu! din Nauntru catre Ispravnici din 12 Mart. 1834, ei se mai
insarcineza cu ocrotirea copiilor lepadati, sa aiba ingrijire a nu se
lass peritori i sa indemne on -care din fetele pravoslavnice a-i priml in
a for socotOla.
In Moldova carmuitoril Orli ail inteles bine, ca agentul principal al
sanatatii publice din sate este capul comunei, Parcalabul in Muntenia,
Vornicelul in Moldova. Instructiile pentru Vorniceii satelor din 20
Martie 1834 le explica in mod amanuntit datoriile ce le incumba (Ma-
nualul administr. at Prineipatula Moldova, T. II); din nenorocire, ele
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 235
au eemas pe hartie, n'au fost executate ; ele prescriil intre altele : Vor-
nicelul va cerceta adesea on starea sanatatil locuitorilor satului seil si
la fie-care 15 dile vor da izvod privighetorului de ocol, cati bolnavi
sunt in sate, de ce bola si cati ail murit ; la Miele molipsitOre va oprl
impartasirea cu casa colui bolnav sail most, va pune paza si indata
va da de scire privighetorului de ocol. Vornicelul va purta grija, ca fie-
care locuitor sa-si faca cu indestulare si la timp araturi si semena-
tuff, pe cel betivi si len*" ii va face cunoscut privighetorului de ocol;
va ingrijl ca fieste-care locuitor sa alba casele bune si odihnitOre si
sä le grijOsca la fie-care 3 luni, sa le murue si sa le spele, sa aiba
surf, poeti, ocOle pentru vitele lor, si acelea sa fie pururea grijite, cu-
ratite de gunoitl, fail a se ingadul ca sa se arda ; O. pOrte de grija
pentru vitele sale dupa orindueli. Vornicelul va cerceta in taa vre-
mea starea sanatatii a tot soiul de vite, va duce raport privigheto-
rului de ocol, va pune in lucrare a se intrebuinta la 6meni si la vite
retetele ce s'ar trimite pentru Miele 6menilor si ale dobitOcelor, iar
starvurile vitelor ce ar muri este dator stapanul for a be ingropa adanc
de o lature in departare de sat.
In anul 1835 se completeza in Moldova instructiunile pentru isprav-
nici si li se comunica cu Domnescul ofis din 10 Maiil 1835. Ispravnicii
ail sä privigheze a nu se vinde doftorli in potriva orinduelilor, sä
opresca nelegiuita for preparare si asupritOrele preturi ale doftoriilor,
sä opresca intinderea bolelor lipici6se, sa iea masuri pentru curatenia
targurilor si satelor contra b6lelor de vite, sa privigheze spitalele si
sa ingrijesca de construirea de spitale, O. puie la cale a se cerceta
lucrurile de hrana ale norodului ce se scot spre vinclare.
In anul 1840 se decreteza in Moldova instructiunile pentru privighe-
torii de ocOle (sub-prefecti), alesi dintre nobtli proprietari de avere
nemiscat6re, prin cari el' sunt obligati intre altele, ca sa pOrte grija
pentru pastrarea sanatatil locuitorilor, .cerend inteacesta sfatuirea si
ajutorul doftorului tinutal, sa indemne pe locuitori ca rinduitii cu
hultuirea copiilor sa pOta implinl la vreme a for insarcinare, sä ve-
gheze ca orindarii de pe la sate sa nu insarcineze pe locuitori cu
datorii pentru beutura mai mult deck pand la 10 lei fruntasul, 5 lei
mijlocasul si 2 lei 20 parale codasul, sa indemne pe locuitori la face-
rea de plantatiuni, de gradini, la sadirea de pomi roditori, la hultuirea
pomilor, la ingrijirea gospodariei for (Manualul administr. al Prin-
cipatului Mold., T. II).
Indatoririle politiei ca organ al administratiunii sanitare in orase
si targuri sunt prescrise prin instructiile pentru Politmaisterii si Comi-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
236 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IRTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 237
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
238 DR. I. PELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI iN ROMANIA, I. 239
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
240 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
!STOMA IOIENE1 iN ROMANIA, I. 241
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
242 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IATORIA IOIENEf IN ROMANIA, I. 243
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
244 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 245
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
246 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, L 247
tru in «Buletinul Oficial. din 6 Iu lie 1851, dupa care s'ail aflat atunci
in principat 54 doctori in medicina, 12 magistri si 12 patroni in chi-
rurgie. Din catagrafia personalului medical din Muntenia, Muth in
luna lui Julie 1860 results, ea atunci exercitau 96 doctori in medicina,
18 magistri in chirurgie, 18 patroni in chirurgie, 7 veterinari, 5 den-
tisti, 74 mOse, 78 farmacisti. La inceputul anului 1862 exercita. in Mun-
tenia 99 doctori in medicina cu diplome de la universitatile:
Din Austria 34
Germania 22
Francia 14
s Italia. 18
Rusia 1
Turcia 3
Grecia 4
Eng litera 1
Elvetia 4
s Belgia , 1
99
In Moldova se publica la 3 Maia 1856 o ordonanta Domn6sca din 3
Maid 1856, dupa care toff medicil §i farmacistil veniti din noii vor trece
examenul inaintea comisiunil doctoresci; ei vor presinta, pe langd di-
ploma si certificate de studiti, cel cu diploma din Germania si certifi-
catul de admitere la libera practica in Germania. Directiunea de sta-
tistics a Ministeriului de Interne al Moldovei publied, la 28 Martie 1862,
lista personalului medical care cuprinde 95 doctori in medicina, 4 ma-
gistri in chirurgie, 41 patroni in chirurgie, 7 dentisti, 8 veterinari, 230
mose, 58 farmacisti, 44 farmacii, din cars, la Iasi 12, la Galati 5, la Boto-
sani, Bar lad, Baca% Focsani si Ismail cate 2.
In Muntenia se modified, in anul 1860, vechiul regulament din anul
1851 asupra examenului de libera practica a medicilor ; dupa noul regu-
lament juriul examenului se compune din 5 profesori ai e61e1 Natio-
nale de medicina.
C. C. Hepites este insdreinat cu elaborarea primei Farmacopee ro-
mane si, la finele lunei Noemvrie 1860, ese de sub press prima parte
de 12 cOle, lucrare meritorie care face on6re defunctului autor. Ase-
menea se imprima la Bucuresci taxa noun a medicamentelor; precum
am ardtat mai sus, in Moldova se publicase prima taxa farmaceutica
romans in anul 1854.
In amandoue principatele se regulamentoza comerciul droguistilor.
In Muntenia administratiunea generald a serviciului sanitar publica
jurnalul Consiliului medical, prin care se stabilesce, ca cine voesce sa
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
248 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 249
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
250 DR. L FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 251.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
252 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 253
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
254 DR. I. Pt=
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 255
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
256 D$. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 'OMR"' IN ROMANIA, I. 257
sau monache, sau intr'o parte din acele localuri. Din aceste asile
pans astacji s'ail infiintat numaT 2: Brancoveni din judetul Romanati
pentru barbati §i RichitOsa din judetul Tecuciii pentru ambele sexe.
Intr'o despartire separate. a manastiril Richitosa, s'a instalat in anul
1897 un asil provisorid pentru lepro§1, urmand ca, cand o vor per-
mite mijlocele, sa se infiinteze un asil pentru lepro§T mai confortabil.
In anul 1887, de odata cu crearea Institutului de Patologie §i de
Bacteriologie din Bucuresci, s'a infiintat c1 un serviciil antirabic ca
sectiune specials a aceluT Institut; la lad s'a fondat in anul 1891 un
serviciu antirabic ca anex al Laboratorului de terapeutica, care ser-
yield in anul 1892 a devenit independent de Universitate ci subven-
tionat de Ministeriul de Interne.
Dupe ce vaccinul animal a fost pentru prima ors cultivat in Romania
de doctorul V. Vladescu, inteun institut vaccinal privat in Bucuresci
in anul 1874, §i dupe ce in anul 1884 doctorul I. Felix si veterinarul
L. Vincent ail infiintat in Bucuresci Institutul vaccinal al Primariel,
cu scopul de a inlocul in orac vaccinul umanisat cu vaccin animal, s'a
creat la Bucuresci in anul 1891 Institutul vaccinal al statului.
Prin legea sanitara modificata in anul 1885 s'a dat membrilor Con-
siliului sanitar superior, insar cinarea de a inspecta periodic diferitele
servicil sanitare; acesta intocmire a avut, pe langa avantagiul auto-
ritatil §i competintei acestor inspectorT, desavantagiul, ca membrii
ConsiliuluT sanitar superior, ocupand functiunea for in mod onorific,
Ministrul de Interne n'a putut dispune de serviciile for in on -ce timp,
§i mai tote inspectiunile s'ad facut in timpul vacantelor de vara. Pen-
tru casul de inspectiuni extra-ordinare, Directiunea sanitara era lipsita
de inspectori speciall §i s'a recunoscut necesitatea crearil acestor lune-
tiuni. Prin legea sanitara modificata in anul 1885 nu s'ail obligat ju-
detele ci comunele urbane ca el intretina spitale, nu s'a prescris
modul de administrare al spitalelor rurale ale statuluT, care adminis-
tratiune a absorbit mai tots activitatea Directiunii sanitare c1 nu T-a
lasat timpul necesar pentru prevenirea Melon Legea sanitara de hi
anul 1885 mai avea lacune in privinta profilaxiei Pelagrei §i a Alcoa-
lismului. Din acesta cause, legea sanitara a mai fost completata in
anul 1893.
Prin legea pentru modificarea legit sanitare, promulgate la 14 Iunie
1893, se infiint6za 4 inspectorT sanitarT, se modifica organisatiunea
concursurilor pentru functiunile medicale, se sustrag medicil de orac
$i de spital §i veterinarii de sub tutela medicilor primarT de judete,
se oblige administratiunile judetelor si ale comunelor urbane a aye
Analele A. R.Tom. XXIII.Memoriile Seq. Seiinfifice. 17
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
258 DR. I. VtLIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
'STOMA IGIgNEI IN ROMANIA: f. 250
prin Decretul regal No. 3.555 din 20 Septemvrie 1895). Din aceste stipu-
latiuni ne intereseza articolele 29 si 30, cari cuprind nou6 dispositiuni
asupra regimului sanitar, in casul aparitiunii de epidemie in judetele
invecinate cu Prutul, cari dispositiuni corespund cu principiile de
politie sanitary consfintite prin conventiunea sanitary internationald
de la Dresda din anul 1893 §i prin regulamentul german asupra pri-
vegherii sanitare a navigatiunii fluviale din anul 1892. La elaborarea
de catre Comisia mixta a Prutului a proiectului de regulament des-
voltator al art. 29 si 30 din Conventiune a luat parte active Directorul
general al serviciului sanitar roman.
Legea sanitary din anul 1893 mai avea mid imperfectiuni, ea a fost
insa lnvinovatita cu nedrept pentru unele gresell comise la aplicarea
ei, pentru unele neregularitati reale sail inchipuite intamplate la con -
cursurl, pe cari nu le va inlatura nici o lege, pane cand nu ne vom
indrepta moravurile. In anul 1898, legea sanitary a fost din noil modi-
ficata; concursul pentru posturile medicale dependinte de Directiunea
sanitary, care se facea cu alternare la Bucuresci si la Iasi, se va face
numai la Bucuresci inaintea unui juriil in care participti si delegati din
Iasi se largesce cercul din care se aleg membril j uriului pentru con-
cursurile Eforiel spitalelor $i ale Epitropiei generale a Sf. Spiridon;
s'all treat functiunile de chimisti sanitari pentru controlul alimentelor,
beuturilor si altor obiecte capabile a vatema sanatatea ; s'a largit lista
bOlelor infectiOse la earl' declaratiunea, isolarea si desinfectarea sunt obli-
gatore; s'a Insarcinat administratiunea cu prevenirea mai stricta a
acestor bole; s'a prescris Infiintarea de sanatoria pentru tuberculosi,
servicil spitalicesci speciale pentru Sifilis, Lepra, Conjunctivita granu-
lOsa, Pela gra.
Aplicarea legii sanitare a fost inlesnita prin numerbse regulamente,
parte generale publicate de guvern pentru tots tera, parte locale,
alcatuite de marele administratiuni de spitale, de consiliile judetene
si comunale urbane si sanctionate de puterea executive. Desele modi-
ficari ale legil sanitare aii produs si modificari acestor regulamente.
Dintre regulamentele generale ail osebita importanta:
Regulamentul pentru alinierea satelor si pentru construirea locuin-
telor Veranesci din anul 1888, care, neputanduse execute din causa unor
prescriptiuni prea grele, a fost modificat in anul 1894;
Regulamentul pentru prevenirea bolelor infectiose din anal 1891,
modificat in anil 1893 si 1897 pe basa conventiunilor sanitare interna-
tionale de la Dresda si de la Venetia; instructiunile pentru medical por-
tului Galati din anul 1894; instructiunile pentru desinfectarea bastimen-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
260 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA, I. 261
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
262 DR. I. FELIX
birea ce exista Intro legea scrisa $i cea aplicata. Noi credem ca, del
legile nostre sanitare de astadi, cu tot organismul Igienei publice,
mai sunt pasibile de adaogiri §i modificari, ele ne permit ca sti avem
un bun serviciii sanitar §i cu nedrept se face legiuitorul responsa-
bil pentru reua executare a unor prescriptiuni ale legii, pentru vi-
tiurile aparatului administrativ. In cei din urma 6 ani publicat
mai multe critici ale legii sanitare, mai multe proiecte pentru refor-
marea el ; parte din autorii for cred, ca o noun lege pote indrepta
de °data tote neajunsurile sanitare. Pe Igienistul luminat nu-1 opresc
legi rele §i regulamente invechite de la aplicarea inovatiunilor necesare.
Sa-mi fie permis a da un singur exemplu : regatul Prusiei are o ad-
ministratiune sanitara excelenta in unele privinte, mai ales In privinta
preventiunii bolelor infectiose. Administratiunea Prusiand este conside-
rata ca cea mai buns din lume, cu tote acestea pans la finele anului
1900, in Prusia prevenirea bolelor trasmisibile era basata pe o lege
veche din anul 1835, adeca dintr'un timp cand Igiena Si politia sa-
nitara erail Inca forte inapoiate, cand n'a existat Bacteriologia care
constitue basa profilaxiei moderne, §i numai in anul 1900, Imparatul
Germaniei a promulgat noua lege valabila pentru tot Imperiul asupra
preventiunii bOlelor infectiose. Valorea institutiunilor sanitare §i a
masurilor de Igiena depinde mai putin de legile scrise, mai mult de
cultura, de sciinta, de consciinta §i de disciplina omenilor chemati a
le aplica.
In ceea ce privesce lacunele ce mai exista In organisatiunea nostra
sanitara, lacune dependinte, parte de neexecutarea legii, parte de lipsa
de prescriptiuni precise, credem ca cele mai importante cari trebue sä
se indrepteze sunt: completarea In tote porturile fluviale a instalatiu-
nilor pentru isolarea bolnavilor do Bole infectiose ; Infiintarea de in-
stalatiuni modeste dar permanents pentru isolarea bolnavilor de bole
infectiose, cari infra in Ora la Virciorova, Predel, Burdujeni §i Tin -
gheni ; alimentarea mai build cu apa de but a tuturor porturilor, a
tuturor comunelor ; generalisarea §i In comunele rurale a verificarii
deceselor §i a examinarii vitelor earl' se taie §i a carnurilor ; prove-
nirea mai energica a Paludismului, a Pelagrei, a Alcolismului §i a Sifi-
lisului ; intercjicerea absoluta a prostitutiunii fetelor minore; Infiin-
tarea de case de educatiune corectionala pentru fetele minore, cari
voesc a se deda prostitutiunii.
In comunele rurale astacii nu se verifica decesele, fiind-ca lipsesc
medicii earl' s'ar puts Insarcina cu acesta misiune ; nu putem Insa
a§tepta lungi ani, pand cand vom dispune de un num6r suficient de
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA, I. 263
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
264 DR. I. FELIX.
veni in curind timpul, cand se va face Igiena mai bung. decat astadi,
cand Ministrii, Prefectii, Primarii i§i vor da sama de respunderea ce
an, nu fata cu un partid politic, ci fata cu intrega berg.. Speram a in
noul secol, tote administratiunile, toff functionarii publici vor respects
legile mai strict decat in secolul trecut, el prin inaltarea nivelului
moral si economic, se va inalta §i nivelul igienic, mai ales al munci-
torilor de pamint, cari constituesc fundamentul edificiului social, cd prin
implinirea consciintiosa a datoriilor, mai ales fata cu ti5ranul, vom in-
vinge obstacolele cari se opun prosperitatii natiunii §i vom Inlatura
pericolele cari ameninta sanatatea publics,
Am deplina convingere, ca cu institutiunile actuale vom puts savir0
asanarea fisica de odata cu cea morals, caci amandoua sunt strins
legate una de alta. Nu institutiunile nOstre sunt causa relelor, ci omen%
traditiunile, moravurile.
Lista capilor Serviciulni sanitar de in promulgarea Regulamentelor organice pima
la ilnele secolulul XIX.
IV.
Prevenirea bOlelor.
Natura a inzestrat organismul omenesc §i animal cu diferite arme
pentru ca sä se pal lupta §i aptira contra multor bOle. Deja in an-
ticitate, medicina a stabilit cg. : Natura sanat, Medicus curat, ca corpul
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 265
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
266 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE! iN ROMANIA, I. 267
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
268 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 269
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
270 DR. I. VELIX
carierei mele medicale, in anul 1858, am mai gasit in tera mai multi
batrani, intre cari §i pe Protomedicul N. Gusy, cari in copilaria for fu-
sese variolisatl, earl vecluse singuri executarea acestei operatiuni, sat.
aflase de la contimporanil for modul el de procedare. Variolisatorii,
ca §i primii vaccinators, ail fost greci veniti in Ora.
Dupa ce in anil 1796-1798, Edw. Icnner a inlocuit variolisatiunea
prin vaccinatiune, prin inocularea limfei luate din vesiculele vacilor
bolnave de vaccina originara on din vesiculele vaccinale ale pers6-
nelor inoculate de la vaca, noua procedare a fost curind importata
din Anglia pe tot continentul §i introdusa §i in amandoue capitalele
principatelor Romane. Doctorul Hesse, Archiiatrul Domnului Mol-
dovei Alexandru Moruzi, a Mout la Ia§1 in anul 1803 primele vaccina-
tiuni §i in anul urmator doctorul Froelich a fost numit vaccinator peste
tot principatul (C. Vernav, Rudimenta Physiographiae Moldaviae,
Buda 1836). Despre timpul inceperii vaccinatiunil in Muntenia, nu
posedam alte seiinte decat aratarea lui G. I. Ionnescu-Gion in gRevista
Nona», an III, No. 8, Bucur. 1890, ca doctorul Constantin Caraca§, fiul
batranului doctor Dimitrie Caracaq din Bucuresci, intors in tera in
anul 1800, ar fi respandit vaccinatiunea prin tote clasele poporului.
Este insa probabil ea chiar prin °rale s'a vaccinat putin la inceputul
secolului XIX; prin comunole rurale vaccinatiunea s'a Mout numai in
casurl rare, inainte de promulgarea Regulamentelor organice, qi chiar
dupa promulgarea' for a fost neinsemnat numerul vaccingiunilor prin
sate, din causa lipsel de personal medical.
Pe la anul 1815, guvernul Munteniei voesce sa generaliseze vacci-
natiunea cel putin in oraqul Bucuresci §i cere pentru acesta concursul
preotilor. La 12 Aprilie 1815, Vel Vornicul Terii-Romanesci scrie Me-
tropolitulul, ca in Bucuresci sail a§ezat la lefa 5 doctori §i 2 gerahi
al politiel, platiti din Cutia milosteniilor, pentru ca sä caute saracime
gi sa altoiesca copiii de versat fara plata §i se r6ga de Metropolit, ca
sa faca acesta cunoscut tuturor preotilor, pentru ca ace§tia sa dea de
scire tuturor sarmanilor cari vor aye copii nealtoiti, sa-I aduca la
ace01 doctori (C. Erbiceanu, articol in Biserica ortodoxd Romeind,
anul XVI, Bucuresci 1893).
Pe atunci contagiositatea Leprei era bine cunoscuta, nu scim insa
daca la inceputul secolului XIX nu s'a confundat Lepra cu alta bola.
In anul 1816, doctorul C. Samurcal, medic al politiei, gasesce la Bu-
curesci dol 6meni bolnavi de Lof (Lepra) §i Domnitorul loan G. Ca-
ragea, avend in vedere ca bola este forte lipici6sa §i fara lee, ordona
ca ace0i nenorocilf sa fie isolati, adapostiti langa Sf. Elefterie din
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 271
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
272 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 273
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
L74 DR. i. FELIX
letorii ail facut in timpurl normale carantina de 4 dile, iar cand ciuma
bantuia in Turcia pana la 21 chile, in care timp el' s'ail spelat, obiectele
for ca i marfurile au fost desinfectate cu gaz de clor i cu puciosa 48
ore 0 apoi aerisite dupa felul obiectelor pang la 40 dile. Camerile ail
fost afumate §i apoi aerate in tote dilele, iar pazitorii §i-ail spelat des
manile cu o solutiune chimicesca numita gaz acru- muriatic - supraoxi-
genat. Serviciul carantinelor s'a mantinut cu mare cheltuela i cu va-
temarea insemnata a comerciulul pana in anul 1854; d'atuncl pana in
anul 1860 a fost treptat redus.
Regulamentele organice incredintez a serviciul sanitar, atat asistenta
medicaid precum §i prevenirea b6lelor, departamentulul Ministeriulul
din Launtru cu Comitetul carantinelor, numit mai tardiii Comitetul de
sanatate, presidat de Ministeriul din Lduntru. Intro atributiunile auto-
ritatii sanitare superiOre, Regulamentele organice enumrwa: paza sand.-
tatii, hultuirea versatului, cercetarea §i starpirea pricinilor aducetOre de
frigurl, lingorl gi alte lipiciOse bole earl' ticalocesc poporul, privegherea
carantinelor.
Legiuirile §i instructiunile cart completez a Regulamentele organice
preciseza rolul diferitilor functionari publici in prevenirea Melon
Misiunea principala a doctorilor §i chirurgilor de tinuturi este comba-
terea epidemiilor, altoirea. Ispravnicii aunt, intro altele, insarcinati cu
paza sanatatii, cu concursul la vaccinatie, cu cercetarea 0 starpirea
pricinilor aduatOre de felurite 1361e, cu combaterea Maar de vite;
fie-care Ispravnic este indatorat O. raporteze Comitetulul sanitar de 2
on pe lund despre sanatatea locuitorilor 0 a vitelor, iar la ivirea de
epidemil indata. Zapciil on priveghetorii de ocOle sunt obligati sa in-
sciinteze pe Ispravnici despre epidemii intro locuitori i de omoritorele
bole ale vitelor. In comunele rurale agentul principal al sanatatii pu-
blics este capul comunel, Parcalabul, Vornicelul; in Moldova, Instructi-
unile pentru Vorniceil satelor din anul 1834 il oblige, ca la 1361e mo-
lipsitOre sä opresca imparta0rea cu casa celul bolnav on mort, A puna
paza 0 indata sä dea de scire priveghetorulul de ocol. In crap orga-
nele politiei, comisaril politienesci 0 politmaisterii, sunt indatorati ca
sa privegheze buna stare a sanatatii locuitorilor.
In amandoue principatele vaccinatia progreseza incet, din causa lipsel
de personal medical. In Muntenia comitetul carantinelor a publicat in
anul 1835: Orinduirea lucrdrii vaccinatid, instrucliuni amcinunfite
pentru medicii ocrugurilor f i pentru Ispravnici; in Moldova s'a im-
primat in anul 1847: Legiuire pentru hultuire, redigiata de Protome-
dicul G. Cuciuranu, in care sunt prescrise in mod corect precautiunile
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 275
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
276 bit. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 277
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
278 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 279
pole din anul 1866 ait fost numal in parte indeplinite si politia sani-
tara internationalS n'a dat resultate practice importante, din causa
lipsei unei autoritati centrals sail a unui organ international perma-
nent, care ar fi putut lua directiunea lucrarilor de aptSrare in contra
importatiunii bOlelor exotice. Pentru a se puts Infiinta un asemenea
organ, a fost convocata Conferinta sanitara internationals din Viena
din anul 1874, in care si Romania a fost representata prin regretatul
*profesor dr. A. Marcovici. Conferinta a studiat cestiunea numai din
punctul de vedere .teoretic, fara a formula programul pentru o actiune
practica, si din acesta causa ea n'a reusit. Conferinta din Viena, dupa
ce a studiat din noti cestiunile sciintifice, cari all fost deja tractate la
Conferinta din Constantinopole si cari se referiail la originea, la trans-
misiunea si la incubatiunea Cholerei, la infiintarea carantinelor pe
uscat, la malurile fluviilor si pe mare, a propus crearea unel Comi-
siuni internationals permanente a epidemiilor, cu sediul la Viena si
cu misiunea pur sciintifica de a studio mai cu osebire etiologia si
profilaxia Cholerei. Conferinta din Viena a mai cerut ca sa se infiin-
feze in Persia un consiliu sanitar international, analog cu acelea din
Constantinopole si din Alexandria.
Romania a inceput a se interesa de politia sanitara internationals
in anul 1856. In virtutea tractatului de la Paris din 30 Martie 1856,
s'a indheiat la Viena, la 7 Noemviie 1857, actul de navigatiune pe
Dunare intro statele riverane, redigiat de o comisiune compusa din
delegatii speciali ai guvernelor Turciei, Austriei, Bavariei, Wuertem-
bergului si din comisarii orinduiti din partea Valachiei, Moldovei si
Serbiei si ratificat de guvernele acestor state. Actul prescrie la art.
28, ca regulamentele institutiunilor carantinesci vor fi chibzuite Intr'un
fel, ca sa pots implini scopul politiei sanitare, fall a impedica navi-
gatiunea in zadar; la art. 29, cti pe cat timp starea sanatatil in terile
invecinate cu Dunarea nu va infatisa nici o ingrijire, timpul ce vor fi
intrebuintat vasele cari yin din mare, de la intrarea for in fluviil, li
se va socoti in periodul de observatiune si de carantina ce s'ar prescrie
prin regulamente ; la art. 30, ca vasele ce plutesc pe Dunare nu vor
puts fi supuse la nici o masura carantinesca, daca intr'o curgere de
vreme de 12 luni n'a urmat nici un propus de Ma pestilentiala nici
in Turcia Europeans, nici in cele-lalte ten riverane ale disului fluviu.
Se intelege ca vasele cari vin de pe mare se vor folosl tot' de acea
libertate, dupd ce ele °data vor fi fost supuse dupa provenienta for
masurilor prescrise de regulamente; la art. 31, ca guvernele terilor
riverane 10 reserva, in interesul navigatiunii, de a adopts mai de-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
280 DR L FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 281
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
282 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENRI IN ROM4NIA. L 283
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
284 DR. 1. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 285
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
286 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 287
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
288 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
iSTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 289
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
290 bk. t. FIEL/It
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. f. 291
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
202 bk. i. VELik
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 293
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
294 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 295
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
296 DR. I. FELIX
Influenta.
Influenta, Gripa epidemics, apare in tote terile din cand in cand, ca
epidemie fOrte intinsa §i chiar ca pandemie. Descriptiunile cele mai
vechi despre epidemiile de influenta, epidemiile catarale ivite in Ita-
lia, Germania qi Anglia, datoza de la 1173, datele cele mai vechi de-
spre pandemiile de influent/ din anul 1510. In literatura medical/ ro-
mans, influenta este mentionata pentru prima Ora ca bola observata
in tor/ in anul 1836 de C. Vernav (Rudimentum Physiographiae Mol-
davia/), subt numele de «Influenza (Grippa).»
Contagiul Mei se latesce lesne §i repede; germenele Mei se afla in
secretiunile nasale §i bronchice. La noi, ca §i in alts parte, s'ail ob-
servat cate trei forme clinice ale influentei: forma catarala, cea intes-
tinal/ §i cea nervosa; forma catarala devine adesea-ori mortal/ prin
pneumonie. Bacteriile influentei ail fost isolate de mai multi autori;
in epidemia din anil 1889-1890 le-a descris §i V. Babe§. Bacteriile in-
fluentei se asocieza adesea-ori cu alts microbi, earl produc diferite
complicatiuni.
De§1 in eel din arm/ 25 ani s'ail observat in Romania mai multe
epidemil de influenta, din cari unele grave, nu posedam date statis-
tics asupra intinderii §i numorului victimelor lor, din cause. ca legile
§i regulamentele nu prescriil declaratiunea obligatore a influentei. Yn
Austria ail fost inregistrate, in anul 1899, 1.445 decese de influenta,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 297
Febra puerperala.
B61ele septice, b6lele infectiose ocasionate prin plagi (rani) ail fost
cunoscute deja in anticitate. In colectiunea scrierilor Hipocratice gasim
deja dinstinctiunea intro Erisipelul idiopatic si cel traumatic $i men.
tiunea gangrenel ranilor; Celsiu, Galeniu, Avicenna, chirurgil sc6lei
Salernitane Guido de Cauliaco si de Vigo, chirurgii secolului XVI si
XVII, mai ales Paracelsu $i Pare, au descris belele infecti6se vulne-
rare, In conformitate cu ideile timpului in care ail trait ; dar numai
dupa ce, in anul 1867, I. Lister a stabilit principiul asepsiei chirurgicale,
ranile au pierdut din periculositatea lor.
Febra puerperala n'a fost considerate ca 1361a vulnerara decat in
mod trecotor in secolul XVII.
Febra puerperala este o b61a septice, produsa prin introducerea in
orgauismul femeei lehuze a unui ferment septic. Nu numai fata interne
a uterului, care dupa eliminarea placentei presents o rand intinsa, este
o pOrta large pentru intrarea in sange a virusului septic, a microorga-
nismelor call dail nascere unei infectiuni generale a corpului, ci si con-
tusiunile si rupturile colului uterului, ale vaginel si ale partilor externe,
inlesnesc inoculatiunea materiilor putrede, care este causa febrei
puerperale. . '
Febra puerperala era deja cuuoscuta lui Hipocrate, care a obser-
vat-o la Thasos in forma de epidemie. Celsiu, Galeniu, Avicenna §i
medicii evului media n'ail addogat nimic la observatiunile lui Hippo-
crate. In secolul al XVII gasim pentru prima 6ra o aplicatiune mai
rationale a acestel 1361e in scrierile lui Willis (« De febribus >, Amstelod.
1682), care o pune in raport cu lesiunile uterului si cu un miasma
veninos. Sydenham o clasifica intre febrele putrede. De la finele seco-
lului al XVII, cand s'ail infiintat tale dintai maternitati, febra pu-
erperala devine mai frecuenta, etiologia el a Minas insa intunecesa
pans la Semmelweiss, care in anal 1846 a constatat, ca medicil si stu-
dentii earl', venind din laboratoriile de anatomie in clinica obstetricala
din Viena, au asistat femeile la faceri, fern o curatire prealabila radi-
call a manilor, ail provocat febra puerperala prin importarea mate-
rfile cadaverice in organele genitale ale femeilor leuze. Semmelweiss,
in calitate de asistent clinic, a Introdus in anul 1847 spelarea oblige-
tore a manilor cu ape chlorate, si in urma acestei masuri a scadut
repede frecuenta febrei puerperale. Semmelweiss a considerat 'MA
infectiunea cadaveric ca singura caus4 a febrei puerperale, igno
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
298, DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 299
(C. Braun), prin isolarea tuturor lehuzelor la earl' a aparut febre, prin
desinfectarea partilor genitale.
Manua lul, carte de invetatura pentru m4e, tontine regulele ama-
nuntite de asepsia necesara pentru m6§e, pentru. ve§tmintele, manila,
instrumentele lor, pentru tote pers6nele cari ingrijesc pe lehuza, pentru
insa§i lehuza, corpul el, partile genitale, a§ternutul, rufele, obiectele
de pansament. Prevenirea febrei puerperale consta, mai ales, in im-
multirea m6§elor e§ite din §c6le speciale, in formarea de mO§e rurale
numer6se, pentru ca sa se pOta treptat inlatura m6§e1e empirice, babele.
Chiar in orw, numarul femeilor lehuze asistate de m6§e e§ite din
§cOle de mo§it este mic, in raport cu tole can nasc cu ajutorul de fe-
mei fall invatatura, de mop empirice. In comunele rurale nu se ga-
sesc m6§e in numer suficient, si o sa mai tool un timp Ere -care pand
tend teranca va dobandl incredere in m6§a fanctionard, care face pe
cucOna, i care nu este de nici un folos, data schimba obiceiu-
rile. Numerul deceselor de febra puerperale inregistrate in comunele
urbane este mic, din cause ca mare parte din acele decese se inscriii
sub alto denumiri, precum : metrita, perimetrita, peritonita, pelvi-peri-
metrita, accidente de faceri, etc.
In anul 1895 s'ail inregistrat in tote comunele urbane' din Romania
82 decese de febra puerperale; in anul 1896, 97; in anul 1897, 58 de-
cese de febra puerperale.
In Italia s'ail inregistrat, in anul 1896, 1.306; in Anglia 2.053 decese
de febra puerperale; in Prusia, in anul 1896, in ora§e 1.154, la tera
2.877 decese, in anul 1897, in ora§e 1.057, la tern 2.678 decese; in im-
periul Austriei, in anul 1898, 2.005, in anul 1899, 2.409 decese de febra
puerperale.
Febra tifoida.
Febra tifoida (Tifoidul, Ling6rea, Dothienenteria, Tifosul abdominal,
Ileotifosul) este bola infectiosa cea mai raspandita poste tbte fata pa-
mintului, obicinuit endemics; ea apare cate °data inteo localitate in
mod epidemic, fiind caracterisata prin febra continua, prin ulceratiunea
placelor lui Payer §i a foliculelor inchise ale intestinelor, prin umfiA-
tura ganglionilor limfatici al mesenterului i ai splinei, cate odata §i
prin bronchita §i prin lesiuni ale parenchinului, ale ficatului §i ale rini-
chilor. In scrierile medicale ale antichitatil §1 ale evului mediii nu
gasim nici o descriptiune, nici o mentiune a acestel 1361e, ceea-ce nu
ne da dreptul a conchide, ca in acele timpuri febra tifoida n'a existat,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
300 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA /GIENEI IN ROMANIA. I. 301
u§ore ale febrei tifoide, de diarea tifoida fare febre, de tifoidul am-
bulator care nu le opresce a umbla §i a caletori. S'a §i observat
transmiterea febrei tifoide prin stridii, cultivate in apa infectata prin
materii fecale.
Bacilul febrei tifoide n'are spori §i se itnmultesce prin divisiune; din
acesta causa contagiul tifoid este mai putin tenace decat, spre exemplu,
acela al dalacului §i se distruge mai lesne decat eel din urma.
Profilaxia febrei tifoide consta in curatenia, in departarea excre-
mentelor din locuintele si din vecinatatea lor, in constructiunea corecta
a latrinelor, in canalisatiunea ora§elor, in alimentarea comunelor cu
apa curate, in oprirea infectiunii apei de but §i a alimentelor prin
excrementele bolnavilor, in curatirea necontenita a camerilor locuite
de el, in desinfectarea perfecta a excrementelor for §i a tuturor obiec-
telor cari pot fi manjite cu acele excremente. Desinfectarea excremen-
telor, a latrinelor §i hasnalelor, a panzeturilor, vestmintelor §i obiec-
telor de a§ternut, precum §i a patului, a pardoselei camerei §i a tu-
turor obiectelor cari pot fi infectate prin excrementele unui bolnav de
febra tifoida, este prescrisa prin regulamentul de prevenirea bOlelor
infectiOse. Febra tifoida este mai frecuenta la ora§e decat la tell.
Cele mai multe epidemii de febra tifoida sunt produse prin apa
contaminate. Aparitiunea simultanee a unui numer mare de casuri,
forma de explosiune ce presinta unele epidemii, probOza existenta unel
cause comune, §i acesta causa comuna este obicinuit apa de bOut, mai
ales In ora§e cu alimentare centrala cu apa. La noi, unde multe admi-
nistratiuni judetene §i comunale nu voesc sä intelega, ca prima for
datorie este ca sa procure cetatenilor apa buns in abundentg, ca acesta
lucrare este mai urgenta decat cladirea de teatre, deschiderea de bu-
levarde, iluminarea electricd; la not febra tifoidd este o bola ordinal%
cu care satenul §i ora§enul sail deprins ca cu un reu necesar, ca cu
o WA care (vine de la Dumnedeil, nu din necuratenie. Casurile spo-
radice, dar forte numerOse de febra tifoida, earl' n'ati originea idricg,
sunt provocate de contaminarea locuintelor §i curtilor prin excremente,
de zacerea for in jurul caselor, de departarea primitive a necurate-
niilor.
In tots Romania s'a inregistrat, in anil 1886-1899, dupe tabela sta-
tistics alcatuita de A. Kaminski, urmatorul numOr de bolnavi §i de
mortl de febra tifoida :
In anul 1886 1.061 bolnavi cu 75 decese
1887 591 * 75 .
1888 110 a 23
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
802 ton. I. FEL/X
Moscova a a 164 a
Londra a . 802 a
Liverpool a a 199 i
Berlin a a 74 a
Hamburg a a 28 a
Munchen a a 16 .
Viena a . 67 a
Budapesta a a 195 a a
Paris a a 849 a a
Lyon a . 147 a
Marseille a . 204 1 .
Bruxelles , 129
Roma
'a a 826
a
a
Torino D D 78 a
Madrid a ), 412 a
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIRNRI IN ROMANIA. I. 303
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
304 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
isTotuA IGIENEI IN ROMANIA. I. 305
Tifosul.
Tifosul, Tifus exantematic, Tifus petechial, este o bola contagiosa §i
infectiosa, caracterisata prin febra insemnata §i persistent /, urmata
do eruptiunea unui exantem maculos sail papulos, in casuri grave
echimotic. In cadavre se gases° §i echimose interne.
Cele dintai sciri positive ce posedam despre Tifos dateza de la
anul 1501, cand acesta bola, Inca necunoscuta medicilor Italieni, fu In-
trodusa din Cypru in Italia (Fracastoro, Lib. de contagione, Lugd.
1554). Prima intindere pandemics dobandl tifosul in secolul al XVI.
De atunci ii vedem Mend concurenta pestei orientale, urmand armatele
in rasbOie numerose, devastand si in timp de pace multe teri, si inso-
tind mai cu osebire miseria fisica. Medicil §i chron4tii diferitelor na-
tiuni ii dail diferite numiri, precum : febra maculosa, febra ungarica,
febra putreda, lingore, febra lent/, febra irica, febra naval /. Cu in-
cetarea rasboielor Imperatului Napoleon I (a. 1814) inceteza §i ultirna
pandemic de tifos. In cele din urma decenii mai vedem in Europa,
cand epidemil de tifos mai marginite Intr'o comuna sail intr'un di-
strict, cand epidemii intinse peste provincii Intregi. Ultima epidemic
mai mare de tifos a fost cea din anii 1867 si 1868, care insoci fometoa
din Nord-Estul Prusiei si care infect/ chiar districtele Rusiei limitrofe
cu acea parte a Prusiei. Endemii de tifos sail observat cate °data
in corabii necurate §i aglomerate cu multi caletori.
Analele A. R.Tom. XXIII.Memoiile Sect. Seiitsfiflue. 20
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
806 oft. f. f1Lf2
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 801
Difteria i Crupul.
Cuvintul eDifterieD, precum §i cunoscinta acestel bole apartine tim-
pului modern. Medicii periodului Hipocratic au tractat tote b6lele ga-
tului sub numele colectiv de «xuva rkto, Galeniu §i discipolii sei au
inteles sub acest cuvint numai Miele laringelui §i au cuprins tote
Melo faringelui subt numirea de auvciin §i ncepaatodyn. Scrierile me-
dicilor evului mediii asupra b6lelor faringelui §1 ale laringelui all fost
asemenea lipsite de claritate.
In anul 1567, Baillon a descris pseudomembranele, cars formeza
simptomul clinic cel mai important al difteriei. Prima descriptiune pre-
cisa a crupului este aceea a lui Home din Edinburg din anul 1765; el
it numesce csufocatio stridulaz, §i descrie cu deplind claritate pseudo-
membranele crupose observate, atat in clinics, precum §i in sala de
anatomie.
Crupul, coraca, gu§terul, laryngita difterica, este o inflamatiune a
membranei mucOse a laringelui, la care exsudatul se afla infiltrat in
tesutul ei, formand §i membrane false pe suprafata muc6sei, intocmai
ca la difterie. In prima jumatate a secolului XIX mai observam o
confusiune generals in stabilirea diagnosel acestor b61e, pans cand
Bretonneau a precisat caracterele difteriei, prin scrierile sale clasice
despre inflamatiunea difterica §i despre epidemia de difterie de la
Tours din anii 1818-1848.
Difteria, Difterita, Angina difterica $i Crupul este o bola infectiosa
epidemics §i endemics, care afecta de preferinta pe eopii. Ea este pro-
vocata de un bacil, care a fost pentru prima 6ra descris de Klebs in
anul 1873, ca Microsperon diphthericum, cultivat §i isolat de Loeffler
in anul 1884. De la anul 1885 inainte, V. Babe§ §i altii au gasit ace-
la§i bacil in pseudomembranele crupului.
Difteria este astasji endemics in WO. Europa. Deft ea a fost in Ro-
mania constatata clinicesce pentru prima Ora in anul 1868, se pare ca
ea aparuse §i mai inainte in Ora. La 4 Decemvrie 1822, Consulul Pru-
siei din Iasi scrie Ambasadorulul Prusiei din Constantinopole: «Sgomot
de ciuma exista de mai multe septamani, angina este multa, dar nu
ciuma» (Hurmuzaki, Documente, X. Bucuresci 1897). In medicina po-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
308 DR. 1. PE1,131
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 309
In anul 1891 2.070 bolnavi cu 1.036 decese 133 comune, 100 rurale, 83 urbane;
. 1895 3.093 . 1.092 * a 176 146 * 30 *
. 1896 5.448 . 1.339 . u 264 224 * 40 a
. 1897 12.534 » 2.297 * * 513 473 a 40 .
* 1898 12,961 * 1.934
' 1899 9.540 a 1.712 fall bolnavii din spitale.
Pentru a compara numeral deceselor de angina difterica §i de crup,
observate la nol, cu cele constatate in alte Off, in cari s'a publicat
deja statistica medicala a celor din urma ani, recurgem, inainte de tote,
la publicatiunea administratiunii sanitare a regatului Bavariei, care
are un numer de locuitori aprope egal cu al Romaniel §i uncle mor
pe an, de angina difterica §1 de crup, 2.800 pang la 3.000 suflete. In
Ungaria au murit de acesta bola, in anul 1896, 16.868 persone, din cari
in Transilvania relativ mai mult de cat in cele-alte Orli ale Statului
ungar ; in Austria s'ail inregistrat, in anul 1898, 33.355 casuri de difterie
§i de crup cu 19.440 decese, in anul 1899, 31.581 bolnavi cu 8.565 decese;
in Bucovina, in parte in anul 1896, 1.295, in 1897, 341, in 1898, 631
decese, in 1899, 436 bolnavi cu 186 decese ; in Italia, in anul 1897,
8.881, in anul 1898, 7.830 decese de difterie §i de crup; in regatul Saxoniel,
in anul 1897, 1.576, in 1898, 1.415 decese de difterie §i crup; in Alsacia-
Lorania (1.641.000 locuitori), in anul 1899, 578 decese de difterie §i de
crup; in Olanda, in anu11898, 721 decese de difterie §i de crup; in Belgia,
in anul 1896, 1.982, in 1897, 4.761, in 1898, 1.682 decese de difterie §i
de crup; in Elvetia, in anul 1896, 848, in 1897, 760, in 1898, 994 de-
cese de difterie.
In ora§ul Bucuresci s'aii declarat, in anul 1898, 534 casuri de difterie
§i de crup cu 170 decese, in anul 1899, 1.113 casuri cu 281 decese; .in
eel' din urma ani s'a inregistrat in ora§ul Bucuresci urmatorul numer
de decese de difterie §i de crup:
In anul 1892 79 decese
. 4893 68 *
. 1894 71 a
. 1895 58 »
. 1896 84 *
a 1897 149
* 1898 170 *
a 1899 281 .
Numerul deceselor de difterie §i de crup inregistrate in alte ora§e
marl in anul 1899 a fost:
La Paris 390 decese
* Marseille 78 *
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
310 DR. I. FELIX
La Bordeaux 72 decese
Lyon 45
Londra 2 041
Birmingham 166 . fard crup
Leeds 328 .
Sheffield 460
Berlin 655
Colonia 110
Hamburg 110
Magdeburg 131
Viena 489
Budapesta 206
Praga 147
Triest 109
Barcelona 342
Madrid 161
Porto 122
Milano 147
Venetia 121
Moscova 545
Odesa 108
St.-Petersburg 1.192
Varsovia 181
Copenhaga 133
Stokholm 320
Cautarea §i prevenirea difteriel a intrat intr'o fasa noud, mai fe-
ricita decat cea veche, prin intrebuinfarea injecfiunilor curative §i
preventive de ser antidifteric, introdus in medicind de Behring §i de
Roux, dupe studii indelungate, terminate in anul 1894. La not injec-
fiunile cu ser antidifteric au fost introduse in practica oficiald din ju-
detele bantuite de difterie deja in luna Noemvrie 1894, cand ne-am
servit de ser adus din Germania. De la anul 1895, serul antidifteric
pentru tote serviciile publice se prepard, sub controlul personal al
d-lui profesor V. Babe§, in Institutul de patologie *i de bacteriologie
din Bucuresci. Prepararea serului antidifteric, dupe metoda d-lui V.
Babe§, consta in imunisarea unui cal prin injecfiuni succesive, in timp
de mai multe luni, de bulion do culturi de bacili difterici, sldbit prin
amestecare cu iod, bulion care confine o cantitate determinate de toxine,
§i extragerea succesiva din acest cal a unei Ore-care cantitafi de sang°
care se coagulezd §i din care se culege serul de sange, care posedd
calitati antitoxice in contra toxinelor difteriei.
Injecfiunile cu ser antidifteric, facute la inceputul Mei in prima di,
aduc mai tot-deauna vindecare, data insa au trecut 4-5 chile de la
ivirea bolei, in cat bacilli difterici sunt deja insofifi de streptococi,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 311
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
312 DR. I. FELIX
nosei. Din acosta cause mortalitatea mica de angina difterica de 7.6 °/a
din Elvetia, declarata in raportele oficiale, nu este expresiunea ade-
v6ratei letalitati a difteriel din Confederatiunea elvetiana; la ancheta
facuta in Elvetia asupra difteriei, in anii 1896-1898, s'a constatat ca
din 16.950 bolnavi de difterie ail murit numai 1.231, dar din acele
16.950 casuri, numai 11.931 ail fost examinate bacteriologicesce si din
acestea din urma numai la 9.123 diagnosa a fost confirmata.
In regatul Roman, serul antidifteric se produce cu spesele statului
in Institutul de Patologie si de Bacteriologie in Bucuresci si se imparte
gratis tuturor medicilor de spital, de oral, de judet, de plasa ; tote
farmaciile sunt obligate ca O. fie tot-deauna aprovisionato cu ser anti-
difteric gi sa-1 vincja cu un pret minim ; serul invechit din farmacil se
inlocuesce gratis cu altul prOspet.
In anul 1899 s'aii distribuit med. de judele, de orase, de spitale 16.146, farmac. 6.214
* 1900 D - r a * 15.013, * 6.084
dose de ser antidifteric.
Versatul si vaccinaVunea.
V6rsatul (Variola), originar in India, in Arabia, in Egipt, in Nubia
si in Africa centrals, este una dintre Miele tole mai vechi ale ome-
niril. Gasim descriptiunea lui deja in cartile indite sanscrite $i in call
chinese cu 12 secoli inaintea Domnului Christos. Versatul era cunoscut
lui Hipocrate, Aetiu si Celsu; in secolul VI el era forte r6spandit in
pantile meridionale ale Europei. Cruciadele contribuira la importarea
lui in centrul si in Nordul Europei, si in secolul XII s'a observat in
Anglia cea dintal epidemie de v6rsat. De atunci inc6ce it vedem ca
pandemie, intincjendu-se peste tot pamintul. In America variola a fost
importata din Europa dupe descoperirea Americei prin Christof Columb.
Pupa generalisarea vaccinatiunii, versatul a devenit in secolul XIX
mai rar, a perdut caracterul ski pandemic, si apare numai in epidemii
si sporadic.
In Wile Romano, vorsatul era fOrte respandit in secolul XVIII, si in
acel secol, ca i la inceputul secolului XIX, 6menii cu dare de 'nand
intrebuintail variolisatiunea ca masura preventive in contra variolei
grave. Deja in anul 1803, s'ati Mout primele vaccinatiuni Ieneriane la
Iasi §1 cu putini ani mai tarcjiil la Bucuresci; aceste operatiuni n'ail
fost practicate in tots Ora, ci numai in unele orase, la o parte mica a
poporatiunii; ele n'ail putut dar starpl epidemiile de Wu-sat care, im-
preuna cu alte bole, a mai pustiit multe eon-fme, nu numai pantt la
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 313
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
314 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 315
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
316 DR. I. FELIX
toitT, sa-i aduca la ace§ti doctor!. (cBiserica ort. Roma, anul XVI,
Bucuresci 1893).
In Transilvania, doctorul Michail Neistetter a publicat : Cuvinte despre
altoirea versatului de vacs (vaccines), Sibiu. 1803, si guvernul Transil-
vaniei a rOspandit in foi volante povete poporale asupra folOselor
vaccinarii, in primul deceniii al secolului XIX.
Pan/ la promulgarea Regulamentelor Organice, vaccinatiunea s' a facut
numai in casuri mai rare; Regulamentul a impus organelor sanitare
datoria de a vaccina, dar numOrul restrins al acestor organe, lipsa de
control §i micul interes ce administratiunea avek pentru prosperarea
poporatiunii rurale, ail amanat generalisarea vaccinatiunii. Posedam
numal statistice vaccinale partiale din primul deceniii dupa promul-
garea Regulamentelor Organice. Din diferite acte oficiale se constata
insa ca, numai pe la jumatatea secolului curent, vaccinatiunea a luat
un avint mai mare, cu t6te ca dupes promulgarea Regulamentelor Orga-
nice s'ail facut in amandou6 principatele incercari a se da vaccinatiunil
o intindere mai mare. La Bucuresci, Comitetul carantinelor a incheiat,
la 20 Fevruarie 1835, un jurnal prin care a hotarit, ca nici un tircovnic
sa nu se hirotonisosa, 'Ana nu va fi invetat vaccinarea, ca sa se nu-
mosca pentru 6 luni de vary 4 doctor!-vaccinatori pentru cele 6 judete
car! n'aii doctor, a stabilit orinduOla lucraril vaccinatiunii, dupd care
la 1 Aprilie este a se mi§ca doctorul ocrugului in altoirea copiilor de
vOrsat, povetuind prin cele mai dulci §i cu blandete cuvinte pe tot pa-
rintele. Cand doctorul va fi gata a plea. prin sate, ocarmuirea va
arata satul in care va fi stringerea copiilor §i de prin satele inveci-
nate. Nu se vor intrebuinta silnice mij16ce, nu se va lua altohl de la
copii bolnavi. Revaccinatiunea nu este necesara, se pOte insa face, dad.
se care. Voda Alexandru Ghica aproba aceste dispositiuni cu modi-
ficarea urmatore : Cand o familie se va opune la vaccinatiune §i se va
ivl vOrsat in familie, ea va fi schsa afar/ din ora§ or! sat §i tinuta
subt paza 40 de dile.
Cu tote rapOrtele despre mersul regulat al vaccinatiunilor, variola
bantue in Ora. In anul 1836, Dvornicul din Launtru al Munteniei re-
latoza Adunarii Ob§tesci despre progresele datorite administratiunil
sale, despre numerul crescend al vaccinatiunilor. Dupa acea relatiune
s'ail vaccinat in Muntenia :
In anul 1832 13.616 copii.
1833 18.332
1834 19.441 *
1835 33.961 din 42.742 copii nascuci in anul 1834.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. L 317
Mai ales eel din urma numer de copil vaccinati este de necredut de
mare, fats cu lipsa de media si de felceri, cu opositiunea poporatiunil
rurale contra vaccinatiunilor si cu marea mortalitate a copiilor, cad
pe atunci din 42.742 copii n'at implinit 33.961 primul an al vietii;
pe atunci statistica vacinatiunilor a fost dar in parte fictiva, ca $i cu
multi an! ma! tardiii.
In Moldova s'a publicat, la 9 Iunie 1847, Regulamentul despre hul-
tuirea copiilor de versat, lucrare bine alcatuita de Protomedicul G. Cu-
ciuranu; ea cuprinde prescriptiuni despre dirigerea vaccinatiunilor,
despre culegerea vaccinului, despre povetuirea poporulul, descriptiunea
eruptiunilor vaccinel in tote peri6dele lor, a cursulu! Mei, a acci-
dentelor si complicatiunilor, a erisipelulul 9i flegmonulul; recomandA
curatenia, precautiunile la luarea de vaccin, ferirea de vesiculele bol-
nave deschise, sgariate, de copii bolnavi de scrofule, rachitism, atro-
fie, spuzela, pecingine, rale. La 7 Aprilie 1855, Sfatul Domnesc a de-
cis, ca pe fie-care an sa se dea premii pentru acei ce, dupa listele
presentate, vor dovedl ca au hultuit eel mai mare numer de copii.
Dupa statistica °Bejaia, numerul vaccinatiunilor savirsite in Moldova
a fost eel urmator:
In anil 1834-1848 s'ait vaccinat 299.607 copii
In anul 1849 . * 18.154
1 1850 . . 14.459 *
* * 1851 . , 12.971 .
*. * 1852 . x. 16.390 .
. * 1853 . 15.648
* 1854 . * 16.847 ,
. * 1855 . . 22.376
. * 1856 * . 21.675 *
* 1857 * 20.509 .
. * 1858 . . 30.440 *
* * 1859 . *. 30.940
* * 1860 .. . 26.999 .
. * 4861 . . 31 373 .
In Muntenia, in anul 1859, doctorul G. Polizu (senior) secretarul Comi-
tetului sanitar, a aleatuit Carticica altoiu1uz, calauza pentru vaccinator!. ,
In anil 1861 si 1862, dupa ce doctorul C. Davila a luat conducerea
Serviciului sanitar, si in anul 1863, dupa ce a Infiintat prima serie de
medic! de plasa, vaccinatiunile au inceput a deveni putin mai nume-
rose, numerul for a remas insa cu mult ma! jos decat acela al copiilor
in etate de 1 an. Atunci s'a 9i publicat un regulament pentru vaccinatii
valabil pentru tOta sera, care a remas in vigOre pana la 5 Maia 1875,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
318 Dft. I. FIELIX
cand, pe basa legit sanitare, s'a alcAtuit un regulament noil. Mai tardiil,
in anul 1893, s'a modificat §i acest din urma regulament, pe basa cuno-
scintelor none asupra 1361elor septice, cari pot aparo dupe vaccinatiune.
Legea sanitara din anul 1874 §1 cea modificata din anul 1885 fac
vaccinatiunea obligatdre §1 gratuita; sub impulsiunea acestei legi, admi-
nistratiunile judetene ail immultit numerul vaccinatorilor, cari ail remas
aprope exclusiv insarcinati cu vaccinatiunea, cari medicilor de plasA,
putini la numer, nu le remane fief timpul necesar pentru ingrijirea
bolnavilor de bole epidemice §i endemice. Dar poporatiunea rurala §i
parte din locuitorii urbani ail mai opus resistenta vaccinatiunii, din
causa multimil de 1361e septice, aparute in urma luarii fgra precau-
tiune de vaccin din vesiculele vaccinale, din reua lui conservare, si vex.-
satul a mai facut ravagii in multe judete.
De la primele incercari ale lui Edw. Ienner panA in timpul de fatA,
vaccinatiunea a fost §i mai este combatuta ca inutila §i vAtemAtdre.
Fiind-cA sciinta n'a dat pand astacji o explicatiune satisfacetdre a imu-
nitatil color vaccinate contra versatului, fiind-ca nu cun6scem prefacerile
din organism provocate prin inoculatiune §i raportul intro aceste pre-
faceri si intre starea refractara ce corpul a dobandit prin ele in contra
infectiunii variolice, .uniI ail negat val6rea vaccinatiunii, afirmand cA,
ci fArA vaccinatiune, epidemiile de variolA ar fi devenit mai rare §i mai
putin periculose, in urma progreselor Igienei generale; altil, dell ail
admis actiunea preventivA a vaccinatiunii, s'ail temut ca vaccinul uma-
nisat, care pand deunadi a fost intrebuintat in WO Europa in marea
majoritate a vaccinatiunilor, §i care §i astadi se mai intrebuinteza in
unele OA pe langA vaccinul animal, ca acel vaccin 'Ate comunica per-
s6nelor vaccinate, de odata cu limfa preservative in contra versatului,
§i germenele diferitelor bole. Afirmatiunea ca vaccinatiunea ar fi inutila
este eronata, cad statistica moderns ne probezA utilitatea el, prin extinc-
tiunea apr6pe generalti a variolei in Germania, undo pe langa vacci-
natiune si revaccinatiune este de mult generalisata, §i unde ea se
execute cu o corectitudine exemplars.
Este insa adeverat cA vaccinul 'Ate comunica virusul altor 1361e.
Autorii ail avut in vedere, afara de Mole septice, scrofulosa cu tu-
berculosa c1 sifilisul.
In anul 1883, cand Parlamentul german primi o petitiune in contra
vaccinatiunii obligatOre, Cancelarul imperiului numl o comisiune tech-
nicA sub prepdinta lui R. Koch, insarcinata cu studiarea motivelor
invocate in contra vaccinatiunii; acestA comisiune a admis posibili-
tatea transmisiunil scrofulosei prin vaccin umanisat, ea a conchis insti,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi iN ROMANIA. I. 319
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
320 DR. I. PELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 321
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
322 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
!STOMA MIENEI IN ROMANIA. I. 323
revaccinat dar dupd 5, altii dui:4 7, iar altii dupA 10 ani de la prima
vaccinatiune.
Revaccinatiunea obligatore a fost succesiv introdusa in diferite ar-
mate ; in anul 1829 in armata wiirtembergesa, in anul 1833 in cea
prusianA, mai tart iil in cea englesa $i italiana, in anul 1848 in cea
francesg. In anul 1874, revaccinatiunea a devenit obligatOre in t6tA
Germania pentru t6ty poporatiunea, in virtutea unei legi speciale, care
prescrie revaccinatiunea pentru copii in etate de 12 ant
In Romania, revaccinatiunea a fost introdusa in armata inainte de
anul 1874. Prima lege sanitary din anul 1874 a fAcut numal vaccina-
tiunea obligatOre §i a indatorat pe guvern ca sy subventioneze done,
stabilimente de producere de vaccin animal, unul la Bucuresci §i al-
tul la I4; legea sanitary din anul 1893 a fAcut §i revaccinatiunea
obligat6re pentru tots copiii in etate de la 10 pang la 15 ant Con-
trolul revaccinatiunii mai este astAcji dificil, mai ales pentru copiii
cari nu frecuentez6 §c61a, §i va fi util, ca sA se prescrie, ca prima
vaccinatiune sA se faca numal pe bratul drept, iar revaccinatiunea pe
cel stang.
Numal de 5-6 ani, statistica vaccinatiunilor §i revaccinatiunilor a de-
venit mai exacta, numal in cei din urmA 6 ani, controlul el' a devenit
mai eficace, mai ales dupA ce epidemiile de variola din anil 1896-1897
ail desvelit tote neregularitAtile, comise de mai bine de 30 de ani de
vaccinatoril incul r §i imorali, necontrolati de nimeni, cari singuri §i
in unire cu primarii ail falsificat listele vaccina%ilor, au trecut in ele
nume fictive, ail inscris ca vaccinate cu succes copii, earl' nice nu fusese
vaccinate sail la cari vaccinatiunea n'a prins.
In casurile cand prima vaccinatiune a remas ineficace, se Invinge
cu mare greutate opunerea mamelor in contra unei a doua vaccina-
tiuni. Nereu§ita unor vaccinatiuni se observA in tote6rile, dar la nor
proportiunea acestor nereu§ite a fost, in primul timp al generalisArii
vaccinatiunil cu vaccin animal, mai mare decat in alts parte. In fine
au fost Invinse §i aceste dificultAti §i s'aii gasit mijlOce, pentru a ga-
ranta mai bine eficacitatea vaccinulut Proportiunea vaccinatiunilor
nereu§ite a scthjut la nor treptat in termen mediil la 60/0 §i va mai
scade la un num6r neinsemnat ; in diferitele state ale Germaniet
proportiunea vaccinatiunilor fArti succes este de 10/0 pans la 6,50/0, in
diferitele provincil ale Austriei de la 1°/0 pang la 8 °/a; in Belgia 0,5%
pang la 3°/0. Este natural cg revaccinatiunile dail la noi, ca §i in alte
state, o proportiune de nereuitA pang la 200/0, din causA cl so re-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
324 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. L 325
* Lyon * * .. 6
* Toulon a * * 7 *
Moscova . * a * 136
* Odesa a * * 49 .
* Riga * * . 251
* St. Petersburg. * * * 106 *
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
326 DR. I. FELIX
Bolele venerice.
Nu putem admite terminologia adoptata de unit autorl streini §i ro-
mans, earl fac din sifilis o class osebita de Miele venerice, vorbind
de «sifilis §i de bole venerice > ; nol cuprindem sub numele de bele
venerice intr'o singura grupa Sifilisul, Ulcerul veneric mole, Bleno-
ragia virulenta cu consecintele el §i Vegetatiunile venerice (Condilo-
mele nesifilitice). Clasificatiunea nestra se baseza, pe langa logica etimo-
logiel §i pe interesele politiel sanitare, care core luarea de masuri
aprope identice pentru tete Miele din acesta grupa.
Miele venerice sunt fOrte vechi; le gasim mentionate in timpurile
mitice, in primele timpurl istorice ale multor popore, in poesia ero-
tica a Romanilor §i Grecilor, in scrierile medicale ale anticitatii §i ale
evulul mediti. Cunoscinta despre contagiunea venerica apartine evulul
medid, raportul intro ea §i prostitutiune este pentru prima era de-
scris in secolul XIII de medicul frances Gerard de Barry. In secolul
XV, sifilisul a aparut in Europa in forma epidemics ; in secolul XVI,
§i in secolele urmatere, prostitutiunea era factorul principal al infec-
tiunilor venerice. Evenimentul eel mai important in istoria prostitu-
tiunil ii constitue intrarea femeii in vieta industrials in secolul XIX,
§i ca consecinta a el slabirea legaturilor de familie.
Se pare ca belele venerice aft fost importate in Romania pentru
prima Ora cu ocasiunea invasiunilor armatelor streine pe la finele se-
colului XVII sati pe la inceputul secolulul XVIII; in Moldova ele au
fost introduse de Poloni §i Ru§i, in Muntenia de armatele austriace
§i rusescl. Prostitutiunea o gasim deja mentionata in Pravila de la Go-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORTA IGIENEI IN ROMANIA. I. 327
vora (Pravila bisericesca cea mica) si in Pravila lui Vasile Voda din
anul 1640: «Curva se cun6sce pre locul ce locuesce si pre haina ce
p6rta2. (M. Kogalniceanu, Arhiva Roma nosed, T. I, Iasi 1840). In se-
colul XVIII, pros titutiunea era deja considerate ca isvor al b6lelor lu-
mesci si pe la inceputul acelul secol, prostitutiunea era deja respan-
dad in Bucuresci. Del Chiaro scrie, ca in tote mahalalele Bucurescilor
se and carciumi subterane, earl serve si ca locuri de prostitutiune
(Antonio Maria Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della
Valachia, 1709). In a doua jumatate a secolului XVIII, sifilisul era
deja frecuent in Romania. Despre Muntenia scrie Sulzer, ca remediul
obicinuit in contra sifilisului consta in fumuri produse de cinabar pus
pe carbuni aprinsi, care fum produce salivatie abundenta si ca aceste
fumuri sunt insotite de diferite decocturl. (F. I. Sulzer, Geschichte des
transalpinisehen Daciens, Wien 1782). Pe la finele secolului XVIII, is-
gonirea femeilor din carciumile Bucurescilor n'avea numai scopul li-
mitarii bOlelor venerice, ci si inldturarea ocasiunii pentru latirea ciu-
mei. Colegul nostru V. A. Urechid reproduce in «Istoria Romani un
pitac al Domnitorului Munteniei Moruzi, din 22 Noemvrie 1793, catre
Vel Spatar si Vel Aga, prin care ordong, ca prin carciumi se nu skid
mueri si fete, si un alt pitac al Domnului A. Ipsilanti, din 5 Iunie 1797,
prin care interdice prostitutiunea prin carciumi. Andr. Wolf (Bei-
traege zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fuersten-
thums Moldau, Hermannstadt 1805) dice, ca a vedut adesea-ori in
Moldova sifilide cutane.
Pentru ca frecuentarea carciumilor de femel prostituate se nu inles-
nosed r6spandirea ciumei, ale au fost isgonite din carciumile din Bucu-
resci, in anil ciumei 1812-1813 (V. A. Urechia, Edilitatea sub Donznia
lu Caragea, Bucuresci 1900). In anul 1829, St. V. Episcopescu a cerut
suprimarea prostitutiunii, el n'a fost ascultat si n'a putut sd fie ascultat.
In anul 1836, C. Vernav (Rudimenta Physiographiae Moldaviae),
Inca tiner si lipsit de experientd, nu cun6sce tote formele sifilisului;
el dice ce sifilisul este rar la toil, ca insa eel-perit, pe care 1-a vedut
pe mosia parintesca, este «morbus inter populum moldavicum sat fre-
«quens, maximum offert similitudinem cum morbo Radesyge a celeber-
rimo Rust descripto . Sub nume de Radesyge s'aii descris in rile
scandinave diferite bole cutane, mai ales sifilisul invechit, dar si tuber-
culosa pelei.
Dupe C. Istrati (0 paging din Istoria contimpuranci a Romania,
Bucur. 1880), Miele venerice au fost importate in tell, nu numai de
armatele streine, ci in secolul XIX si prin imigratiunea de Evrei din
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
328 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 329
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
330 DR. I. FELIX
comune rurale, b6lele venerice s'au mai latit ; prin comunele rurale
din plaiurile §i pla§ile munt6se, depArtate de centrele administratiunil,
cu comunicatiuni dificile, bola s'a incuibat §i a facut revagil teribile,
dar §i in pla§ile de la camp ea este din cand in cand improspetata
prin infectiuni noun, a duse din ora§e prin militarii cu schimbul, prin
arenda§1 §i servitoril lor, prin lucratoril agricoli tocmiti timpural, prin
lucratorii din fabricile de alcool, de zachar, adu§i din alts parte. Admi-
nistratiunea sanitary a combatut-o mai mult prin mijloce curative de-
cat prin masuri preventive, prin immultirea spitalelor, prin organisarea
de consultatiuni gratuite pentru bolnavil ambulanti, in anil 1884 pand
la 1887, prin mobilisarea ambulantelor militare pentru cate 3 luni de
vary §i trimiterea for in multe comune rurale, prin cautarea bolnavilor
la domiciliti de catre medicil de plasa.
In luna Maiii 1886, Consiliul sanitar superior, supuind Ministeriului de
Interne resultatul inspectiunilor sanitare facute in anul 1885, constata
intinderea sifilisului, propune ca sa se combata cu energie prostituti-
unea clandestine, ca sergentil de ora§ §i soldatii din armata perma-
nenta cat §i din cea teritoriala, militarii cu schimbul, sd fie examinati
regulat de medici civili §i militari, §i eel gasiti bolnavi de bole vene-
rice sä fie internati in spitale. Asemenea sä se privegheze d'aprOpe
de primarii comunelor rurale §i O. se viziteze de medicii de plasa
tiganii earl' se reintorc Orna in comune de la lucru din ora§e §i eel
gAsiti bolnavi de sifilis sa se trimita la spital. Bolnavii de sifilis O.
fie primiti in spitale de preferinta §i retinuti pane la vindecare.
Masurile preventive constail §i astadi in examinarea militarilor §i Intr'o
priveghere slabs a femeilor prostituate. Amandou6 seriile de masuri,
cele curative ca §i cele preventive, sunt pe alocurea insuficiente. Gu-
vernul le-a completat pe amandoue, immultind numerul spitalelor rurale
intretinute din budgetul Statulul, cerend de la administratiunile judo-
tone ca §i ale sa immultesca mijiOcele de cautarea bolnavilor §i intro-
ducend in legea sanitary din anul 1893 Ore-cari prescriptiuni none ela-
live la preventiunea 1361elor venerice.
Art. 161 din legea sanitary (modificata in anul 1893) oblige pe admi-
nistratiunile tuturor spitalelor, ca O. ingrijesca de cautarea gratuity a
bolnavilor afectati de bole venerice, fare ca sa pota respinge cautarea
until asemenea bolnay. Acosta prescriptiune se pazesce intr'un mod
imperfect. Este natural ca nu se pot interns in spitale multi bolnavi
peste complet, dar sub cautarea gratuite nu se intelege numai a§e-
zarea bolnavului la pat, ci sunt bole venerice earl' se pot calla in mod
ambulatorig, §i numai bolnavilor cari ail neaperata trebuinta de a fi
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 331
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
332 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 333
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
334 DR. I. FELIX
i
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 335
A 1 4898 '113 . 1 7.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
336 DR. I. FELIX.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
!STOMA IGIRNEI IN ROMANIA. I. 337
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
838 TM. I. PE=
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 830
trarea sit se faca de o comisiune ad-hoc, care sti explice fag sail fe-
meii, inaintea inscrierii, consecintele acestui act; ca sä se inscrie nu-
mai fetele gi femeile majore earl, in urma povetei ce li s'a dat ca sä
caute o ocupatiune onest6, persista in cererea de a fi inscrise.
In tots tern ail fost supuse la controlul medical regulat:
In anul 1892 in 43 ores° 2.076 fennel' prost., din carT 1.818 asezate In 236 case de prost. si 258 carI loaded singure.
1893 46 2.360 » » 2.065 » 238 n ». " " 296 " » » PP
,,
" 1894 " 49 2.950 " » » ,, 2.625 » 245 » " 326 " n n
" " 1895 , 49 " 2.663 " n n 2.186 » 225 " " " " 477 " » n
" " 1896 , 60 " 2.817 " n n 2.066 » " 222 " » 761 n 71 11
" " 1897 " 60 " 2.860 ., " " " 2.154 n 220 » " " 706 " n n
In regatul Italiel ail fost in anul 1898 inregistrate 1.115 case de pros-
titutiune §i 5.244 femel prostituate; pentru cAlcarea bunelor moravuri
ail fost pedepsite 6.755 femei, din earl 5.822 pentru prostitutiune clan-
destina.
In orapil Bucuresci, num6rul femeilor prostituate supuse controlulul
medical a fost cel urmator :
La 1 Ianuarie 1899 s'ail aflat inregistrate . . . 610 femel prostituate.
S'ail inregistrat in cursul anului 1899 120
Total 630
Din earl se scad: retrase in vieta onesta 81 femei
disparate 136 .
morte 6 > 222
Remise la 1 Ianuarie 1900. 408 ., 262 in case de prostitutie,
166 singuratice.,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
340 DR. I. FELIX
Acest total de 731 se explicA prin faptul ca din cele 429 bolnave,
mai multe s'ail imbolnAvit de la 1 pand la 6 on in cursul anului.
Regulamentele 'Astro pentru privegherea prostitutiunii nu negligdza
misiunea morals, care incumbd administratiunil publice in inlaturarea
si slAbirea efectelor desastrOse, earl le produce inregistrarea politie-
nescA a femeilor. Regulamentele in cestiune obliga pe autoritate, ca
sd intrebuinteze tote mijlOcele pentru a oprl femeile de a infra in
casele de prostitutiune §i ca sa le inlesnesca IntOrcerea la vieta onesta;
ordond ca on -ce femee aflatd intr'o casa de prostitutiune este libera a
o pardsi on -cand va vol, ca ea nu pa° fi retinutd sub nici un motiv;
ea condicuta de sdnatate este proprietatea femeil prostituate $i trebue
sA se afle in mane el, ca patrona easel' nu o 'Ate inchide, nu o pOte
oprl cand proprietara condicutei pardsesce casa de prostitutiune ; ca
patrona easel de prostitutiune nu 'Dote secuestra nimic din avutul fe-
meilor prostituate, nu 'Ate oprl pentru datoril vestminte, incaltdminte,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IBTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 341
rufe §i alte obiecte pe earl' le-aii cumpArat femeile aflate in casa di;
c/ din banil ce femeile prostituate c4tigA, patrona cases nu p6te opri
decal cel mult douo treimi ca plat/ de locuinta, mancare, incalcjire,
serviciil §i spelatul rufelor, ca cel putin o treime a acelor bani rAmane
proprietate absoluta a femeii prostituate.
In ultimul patrar al secolului XIX se discuta in mai tad Europa
dreptatea masurilor exceptionale luate in contra femeilor earl' fac
comert periculos cu corpul lor. Noi ne vom pune pe tArimul realitatil,
vom conta en un WI existent pe care nu-1 putem extormina. Prosti-
tutiunea exist/ in tote Statele, sub tote formele de guvernlinint, sub tote
religiunile; incercarile de a o inlatura prin legile cele mai severe au
avut numai resultatul de a o ascunde, de a o face mai periculOsd, mai
ales in centrele comerciului §i ale industriei, in ()rap cu garnisone
militate §i cu §c6le superibre.
De§1 nu recun6scem prostitutiunii un drept la existents legala, de-
§1. nu o patentam, nu o punem in rindul oeupatiunilor oneste, o tole-
rAm hind-ea interese morale §i sanitare de ordine superiOre ne impun
datoria a o tolera, a o priveghia, a limit/ pericolele el, pericole cari
nu ameninta numal sAnatatea acelora cari satisfac, afar/ de casatorie,
trebuintele lor sexuale, ci earl compromit §i vista §i existenta genera-
tiunilor viitOre, sanatatea unei multimi de femei nevinovate cari devin
victimele u§urintei, ale egoismului ci ale desfrinArii bArbatilor lor.
Privegherea administrative §i sanitara a prostitutiunii p6te mic§ora
pericolele el, nu trebue sa ne facem ins/ ilusiune cd be vom inlatura
cu totul, cad: pe de o parte exist/ §i va exists, pe langa prostitutiunea
controlatA, inregistrata, §i prostitutiunea clandestine, focarul principal
al infectiunilor venerice. Pe de alta inspectiunile sanitare ale prosti-
tuatelor inregistrate nu presents o garantie absolutd in contra infec-
tiunii.
In mai multe Teri s'a organisat o campanie in contra regulamentaril
prin urmare, §i in contra inscrierii femeilor prostituate, campanie des-
chisa de diferite asociatiuni de femei §i provocata de ideia greOtA,
ca prin inregistrare s'ar injosl tot sexul femenin, cd priveghiarea
sanitare a prostitutiunl ar fi imora16, fiind-cd ea tinde a garanta bar-
batilor impunitatea vitiului. AcestA mi§care, la care participa, pe langa
multe femei instruite §i numero§i preotl protestanti, se intinde in An-
glia, Scandinavia, Elvetia, chiar in Austria ci Federatiunea abolitio-
nist/ convOca congrese internationale pentru a discuta cestiunea,
pentru a cere acelea§i legi morale pentru amandouo sexele, pentru a
combate guvernele earl tolereza prostitutiunea. Speram ca acesta mi§-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
342 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 343
1898 s'ail constatat 11.602 casuri de sifilis, in unele districte poste 118
casuri la cate 1.000 locuitori, ca in orase prostituatele sunt supuse
controlului medical ; ca si in terile vecine cu Serbia, in Bosnia $i Erte-
govina, Miele venerice sunt forte frecuente si se propaga tot pe cale
extragenitala, ca in anil 1894-1898 s'ail cautat in Bosnia si in Erte-
govina in spitale 41.715 bolnavi, din cart 4.797 sail 110/0 de sifilis Si
3.101 sail 7.6°10 de alto bole venerice, ca la sate 10.000 locuitori vin
30 afectati de sifilis si 19 de alto 1361e venerice cautati in spitale, ca
in anul 1898 s'ail cautat in mod ambulator in 32 comune 1.644 bolnavi
de sifilis si 199 de alte b6le venerice; a in Turcia mai ales poporatiunea
cOstelor Marl Negro este fOrte infectata, ea in Anatolia 100/0 din
locuitorii c6stelor si 50/0 din eel ai partilor mai departate de costa sunt
sifilitici, din earl' 2/8 sufer de forme tertiare si ereditare si 1/0 de forme
secundare, ca bola se transmite atat prin prostitatiune precum si pe
cale extragenitala, prin ciubuc, narghilea, bai, brice si prin pederastie.
In Rusia, prostitutiunea exista de mai multe secole, cu tote ca a fost
urmarita si greil pedepsitd in secolul XVII; de la anul 1763 a inceput
un tratament mai uman si cautarea medicala a prostituatelor bolnave.
Imp6ratesa Caterina II a tolerat prostitutiunea in cartiere anume desem-
nate si a promulgat legi pentru combaterea sifilisului in poporatiunea
civild §i in armata. Astacji, in unele regiuni rurale ale Imperiului
rus, 800/0 din poporatiune sunt infectati de sifilis, in cea mai mare
parte pe cale extragenitala. In tOta Rusia, in anii 1889-1893, s'ad inre-
gistrat si cautet 4.383.905 bolnavi de sifilis si 1.215.438 bolnavi de alto
1361e venerice. In anul 1897 s'a adunat la St. Petersburg congresul
national al medicilor rusi pentru studiarea limitaril sifilisului, congres
oficial pregatit de directiune sanitary a Ministeriului de Interne. Acest
congres a recomandat regulamentarea si privegherea medicaid intinsa
a prostitutiunii, urmarirea severs a prostitutiunii clandestine, cautarea
gratuita a tuturor bolnavilor de b6le venerice. Astacli in orasele Impe-
riului rus, privegherea prostitutiunii este bine organisatd.
In Ungaria nu exista o statistics a bOlelor venerice din tots Ora, ci
numai pentru orasul Budapesta, undo in anul 1898 ail fost inregistrate
34 case de prostitutiune cu 439 femei §i osebit 969 femei singuratice, in-
spectate de 21 medici si 1 bacteriologist insareinat cu constatarea de
gonococi. Prostitutiunea clandestind este frecuenta si inaccesibila politiei;
intro prostituatele inregistrate §i intro cele clandestine se afla multe
minore. Unele biurouri pentru plasare de servitors recruteza Si fete
pentru bordele. In Budapesta, numerul bolelor venerice cresce din causa
controlului insuficient al prostitutiunii; la cite 30 locuitori in etate de la
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
344 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 345
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
346 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA. I. 347
Mei, care dur6zA. 2-3 ani, femeile o mai pot transmite. Dupa Sperk,
din tote infectiunile sifilitice ale barbatilor provenite de la femeile pros-
tituate, 1/7 a fost transmisa de la afectiunile ini Tale i 6/7 de la afec-
tiunile secundare si latente. Din tote femeile prostituate sunt bolnave de
sifilis latent, la Viena $i la Moscova 470/0, la St. Petersburg si la Kiew
380/a, la Bruxelles 25%, cu tote acestea dnrata medie a curei din spital
a fost, in anul 1896, la Viena la Gonoree 17.8 dile, la Ulcer veneric
19.1 dile, la Sifilis 21.1 dile; la Copenhaga, in anul 1897, la Blenoree
32.2 dile, la Sifilis 77 dile ; la Pa'ris, in anul 1893, la Blenoree 69 dile,
la Ulcer veneric 54 dile, la Sifilis 65 dile; la Bucuresci, in anul 1899,
in spitalul Colentina, unde se cauta femeile prostituate bolnave, la
Blenoree 14.5 dile, la Vegetatiuni 16.2 dile, la Ulcers venerice 26.1 dile,
la Sifilis 10 dile (minimum 5 dile, maximum 93.5 dile).
Tratamentul intermitent dupA wetoda Fournier se intrebuinteza de
rare-ori. S'a propus infiintarea de asile pentru femeile prostituate afec-
tate de sifilis latent, ceea ce este gra' de realisat. Aceleasi pericole ca
sifilisul latent le present6 si gonorea latenta a prostituatelor, ble-
norea fats semne clinice, la care gonococii sunt localisati in focare
mici; obicinuit bolnavele sunt congediate dupa disparitiunea simpto-
melor clinice, dupd vindecarea aparenta, cand mai exists putini go-
nococi, capabili a transmite blenorea. Bolnavele cu sifilis latent si cu
gonorea latentg, in lipsa de paturi, s'ar puts cauta in mod ambula-
tor la serviciI de consultatiuni gratuite.
Conferinta a recomandat, ca publicul si mai ales tineretul sA fie
povetuit asupra pericolelor prostitutiunii si ale 1361elor venerice.
0 mAsura necesara o constitue profilaxia moralg, oprirea fetelor de a
se deda la prostitutiune, inlesnirea oferita prostituatelor de a se in-
tOrce la vi6ta onesta. In acOsta privint6 exists in orasele principale
ale Elvetiei o organisatiune excelentA, asociatiuni de femei cari se
ocupa de sOrtea fetelor, cari vin in oral pentru a cauta un serviciu sari
pentru a lucra intro fabrics; delegatele acestor asociatiuni se afla in
gall la sosirea trenurilor, ofera ajutorul for fetelor tinere sosite cari
cauta o ocupatiune, si le aseza provisoriil inteun asil instituit special
pentru acest stop. La conferinta s'a recomandat infiintarea de «home),
de adAposturi pentru fetele fairs familie, cari lucrezA in fabrici sau
earl' cauta serviciii; in Bucuresci exists un asemen6a < home) pentru
guvernante.
Conferinta a cerut ca inregistrarea femeilor prostituate sA nu se
incredinteze unui functionar inferior, unui om incult care nuli dá
soma de importanta acestui act, ci unei comisiuni care, inainte de a
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
348 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pag.
Introducere 201
I. Literatura Igienei. 202
II. Invejamintul Medicinei si al Igienei 215
III. Administrajiunea serviciului sanitar, a Igienei si a Polijiei sanitare . . . 225
IV. Prevenirea bolelor 264
V. Miele infecjiose gi contagiose; Miele epidemice, endernice Qi sporadice . . 285
Scarlatina, Pojarul, Tusea convuIsivii si Disenteria epidemics 291
Influenja 296
Febra puerperalit . . 297
Febra tifoida 299
Tifosul 305
Difteria gi Crupul 307
Versatul ci Vaccinajiunea 312
Bole le venerice 326
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA
IN SECOLUL AL XIX-Iea SI STAREA El LA INCEPUTUL SECOLULIII AL XX-lea.
DE
Dr. I. FELIX,
Membru al Academie' Rom fine.
PARTEA I.
AL DOILEA MEMORIt.
V.
'Miele infectiose qi contagiOse; Miele epidemice, endemice
i sporadice.
(Urmare)
Tuberculosa.
Tuberculosa este o bola infectiOsa, causata prin bacilul tuberculosei,
descoperit de R. Koch in anul 1882; ea se manifests ca bola locals
sail generals §i apare in diferite organe, forte adesea-ori in plamani.
Tuberculosa localisata in glandele limfatice, mai ales la copii, carac-
terisata prin mers lent, se numesce Scrofulosa. Tuberculosa este mai
frecuenta In ora§e decat la Ora.
Una din formele clinice ale tuberculosei, cea pulmonary, a fost deja
cunoscuta lui Hipocrate 400 de ani inaintea erel cre§tine, MI Celsiu
in primul secol, lui Galeniu in al doilea secol al erel nostre. Cunos-
cintele asupra transmisibilitatii tuberculosei sunt mai vechi decat
bacteriologia, decat descoperirea remarcabila a lut R. Koch. Ftisia
pulmonary, consumptiunea pulmonary, ulceratiunea pulmonilor, oftica
a fost recunoscuta. ca contagiasa pe basa experientelor clinice in tote
timpurile, de la Galeniu (anul 131-200) pang la P. Frank (1786). In
vechime, aerul expirat de un ofticos era considerat de medici §i de
popor ca purtator al germenelor Mei. In Italia, in sudul Franciei, in
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
352 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STOMA IGIENEI IN ROMANIA. I. 353
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
354 DU. I. PELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 14:HENRI IN ROMANIA. I. 855
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
356 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 357
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
358 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 359
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
360 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA. I. 361
insa fOrte dificila, din causa di avem a face cu bolnavi cari adesea-ors
sufera de decimi de aril, earl' mai lucroza, earl' in lungul timp al Mei
calkoresc, isi schimba domiciliul; obligativitatea declaratiunii ar opri
multe familii de a chema-un medic, pentru ca sa nu fie superate prin
consecintele declaratiunii; declaratiunea este insa indispensabila pen-
tru bolnavii cu tuberculosa deschisa aflati in oteluri garnite, hanuri,
internate, pensionate, scoli, ateliere, in cas de deces, de mutare in alts
locuinta, pentru ca BA se asigure desinfectarea. Un singur stat din Eu-
ropa, Norvegia, a legiferat declaratiunea obligatore a tuberculosei
deschise, dar legea nu se aplica in mod sinter. In statul New-York s'a
prescris numai declararea acelor bolnavi de tuberculosa cari, din ne-
supunerea la regulele igienice sail din alte cause, devin periculosi pen-
tru societate.
Infectiunea tuberculOsa prin aliments se observa obicinuit numai
la copii; la Omeni adulti ea este rara. Copiii pot dobandi tuberculosa
cand sunt alaptati de mums sail doici tuberculose, cand sunt hraniti
cu lapte crud provenit de la vacs tuberculose. Cu tot controlul lap_
telui din comerciii, cu tOta interdictiunea vindarii laptelui de la vite
tuberculose si din casele in earl' se afla un tuberculos, prescrisa de
regulamentul roman pentru priveghiarea sanitary a alimentelor si
b6uturilor, nu putem opri cu desavirsire deja astadi vindarea de lapte
provenit de la vacs tuberculOse, el devine insa nevatamator data a
fost bine fiert. Sterilisarea laptelui, incaldirea la temperatura mai
inalta decat de 1000, modifica calitatile laptelui si nu este necesar5.
Omul adult nu se infect6za lesne prin laptele crud; in general este rara
la adulti tuberculosa intestinala, si chiar infectiunea prin carnea vi-
telor tuberculdse nu este probabila la nos, undo nu se mananca carne
cruda. Acosta a nOstra convinctiune nu ne va indemna, ca sa slabim
rigOrea masurilor veterinate, ca sa admitem in comerciil carnea vi-
telor bolnave intr'un grad, in care ea in stare cruda ar puts pOte
vatema sanatatea consumatorilor; mai ales la prepararea unor feluri
de salami, de carnati, de cartabose, carnea si alte organe animale to-
cate si amestecate cu came, nu se incaldesce le acel grad §i intr'un
limp destul de prelungit, pentru ca sa se garanteze nimicirea micro-
organismilor patogeni aflati in acele substante.
Constatam insa ca la animalele 'Astro domestice, tuberculosa este
mai rara decat in alte Off, ca mai ales rasa vitelor bovine romane
este mai refractara in contra infectiunii tuberculosei.
Astadi in diferitele abatoril ale tuturor Statelor, se procede dupa
principii diferite, alai la excluderea animalelor gasite tuberculOse in
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
362 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 363
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
364 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORTA IGIENEi IN ROMANIA. I. 365
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
366 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENET IN ROMANIA. I. 367
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
368 DR. I. FELIX
devenit pericolos pentru altii §i care nu se p6te isola singur, s'a impus
diferitelor administratiuni datoria, ca sA infiinteze sanatoril pentru
tuberculo§i. Dorim ca sl nu fie departat timpul cand se va puts
prescrie declaratiunea obligatore a tuberculosei deschise.
A§teptam ca administratiunile marilor fundatiuni spitalicesci §i pri-
mAriile ora§elor principale sa pg§esca la lucru, sa infiinteze sanatoril
sistematice in localitatile pe cars natura le-a destinat pentru acesta,
pe cars instinctul poporului le-a desemnat ca sA devie statiuni climatice.
Nu ne vom intOrce la curele primitive, dar adesea-ors eficace ale doe-
torului Drasch de acum 40 and, care a trimis pe oftico*i la stand, dar
putem infiinta din nou sanatoril pentru tuberculo§1 in acele localitAti,
uncle ele au mai existat acum 30 40 de ani, la Tigvele in judetul
Gorj, la BascaPenteleil in judetul Buzeil, cu conditiunea ca comuni-
catiunea sA fie imbunatatitl, la Brebu in judetul Prahova, sail le putem
instals in localitatile cars sunt §i astacji regulat visitate de aces bol-
navi, ca : Rucar in judetul Muscel, Agapia-Varatec in judetul Nemtu,
§i vom mai gasi alte locuri potrivite pentru acesta in mai tote jude-
tele de munte.
Sanatoriile nu sunt spitale ordinare ; ele trebue sA posedl incAperi
in earl bolnavii petrec diva, deosebite de dormitore, sofrageril, coridOre
§i galeril largi pentru plimbare in timpul ploios, verande expuse
sorelui, gradini vaste. Architectul care va construe, §i medicul care va
dirige un sanatoriil de tuberculo§i, trebue sA studieze cu atentiune
modul de constructiune §i de organisatiune al sanatoriilor germane §i
elvetiene in tote amanuntele lor.
In luna Octomvrie 1898, pe basa avisului Consiliului sanitar supe-
rior, Ministeriul de Interne a invitat tote administratiunile de spitale,
ca sA primese6 bolnavil de tuberculosti, mai ales cei in stadiile inaintate
ale 13610, numai in camere speciale, bine aerate §i lumin6se, destinate
pentru acest stop. Se intelege ca infirmierii §1 infirmierele trebue sA
fie pov6tuiti asupra periculositatii sputelor acestor bolnavi, asupra
departArii for inofebsive §i asupra necesitAtii curateniei celei mai scru-
pulOse, ca sA li se inlesnesca spelarea manilor prin lavabouri Si §ter-
gare a§ezate in camerile bolnavilor.
Trebue sä ne ocupAm §i de copiii scrofulo§i. Eforia spitalelor a con-
struit in judetul Constanta sanatoriul maritim pentru copiii scrofulNi
de la Techir-Ghiol, care dispune de un teren de 120 hectare, plantat
in mare parte cu pini maritimi §i cu nuci.
Academia de medicina din Paris a insarcinat o comisiune din sinul
es cu studiul proffiaxiei tuberculosei ; acea comisiune a presentat la
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IgTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 369
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
816 bk T. PELlat
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IOIENEI IN ROMANIA. I. 371
Paludismul.
Paludismul, Impaludismul, Infectiunea paludista, Malaria este o boll
endemics fate veche, bola cea mai r6spandita, cea mai grave, cea
mai omoritore a Romania 'fatal medicinei, Hipocrate, cunoscea pa-
ludismul cronic, caracterisat prin splina mare §i tare ; architectul ro-
man Varro, in De architectura, lib. I, sfatuesce Ca, la alegerea lo-
culul pentru cask se se inlature terenuri cu emanatiuni billtose, earl
produc friguri ; Vitruvid §i Columella in scrierile for vorbesc de fe-
bra palustra ; le descrie Palmarius in De morbis contagiosis, lib. VII,
Paris 1578, Torti, in Therapeutica spec. ad febres periodicas perni-
ciosas, Mutinae 1712; I. M. Lancisi, in De noxiis valudum effluviis
eorunzgue remediis, Romae 1717 C. Linnee, in De febr. intermitt.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
872 DR. I. FELT%
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 373
texte romanesci din sec. XVI. Intro aceste texte se :ilia o conjurati-
une menita a goni pe dracul, pe friguri, afurisindu-se dracul din
ape. In textele Bogomilice, 1550-1580, traduse in romanesce tot de
preotul Grigorie, gasim asemenea rugaciuni de sceterea draculul. Cam-
piile Bulgariei, dice Hasdeti, sufera de friguri tot a§a de mult ca
§1 campia Romaniei, se. nu ne miram dar, ca marele reformator bul-
gar din sec. X, popa Bogomil, s'a socotit dator a inzestra el !mu%
pe sectaril sei (erail pavliciani) cu rugaciune specials in contra aces -
tul demon, §i acesta rugaciune prefacuta a trecut mai tarcjiil la Ro-
mani, ca un fel de receta febrifuge.
In secolul XVII, Ia§ii erail bantuiti de forme acute grave ale pa-
ludismului. In anul 1641, Vasile Voda cere oraplui Bistrita se. -1 tri-
mita la Iasi 3 me§teri zidari ; 2 din ei ail murit de friguri role (N. Iorga,
Documente romelnesci din Archivele Bistrita, part. I, Bucur. 1899).
Principele Dimitrie Cantemir, in descriDtiunea clasica a Moldovei din
anul 1716, spune ca, dupe credinta Moldovenilor, dracul frigurilor lo-
cuesce in balti, cari friguri prin fecuenta §i prin consecintele for sunt
mai periculese decat ciuma. Intre autoril streini, earl ail studiat fora
nostra pe la finele sec. XVIII, doctorul Andr. Wolf, Beitraege zu einer
statistisch,-historischen Beschreibung des Fiirstenthums Moldau, Her-
mannstadt 1805, expune diferitele forme ale paludismului observate in
anii 1780 -1796; doctorul Hacquet descrie baltile intinse din jurul Ia-
silor, Adjudului, Focsanilor, cari produc bole grave (Neueste physi-
kalisch-politische Reise durch die dacischen und sarmatischen Karpap
then, Nurnberg 1790-1796).
Intro medicii din armata rusa care a ocupat Romania in anii 1828
1829, Medicul suprem doctorul Chr. Witt (Ueher Klima der Wala-
chei raid Moldau und die sogenannte walachische Seuche, Deutsch
Dorpat 1844) a lasat o descriptiune fidels a diferitelor forme ale pa-
ludismului, a etiologiei lui, §i a constatat ca unele forme ale infectiunil
palustre au fost confundate cu ciuma. In timpul rasboiului Crimeel,
in anul 1854, medicii militari francesl ail descris focarele paludismului
din Dobrogea §i variatele lul simptome. W. Wilkinson (Tableau histo-
rique, geographique et politique de la Moldavie et Valachie, traduit
de l'anglais par M. de la Roquette, 2 edit , Paris 1824) dice ca, din
causa paludismului, romanul este greoiu, mole, fare. pasiunl violente,
fara energie, cu repulsiune contra muncii fisice §i intelectuale.
C. Vernav, in Rudimentum Physiographiae Moldaviae, Budae 1836,
da descriptiunea urmatore a malariei: Humidum locorum paludosorum
clima, habitacula sanitati infensissima, fontes sunt morborum endemi-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
374 DR. I. FELIX
corum non paucorum, quorum praecipui sunt: Febris sic dicta hunga-
rica, Febres gastricae frequentissimae tempore paschalis sunt, Febres
intermittentes vernales effluviis paludosis indeque inducta atmosphaera
humido-frigida provocantur, frequentissimae sunt in civitate metro-
politana ; autumnales characterum offerunt vix non semper biliosum,
quae rebelles sunt, maleque tractatae infarctum organorum abdomi-
nalium pullulent. Febres intermittentes quae neglecta in obstructiones
viscerum abdominalium variasque abeunt cachexias non rare lethales
sunt.
In anul 1845, V. Alecsandri a descris positia palustrA a orasului Iasi
in articolul: «Iasii in 1845» si in poesia: «Bahluiul, meditatie mlastinOsa»,
aparutA In Albumul istorie pi literar al lui M. Kogalniceanu, Iasi 1851.
M. G. Obedenaru arata in anul 1871 (Romanul, Iulie 1871), ca fri-
gurile fac nu numai ca poporatiunea sa nu se marOsca, dar acostA
bola causaza degenerarea fisica §i intelectuala a rasel. C. I. Istrati
(0 paging din Istoria eontimporand a Romania, Bucur. 1880) de-
scrie pe larg causele i efectele paludismului §i arata, cum taiarea ira-
tionala a padurilor produce dese inundatiuni §i numerOse balti.
N. Leon a cules in timp de mai multi ani, din tote pArtile terii,
un lung catalog al medicamentelor poporane, din earl unele de ori-
gine forte veche ; parte din bogata lista de medicamente vegetale,
care probOz A ca Mole palustre acute si cronice cu consecintele lor,
cu umflatura splinei (rast) 9i cu slabiciune prelungita, sunt cunoscute
poporatiunii rurale din Vote pArtile Orli, a fost publicata de N. Leon
sub titlul de Botanica medicaid a iiranului roman, In Archiva, t X,
Iasi 1899. Asemenea a adunat colegul nostru Gr. G. Tocilescu in vo-
lumul I al Materialurilor folkloristice, Bucuresci 1900, descantece in
contra frigurilor culese in Muntenia.
Deja In timpuri vechi se cunoscea dar actiunea vat6mAtOre a bAlti-
lor ; despre natura acestel actiuni, despre mecanismul el, au domnit
ipotesele tole mai diferite. Hipocrate credo ca paludismul se pro-
duce prin beutura de apA de baltA, opiniune sustinuta Inca in se-
colul XIX de distinsul igienist engles Parkes. Romanul Varro a explicat
actiunea patogena a palucjilor prin gazele otravitdre cari emana de
la suprafata paludilor ; acesta opiniune asemenea s'a mantinut pang.
in secolul XIX si a fost sustinuta in sec. XVIII de Lancisi si de C.
Linno, in sec. XIX de Griesinger (1855), de Bouchardat (1866) si de
multi altii. In trite timpurile s'au considerat ca tale mai periculose
emanatiunile baltilor mixte, formate la gurile fluviilor din amesteca-
rea apei dulci cu apa de mare ; le cunoscea deja Ovidiu : «Aequorea
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. I. 375
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
376 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 377
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
378 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 379
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
380 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
!STOMA IGIENEI IN ROMANIA, I. 881
a a 1897 673 a a
, a 1898 . . . . 527 a *
a a 1899 422 a
1876 112 a
a 1877 107
1879 97 a
a 1881 54
1890 55 a
a 1891 72 a
a 1897 90
1898 60
1839 98
In tots t6ra s'ail cautat de paludism:
De medial de plAgI
InternatI In La consultatiunile ei de medicil De medicil
In anul apitale gratuite din spitale primer! de judete de °rap Same
1892 10.272 88.106 79.623 18.613 196.514
1893 8.081 84.950 75.703 22.007 190.241
1894 5.734 72.233 82.843 21.183 481.933
1895 6.367 64.933 63 667 24.094 140.065
1896 5.971 69.294 43.145 30.872 149.282
1897 10.421 116.139 92.021 43.470 250 390
1898 10.736 128.659 73.364 43.614 256.373
1899 6.700 78.176 55.202 38.772 178.850
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
382 DR. I. l'ELIX.
)
* 13, '
42, *
*
*
*
*
28
6
* * D 1896, * * * 13, * * 0 2
* * * 1897, * » * 69, » * * 6
* * D 1898, * * * 5, » » * 6
D 0 » 1899, * * * 29, * * 0 5
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 383
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MI DE. I. FELIX
torentiale isi largest patul, Ii stramuta, isi saps cate o albie noun;
dupa retragere, albia parasita se transforms in mocirle, in smareuri,
earl produc paludism. 0 and causa a inundatiunilor este si marea dife-
rinta de nivel intro originea acestor riuri si punctul de v6rsare al for
in Dunare.
La Nordul Dobrogei, Dunarea indeplinesce o lucrare geologica insem-
nata: ea trasporta cantitati enorme de pamint earl, dupa E. Reclus, ar
putO forma pe fie-care an un teritoriil de cel putin 6 kilometri patrati
de 10 metri adancime. Acesta massa insemnata de nisip si de lut se
depuno in valucjil si pe malurile deltei, prelungind ast-fel cursul lent
al fluviului si formand pe de o parte terenuri nou'e, call, ca tote alu-
viunile tinere, sunt focare de paludism; iar pe de alts parte astupand
succesiv unele balti devenite periculOse prin asemenea emanatiuni.
Romania poseda dar numerose ape statatore, lacuri, bald, iazuri,
parte formate prin versarile Dunarii si ale afluentilor el cand vin marl,
parte prin adunarea apelor meteorite in basinurile naturale, formate
din paminturi impermeabile, argilOse. Niel' un judet, de la Mehedinti
pand la Constanta si pand la Dorohoiil, nu este lipsit de asemenea lacuri.
Sesul Prutului este asemenea acoperit de mlastini si de MO, mai
ales partea inferiord a cursului la Albia Siretului, situata cu 100 metri
mai sus decat albia Prutului, este un focar malaric mai slab decat
cea din urma.
Nu numai vecinatatea fluviilor si riurilor se acopere cu balti si mlas.
tinT, ci si unele garle midi produc inundatiuni si ape statatore.
In judetul Iasi, Jijia, Bahluiul si Meletinul, cari serpuesc cu curs
cotit Intr'o albie schimbatore, pe alocurea lipsita de mal, produc in
fie-care an inundatiuni mai marl decat Prutul. Jijia, care curge aprope
paralel cu Prutul, are o albie cu totul neregulata, cu malurile jose ;
tote satele situate pe amandoug malurile Jijiei sufera de reversari
mai marl ca ale Prutului. Bahluiul si Meletinul ail asemenea albie nere-
gulata, cu malurile jose; ele se revarsa chiar de multe on pe an pans
la impreunarea for 'eu Jijia; aceste rev6rsari distrug semOnaturile, fac
paminturi intinse neproductive chiar pentru finete. In tot judetul se
afla 181 balti si 128 elestae. Targu-frumos sufera din causa unei balti
infecte de 30 de falci aflata la marginea Targului.
Despre judetul Ilfov posedam o descriptiune, in Privire asupra ma-
laria in Romania, de Dr. I. Stefanescu, medic primar al judetului
Ilfov, publicata in anul 1898. In acest judec, baltile si elestaele ocupa
o Intindere de mai bine de 103 kilometri patrati. In anul 1897 s'au
aflat in tot judetul 56 balti si 177 elestae.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MERE! IN ROMANIA. I. 385
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
386 DR. I. PE=
pune la tale, In anul 1804, ca printr'o balta situata intre vii qi ora4u1
Bucuresci sa se faca poduri cu pleturi, tufe §i moloz_ Tot Voda Con-
stantin A. Ipsilanti, in anul 1806, printr'un pitac catre biv Vel Ban
Epistat al Sp Martel ordona : fiind-ea prin tote mahalalele unde se afla
bktacuri, pentru a se mantul locuitorii din putarea §i stricaciunea
aerului §i vatemarea sanatatii lor, mahalagiii at facut §i fac poduri
chiar cu cheltuelra lor, sa se mai faca dar asemenea §i in mahalaua
Gorganilor. In anul 1812, Ispravnicatul sud. Teleorman Aporteza catre
prea slavitul Divan §i Comitet, ca ora§enii ce locuesc pe vale in orapl
Ro§ii-de-Vede &Ai jalba, ca apa Vedei, mutanduli curgerile prin ora§,
le face ineeaturi, dupd ce scade, reman laeuri, orapnii patimesc de
putorea lor, din acesta pricina tot-deauna se afla bale incuibate, cerend
voe ca sa se mute pe delucel, neputend a mai suferl patimirile. In-
taiul Divan §i Comitetul aproba. (V. A. Urechia, Ist. Rom., Tom. XI
Bucuresci 1900).
La 15 Octomvrie 1817, Intr'o anafora a Vel Vistierului catre Voda Ioan,
G. Caragea, se reproduce jalba locuitorilor din mahalaua Fantana
Boului din Bucuresci, care arata ca, Inca in timpul lui Constantin Voda
Ipsilante, cand se faced inecatura, li sat inecat casele §i gradinile §i
mai virtos cand scade acea inecatura, pentru ca este tuned, remane
balta i indestula putare pricinuindu-se patimesc copiii de bale. Voda
Ipsilante, milostivindu-se, a harazit 5 6meni chip de poslu§nici, cu earl'
ail facut un an de la acel sempt al lacului pans la matca Dambovitei,
prin care §ant se scurgea in Dambovita tats apa §i mocirla, §i acei
5 ameni ingrijiail pe tot anul de destupail acel ant; acum ei ail
murit de ciuma, §antul s'a astupat §i patimesc ticalo§ii mahalagii forte.
Sa se dea iar 5 postupicl nedajnici, dintre streinil ce yin din partite
Writ* Turcesci. Voda Caragea aproba prin pitacul, din 17 Noemvrie 1817.
Tot in anul 1817, Intr'o anafora a Vel SpAtarului catre Voda se dice,
di in mahalaua Antimul §i Dudescul din Bucuresci din vechime a
fort un §ant, prin ,care se scurgea adunarea apelor din ploi, care gant
da in matca garlitei ce merge pe sub &tut Mitropoliel; acest §ant cu
acesta garlita s'at astupat de 15 ant, remand dar balta nemi§cata §i,
din edere Imputindu-se, pricinuesce multe bale la cei din prejur.
Pentru destuparea antului §i garlitei, sa se faca cisla intre proprie-
tarii din partea locului. Voda aproba. (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. X. A.,
Bucuresci 1900.)
Regulamentul Organic al Moldovei prescrie inteun mod mai clar
decat acela al Munteniel combaterea paludismului; el enumera Intre
atributiunile Departamentului Ministeriului Trebilor din Launtru: cer-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STOMA IGIRNE1 IN ROMANIA. I. 887
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
388 DR I. PELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 389
cesare pentru asanarea completa a Orli intregi, cari lucrari vor costa
sume Insemnate si nu se vor put() terming in putini ani. Dintre lucra-
rile executate in eel din urma ani, menite a stIrpi focarele palustre,
mentionam pe cele urmatOre, ca mai imp ortante :
In judetul Ilfov, Eforia spitalelor a proiectat si inceput lucrari de
aperarea mosiei Chirnogi-Clatesci, proprietatea Eforiei, contra inunda-
tiunilor prin debordarea Dui-Aril si Argesului, lucrari cari constati
intr'un dig larg, lung de 161/2 kilometri, care va costa peste 850.000
lei, cari insa, pe langa desfiintarea focarelor paludismului, vor da
agriculturii 2.600 hectare pamint noti. Judetul a secat balta de la
Cernica ;. proprietarul mosiei Afumati a secat balta de la Afumati.
In judetul Ialomita s'a secat prin an de scurgere balta din satul
Faurei; in comuna Moldoveni, catunul Patru-Frati si Pantoiu, locuitoril
au facut un dig de 500 metri lungime, pentru a apora locuintele $i lo-
curile de mune/ In contra debordarilor Prahovel si Ialomitei. La Slo-
bozia executa administratiunea judetiana lucrari de ap6rare in contra
inundatiunii prin rev&sarile Ialomitei, lucrari cari nu sunt terminate. -
In judetul Covurluiii s'a reconstruit, intarit si inaltat digul destinat
a ap6ra orasul Galati in contra revorsarii Bratesului.
In judetul Constanta, imprejurul baltil de langa orasul Megidia, se
plant6za pe fie-care an 10.000 pang la 15.000 Weil; s'a secat prin van-
tuff parte din balta Mongea-Bonar din plasa Mangalia.
In judetul Tu]cea, Ministeriul de Interne a executat lucrarile de ap6-
rarea orasului Sulina in contra rev6rsarilor baltil de la spatele ora-
sului; s'a ridicat nivelul stradelor si curtilor din vecinatatea baltil si
s'a construit un dig de nisip, care s'a intarit prin plantatiune de Weil.
Ministeriul de Domenii voesce O. asaneze Delta Dunarii intre bratele
Sf. Gheorghe si Sulina prin desecare ; prin ac6sta lucrare mareta se
va da agriculturii un teren not. de 140.000 hectare. De o cam data se
fac in acesta privinta incercari.
In orasul Iasi s'aii asanat prin canalisare Calcaina si Ripa galbena, fo-
care palustre din cele mai periculose §i se proiecteza o lucrare mai im-
portanta pentru stirpirea paludismului, regularea cursului Bahluiului.
In judetul Suceva, Directiunea generala a tailor ferate lucreza la se-
carea apelor statatore de pe langa gara Pascani si la oprirea inun-
datiunilor tirgului Pascani, prin 1naltarea unei portiuni de linie dintre
Pascani si Lespecji si infiintarea de 3 poduri marl*.
Administratiunea Domeniului Coronei a executat si executa neconte-
nit lucrari de asanarea localitatilor palustre situate pe acel Domenil
Este necesar ca tote administratiunile competinte, Ministeriul Dome-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
390 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 391
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
892 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENRI N ROMANIA. I. 393
Pelagra.
Pelagra, Maisismul, este o bola generals, cachectica, necontagiOsa,
de care sufera mai ales poporatiunile rurale, bola care se manifests la
inceput printr'o afectiune a pielif, urmata de perturbatiuni grave in
tubul digestiv §i in centrele sistemului nervos; ea se terming prin ma-
rasm, smintire §i mOrte premature. .
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
394 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENET IN ROMANIA. I. 395
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
396 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 397
In anul 1898 s'ail cilutat in spitale 5.142 pelagrosi $i s'ail dat 14.135 consultatiunI
gratuite la bolnavil ambulanli de pelagrA. In comunele urbane Si in spitale ail murit
de pelagra 129 persona.
In anul 1899 s'ail cautat in spitale 6.726 pelagrosi Si s'ail dat 20.082 consultatiuni
gratuite la bolnavi ambulan0 de pelagra. In comunele urbane si in spitale ail mu-
rit de pelagra 161 persona.
Italia are astadi peste 100.000 pelagrosi, 3.22 la cate 1.000 locuitori;
in Italia au murit de pelagra, in anul 1895, 3.271, in a. 1896, 3.078, in
1897, 2.807, in a. 1898, 1.474 pers6ne. In Imperiul Austriei au murit de
pelagra, In anul 1898, 202, in anul 1899, 170 persone.
Pelagra bantue numai tern° unde predomnesce porumbul ca basti
alimentatiunii; ea n'a aparut nicaeri indata dupa introducerea cultu-
ril porumbului, ci a trecut dupl ee'spandirea lui ca aliment un timp
6re-care pan/ la aparitiunea Mei. Porumbul a fost adus de Christof
Columb din America in Spania ; cultura lui a inceput s/ se intinda
in acea tell( de la anul 1530 si a fost importata din Spania in Turcia
si d'acolo in Italia pe la anul 1550, dupa unii istorici, earl explica ast-
fel denumirea italiana a porumbului de grano turco, este ins/ mal
probabil, el porumbul a fost adus din Spania in Lombardia pe la
anul 1550, in timpul cdnd acesta provincie a Italiei s'a aflat sub sta-
panirea spaniola. Porumbul nu s'a cultivat ins/ in Italia intr'o intin-
dere mai mare inainte de anul 1650, in Francia inainte de inceputul
secolului XIX. (Aug. Hirsch, Geogr. histor. Pathologic, Stuttgart 1883.)
In Germania a fost introdus porumbul din Italia pe la anul 1650, n'a
dobandit ins/ un rol important in alimentatiunea poporului. (I. Scherr,
Germania, G. Crainiceanu, Igiena (eranula roman, Bucur. 1895.)
In Muntenia, porumbul a fost introdus la finele secolului XVII sub
domnia lui *erban Cantacuzino (1678- 1688); in Moldova la ineepu-
tul secolului XVIII de Printul Constantin Mavrocordat (A. Xenopol,
Istor. Roman., V ; Philippides, in Geografia Romaniei, publicata in limba
gr6ed la Lipsca in anul 1816 ; Hurmuzaki, Docu7nente, Vol. X, Bucur.
1897) ; dupa P. S. Aurelian si G. Crainiceanu, sub domnia lui Nicolae
Mavrocordat in anul 1716. (P. S. Aurelian, Schite asupra stdrii: eco-
nomice a Romania in secoi. XVIII, in Anal. Acad. Rom., Ser. II, T.
III, Bucur. 1882. G. Crainiceanu, Igiena (eranului roman, Bucur. 1895.)
Este sigur ed in timpul Printului Cantemir nu se cultiva in Moldova
porumb, cad el, enum6rand productele din %era, nu face mentiune de
porumb $i arata el se mananca mamaliga facuta de mein.
Pe la finele secolului XVIII, porumbul a fost cultivat in amandoue
Principatele Romane $i f6rte intrebuintat ca aliment al Oranilor. Sub
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
398 DR. I. FtLIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MIENS! IN ROMANIA. I. 399
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
400 DR. I. YELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 401
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
402 DR. T. PELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTOPIA IGIENEI IN ROMANIA. 1. 403
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
404 DR. I. FELIX
causa relel culturi, daed acele materii suferd o imputinare din causa
relel conservAri.
Pentru resolvarea acesteT cestiunI am cerut concursul chimi§tilor
no§tri §i am comparat resultatele analiselor facute la not cu cele exe-
cutate in strainatate; asupra celor din urma am consultat mai ales
douo lucrdri importante mai noud : o carte in doue volume asupra ce-
realelor i leguminoselor, imprimatd de Ministeriul de Rasboiil al rega-
tului Prusiei, pentru ca sa serve ca calduza functionarilor de inten-
denta militard, insdreinati cu aprovisionarea armatel, i opul clasic al
profesorulul I. Konig, Directorul statiunii agronomice din Minster,
asupra chimiel alimentelor : Chernische Zusammensetzung der mensch-
lichen Nahrungs-und Genussmittel, 3. Aufi., Berlin 1893.
Valorea nutritive a porumbului, ca §i cea comerciald, se apretuesce
obicinuit dupd greutatea sa specified. In publicatiunea Ministeriului de
Rasboiii al Prusiei, gasim o comparatiune a greutAtii porumbului, eva-
luate dupe cantdrirea a cate 100 bribe din proba de porumb, metodd
gre§itd, cad nu tote bObele unel varietati de porumb all aceea§i ma-
rime, aceea§1 greutate §i greutatea for medie diferb dupd varietate,
dupe anul, dupe modul culturil. Nu putem insa ignore insemndtatea
greutatil bObelor ca probA a valorii nutritive. Dupd cartea in cestiune,
100 bobe de porumb american cantarese 30,2 pana la 32,8 grame, de
porumb turcesc 25,5 pand la 27,6 grame, de porumb bulgar 23,1 pand
la 24 grame, de porumb romanesc 19,12 pang. la 23,7 grame, de po-
rumb din Basarabia de 16,5 grame, de porumb cincuantino de 11,6
Vaud la 13,1 grame.
Mai importantd este determinarea cantitatil diferitelor constituante
carT compun porumbul, pe carT I. Konig le-a fixat §I pentru porum-
bul romanesc, cum urmOza pentru cate 100 pArti :
Minimum : spit 4.68, materii azotese 6.55, oleid 1.73, carboidrate 62.08, celuloah. 0,99, shrurT minerale 0.82
Maximum : 22.20, ,, ,, 14.81, 8.88, 77 72.76, 7.71, 8.98
Media : 1335, PP ,, 9.45, ,, 4.29, PI 69.33, 17
2.29. 77
1.29
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 405
care varieza intre 0.4 0/0 si 0.73 0/0, ea este dar mai mare decat in fa-
ina de grail, din causa ca porumbul, fiind bogat in materii grace, se
desvolta lesne acide in faina de porumb roil conservata. Dupa ana-
lisele d-lui Butureanu, porumbul romanesc poseda dar in general ca-
litatile unui bun aliment, dar in unele casuri extreme el este deja
stricat sail expus a se strica forte lesne, precum ne arata, afara de
aciditatea mare a fainii de porumb roil conservate, excesul de apa
in unele probe de porumb din judetul Bacail, cules inainte do timp.
Unele probe, cultivate cu neingrijire sail din sominta rea, sunt sarace
in materii azotate (albuminoide), cele mai importante in alimentatiune;
minimul de materii azotate de 5 °A, gasit de profesorul Butureanu este
mai mic decat acela din tabelele d-lui I. Konig of decat limita admisa
de Ministeriul de Rasboiti al regatului Prusiel de 5.55 0/,. Precum vom
vede mai jos, aceste porumburi inferiOre se consuma de foram, de
vreme ce porumbul de export este de calitate superiOra si confine
cantitatile maximale de materii nutritive ce ail fost giisite la analisa
cantitativa executata de chimistii din diferite tart
D-rul A. Bernad-Lendway, Directorul Institutului central de chimie al
Directiunil sanitare, a Mout de la anul 1864 pand acum numerOse ana-
lise de porumb si de mslaiil, din earl* ne intereseza mai ales cele efec-
tuate de la anul 1894 thcoce, de cand s'ail perfec4ionat metodele de
examinarea cerealelor ; probele ail fost insa luate fara ca la porumb
sä se arate tot-deauna judetul in care a fost recoltat, is malaiti spe-
cia de porumb din care este preparat i timpul de cand a fost maci-
nat. Bernad a cules de preferinta probe de porumb de calitate infe-
riora, nu de porumb de export, ci de porumb bun, banuit si stricat,
pe care it mananca Oranii. Este dar natural, ca resultatul analiselor
d-rului Bernad difera de acela al profesorului V. Butureanu; cel din
urma chimist a constatat in porumbul romanesc din diferite judete
aprOpe aceeasi proportiune medie de materii nutritive, pe care a de-
terminat-o profesorul I. Konig in cartea sa clasica ; d.rul Bernad Ins :A
a gasit chiar in porumbul calificat de normal cantitati mai midi de
amidon, de vreme ce cantitatile glutenului sunt aprope aceleasi ca
cele din analisele d-lor I. Konig si V. Butureanu. Din 429 probe de
porumb §i de malaiti examinate de A. Bernad ail fost numai 281, sail
65,50/0f normale ; 16 probe sail 3.70/0 erail degenerate, 132 sail 30.8°/0
stricate prin parasiti, din causa ca porumbul respectiv a fost cules
necopt sail a fost roil conservat. Din tote varietatile de porumb cul-
tivate in Romania degenereza, dupa Bernad, doue : porumbul dinte
de cal si cincuantino ; degenerarea se exprima prin micsorarea canti.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
40(3 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 407
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
408 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENET IN ROMANIA. I. 409
cote fug in toti anil in tots intinderea judetelor celor mai nordice
ale terii : Dorohoia, Botosani $i Suceva, si in general in partile mun-
tose ale tern*. Cu tote acestea, teranul somena porumbul tarditi, chiar
in luna Maia, dupa ce a terminat munca arendasului, §i -1 culege ne-
copt, it lasa cate °data la camp pans cand II apuca bruma si it ras-
besce ploia de Minna, din causa ca arendasul a intardiat cu dijmuitul.
La dijmuit, arendasul alege porumbul eel mai bun si eel de calitate
rea romane pentru hrana tOranului ; cand satOnul are lipsa, el recurge
la arendas, care nu-i dd in tot-deauna porumb de build calitate. Doc-
torul 0. Blasianu, medic primar al judetului Ilfov, arata in «Darea de
soma pe anul 1899- 1900 », ca a avut ocasiunea sA constate de repetite
ori: porumb negru si imputit distribuit de cAtre arendasi locuitorilor,
in schimbul muncilor agricole viitore; abusul morarilor de a macina
porumb cu desavirsire infect ; muncitori de camp fugiti, WA a mai
fi reclamat plata muncii, numai din causa ca li se dadea de arendasi
ca hrand invariabila porumb Incins si sardele de butoia imputite; lu-
cratori greil bolnavi de inanitie, din causa imposibilei hrane oferite
for do proprietari.
Sunt o multime de localitAti unde porumbul nu se cote in top' anil,
cad ii trebue pentru maturare un numOr de chile senine, calde, mai
mare decat se pot astepta in acea localitate ; cu tote acestea, Otani!
din vAl Inguste si din infundaturi lipsite de actiunea fOrte indelun-
gata a radelor solare nu se decid sa cultive in locul porumbului ord,
oyez, cartofi; mare parte dintre locuitorii de munte petrec vara la
campie, mergend dupd munca; aci trAind prost, din causa tainului de
malaia din porumb stricat ce li se dA, contracta pelagra, care se des-
voila mai tardiil la munte.
Multi locuitori, neavend ce manta dupa terminarea provisiunilor
vechi, nu astepta pans la maturitatea recoltei noue si culeg porum-
bul crud.
Hambarele, cosarele, in earl teranul pastreza porumb, sunt in mare
parte fOrte rele. In uncle comune, din lipsa lemnelor pentru patule
(porumbare), porumbul se asOza intro scanduri, pe pamint, expus
la ploi.
Chiar malaiul facut din porumb bun infra in fermentatiune, data
rOmane mult timp rOil conservat in locuinta umeda, data indata dupa
macinare, fiind Inca cald, se pune in sac. Mirosul special, gustul acru,
ce cate odata malaiul arata, sunt resultatul acestei fermentatiuni, pe
care ail descris-o chimistii nostri si despre care am vorbit mai sus.
Unii autori streini refera, ca calitatea bobului de porumb este in-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
410 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 411
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
412 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 413
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
414 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 416
Conjunctivita granulosa.
Conjunctivita granulOsa (Conjunctivita egiptiana, Trachomul, Con-
jimctivita militara, Conjunctivita belgice) este o bola cronica, infecti-
Osa, care se vindeca grew, care persists adesea-ori tad vieta, produ-
cend §i orbirea victimelor et Ea este caracterisata prin ipertrofia
conjunctive) pleOpelor §i a conjunctives ochilor, pe suprafata careia
se formeza nisce granulatiuni specifice. Nu cunoscem microorganismul
care provOca 1361a, care constitue elementul contagion din secretul con-
junctivitei bolnave ; inoculatiunile Monte la animale cu acest secret n'aa
reu§it, de vreme ce omul este forte primitor, nu numai pentru conta-
giunea directs cu secretul conjunctives granulase, cu lacrami, cu se-
cretul nasal, ci §i pentru contagiunea indirecta, mijlocita prin diferite
obiecte de carl s'a servit bolnavul, pe carl le-a atins cu mans manjita
cu secretul ochilor §i al nasului. Profesorul Kuhnt din Konigsberg a
publicat in anul 1897 o carte importante asupra conjunctivita granu-
lase, in care expune, ea granulOsa conjunctive) este fOrte adese-ori in-
sotita de granulOsa membrane) mucose nasale, ca a gasit existenta
simultanee a amanduror acestor afectiuni la 65% din bolnavii de tra-
chom. Ast-fel nu numal secretiunile conjunctiva ci §i tale ale nasului
pot constitul vehiculul pentru infectiuni ulteriOre. elanta 1101 pate servl
tot atat de bine ca media de transmitere al bola ca orl-ce alt obiect
pe care 1-a atins bolnavul, ca vestmintele, rufele, a§ternutul lui, li-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
416 DR. I. FELIX
ghianul §1 ibricul cu care s'a spolat, §tergarul cu care s'a §ters. Nu este
probate ipotesa, ca praful din locuintele contaminate 'Ate confine ger-
menele bdlei, ca acel praf ar fi un vehicul important pentru transmi-
terea el; in on -ce cas frisk atmosfera incarcata cu multd pulbere kill
ochil, face ca sa-T atingem mai des cu mana, sa-i frecdm di, dace mana
a fost manjita prin contactu] direct sail indirect cu vre-un bolnav
granulos, acestA frecare cid ocasiune la infectarea conjunctiva.
Conjunctivita granulOsa, originard din unele teri ale Asiei §i Afri-
eel', a fost de mult importata in Europa, unde a veclut-o ca bold spo-
radicd deja Celsiu in secolul I a] erei cre§tine. Medicii evului mediii nu
I-ail dat atentiune ; in secolul XVI a descris-o Prosper Alpinus, care
o observase in Egipt; in secolul XVIII Volney. Pe la finale secolului
XVIII, conjunctivita granulOsa forma deja mid endemii in mai multe teri
ale Europei, intro earl' §i in Prusia, unde ea exists de secoli, dupd afir-
matiunea lui Graef (Studien fiber epidemiscite Augenkrankheiten, 1898).
La inceputul secolului XIX, conjunctivita granulosd a devenit epidemics
in armatele Europei §i a fost atunci descrisd ca Oftalmie milliard §i
ca Oftalmie egiptiacd, fiind-ca s'a credut ca armatele lui Napoleon I
ail adus-o din Egipt in Europa. RasbOiele lui Napoleon ail contribuit
la Aspandirea conjunctivitei granulose; armata prusiand a avut, in
anii 1813-1817, 25.000 granulo§i ; Anglia, in anul 1818, 5.0.;0 invalidi
militari orbi din trachom ; in armata ruse, in anii 1815-1839, s'ail im-
bolnavit de conjunctivita granulOsd 76.811 militari; Belgia a avut in
anul 1840 bolnavi de acestd bola 200/o din efectivul trupelor. Din ar-
mate, b6la a fost transmisa poporatiunilor civile. (E. Fuchs, Lehrbuch
der Augenheilkunde, V/. Aufl., Leipzig and Wien 1897.)
Conjunctivita granulOsti a fost importatd in Moldova in prima ju-
matate a secolului XIX din Rusia §i din Galitia prin Evreii imigrati,
earl ail comunicat acesta Mid mai cu deosebire coreligionarilor lor,
dar §i Romanilor. In Muntenia, conjunctivita granulOsd a remas necon-
statatd pand in anul 1862, del ea a existat deja in anu11832 in Banat
§i in Transilvania, de unde probabil a fost importatd in Muntenia prin
servitors din acele teri. La recensdmintul poporatiunii din anul 1860,
s'a gasit in Muntenia numerul excesiv de mare de 7.550 orbi; trebue
sd presupunem, ca la parte din ei infirmitatea era consecinta trachomei.
In anul 1862, conjunctivita granulOsd a fost constatatd in armata ro-
mans pentru prima Ora ca bola de trupd, la regimentul 5 de infanterie,
venit din Galati la Bucuresci. BOla a fost importatd in acel regiment
prin recruti, mai cu deosebire prin recrutii israeliti din judetele Do-
rohoifi, Boto§ani, Suceva, Ia§i, Bacau, Vasluiil, §i astacji recrutii mai
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STOMA /OTERO IN ROMANIA. I. 417
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
418 Wt. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISToRIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 419
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
420 DR. I. FELIX.
In penitenciarele centrale din Wta tera s'ail aflat, in anul 1896, 32,
in anul 1897, 21 bolnavi de conjuctivita granulOsa; iar in aresturile
preventive, in anul 1896, 2, in anul 1897, 4 asemenea bolnavi.
La recrutatie ail fost scutiti din causa conjuctivitei granulOse :
La recrutatia contigentului anului 1893 53 tineri
a a a a 1894 36
a a
a
a 4896 30
2 a 2 a 1896 33
a a a a 1897 70 a
a a a a 1898 41 a
a a a a 1899 60 a
Din eel' 3.239 orb! inregistrati in anul 1897, s'ail aflat 2.748 in co-
munele rurale §i 491 in comunele urbane.
Prevenirea mai metodica a conjunctivitei granulOse dat6za la no!
numai de la anii 1886-1888, cand, in urma alarmei date de profeso-
rul N. Manolescu §i de medicul-colonel Gr. Petrescu, s'a numit o co-
misiune compusa de medic! oftalmologi civil! §i militari §i un bacte-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 421
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
422 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 423
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
424 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 425
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
426 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IG/ENEI IN ROMANIA. I 427
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
428 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 429
mai afara din Europa, ci chiar in cele mai multe state ale Europei.
Cu tote acestea ne putem forma o imagine despre intinderea inspai-
nintatore a leprel in Asia, Africa, America, Australia, §i despre nu-
merul relativ restrins al lepro§ilor din Europa. Cel mai mare numer
de leproqi se gasesce in Asia. In India britanica exists 114.000 ca-
suri sail 5 la cate 1.000 locuitori. Chinesil importeza lepra in tote te.
rile spre earl' se dirigiaza emigratia lor ; in Tonkin exists comune, in
cart jumatatea poporatiunii este lepr6sa; in Japonia traesc 20.000 le-
pro§i; In coloniile olandese 4.300, in singura insula Java 2.700 lepro§i;
in Turkestan, Persia, Asia centrals, Kamciatca, Siberia, Asia Mica
bola este frecuenta. In Africa meridionala, Cap, Basutland, Republica
Orange, Transvaal, Natal se cunosc 2.000 casurt, in Egipt peste 2.000.
In America meridionala, focarele principale sunt Columbia cu peste
20 000, Brasilia cu 5.000, Surinam cu 2.000 lepro§i. In America centrals,
lepra este mai frecuenta in insulele Antile, singura insula Jamaica
are peste 4.000 lepro§T. In Australia este vestita colonia de lepro§1
Malakai din insula Hawai.
In Europa se afla un numer mai mare de lepro§i in imperiul au-
siei cu 5.000 bolnavi. Rusia poseda 12 leproseril §i se mai deschid alto
noue. In Norvegia, unde s'ati aflat, in anul 1856, 2.870 lepro§i, in urma
isolarii rigur6se, numerul for a scadut pane. in anul 1895 la 688. In
Suedia se gasesc astadi numal 75, in Finlanda 6 lepro§i, in insula
Island s'ail inregistrat 158 lepro§i, numerul real este insa mai mare.
In Turcia, numerul lepro§ilor este insemnat, singurul ora§ Constan-
tinopole are 600 asemenea bolnavi §i vechile focare ale Mei sunt ne-
contenit improspetate prin afluente none, prin Musulmani bolnavi imi-
graft din Asia Mica, Siria, Mesopotamia, Arabia, prin Greet veniti din
Archipelag, mai ales din insula Marmara, prin Arment veniti din Er-
zerum §i Angora, iar in familiile israelite-spaniole bola este endogena,
conservata Inca din anul 1492, cand ele, isgonite din Spania, s'aii a§e-
zat in Turcia. Terile vecine cu Turcia: Grecia, insulele Ionice, Munte-
negru, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania, Bosnia, Hertegovina po-
seda asemenea un numer de lepro§i. In Spania se afla aproximativ
1.200, in Portugalia 300 bolnavi de leprA, in Italia exists mai multe
focare autochtone. Este natural ca gasim bolnavi de lepra in Statele
Europei cu comerciii maritim insemnat, cu colonil in cart lepra este
endemics, precum in Anglia, Belgia, Olanda, Danemarca, Francia; nu-
merul lepro§ilor din Paris oscileza intro 160 qi 200. In Germania se
afla in apropierea fruntariel rusesci, in jurul ora§ului Memel, un mic
focar de lepra, 'Ate importat din Rusia, cu 22 bolnavi. Se mai ga-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
430 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 431
D 1891 35
1892 17
* 1893 28
* 1894 18 *
1895 . 14
1896 pima la 9 Fevr. 3
170 P
4897 . . . . 65 * * A D * ) * 40 * * D D D D
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
432 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTOItIA IG/ENEI IN ROMANIA. I. 433
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
434 DR. I. I'D MX
Cretinismul endemic.
Cretinismul este resultatul degeneraril tipului omenesc, observaty
mai ales in localitatile undo guaa este frecuenta, degenerare datorita
unor lesiuni ale glandei tirioidee, cari opresc functionarea el §1 earl'
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA tGIENEi IN ROMANIA. I. 485
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
436 DR. I FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 437
In cursul anulul 1896 s'at aflat in WO. Romania 1.968 cretin! (299
in comunele urbane, 1.669 in comunele rurale) §i 4.671 surdo-muti
(429 in comunele urbane §i 4.242 in comunele rurale). La finele anului
1897 s'ail inregistrat in tOta tOra 1.683 cretin! (223 in comunele urbane,
1.460 in comunele rurale) §i 4.068 surdo-muti (350 in comunele urbane
§i 3.718 in comunele rurale). Este probabil ca numerul real este mai
mare decat eel inregistrat. De§1 mortalitatea cretinilor este la no!, ca
in t6te terile, considerabila, 1)&0 sa fi ramas la finele anulu! 1897 mai
multi decat eel exprimati prin numerele oficiale, cad adesea-ori primarul
afla tocmai la recrutatie ca unil dintre tineril inscri§i sunt cretin! sail
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
438 DR. I. FELIX
.
Cretinism
13 .
10 .
39 .
60 .
. 38 . .
. .
. 89
.
.
.
.
Gush
68
204
232
308
Surdo-mutism
37
39
41
62
58
1898 131 42 228 87
1899 101 . . . 31 . . . 111 80
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 439
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
440 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ItrIENE IN ROMANIA. I. 441
Alcoolul ci Alcoolismul.
Alcoolismul, expresiunea relelor fisice, morale si intelectuale, datorite
abusului biluturilor spirt6se, este cunoscut din timpurile tale mai vechT,
din primele timpuri ale istoriel, cand fundatoril diferitelor religiuni si
laic! at. combatut abusul b6uturilor. A. Baer, cel mai insemnat intre
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
442 DR. I. FELIX'
autoril moderni cars ail studiat alcoolismul, distinge in istoria lul trel
peridde: primul period, cel mai lung, cand s'a but numai yin si bare;
al doilea de la inventarea destilatiunil de alcool ; al treilea period de
la timpul and sciinta a inv6tat pe ameni sa fabrice alcool din cereals,
cartoff si sfecle. (A. Baer, Der Alcoholismus, Berlin 1878.)
Cultivarea vice! (Vitis vinifera din familia ampelideelor) si fabrica-
tiunea vinului dateza din timpurile mitice. Egiptenii, Evreil, Grecii
ail cunoscut betia de yin; vita a fost plantata pe mai tote costele
Mari! Mediterane. Dupa Portes si Ruyssen (Traits de la vigne, Paris
1886) deja Celtii ail cultivat vita, ea a crescut in Galia meridionala
in timpul lui Plutarch, Titu Liviu, Strabo, Pliniu. Legiunile romane
au adus vita in mai tote tgrile, pe cari le-ail colonisat. Colegul nostru
P. S. Aurelian (in Tera nOstrd, edit. II, Bucur. 1880) crede, eh re'span-
direa mare a Aguridarului, a vitei selbatice, in WO. Ora indica, el si
Romania este patria vile! naturale, CA ea este regiunea cea mai pri-
inciosa pentru cultura vie!, ca acea tramba de coline sail de doluri,
din tole din urmA trepte ale Carpatilor, care incepe la Oravita in ju-
detul Mehedinti si se termina la Cotnari in judetul Iasi, produce vinuri
d calitate superibra. Colegul nostru B. P. Hasdeil arata in Istoria
critics, ca bAutura la Geto-Daci era vinul, cu care faceail i betia.
In Romania, in secolul XV, cultura vitei si fabricatiunea vinului trebue
BA fi fost deja fOrte desvoltata, cad atunci vinul romanesc a constituit
un articol de comert. In socotelele Lembergului din anul 1492 figuroza
cheltuelile pentru vinum valachicum, (N. Iorga, Relating comerciale
ale rerilor n6stre cu Lembergul. Socotelile Lembergulut Bucuresci
1900.) Pe langa vinul indigen se consumail in Romania de timpuriil
vinuri streine, importate atat prin Constantinopole, precum si prin
Polonia si Ungaria. In anul 1466, intro darurile trimise de Poloni lui
$tefan-VodA, figureza si yin de Malvasia. (N. Iorga, Socotelile Lem-
bergulut) In anul 1561, Ieronim Ferro, bailul dogelu! Venetie! la
Constantinopole, II raportO4 ca Sultanul nu mai tolereza deposite
de yin la Constantinopol, si nu permite nici ca sä treca transit prin
capitala Imperiului otoman vinurile destinate pentru Valachia, cu
cari se platesc licorurile i alto lucruri aduse la Constantinopole din
Valachia. (Hurmuzaki, Documente VIII, Bucur. 1894.) Acosts inter-
dictiune n'a fost de durata lungs, cad' in anul 1572, carausil din
Lemberg se inteleg cu italianul Pero Galanti din Constantinopole, ne-
gustor de yin .de Malvasia, ca sA transports marfa lui la Iasi (N.
Iorga, Socotelele Lembergulut.)
Dimitrie Cantemir Voda considers vinul de Cotnari ca egal vinului
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTQRIA IGIENEI IN ROMANIA. 1. 443
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
444 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 445
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
446 DR. T. PELIM
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 447
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
448 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IRTORIA IGIENEI tN ROMANIA. I. 449
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
450 DR. I. VELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIRNEI tN ROMANIA. I. 451
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
452 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 453
Danemarca 10 * *
Rusia . . . . . . . . 9 * * *
Austro-Ungaria. 9 *
Romania 9 * * * dupa M. Haret, 9.98 litri
St. Possa, 11.70 a
* A. Urbeanu, 12.50
' Terile-de-Jos 8 * * a
a Italia 6 * . a
*
Suedia
Norvegia
Spania
..... 6
5
4
*
*
*
*
*
*
*
a
Portugalia 4 . * a
a Serbia 3 * * a
. Bulgaria . . 3 * *
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
454 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 455
*
s
s
1896-1897
1897-1898
s
*
221.272
247.007
s
*
's 3.043 744
1.302.825 s
*
s 1898-1899 312 018 *
*
385.368
Din rOdele viilor se maT fabrica cognac, rachia de tescovina, de
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
456 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 457
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
458 DR. I. FELIX
* 1896-1897 10 111 *
1897 - -4898 9.203 *
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 459
ridicata in anul 1879 la 80 bani, in anul 1882 la lei 1.50, in anul 1885
la lei 2, in anul 1896 iar scucluta la lei 1.50 de decalitru. Fabricantul
de bere mai platesce licenta pentru fabrics §i pentru deposite §i ac-
sisul comunal, care in Bucuresci este de lei 2 de decalitru.
Importul §1 exportul de bore este neinsemnat; in anul 1899 s'ail im-
portat in WA 14.233 litri here, in valOre de lei 10.187, §i exportat
425 litri, in val6re de lei 232.
Consumul de bere cresce, cu tote acestea el r6mane inferior consu-
mului de yin §i de beuturi alcoolice destilate Qi este 1,05 litri de cap
de locuitor pe an. Nu putem face comparatiune absolutd cu consumul
din alto State, in Imperiul german spre exemplu, undo berea este belt-
tura predomnitOre, se consumA pe an intro 37 Qi 39 miliOne de hec-
tolitri bore (apr6pe 4 miliarde de litri), se boa insa in raport cu nu-
merul locuitorilor mai putin vin Qi mai putin rachiu decal la not
Consumul de alcool este dar mare in mai tOta Europa §i abusul
alcoolului prov6ca astacji mai adesea-ori decat in trecut lesiuni grave,
incurabile, ale diferitelor organe ale corpului, perturbatiuni ale vietil
intelectuale, nimicirea facultatilor sexuale, degenerarea rasei, slabirea
legaturilor familiare, distrugerea familiei, pauperism §i miserie, delicte
§i crime.
Cunoscinta relelor produse de abusul b6uturilor fermentate este veche;
in vechime se cunosceau unele din efectele fiisice §i psichice ale alcoo-
lismului asupra individului §i asupra progeniturii sale ; autorii greci
si romani au descris degradarea morals produsA de beutura. Aristotele
scrie ca o femee betivA nasce copil stricati, Plutarch afirma ca betivii
produc copii betivi. Testamentul vechiu §i col nou condamna abusul
beuturilor ci Mahomet a proscris vinul. In anul 1521, Voevodul Nogoe,
intr'o invetatura catre fiul sou Teodosie §i catre alai Domni, explica
relele fisice, morale *i economice earl isvoresc din abusul b6uturil si
le recomanda cumpetare. (P. B. Hasdea, Archiva istoricei, T. I. Bucu-
resci 1865.) Cronica in versuri grecesci, scrisa in anul 1618 la Tirgo-
v4te de Mitropolitul Mirelor Mateiti, cuprinde sfaturi date lui Alexandru
Iliac Voda ca sa se ferosca de betie. (N. Iorga, Manuscripte din biblio-
ted streine, II, Anal. Acad. Rom., Ser. II, T. XXI. Bucuresci 1899,)
Betia a devenit mai funesta dupa r6spandirea rachiului. Periculo-
sitatea rachiului este causata de concentratiunea lui, de bogatia lui
in alcool §i de micul pret cu care ori-tine si-1 1)&0 procura. In a doua
jumatate a secolului XVIII, inv6tatii se ocupa mai adesea-ori de al-
coolism. Morgagni a descris unele simptome nervOse produse de alcool,
S. P. Suessmilch a constatat marea mortalitate a alcoolicilor (Die goett-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
460 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTOMA IGIENEI IN ROMANIA. I. 461
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
462 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 463
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
464 DR. I. HELIX
Prusiel ail murit de Delirium tremens, in anul 1894, 623, in a. 1895, 595,
in a. 1898, 587 persOne, din earl, in a. 1898, 59 femei; in Italia de alcoo-
lism, in anu11896, 566, in anul 1897, 504 persone; in Elvetia, in I. semestru
al anulul 1898, in cele 15 crap mai marl, 251 pers6ne; in Moravia (pro -
vincia imper. Austriel), in anul 1898, 6.596 persone; in Belgia numai
de alcoolism acut, in a. 1896, 302 persOne; la Paris, In anul 1899, 116
persone.
In ceea-ce privesce poporatiunea alcoolicilor din ospiciile de alienati,
gasim, in statistica imperiulul Austriel, publicata in anul 1897, ca in
tote ospiciile de alienati ale imperiulul ea este in termen media de 10.8°/0
din numerul alienatilor, in Austria-de-jos de 13.9%, in Carintia de
130/0 in Silesia de 12.80/0, in Bucovina numai de 8.3 ° /a.
Nu vom judeca intinderea alcoolismulul numai dupd numerul bol-
navilor din spitale, dupe acela al mortilor declarate ca provenite din
abusul de beuturi, numai dupe numerul 6menilor beti, cari comit ex-
cess sgomotOse In carciumi §1 pe strade ; nu ne sperie numai intoxi-
catiunea acuta cu alcool, imbetarea temporal% care produce betia
manifests cu semnele §1 cu efectele el cunoscute la toff, dar conside-
rAm qi ca forte perieulosa deprinderea organismulul cu alcool, ast-fel
ea consumatiunea de dose succesiv creseende nu mai produce simptomele
visibile ale betiei ; considerAm ca forte periculos alcoolismul multimil
de persone aflate, dupe aparenta, In stare normala, de fapt insa, deja
otrAvite, supuse necontenit influentii alcoolulia, care a adus pertur-
batiuni grave in activitatea sistemulul for nervos, in vista intraceln-
lara a tuturor organelor.
Ca in alto privinte, Capitala da tonul *i. In ceea-ce privesce consu-
matiunea de alcool in diferitele sale forme; nicaieri cultul alcoolului nu
s'a desvoltat titi nu s'a rafinat ca la Bucurescl. Copilulul i se da alcool
ca medicament, cu credinta greqita ca alcoolul indreptez A functiona-
rea imperfecta a diferitelor organe, datorita imperfectiunii educatiunil
fisice ; femeilor tinere li se da alcool pentru combaterea anemiei, pe
care de fapt alcciolul nu o influenteza ; in timpul qcolaritatii, flacaii
boil qi fac un sport din beutura, ca sa corespunda model; in timpul
serviciului militar bell aces cari pot, adeca sub-oficeril ; se bea in ca-
fenele, undo se servesce cu cafes un cognac, cu ciaiul un rom, ca parte
integranta a cafelei qi a ciaiului, afara de diferite 136uturI alcoolice
earl' se consume, nu ca accesoril altora, ci ea consumatiune indepen-,
dente; multime de functionart de comercianti qi de alts persOne intra
de doue, de tree qi de patru on pe di intr'una din multele bacanii,
earl' eultiva speeialitatea bOuturilor fine, ca sail intaresca creeril pen-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 465
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
466 DR. T. FRLIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIRNEI IN ROMANIA. I. 467
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
468 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMINIA. I. 469
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
470 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 471
§i pana la 2 lei 30 parale codavil. Prin legiuirea din anul 1844 se in-
terdice din nal Evreilor a tine carciumi prin sate, el sunt tolerati
numai in tirguri §i in ora§e. In anul 1847, Domnul Moldovei ordond
Ispravnicilor printr'un ofis, ca pentru starpirea abusulul uneltit de
catre cra§marii §i orindaril de prin tirguri, a da b6utura pe pane ce
locuitoril aduc spre vinclare, precum §i pe datorli, sä opresca acesta,
iar cra§marii cari se vor abate vor fi §trafuitT in folosul Cutiel mile-
lor §i opriti a mai unelti me§te§ugul cramariei. In anul 1852, Evreil
au fost din nod admi§i a lua cu arenda crame prin sate §i supue
pentru acesta permisiune la o dare specials, la un fel de licenta. Tot
in anul 1852, instructiunile incuviintate de catra sfat §i imparta§ite
Ispravnicilor, pentru datoriile ce-i privesc in ramurile atributiunilor
lor, prescriti la art. 13: este oprit Jidovilor orindarl de prin sate a
da b6utual pe datoril satenilor mai mult decat 12 lei fruntaplui, 6
lei mijloca§ului §i 2 lei codaplui pe an; de vor da mai multe datorli
vor r6man6 paguba§i.
Legea pentru politia rurala din anul 1869 cere de la carciumar Ore-
cari garantii de moralitate ; ea prescrie la art. 108 ca hangiii §i car -
ciumaril nu se pot a§eza in comune fsrs autorisarea consiliului co-
munal, care se va da pe basa garantiei a 5 persOne notabile din co-
muna care rOspunde de onestitatea §i de bunele purtari ale carciuma-
rului. Consiliul comunal decide asupra admiteril on respingeril. Este
insa sciut ca on -care strein dobandesce lesne dovada de onestitate
§i votul aprobator al consiliulul comunal. Legea licentelor din anul
1873 prescrie la art. 7 ca, in comunele rurale debitantil, pentru a do-
bandl licenta, trebue sd fie inscri§i ca alegetori comunall in vre-una
din comunele Romaniei; dar §i acesta prescriptiune a fost calcata in
piciOre. Legea pentru repaosul in cjilele de Dominica §i s6rbatori din
anul 1897 prescrie, ca in comunele rurale, in cjilele de Duminica §i de
s6rbatori, carciumile vor sta inchise de diminota pana la 12 ore.
In multe judete, tOte consiliile comunale ati alcatuit regulamente de
politia carciumilor, cari prescriti salubritatea localulul carciumii, cari
obliga pe carciuumarl a tine curat tOte vasele §i uneltele §i a pune
la dispositiunea mu§teriilor §i apa build de b6ut, cari opresc functiona-
rea carciumilor in dilele de Duminica. §i de s6rbatore in timpul ser-
viciulul divin, earl fixeza ora cand are sä se inchicla carciuma sera,
cari interclic vinclarea de beuturi pe amanet, debitarea de b6uturi la
personele aflate in stare de betie. Aceste regulamente nu se pazesc,
uniT carciumari fiind §i primarl, nu-I controlOza nimeni; dar §i anti
primarl au un interes ca sa ocrotesca pe carciumari §i prefectil §i sub-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
472 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENRI IN ROMANIA. I. 473
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
474 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMINIA, I. 476
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
476 DR. I. FELIX
turf o tarie prea mare ; cantitatea alcoolului din berea indigena a variat
intro 4.5 "A si 6 0/0. Acosta stare de lucruri s'a schimbat ; de la anul
1898 s'a scaclut cantitatea de alcool din bore la 3 °A pand la 4 0/0.
Muturile alcoolice destilate constitue la not mai adesea-ori causa
alcoolismului decat vinul si berea. La noi, doue treimi ale alcoolului
consumat se boa ca tuica, rachiil de cereale si de carton', de yin, de
drojdii, de tescovina. La fermentarea materiilor prime, din cari se fa-
brics aceste beuturi, se nasc diferite impuritati cari tree in destilat;
unele din ele &Ai bOuturii gustul si mirosul specific si, desi toxicitatea
for este superiard celei a alcoolului etilic curat, desi mai ales alcoo-
lul amilic, dar si alcoolul butilic, propilic si isobutilic, furfurolele si
aldehidele sunt otravuri forte, ele nu se pot elimina cu totul, cad al-
coolul etilic curat n'are gust, consumatorului nuI place alcool perfect
rafinat ; el cere sail buchetul specific al bOuturilor destilate fine, al
cognacului, al tuicii vechi, sail chiar gustul empireumatic al destila-
tului de la coda, al alcoolului amilic, al oleului de cartofl («Fusel)), si
alto arome ordinare mai forte ale rachiului, cari mai pot produce o
sensatiune beutorilor de profesiune. Se reduce la minimum posibil
cantitatea acestor impuritati; regulamentul de priveghiarea sanitary
a alimentelor si bOuturilor stabilesce cantitatea maximala a fermen-
toleurilor amilidrice, a alcoolurilor superi6re la 2 la 1.000, a aldehidel
acetale la 0.2 la 1.000, a furfurolului la 0.1 la 1.000, a sumei tuturor
acestor impuritati la 2 volume la 1.000. Pe cat este posibil se elimi-
nezd din comerciil alcoolurile neregulamentare ale marei industrii
rachiurile earl contin cantitati mai marl de impuritati sail arome ar-
tificiale interdise, adaosuri aromatisatore vatematOre de alts natura,
chiar data cantitatea for este cu mult mai mica decat limita permisa
pentru impuritatile naturale.
Cele 46 fabrice marl de alcool, care exists astadi in ten* produc in
general alcool bine rafinat, 36 din ele poseda aparatelo de destilare
tole mai nou6, cari permit purificarea perfecta a destilatului, 13 fa-
brice cari poseda instalatiuni mai putin perfecte, sunt silite a be Inlocul
treptat cu aparate moderne «continuele), pentru ca sa p6ta simplifies
procedura rafinarii si concurs cu cele-lalte fabrice. Desi alcoolul marei
industrii nu se boa ast-fel cum ese din fabrics, ci aromatisat prin
redestilare cu anason, cu chimion sail cu alto seminte on erburi, sail
prin adaogire directs de oleuri eterice, de esente sintetice, de buchete,
de materii Indulcitore si colorante, el este mai putin vatemator prin
calitatea decat prin cantitatea lui.
Se elimineza din comerciii esentele aromatisatOre neregulamentare,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 477
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
478 D$. I. PELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. 1. 479
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
480 DR. I. rELIX
Acest imposit nefiind suficient pentru plata datoriei catre Rusia, gu-
vernul Moldovel a mai pus, in anul 1864, o taxa noul pe dughenele
de b6uturi de prin orase si tirguri.
Masurile fiscale sunt justificate, fiind-ca din tote obiectele de lux im-
posabile, alcoolul este acela care suporta un imposit mai mare.
S'a obiectat ca igiena n'ar0 ce cauta in administratiunea impositelor ;
dar cestiunea pe care o studiem ad este o cestiune socials, o cestiune
de economie public6, si la resolvarea unor asemenea cestiuni trebue
sa conlucreze in comun acord tote administratiunile publice. Pledam
dar pentru impartirea mai juste a impositului asupra alcoolului, pentru
marirea acestui imposit. Nu este drept ca tuica sa platesca un imposit
prea mic, ca micimea impositului sa inlesnesca consumatiunea alcoolu-
rilor destilate de calitatea cea mai rea, cari aduc betia in .familiile
micilor proprietari de cazane primitive ; nu este drept ca vinul sa fie
mai putin impus decat berea, ca lucratorii din fabricele de bare si
de alcool sa OM consume ca tain cantitati colosale de alcool nesupus
la plata taxer. Alcoolul mare industril este la not mai eftin decat
in alte teri, fiind-ca este mai putin impus decat in alte teri ; este dar
de dorit ca darea de la tote beuturile destilate sa se mai marosca, si
ca ea sa fie proportionala cu cantitatea alcoolului ce ale contin.
Ni se pOte obiecta, ce in casul de marirea impositului va cresce si
contrabanda, ea va exists !ma tot-deauna ; nu schl data contrabanda
este tot-deauna proportionate cu marimea impositului, in tot casul
Statul va castiga mai mult decat astacji. Se mai pOte obiecta ca ma-
rimea impositului produce scaderea consumatiunii numai pentru un
timp limitat ; desl acosta obiectiune pare a fi fondata, ea nu trebue
sa ne oprOsca a recurge la o masura, care va av6 efectul a se opune
cel putin crescerii prea repede a consumatiunii de alcool.
In on -ce cas este instructive tabela urmatore, care arata influenta
ce la not impositul exercita asupra consumatiunii de alcool:
1884 -1886 taxa 21/, haul la grad, s'ail consumat 230.000 hectolitri spirt
1886 -1886
1886-1887
4
8
.
.
.
.
.
.
"
.
158.000 ,
.
'
97.000
1887-1888 , 8 . . b . 88 000 * .
1888-1889 8 1 . . . 87.000 »
1889-1890 5 , p * » 136.000 .
1890-1891 5 1 » . , 178.000 .
1891-1892 5 ' . ') 210.000
1892-1893 , 5 1 , 208.000
1893-1894 . 5 1 . . 294.000
1894-1895 5 . 1 . 268.000
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 481
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
482 DR. 1. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IS' AU IGIENEi IN ROMANIA. L 483
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
484 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 485
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
486 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 487
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
488 DR. L FELIX
Ora acest r6t1 obstesc. Intr'un alt articol din acelasi Almanach, in-
titulat ,Societatile de temperanta,,, M. Kogalniceanu descrie organisarea
si .actiunea antialcoolica a societatilor de temperanta din State le-Unite
ale Ameripel si exprima dorinta, ca ss se institue si in Moldova o
asemenea societate. In anul 1852 a aparut in Bucuresci : A. Pann,
Ccintecul befia, editia II; in anul 1854, la Brasov: I. Petrie si G. Mun-
teanu, Infricofatele striceiciuni ale beuturilor de vinars-rachiii ; in anul
1857, D. Ralet a publicat la Bucuresci satira Be )tivul; apoi yin mai
aprope de finele secolului publicatiunile d-lor N. Manolescu, Apera-
torul scindtalii; revista periodica, Bucuresci 1891-1897, care confine si
articole asupra actiunii alcoolului ; N. Chrisolcefal, Alcoolismul, Sla-
tina 1892; A. Zaharescul, Pericolele beuturilor spirt6se, Buzeii 1894;
D. R. Mihailescu, Alcoolismul in Ronicinia, Bucuresci 1896; I. $tefa-
nescu, Ccilduza sanitarci, revista periodica, 1898-1901, care cuprinde
antialcoolice; Albina, revista septamanala pentru sate,
si articole
1897-1901, care intro allele combate alcoolismul prin unele articole
bine scrise ; Gavrila Almasiil, Societeiri de cumpetare, Sibiiil 1898 ;
I. G. Saru si G. Florinescu, Relele urmdri: ale alcoolului; Bucuresci
1899 ; G. Murgescu, Credinte false asupra insuFirilor alcoolului, Bu-
curesci 1900; G. Murgescu, Catechismul antialcoolic, Bucuresci 1900;
scrierile lui A. C. Cuza din Biblioteca antialcoolica publicata la Iasi
de Liga contra alcoolismului si Antialcoolul, revista publicata la Bu-
curesci de M. Minovici, pe earl le enumeram in bibliografia de la finele
acestei lucrari. In fine merits tots lauda biblioteca antialcoolica a
Ministeriului Cultelor si Instructiunil publice, colectiune importanta
de scrieri scolare si de desemne colorate instructive, inaugurate de
colegul nostru Sp. Haret si continuata de ministrii earl' Lail succe-
dat; scrierile cari compun acesta Biblioteca le mentionam asemenea in
mod amanuntit in bibliografia cu care se incheie lucrarea de fats.
Actiunea antialcoolica a scOlei nu se marginesce in inzestrarea ei
cu o biblioteca antialcoolica ; invetatorul, institutorul ca si profesorul
de sciinte natural° din scola secundara trebue sä consacre din cand
in cand o lectiune specials pentru invetamintul antialcoolic, care nu
trebue sä lipsesce do la scola de fete. In Romania, in anii 1898-1899,
Ministeriul Instructiunii publice a cerut inviitatorilor si institutorilor ca,
pe Fang/ invetamintul antialcoolic din scola, sä organiseze si confe-
rinse antialcoolice pentru adulti. Acosta actiune a scolei este mai im-
portant/ decat formarea de societati de temperanta scolare, inregi-
mentarea de copii in societati de temperanta, introdusa in unele State
si combatuta de pedagogi distinsi. *cola nu va vindeca pe toti alcoo-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 489
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
490 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE7 iN ROMANIA. I. 491
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
492 DR. I FELIX
Ciuma.
Ciuma este o Ma bacilara, acuth, febrila, cu delir, cu inflamatiunea
glandelor limfatice, cats °data cu infiltratiunea plamanilor, cu pete-
chil si emoragil; se observa insa si casuri de Ciuma cronies, de Ciuma
usOra fall febre, cu buboni si fall bubonT externi, do Ciuma ambu-
latorie. Bacilul ciumel a fost descris in anul 1894 de Kitasato si Yersin,
in anul 1895 de Wilm. Bacilul ciumel se presents ca un betisor scurt
cu capetele rotunjite, fara spori ; el se gasesce in numer mare in
corpul omulul bolnav, mai ales in puroiul bubOnelor si al carbuncu-
lelor, in glandele limfatice, in glandele mesenterice, in splina, ficat,
rinichi, pe limbs, in sange, in scuipat, excrements. El traesce si se
immultesce in pamint, in care lush perde virulenta si slabesce. Afarh
de om sunt primitOre pentru contagiul ciumei si unele animals rode-
tore, guzganii, sorecii. Prin aceste animals, earl* locuesc si in basti-
mente si earl cu anevoie se extermina, ciuma p6te fi transportata in
locuri departate. Unele marfuri se pot infecta in timpul transportulul
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 493
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
494 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 495
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
496 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. f. 491
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
498 tIt. T. VELIZ
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
!STOMA IGIENEI ix ROMANIA. 1. 499
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
500 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 501
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
502 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 503
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
504 DR. I. FELIX
ciuma sunt internal mai intaiii 5 dile intr'un ostrov inainte de a fi ad-
mi§1 In carantina. (cBulet. Tarii Romanesci», anul 1838.) Regulamentul
Organic al Munteniei prescrie infiintarea pe malul stang al Dunarii a
3 marl carantine pentru cal6tori §i marfuri, la Calafat, Giurgiu §i Bra-
ila, 4 carantine de a doua mans pentru caletori §i marfuri: la Cerneti,
Turnul, Zimnicea §i Calara0 ; §i 4 mid cantOre pentru schimburi, pen-
tru traficul local, la Isv6rele, Bechet, Oltenita §i Piva- Petrel.
Austria §i Rusia au mantinut §i in timpuri normale carantina pen-
tru provenientele din Principatele Romane. La 28 August 1833, gene-
ralul Kiseleff comunicd Sfatului administrativ al Principatului Terii-Ro-
manesci, Ca hind -ca in Principate nu exists ciuma, calkoril cari vin
din Principate §i merg in Rusia vor face la Prut carantina de numai
4 dile ; cel cari vin din Turcia, §i au facut carantina de 14 dile in
Principate la Dunare, vor face asemenea la Prut numai 4 chile.
Regulamentul carantineler se mai completeza in mod uniform in
amandou6 Principatele prin legiuiri §i ordonante. La 15 Noemvrie 1837
se publics : Instructiuni de cum in vremea viitOre, vremelnicesce pans
ce molipsitOrea b61a va inceta din vecinatatea partii Turciel, caran-
tinele dupa tats linia Dunaril din Principatul Valachiel §i acela al
Moldovel au sa urmeze cu carantina de ob§te a tuturor lucrurilor,
earl se as6m6na intocmal masurilor ce sunt deja luate pentru paza
Principatelor. Dupa aceste instructiuni, cari completeza pravila ca-
rantinesca, marfurile §i lucrurile cal6torilor, cari nu se pot sp61a §i
afuma cu gaz de chlor §1 cu puci6sa 48 de ore, se aerisesc dupd felul
marfiT pand la 40 de chile.
Carantinele au fost infiintate §i intretinute cu marl cheltueli, chiar
atunci cand ciuma disparuse din Europa. In anul 1854 s'a desfiintat
functiunea de Inspector-general al carantinelor din amandoue Princi-
patele, Inspectoratul carantinelor s'a contopit cu Comitetul sanitar di-
rigiat de Protomedic, postul de medic de carantina s'a mantinut numai
la carantinele principals : Galati, Braila, Giurgiu, Zimnicea §i Severin,
la cele-lalte carantine, medicul oraqului a indeplinit §i serviciul ca-
rantinesc. In fine carantinele ail fost cu desavir§ire desfiintate in
anul 1860.
La finele anului 1878 s'a ivit ciuma in Rusia, in satul Wetljanca
din guvernamintul Astrachan. Guvernele Statelor vecine cu Rusia :
Germania, Austro-Ungaria §i Romania au luat masuri uniforms pentru
a se apera in contra invasiunii b6lei, epidemia de la Wetljanca a fost
insa repede stinsa prin actiunea energica a autoritatilor rusesci. Ca
masura preventive permanents, Guvernul roman a publicat, la 25 la-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 505
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
506 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 507
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pag.
V. Bo lele infectiose si contagiose; bolele epidemice, endemice si sporadice.
(Urmare).
Tuberculosa 351
Paludismul 371
Pelagra 393
Conjunctivita granulosa 415
Lepra 427
Cretinismul endemic 434
Raia 439
Alcoolul si Alcoolismul 441
Ciuma 492
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA
IN SECOLUL AL XIX-lea SI STAREA EI LA INCEPUTHL SECOLUL111 AL XX-lea.
DE
Dr. I. FELIX,
Membru al Academies Romane.
PARTEA I.
AL TREILEA MEMORIt.
V.
'Miele infectiose si contagiOse; bolele epidemice, endemice
si sporadice.
(Urmare)
Cholera.
Cholera, Cholera asiaticd, Cholera indicd, Cholera Morbus, este o
bold exotica, acutd, gravd, durerbsd, infectiosd, cu mers repede, ca-
racterisatd mai ales prin varstituri, scaune apOse abundente, la ince-
putul Mei fecaloide, apoi albiciose, continend cantitAti marl de epi-
telil eliminate de pe suprafata interns a intestinelor, prin crampe,
prin scAderea temperaturii corpulul, stingerea vocil, suprimarea se-
cretiunii de urind, prin respiratiunea dificild, cianosa, algiditate, puls in-
sensibil. Cei mai multi bolnavi mor de asfixie, eel earl' resistd cad
adesea-ori in timpul reactiunii inteo stare tifoidd asemenea pericul6sa.
Exista insa §i casuri de cholera asiatica u§ord, ambulatorie ; mai
ales la inceputul epidemiilor de cholera se observa diaree premoni-
torii, car! sunt predecesOre cholerel §i in excrementele bolnavilor
afectatl de acestd forma u§ord se gdsesc bacilli caracteristici a! cho-
lerel. Din bolnavii de cholera mor aprOpe 500,10.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
510 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IOIENRI IN ROMANIA. I. 511
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
512 Dn. 2. l'ELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IMRE./ IN ROMANIA. t M3
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
514 DR. T. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IgTORIA IGIENEt IN ROMANIA. t. 515
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
516 DR. I. ITLIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 517
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
518 DR. I. FELIX
s'a constatat nici un singur cas de cholera, ceea-ce probeza ca, din
intimplare, nici unul dintre caletorii supu0 la observatiune in caran-
Una n'a sosit acolo infectat intr'un mod manifest, precum n'a fost
infectat, intr'un grad mai gray, nici unul dintre eel cari, prin contra-
bands, au trecut in Ora printre pichete. Ati putut insa infra in Ora
persOne infectate, bolnave de cholera u§ora, de acea forma a cholerel
care adesea romane neconstatata, fiind-ca bolnavul sufere numal de
o simply diaree cholerica, dupa aparenta lipsita de gravitate, care
diaree este insa infectiosa, capabila a se transmits altor persone kii
a provoca la acestea cholera cu forma gravy.
Cu tote acestea s'ar puts crede, ca carantinele pe uscat au adus
Ore-cari foliose, ca mic§orand traficul, oprind de la caletorie pe multe
persOne cari n'atl voit sa se expund neplaceril secuestrarii intr'un laza-
ret, aceste carantine ail mic§orat ocasiunea infectiunil; dar §i acest
avantagiti al carantinelor este dubios, cad tocmal acele persOne, deprinse
cu un train mai confortabil, earl renunta la caletorie din causa ca-
rantinel, nu sunt obicinuit purtatorii contagiului ; Omenii curate §i tot
de odata sanato0 nu pot transports cholera de la un be la altul, iar
pe 6menii necurati, suspecti, pe lucratorii earl yin in masse mai tOte
Guvernele ii supun la Ore-cari masuri exceptionale §i opresc chiar in-
trarea for in tera, cand exists banuela ca ace§ti calkori ar put6 aduce
cholera.
Consiliul sanitar superior n'a putut dar recomanda Guvernului, ca
sä mai infiinteze §i in anul 1893 carantine pe uscat, dar el n'aves ace-
ea§i opiniune despre carantinele maritime, §i despre unele carantine
fluviale in cea-ce privesce echipagiile bastimentelor; aceste carantine
sunt indispensabile, Guvernul le-a mantinut §i le mai mantine de o
potriva cu alts State, cari au gasit cu cale sa inlocuesca cuvintul
vechiti de «carantina > prin cel modern de cobservatiune sanitarb,
introdus in terminologia technics de catre Conferinta sanitary inter-
nationals de la Dresda.
Ap6ratorii carantinelor pe uscat motiveza necesitatea for cu micul
num6r de medici, de cari dispunem, credend ca, in Wile earl' n'ati abun-
denta de medici, executarea masurilor moderne de politie sanitary ar
fi imposibild; acesta opiniune este gre§ita, cad nici o tera nu are un
num6r destul de mare de medici, spre a puts da ingrijiri perfecte
unul num6r atat de mare de bolnavi, cum el s'a presentat, spre exem-
plu anul trecut, in unele localitati din Germania ; i cu tOte acestea,
chiar not am reu§it a isola b6la in comunele rurale, pentru earl avem
un num& insuficient de medici.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 519
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
520 DR. I. FELIX
Franciel si din acele ale Marii Rosii, earl: nu Mouse carantina inteun
port otoman cu lazaret (Prescriptul-verbal al Consiliului sanitar su-
perior No. 945 din 18 Iunie 1893, decretul Regal No. 2.607 din 28 Iu-
nie 1893) si s'ail inchis punctele de intrare din Austro-Ungaria in Ro-
mania, de la Mamornita pand la Virciorova, cu exceptiunea statiunilor
de revisie sanitara si de desinfectiune Mamornita, Michaileni, Burdu-
jeni, Predel, Virciorova.
Am mantinut dar pentru vasele infectate §i suspecte observatiunea
(sail carantina), insa de durata mai scurta decat in anul 1892, res-
pectand ca §i atunci certificatele autoritatilor otomane despre caran-
tina facuta in porturile otomane, dar la fruntariile de pe uscat n'am
mai stabilit carantina, ci numal statiuni de revisie sanitara si de de-
sinfectare pentru caletori, precum §i pentru echipagiile vaselor fluviale,
statiuni inzestrate cu aparate moderne de sterilisare. Asemenea am
luat la fruntaril masurl sanitare speciale pentru lucratoril din t6ri
infectate, earl yin in Romania in masse, pentru diferite lucrari agri-
cole, silvice, industriale, pentru terasamente de sosele si cal ferate.
N'am mai oprit importul tuturor marfurilor, cari ail fost prohibite in
anul 1892, ci am limitat numerul for la putinele obiecte cari, dupd
cunoscintele mistre actuale, pot servi ca purtatori al contagiului.
Pentru isolarea §i cautarea bolnavilor de cholera, atat administra-
tiunile marl de spitale (Eforia spitalelor, Epitropia generals a Casei
S-tului Spiridon, Epitropia spitalului Brancovenesc), precum si 43 pri-
marii urbane, ail infiintat spitale speciale; Directiunea sanitara a venit
in ajutorul unor comune, imprumutandu-le cu corturi de ambulanta ;
multe primarii au ingrijit si de trasuri speciale pentru transportul
bolnavilor, 20 comune urbane posedail deja atunci aparate bune pen-
tru desinfectare prin vapori. Unele primaril ail dispus de fonduri pentru
despagubirea proprietarilor shad al obiectelor contaminate (vestminte,
asternuturi, rufe), ce se and ca masura extrema do desinfectare. In
tote comunele Si judetele, uncle a aparut cholera, s'ail numit medici
auxiliari pentru cautarea la domiciliil a bolnavilor, earl sad putut
isola in locuintele lor ; in lipsa de medici, administratiunea sanitara
a avut pe alocurea recurs la doctorancjii §i absolventii Facultatilor
nostre de medicina, earl' ail adus servicii importante.
Cholera a aparut la not in luna Iulie 1893 la Braila, importata fiind,
cu tots probabilitatea, prin bastimente sosite din Orient, sail dintr'un
port infectat frances §i cari, dupa ce ail Mout carantina la Dardanele,
ail fost liberate cu patenta nets; apol b6la a fost constatata la Salina,
cu probabilitate importata in acelasi mod ca la Braila, si tot in luna
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 521
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
522 DR. I. FELIX
VI.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 523
nedesinfectate, intre cari se pot afla carpe cari ail servit la pansamen-
tul ranilor infectiOse, nu sciit tot-deauna ca, data materialul cu care
lucreza provine de la animale bolnave, IT p6te molipsi. Povetele popo-
rale sunt dar necesare, medicii 0 medicii-veterinari trebue sa se fo-
losesca de tote ocasiunile, pentru a povetul pe cei interesatl, ca sa
iea precautiunile necesare. Incumba institutorilor 0 mai ales inv6ta-
torilor rurali, ca sa des §colarilor Ore -cari notiuni despre semnele
turbarii la cani, §i in general despre preventiunea bOlelor animale-
lor, cari se transmit la om. Numerul 6menilor bolnavi de acele b6le,
cari Bunt comune omului §i animalelor, se afia in proportiune direct/
cu numOrul animalelor bolnave ; cu cat ocasiunea pentru infectiune
este mai frecuenta, cu atat sunt §i infectiunile mai numer6se. Ne in-
tereseza mai de aprOpe trei zoonose : turbarea, rapciuga §i dalacul.
Turbarea.
Turbarea (Lyssa, Idrofobia, Rabia) este o bola traumatic /, infectiOsa,
acuta, mortalg, cu incubatiune lung /, cu localisarea principals a viru-
sului §i a lesiunilor in sistemul nervos. Virusul turbarii este fix §i se
transmite omului prin mu§catura unui animal turbat (cane, pisica, lup,
vulpe).
Numal o parte din mu§caturile animalelor turbate infecteza pe omul
murat. Mu§caturile partilor corpului acoperit cu vestminte nu ail obici-
nuit consecinte grave, caci dintele animalului se §terge §i balele viru-
lente rAman pe vestminte, dar §i din mu§caturile partilor corpului ne-
imbracate, numai o parte produce infectiune, §i se pare ca turbarea
apare numai atunci, cand a fost ranit un nery §i cand virusul a fost
introdus direct in substanta nervului. Virusul se gasesce in sistemul
nervos, in glandele salivare, in pancreas, eate odata in splind 0 In cap-
sulele supra-renale. Microorganismul turbarii Inca n'a fost descoperit.
La cane se pOte face diagnosa repede a turbarii prin presenta in ma-
duva 0 in bulb a nodulelor rabice formate din celulele embrionale,
descrise de V. Babe§ §i de G. Marinescu.
Infectiunea generals este mai rail cand a fost muscat un organ
departat de cap, mai sigura cand mu§catura este mai apropiata de
creeri. Din acesta causa, mu§caturile lupilor turbati sunt mai pericul6se
decat cele ale canilor turbati, caci lupul apuca cu dintii partile supe-
ribre ale corpului, mai ales obrazul, §i produce 0 la partile inferi6re
ale corpului sfi§ieturi, ruperi profunde, de vreme ce cainele mu§cA
obicinuit numai extremitatile inferi6re, far/ a sfi§ia musculatura.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
524 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 525
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
526 tat t. PEU
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 527
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
528 DR. I. FELIX
..; MortT in timpul trata- Insuccese, mortT de la NetratatT, mortT de MortT de bole
0 XI E .a. +7 mentulut sad Indata 16 4110 duph. term!- turbare. intercurente
4 414
co
.
rr4
c'.3 g dupa tratament narea tratamentuluT. -
Dalacul.
Dalacul (Talanul, Armurarul, Pustula maligns, Carbunele, Antra-
cele) este o bola contagiosa, in cele mai multe casuri epizootica, a er-
bivorelor ci omnivorelor, care insa se comunica *i animalelor carni-
vore §i omulul.
Dalacul a fost descris deja in anticitate. Testamentul vechia, autorii
greci §i romani mentioneza acesta Ma. La inceputul secolului XIX,
Romanil au sciut sa deosebesca dalacul de alto bole §i ail avut cunos-
cinta de contagiositatea lui. In anul 1808, intaiul Divan al Munteniei
scrie ispravnicilor. de I1fov, ca. s'a ivit Dalac Intro oi, bola primejdi-
osa §i la Omeni; oile bolnave sa se deosebesca de cele sanatose, cele
morte BA se ingrope, locuitorii O. se cur(*) cu mijlOcele obicinuite,
ispravnicii sa pedepsesca pe cei abatuti. (V. A. Urechia, Ist. Rom., T.
XI.) In literatura folkloristica gasim descantece vechi de dalac; Epis-
copul Melchisedec a publicat in Revista pentru Istor., Archeol. fi Filol.,
an. II, Bucuresci 1884, descantece de Buba rea, de Be§ica cea rea, de
Najit, earl sunt sinonime ale Dalacului, descantece reproduse din co-
lectiuni vechi, din manuscripte aflate la manastirea Bisericani. Cartea
colegului nostru S. Fl. Marian Descd niece, Suceva 1886, tontine ase-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/EMMA IOIRNEI IN ROMANIA. I. 529
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
530 DR. I. FEDI/
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IRTORIA IGIENEt tN ROMANIA. f. 581.
Rapciuga.
Rapciuga §i Cartita (Maliasmul acut §i cronic, Rapinu], Trochna cai-
lor §i magarilor, Much', Bola maleara, Morva §i Farcinul) este o bola
virulenta §i inoculabila a genului equin, a calulul, catarului §i maga-
ruin!, care se transmite in mod accidental §1 la alte animale, la oi, capre,
epurl albi, porci, pisici, cant §i la om. Vitele bovine sunt refrac-
tare in contra rapciugii. Cele doue forme ale maliasmului, pe .cari
terminologia le deosebesce, ca Rapciuga, Maliasmul acut (la Frances!
Morve, la German! Rotz) §i ca Cartita, Maliasmul cronic (la Frances!
Farcin, la German! Wurm) sunf produse prin unul §i acela§i virus.
Rapciuga cailor a fost cunoscuta deja in anticitate. Apsyrtu in se-
colul IV §i Vegetiil in secolul V ail descriso ca Malleus humidus, in
secolul XVI ea a fost considerate ca sifilisul cailor §i in secolul XVII
recunoscuta ca bola contagiOsa specifics. Viborg din Copenhaga a con-
statat, In anul 1797, prin experimente contagiositatea rapeiugii, cu
tote acestea Inca in prima jumatate a secolulu! XIX, multi inv6tati au
credut in nascerea spontanee a rapciugil; Bouley, Gerlach §i Bollinger
au negat ivirea el autochtona. Rapciuga omului a fost diagnosticata
cu mult mai tarcjiil decat ceea a cailor, prima descriptiune a et este
aceea a mediculul militar frances Lorin, din anul 1812 ; in anul 1821,
medicul militar german Schilling a publicat o lucrare mai detailata asu-
pra rapciugii la om ; dintre observatorii el ulterior! eel mai insemnati
sunt Virchow, Koranyi, Brouardel, Bendel], Boyd, V. Babe§, Hallier,
Chauveau, Rindfleisch, Loeffler.
Rapciuga cronica (cartita, farcinul) a cailor incepe cu un catar al
cavitatii nasale ; secretul membrane! mucose nasale devine cu tim-
pul turbure, gros, de od6re fetida; catarul ocupa mai tardiii laringele
§i trachea cu ramificatiunile ei §i provoca tuse, dispnee, febre ; secretul
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
532 DA. I. PELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 533
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
534 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. I. 535
VII.
Catalog cronologic al lucrarilor asupra Igienei scrise
in Romania, celor despre Romania, precum si celor publicate
de Romani 'Ana la finele socolului XIX.
La alcatuirea acestul catalog m'am servit, pe langa biblioteca mea proprie ei pe
langa notitele mele bibliografice, de catalogele Bibliotecii Academie! Romane, de
catalogul manuscriptelor romane din Biblioteca Academie! compus de I. Bianu in
anil 1897-1899, de colectiunea de fol volante a Biblioticil Academie!, de Bibliogra-
fia publicatiunilor periodice romfinescI scrisd de A. Pop in anul 1888 ei de Biblio-
grafia medicaid romans de G. Crainiceanu din anul 1895, manuscript aflat in Bi-
blioteca Academiel.
SEC. XVI.
SEC. XVIII
Demetri Cantemiri, Principis Moldaviae, Descriptio antiqui et hodierni status
Moldaviae. 1716.
Anton Maria Del Chiaro, Istoria del1e moderne rivoluzioni della Valachia. 1718.
Catastif de venitul Mandst. Cola ei de cheltuelile ei facute cu spitalurile pe 9
an! de la 7240 (1732)-7248 (1740) subscrise de boeri. Cheltuela spitalelor
amandurora pentru trebuinta bolnavilor sdraci. (Manuscript aflat in Bi-
blioteca Academie! Romfine.)
Carra, Histoire de la Moldavie et de Valachie. Paris 1778.
Carra, Geschichte der Moldau and Walachei. Leipzig 1790.
T. G. de Baur, Memoires hist. et geogr. sur la Valachie. Francfort 1778.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
536 DR I. FELIX.
SEC. XIX.
1800 1810.
Invataturi pe scurt a vindecil beide sfrantului. Sibiiii 1803.
V. Aaron, Vorbire in versuri de glume intre Leonat betivul din Longobarda gi
intre Dorofata. Bucuresci 1803.
Mih. Neistetter, Cuvinte despre altoirea varsatului de vacs. Sibit. 1804.
Carte gospod deschisa a M. S. Const. Vv. Ipsilant, Domnul Tariff-Romanesti, ci
ail trimis asupra void ci au dat a se educe apa la cismelile din Focsanil
Moldovii de la isvorele din cea parte a Tariff-Romanesti, Aprilie 1804.
(Manuscript Acad. Rom. Bibl. Scheiana.)
Poveta catre parintil crestini din Ardal despre altoirea varsatului de vacs. Sibiiu
1805. (Acad. Rom., foi volante.)
Andr. Wolf, Beitraege zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fiirsten-
thums Moldau. Hermannstadt 1805.
Insciintare din partea Guvernului Transilvaniei prin care se recomanda o carte
despre zidirea caselor sanatose, despre prevenirea incendiilor si despre
igiena locuintelor. 1806. (Acad. Rom., foi volante.)
Invatatura in ce Chip $i cu ce fel de mijloce cei inecati in apa s'ar puts ajuta
mai pre lesne. Din partea guvernului Transilvaniei 1807. (Acad. Rom.
foi volante.)
Invatature cum trebue a tine vista omenilor odor nadusiti de aburul carbunilor.
Sibiiu 1807.
Invatature cum trebue tote. nenorocirea care se face in pivnite cand fierbe mus-
tul, nu numai a o impiedica si pre omul eel nadusit a-1 ajuta, ca aburul
mustului ce fierbe sa se potil lesne strecura. Sibiiii 1807.
Invetatura ce trebue a face mai inainte de curatirea ffinttinelor, care de mult an
stat inchise $i in ce chip se p6te ajuta vr'un om nadusit cu acel prilej,
Sibiiu 1807. (Acad. Rom., foi volante.)
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA. I. 537
1811-1820.
T. Plusk, Analisa apei minerale de la Borca. Iasi 1811.
Anafora pentru venitul vatajiii di harabagii din Galati, cari s'at dat casil dofto-
rilor, din 20 Oct. 1814, intarita de Scarlat Al. Calimah Vvod la 10 Noemv.
1814. (Manuscript Acad. Rom.)
Tadula gospod pentru cercetare si adaogire iratului easel doftorilor din 26 Aug.
1814. (Manuscript Acad. Rom.)
I. Seraphim (ne a Bucharest en Valachie), Dissertation sur les fievres bilieuses.
Paris 1815.
Invatatura pentru ferirea bolelor, Buda 1816.
Bene, Scurtil invatatura pentru varsat. Buda 4817.
Chr. A. Ruekert, invatatura pentru facerea panel din cartofle, tradus din nem-
teste de D. Samurcas. Iasi 1818.
1821-1830.
V. Pop, Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc si Covasna, Sibiiu 1821,
-St. V. Episcopescul, Mijloce si lecuri pentru ocrotirea ciumei. Bucuresci 1824.
W. Wilkinson, Tableau historique, geographique et politique de la Moldavie et de
la Valachie, traduit de l'anglais par M. de la Roquette, 2-me edition.
Paris 1824.
A. Tavernier, Amanunturi aparatore si higienice pentru Miserere sad Cholera
Morbus. Bucharest 1824.
A. Tavernier, Details preservateurs et hygieniques relatifs au Miserere ou Cholera
Morbus. Bucarest 1824.
N. Kiriakopul, Doue-spre-cjece invataturi pentru femeile tale Ingreoato pentru cazul
nascerii si pentru lehuzie. Iasi 1827.
I. Seliger, Povatuire pentru curatenia gurei, Bucuresci 1828
N. D. Goussy, Les deviations de la colonne vertebrale, These. Paris 1828.
Von Reider, Malaria palustris valaco-moldavica, Leipzig 1829.
St.. V. Episcopescul, Oglinda saniltatii si a frumusetil omenesci. Bucuresci 1829.
Cernobajew, Observatii despre epidemia de ciuma din Kustenji si Mangalia in
rfisboiul din 1828-1829, publicate in limba rusa in Voiino-medicinskia-
jurnala, XXVII, 1830.
C. Caracas, TonoTpotefEct Ti BXocxiac, Antropologia, Igiena bolele locuitorilor. Bu-
curesci 1830.
P. Vasici, Antropologia. Buda 1830.
P. Vasici, Dietetica. Buda 1830.
Zotta, Apa minerals de la Borca, in Albina Rominescrt, No. 44 din 12 Iunie 1830.
1831-1840.
Povatuiri despre Cholera. Bucuresci 1831.
Reteta pentru bola ce se numeste Cholera Morbus. Iasi 1831.
A. Pann, Indreptatorul betivilor, Bucuresci 1832.
Regulamentul Organic al Tariff-Romanesti. Bucuresci 1832.
P. Vasici-Engurenu, Despre ciuma resaritului. Buda 1832,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
538 DR. I. FELIX
Zisu Canofan, Descrierea boles varsatului celui mare si a vaccinei. Bucuresci 1833.
Zotta und Abrahamfy, Die Mineralwaesser von Slanic. Das Eisenwasser von arul
Dornei, Borca und Hangu. Das Schwefelwasser von Strunga. (Buchners
chemische Annalen, 1834.)
Seidlitz, Beitrag zur Geschichte des russischen Feldzuger nach der Tiirkei in den
Jahren 1828 und 1829 in medicinischer Hinsicht. Hamburg 1835.
Constantinus Nobilis a Verney, Rudimentum Physiographiae Moldaviae, Dissertatio
inauguralis. Budae 1836.
Dobronrawow, Reflectiuni despre ciuma observata in rasboiul 1828-1829, publi-
cate in limba rusk la Moscva 4837.
St. V. Episcopescul, Apele metalice ale Romaniei marl, cercate, descrise si inso-
cite de o dieteticit si macrobiotics. Buzeti 1837.
Regulamentul Organic al Principatului Moldovei. Iasi 4837.
D. I. Sebeni, Sculamentul barbatilbr si al femeilor. Bucuresci 4837.
I. T. Albinet, Macroviotica sau regulele pentru pastrarea sanatatil si prelungirea
vietil, tradusil din limba germane' dupe' I..F. Sobernheim. Iasi 4838.
Ceturkink Ciuma in rasboiul din 1828-1829, publicata in limba rusa in Varsovia 1838.
Documentele spitalului Brancovenesc. Bucuresci 4838.
C. Verney, Apa minerall de la Vailuta laugh' Est. In Albina Moldovel, 1838.
D. Culcer, De Peste orientali, Dissertatio inauguralis. Pestae 1839.
Foie satOsca a Principatului Moldovii. Iasi, 1839-1851.
D. Nedelco, De Senectute, Dissertatio inauguralis. Pestae 1839.
I. Sporer, Mestesugul mosiril pentru invatatura moselor. Bucuresci 4839.
I. F. Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, 1840.
1841-1850.
G. Cuciuranu, Descrierea celor mat insemnate spitaluri, spre introducerea planu-
lui pentru urzirea unui spital central la Iasi. Iasi 1842.
I. Hubotzi, Oare-care invatatura pentru cautarea bOlelor vitelor domestice. Bu-
curesci 1842.
N. Kretzulescu, Manual pentru ingrijitoril si ingrijitOrele de bolnavi, pentru in-
grijitorele de femei lehuze, pentru 'nose. Bucuresci 1842.
St. A. Wilhelmi, Kurze statistische Uebersicht des Fuerstenthums Walachei.
Kronstadt 1842.
St. V. Episcupescu, Oglinda sanatatii. Bucuresci 1843.
L. Filipescu, Manual de Economie rurall Iasi 1843.
C. M. Hodocin, Proiect pentru bat publice. Iasi 1843.
Inviltatorul satulul. Bucuresci 1843, 1844.
M. Kogillniceanu, Almanach de invatatura si de petrecere. Iasi 1843.
I Cihac si F Humpel, Isvorele de la Baltatesci, in Albina Rom. Iasi 1844.
C. Verney, Povatuitorul sa'natatii ei a economies, foe periodica. Iasi 1844.
Vartiade, Mica chirurgie. Bucuresci 1844.
P. Vasici, Macrobiotica. Brasov 1844.
Chr. Witt, Ueber die Eigenthuemlichkeit des Klimas der Moldau und Walachei
und die sogenannte walachische Seuche, aus dem Russischen ueber-
setzt von W, Thalberg. Leipzig und Dorpat 1844.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 539
1851-1857.
A. Fetu, Descrierea si intrebuintarea apei simple si apelor minerale din Moldova.
Iasi 1854.
N. Sulu, Notiuni statistice asupra Moldovei, traducere de T. Codrescu. Iasi 4852.
A. Fetu, Despre starea sanatatil publice in anul 1851. Iasi 4852.
A. Fetu, Manualul pentru invatatura moselor. Iasi 1852.
A. Penn. Cantatorul betiel, edit. II. Bucuresci 1852.
I. Barasch, Despre unele din institutele filantropice din Europa. Bucuresci 1853.
C. Davila, Sur la prophylaxie de la Syphilis. Paris 1853.
Landesberg, Die Cholera in Iassy und im Iassyer Kreise. Iassy 1853.
Satenul, foie periodica pentru locuitori, Adaos lunar la .Buletinul oficial* al
Moldovei. Iasi 1853.
I. M. Cail lat, Voyage medicale dans les Principautes Danubiennes. (Union medicale,
Paris 1854.)
A. de Dennidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie,
la Valachie et la Moldavie. Paris 1854.
I. Petric si G. Munteanu, Infricosatele stricaciuni ale beuturilor de vinarst-rachil
Brasov 4854.
L. Steege, Apa minerals de la Slanic. Iasi 1854.
Taxa medicamentelor pentru spiceril din Moldova. Iasi 1854.
Vial de Rajat, Cholera, une instruction populaire sur les moyens preservatifs et
curatifs de cette maladie. Iassy 1854.
I. Barasch, Isis sail Natura, jurnal saptamanal. Bucuresci 1855 -1862.
W. Lucaci, Manual de epidemicele bole ale dobitocelor. Bucuresci 1855,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
540 DR. I. FELIX
1858.
1859.
I. Cihac, Manual pentru invatatura soldatilor din compania sanitary a &tel. Iasi
1859.
W. Derblich, Land und Leute der Moldau und Walachei. Prag 1859.
I. Felix, Salubritatea. Bucuresci 1859. (Romanul).
G. Polyzu, Carticica altoiului. Bucuresci 1859.
E. Severin, Medical Roman, foie semilunara. Bucuresci 1859-1865.
St. Capra, Arta Mositului. Bucuresci 1859.
1860.
I. Cuparencu, Invatatura practice a Medicinei veterinare. Iasi 1860.
Instructii medicale pentru recrutatie. Bucuresci 1860.
I. Ionnescu (de la Brad), Rapport au septieme Congres international de statis-
tique, sur les progres statistiques accomplis en Roumanie. Iassy 1860.
W. von Kotzebue, Aus der Moldau, Das Bad Slanik. Leipzig 1860.
Lucrarile statistice ale Moldovei. Iasi 1860.
D. P. Martian, Analele statistice si economice. Bucuresci 1860-1863.
1861.
I. Felix, Alimentatia satenului in judetul Muscel. (Analele statistice cis economice
de D. P. Martian, Bucuresci 1861.)
Instructii pentru droguisti si pentru specula materialelor medicale. Iasi 1861.
Lucrarile statistice facute in anii 1859-18160 in Ministeriul de Interne al Moldovei.
Iasi 1861.
Revista Romani pentru sciinte, litere cis arte. Bucuresci 1861-1863.
1862.
Farmacopea Romani (alcatuita de C. C. Hepites), I. Bucuresci 1862.
I. Felix, Pelagra in judetul Muscel (Monitorul Medical, Bucuresci 1862.)
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/STOMA /GIENEt IN ROMANIA. I. 541
1863.
I. Felix, Studii despre diferite cestiuni de Igiena. (Monitorul medical. Bucuresci
1863.)
A. F8tu, Proiect de organisarea Politiel sanitare in Romania. Iasi 1863.
D. P. Martian, Rapport an V-me Congres international de statistique. Berlin 1863.
1864.
1865.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
542 DR. I. FELIX
1866.
1867.
1868.
1869.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MORI& IGIENEI IN ROMANIA. I. 543
1870.
1871.
1872.
Conventiunea pentru indestularea orasului Iasi cu ape. Iasi 1872.
I. Felix, Hygienische Studien fiber Petroleum. (Deutsche Vierteljahrschrift fiir
6ffentliche Gesundheitspflege. Braunschweig 1872.)
I. Felix, Studil igienice asupra petroleului. (Revista sciintifica, an. II, Bucuresci
1872.)
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
544 Ilt11. I. PELIIt
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
/StOR/A IGIENEI IN ROMANIA. 1. 045
1876.
V. I. Agapi, Cerceteri demografice asupra populatiunii Romaniei, I. Bucuresci 1876.
A. Economu, Crematiunea sail arderea mortilor, conferinta. Bucuresci 1876.
I. Felix, Traiul teranului. Bucuresci 1876.
G. Flaislen, Raportele generale asupra Igienei publice si serviciului sanitar at ora-
sului Iasi. Iasi 1876-1879.
Higiena si $cola, foie pentru sanetate, morbi, educatiune si instructiune, redac-
tate. de P. Vasici. Gherla 1876-1879.
I. Ionescu (de la Brad), Imbunatatirea culturel teranilor. Bucuresci 1876.
C. I. Istrati, Crematiunea cadavrelor. (Revista contemporand). Bucuresci 1876.
C. I. Istrati, Cate-va cuvinte relative ]a crematiune, in Revista contemporani. Bu-
curesci 1876.
Lesage, Les forces productives de la Roumanie. Paris 1876.
Notiuni de Igiena pentru scolele primare, de la un amic al copiilor. Bucuresci
4876.
M. G. Obedenaru, La Roumanie economique. Paris 1876.
Statutele societetii de gimnastica din Galati. Galati 18:6.
1877.
D. Cantemir, Consilii igienice pentru crescerea copiilor. Piatra 1877.
A. Fetu, Relatiune asupra ospitalelor, ospitelor si celor alte stabilimente ale Case!
Sf. Spiridon Iasi 1877.
C. I. Istrati, Despre departarea cadavrelor, Tesa de doct in med. Bucuresci 1877.
Nosograful ospitalului Nemtu, 1877-1878.
M. G. Obedenaru, Malaria, in Gazette hebdomad. de medecine. Paris 1877.
M. G. Obedenaru, Malaria, La Region Danubienne si Les Roumains in Dictionn.
encycl. des sciences medicates de A. Dechambre. Paris 1877.
Analele A. R.-Tom. XXI.11.-Mentoriile Seq. Sciinyfice. 85
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
546 bft. I. VELII
1878.
1879.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IgTORIA TOTENEI IN ROMANIA. f. MI
1880.
D. Almogen, Igiena private si publica. Husi 1880.
P. S. Aurelian, Tara nostra, ed. II. Bucuresci 1880.
I. Bibicescu, Miscarea poporatiunil in Rominia in anii 1870-1878. Bucuresci 1880.
Calai, Catechismul visitatorilor de morti, 1880.
C. C. Codrescu, Compendia de Igiena generalft si aplicata. Bar lad 1880.
I. Dragescu, Maternologia, educatia igienica. Ploesci 1880.
Familia, foie periodica dirigiata de I. Vulcan, 1865 - 1880 Budapesta, 1880 - 1901
Oradea-Mare.
I. Felix, Miscarea poporatiunii Romaniei, Discurs de receptiune in Academia
Roraima, cu respunsul lui P. S. Aurelian, (Anal. Acad. Rom.). Bucur. 1880.
I. Felix, Relatiuni asupra Congresului al III-lea international de Igiend, tinut la
Torino in anul 1880 si asupra diferitelor experiente relative la Igiena
publics, facute cu ocasiunea caletoriei prin Italia. (Anal. Acad. Romane).
Bucuresci 1880.
T. Filipescu, Raportele generale asupra Igienel publice si serviciului sanitar al
orasului Iasi. Iasi 1880-1888.
St. C. Hepites, Consideratiuni asupra Serviciului meteorologic in Romania. Bu-
curesci 1880.
C. I. Istrati, Case le mortuare, in Jurn. Soc. sciint. med.. Bucuresci 1880.
C. I. Istrati, Necesitatea de a se infiinta deposite mortuare in oraoele marl. (Jurn.
societ. de sciinte medic.). Bucuresci 1880.
C. I. Istrati, Consideratiuni asupra importantei si necesitatii Gimnasticel. Bu-
curesci 1880.
C. I. Istrati, 0 paging din istoria contemporana a Romaniei din punctul de ye-
dere medical, economic $i national. Bucuresci 1880.
C. I. Istrati, Proiectul de regulament pentru administrarea si supravegherea sta-
bilimentelor balneare din tera. Bucuresci 1880.
I. Lerescu, Manual de Igiena, edit. II. Bucuresci 1880.
G. V. Manicea, Mortalitatea generalft, Tesa de doctor in medic. Bucuresci 4880.
I. Nicolescu, Raport sciintific asupra recrutatief din judetul Mused. Galati 1880.
Z. Petrescu, 0 statistics medico-militant Bucuresci 1880.
M. Roth, Memoriii asupra causelor mortalitatil populatiunel romane crestine. Bu-
curesci 1880.
Russel, Un stadia psichiatric, 4880.
C. D. Severeanu, Medicina populara. Bucuresci 1880.
A. Sutzu, Despre mecanismul alienatiunei mentale. Bucuresci 1880.
I. $erblinescu, Vieta teranului si a orAsanului. Calarasi 1880.
Tschermak, Der Boden and die Quellen von Slanik in Rumfinien. Wien 1880.
P. Vasici, Despre vegetarianism, Discursul de receptiune in Acad. Rom. $i re's-
punsul lui I. Felix. (Anal. Acad. Rom.). Bucuresci 1880.
N. P. Zorileanu, Mediul soldatului. Bucuresci 1880.
1881
N. A. Alexandrini, Studia statistic asupra miscarii populatiunei oi asupra stabi-
limentelor de bine-facere $i divorturilor din judetul Iasi, pe anii 1870-1879.
Iasi 1881.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
548 DR I. FELIX
1882.
I. Antoniu, Etiologia Pelagrei. Barlad 1882.
P. S. Aurelian, Schite asupra starii economics a Romaniei in secolul XVIII, in
Anal. Acad. Rom., ser. II, t. III, Bucuresci 1882.
C. Codrescu, Medicina poporala. Barlad 1882.
C. Codrescu, Rapcirtul spitalului Barlad pi Elena Beldiman pe an al 4881. Bar-
lad 1882.
Comptes rendus et memoires du IV-me Congres international d'hygiene et de
demographic. Geneve 1882.
I. Felix, Sur la prophylaxie de la Pellagre, Rapport au IV-me Congres interna-
tional d'hygiene et de demographie. Geneve 1882.
I. Felix, Crescerea igienica a copiilor, carticica poporala. Bucuresci 1882.
I. Felix, Jahresbericht des Gesundheitsamtes der Stadt Bucarest fur das Jahr 1881.
(Deutsche Vierteljahrschrift fur 8ffentl. Gesundheitspflege.) Braunschweig
1882.
L. Fialla, Cugetitri mensuale. Bucuresci 1882-1884.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MINIUM IN ROMANIA. I. 549
1883.
I. Antonini, Caleuza sdnatatii, Cholera. Craiova 1883.
D. Apostolidi $i St. Predescu, Apele minerale de la Cozia, Petra-N., Petra 1883.
I. Augustin, Infectiunea tifica, Tesa p. doct. in med. Bucuresci 1883.
G. Cobalcescu, Memoriile geologice ale cofIlei militare din Iasi. Bucuresci 1883.
I. Constantinescu, Notiuni despre apele cloruro-sodice din Ora. Bucuresci 1883.
A. Cornil et V. Babes, Note sur le siege des batteries dans la Variole, la Vaccine
et l'Erysipel Paris 1883.
I. Dragescu, Un pericol national. Ploesci 1883.
I. Felix, Dare de senaii despre Congresul international de 'glen& din Geneva din
anul 1882. Bucuresci 1883.
I. Felix, Dare de sema despre Expositiunea de Igiena din Berlin din anul 1883.
Bucuresci 1883.
I. Felix, Uber die sanitaren Zustaende Rumaniens, Vortrag gerialten in der Hy-
giene-Ausstellung. Berlin 1883.
I. Felix, Despre profilaxia Pelagrel. Bucuresci 1883.
S. Konya, Mile minerale de la Nastasachi din Tg.-Ocna. Iasi 1883.
N. Manolescu, Studii asupra Miopiei cu examenul a 2.991 elevi din scolele din
Bucuresci. Bucuresci 1883.
B Mawer, Calauza mamei tinere. Bucuresci 1883.
G Mihail, Tratamentul antiseptic al lehuzel, Tesa p. doct in med. Bucuresci 1883
M. G. Obedenaru, Despre friguri, edit. II. Bucuresci 1883.
G. Parvulescu, Culegere de legile sanitare civile gi militare Bucuresci 1883.
Z Petrescu, Raport asupra Expositiunil Internationale de Igien& din Berlin in
anul 1883. Bucuresci 1883.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
550 DR. L FELIX
1884.
G. Angelescu, Medicina poporala. Buzau 1884.
I. Antoniu, Avortul la intuneric. Bar lad 1884.
D. Apostolescu, Isvorele minerale sulfurose de la Strunga. Iasi 1884.
I. G. Apostoleanu, Mile de la Lacul-Sarat. Bucuresci 1884.
A. Bally, Sanatatea copiilor. Bucuresci 1884.
I. Banciu, Medicina poporala. Craiova 1884.
D. Cantemir si S. Konya, Baile minerale de la Baltatesci. Petra 1884.
N. Dabija, Parasitismul in febra tifoida, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1884.
I. Felix, Dare de seta despre al V-lea Congres international de Igiena §i de De-
mografie din Haga, 1884. Bucuresci 1884.
I. Felix, Despre progresele IgieneI, conferinta tinuta la Ateneul Roman din Bu-
curesci. Bucuresci 4884.
I. Felix, Dare de sema asupra Expositiunil de Igiena din Londra din anul 1884.
Bucuresci 1884.
St. Gheorghiu, Cate-va cuvinte asupra alimentarii oraplul Focqani cu apa. Foc-
§ani 1884.
G. Grigorescu, Raport asupra Paludismului vitelor bovine. Bucuresci 1884.
E. Gusbeth, Zur Geschichte der Sanitaets-Verhaeltnisse in Kronstadt. Kronstadt
1884.
St. C. Hepites, Serviciul meteorologic in Europa. (Anal. Acad. Rom., Seria II, t.
IV.). Bucuresci 1884.
S. Konya, Analisa apelor de la Baltatesci. Petra 1884.
W. von Kotzbue, Aus der Moldau, Das Bad Slanik 1866, tradus in romanesce, in
Romania libera, August 1884.
Statistica recrutaril publicati de Ministeriul de Rasboil Bucuresci 1884-900.
A. Urbeanu, Etiologia Pelagrei. Bucuresci 1884.
G. Vuia, Igiena poporala. Arad, 1884.
1885.
I. Antoniu, Doctritia betiel. Bar lad 1886.
G. Ch. Archimandrescu, Cate-va cuvinte despre bai. Craiova 1885.
C. Codrescu, Compendia de Igiena generals si aplicata, edit. II. Bar lad 1885.
P. A. Cornil et V. Babes, Les Batteries. Paris 1886.
Curs elementar de economie domestics, pentru clasa IV primara de fete, de o
Asociatiune de invetatori, edit. II. Bucuresci 1885.
Dare de semi asupra primului Congres al medicilor, medicilor veterinari si far-
maciOlor roman, tinut la Bucuresci in anul 1884. Bucur. 1885.
D. Draghiescu, Tratat elementar de arta mositului, fast. I. Bucuresci 1885.
I. Felix, Desinfectiunea, in Darea de semi asupra primului Congres medical ro-
man. Bucuresci 1885.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. I. 551
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
552 DR. I. FELIX
1887.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 553
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
554 DR. I. FELIX
1888.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 555
1889.
A. P. Alexi, Compenditi de Meteorologie. Brasov 1889.
I. G. Apostoleanu, Descrierea statiunei balneare Lacul-Sarat. Braila 1889.
V. Babes, Analele Institutului de Patologie ei de Bacteriologie din Bueuresci
Bucuresci 1889-1900.
V. Babes, De la Pyamie apres avortement. Bucuresci 1889.
V. Babes, Septicemie et Sapremie. Bucuresci 1889.
V. Babes, Studil asupra Hemoglobinuriei boului. Bucuresci 1889.
V. Babes si A. Babes, Studil asupra filtrelor de nisip ei a apeductului de la Bacu.
Bucuresci 1889.
G. Balaoescu, Efectele gimnasticel asupra organelor secretiunei laptelui. Bu-
curesci 1889.
C. Balteanu, Despre antisepsia in morbii infectioel. Bucuresci 1889.
D. 13raviceanu, Notiuni de Igiena si medicina populara pentru ecolele primare.
Craiova 1889.
Buletinul Direetiunei generale a Serviciului Sanitar. Bucuresci 4889-1900.
N. C. Capeleanu, Examinarea sistematica a apelor potabile. Bucuresci 1889.
D. Catopol, Consideratiuni asupra geografiei, profilaxiei ei tratamentului Variolei.
Bucuresci 1889.
S. A. Cernaianu, Istoricul turbarei ei vaccinatiunea antirabica, Tesa. Bucuresci 1889.
N. Chernbach, Des asyles ou stations climateriques pour les tuberculeux. Paris 1889.
C. Codrescu, Tratat despre apele minerale de la Slanie. Barlad 1889.
I. Constantinescu, Cate-va cestiuni de Igiena militara, Memorili. Foceani 1889.
G. Crainieeanu, Basle terei nostre. (Romanul.). Bucuresci 1889.
N. Dragulaneseu, Ambulantele rurale. 1889.
Ch. Drutzu, Untersuchungen fiber den Weinbau Rumaeniens. Halle 1889.
I. Felix, Despre prevenirea Tuberculosei, Conferinta tinuta la Ateneul Roman. Bu-
curesci 1889.
I. Felix, Raport asupra Congresului international de Igiena si Demografie de la
Paris, din anul 1889. Bucuresci 1889.
A. Fotino, Raport asupra inspectiunei sanitare facute in anul 1888 in judetele Putna,
Rimnic-Sarat si BUZeti Si in oraeul Bucuresci. Bucuresci 4880
C. D, Glieprghiu, Manual ppmplet de Gimnastica. Piatra 1889,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
556 DR. I. FEDI%
1890.
A. N. Antonescu, Studil asupra Tetanului. Bucuresci 1890.
C. S. Antonescu-Remus, Tratat de Igiena, Fasc. I. Bucuresci 1890.
Anuarul statistic al orasului Bucuresci. Bucuresci 1890.
M. A. Badulescu, Statistica in Romania. Bucuresci 1890.
D. N. Bibire, Higiena locuintelor animalelor domestice. Bucuresci 1890.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
IgTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 557
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
558 151t. I. PEtilt
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA /GIENEi IN ROMANIA. I. 559
N. St. Velescu, Gimnastica de cask No. II, Exercitii cu instrumente. Bucur. 1891.
N. St. Velescu, Gimnastica de casa, No. III, Exercitil la lielcometru. Bucur. 1891.
1892.
V. Babes, Masuri propuse in contra Holerel. Bucuresci 1892.
I. Banciu, Medicina popular** Craiova 1892.
0. Bobulescu, Note din Igiena primei copilarii. Bucuresci 1892.
B. Boteanu, Studil asupra Impaludismului, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1892.
A. N. Braescu, Nefritele paludiene, Tesa de doct. in med. Iasi 1892.
Buletinul Societatei de sciinte fisice. Bucuresci 1892-1901.
D. I. Buzeu, Medicina popular* 1892.
T. Cerchez, Analele spitalulul eBarlad si Elena BeldimanD. Barlad 1892-1900.
N. Chrisokefal, Alcoolismul. Slatina 1892.
C. Constantinescu, Studil asupra vaccinului animal, Testi. Bucuresci 1892.
I. B. Dascalescu, Cate-va cuvinte asupra causelor Carl au favorisat respandirea
bole de ochi in armata, Tesa. Bucuresci 1892.
I. Dinescu, Despre apele mineralisate cloro-sodice din Romania. Bucuresci 1892.
I. C. Dragescu, Regule de sanatate generals si individuala in vederea nouel epi-
demii. Constanta 1892.
Eforia spitalelor chile din Bucuresci, Acte de fundatiune si Regulamente. Bucu-
resci 1892.
C. Enasescu, Cate-va consideratiuni asupra causelor si tratamentulul avorturilor,
Tesii de doct. in med. Bucuresci 4892.
E. V. Foulquier, Cateva cuvinte asupra causelor Impaludismului, Tesa de doct.
In medic. Bucuresci 1892.
A. Fotino, Raport asupra inspectiunii sanitare a judetelor Braila, Tulcea si Con-
stanta. Bucuresci 1892.
D. Gheorghiu, Cate-va observatiuni asupra parasitului Ma]ariei, Tesa de doct. in
med. Bucuresci 1892.
Giinnasticul roman, revista mensuala. Bucuresci 1892-1897.
E. Ioanelli, Gastro-Enterita copiilor, Tesa de doct. in medic. Iasi 1892.
G. Ionnescu-Gion, Doftoricescul mestesug in trecutul terilor romane, Conferinta.
Bucuresci 1892.
N. Kalinderu, La Lepre, in Compterendu du Congres de Dermatologie. Paris 1892.
E. Lebell, Manual de Igiena. Iasi 1892.
D. C. Macovey, Raport asupra statiunii balneare Govora, in Bulet. Direct. gener.
a serv. sanitar. Bucuresci 1892.
I. S. Mendonide, Contributiuni la Demografia Romaniei. Bucuresci 1892.
Miscarea populatiunil din Romania in anul 1890, publ. de Ofic. statist. Bucuresci
1892.
C. T. Moulan, La question des eaux de Bucarest. Bucarest 1892.
I. S. Ordeanu, Cultura hameiului. Bucuresci 1892.
P. Poni, Analisa chimica a isvorelor minerale saline pe domeniul Oglinc1i. Piatra
4892.
St. Possa, Ereditate si educatiune. 489e.
Regulament asupra fabricatiunil si vinclarei produselor destilatiunei petroleului.
Bucuresci 4892.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
560 DR. I. VELtat
1893.
Actul de fundatiune al Spitalului Draghici din Vasluiii. 1893.
Analele spitalului Barlad, redactate de T. Cerchez. Barlad 1892-1900.
Analele spitalelor Casei Sf. Spiridon, redactat de G. Socor, Iasi 1393-1900.
I. G. Apostoleanu, Raport asupra statiunii balneare Lacul-Serat. Bucuresci 1893.
V. Babes, Note sur la defense de la Roumanie contre le Cholera en 1892. (Bulletin
de l'Academie de medecine, 3 Serie, T. XXX.). Paris 1893.
V. Babes, Nora despre apararea Romaniei in contra Cholerei in 1892, in Romania
medicala, 1893.
V. Babes, Deuxieme communication a l'Academie de medecine de Paris sur le Cho-
lera, in La Roumanie medicale. Bucarest 1893.
V. Babes, Studil asupra Cholerei in Bulgaria, in Romania medicare, Bucuresci
1893.
V. Babes, Nouvelle note sur la defense de la Roumanie contre le Cholera. (Bulle-
tin de l'Acad. de med.). Paris 1893.
V. Babes, Opt conferinte publice. Bucuresci 1893.
V. Babes, Cercetari asupra Malariei, 1893.
A. Bebel, Femeia in trecut, present si viitor, traducere din limbs germane. Bu-
curesci 1893.
A. Bernad-Lendway, Apele minerale de la Cozia si Bradet. Bucuresci 1893.
A. Bernad-Lendway, Apele minerale de la Baltatesci. Bucuresci 1893.
I. Bucovineanu, D. Theodor, V. Mandru, C. Ionescu, I. Burghelea si C. Bucovi-
neanu, Manual pentru exercitii fisice. Botosani 1893.
Buletin statistic general al Romaniei. Bucuresci 1893.
V. C. Butureanu, Analisa apei minerale saline de la Vanatorii-Nemtului. Piatra 1893.
I. Calinciuc, Despre patogenesa Febrei puerperale. Bucuresci 1893.
C. Caplescu, Notiuni practice asupra fabricatiunii pane si asupra fainelor de
grail. Roman 1893.
T. Cerchez, Causele si profilaxia Cholerei. Barlad 1893.
I. Constantinescu, Istoricul unei incerceri cu bacilul Cholerei, Bucuresci 1893.
A. Costiniu, Abusurile la copil. Bucuresci 1893.
I. Elian, cola de sanitar, 1893.
Farmacopea romans, editia III. Bucuresci 1893.
I. Felix, Despre epidemia de Cholera dinanul 1893. Bucuresci 1893.
I. Felix, Raportele generale asupra Igienei publice si asupra serviciului sanitar
al Regatului Roman. Bucuresci 1893-1899.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
igtORIA IGIENEI IN ROMANIA. 1. 561
1894.
Analele Eforiei spitalelor civile. Bucuresci 1893-1900.
M. Anatole, Tratarnentul general al copiilor orbi. Bucuresci 1894.
A. Babes, De la Morvine. Bucuresci 1894.
Analele A. R.-Tom. XXIII. Memoriile Seel. Sciinfifice. 86
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
562 tut. I. VEI,Tit
V. Babep, Die Stellung des Staates zu den Resultaten der bacteriologischen For-
schung. Bucarest 1894.
V. Babes pi A. Talasescu, Imunisarea cu toxine contrabalansante, in Romania me-
dicaid. Bucuresci 1894.
I. Baroncea, Tuberculosa la copil, Tesa de doct. in medicine. Bucuresci 1894.
V. Bianu, Igiena omului dupd etate pi in special igiena primei copilarii, Confe-
rinta. Bucuresci 1894.
C. Bottea, Apa orapulul Bucuresci. Bucuresci 1894.
Buletinul statistic general al Romaniei, An. II. Bucuresci 1894.
D. I. Buzeii, Cart. II, Sarcologia medicaid. Bucuresci 1894.
D. Cantemir, Basle minerale. Bucuresci 1894.
T. G. Capitanovici, Contributiuni la studiul Febrei tifoide, Tesa de doct. In medic.
Alexandria 1894.
N. Cucu St., Alimentarea cu apil a orapului Rimnicul-Sarat, Memoril Bucu-
resci 1894.
N. Cucu St., Asupra unui non sistem pentru alimentarea cu apa a orapelor. Bu-
curesci 1894.
Educatiunea fisica, revista mensuald a societatei profesorilor de gimnastica, re-
digiata de C. Constantiniu, F. Stanciulescu pi D. Ionescu. Bucuresci 1894.
Elian de la Gruia, Exercitil si jocuri gimnastice. Bucuresci 1894.
E. Fabini, Apele minerale de la Slanic. Iasi 1894.
G. Fischer, Contributiuni la studiul Leprei. Tesa de doct. in medic.Cucur. 1894.
N. Georgescu, Report asupra congresului medical international de la Roma. Bu-
curesci 1894.
St. Georgescu-Mangiurea, Cate-va cuvinte despre curabilitatea Tuberculosei, Con-
ferinta. Bucuresci 1894.
C. Istrati, Sur l'organisation du service d'inspection des denrees alimentaires en
Roumanie, Rapport au IV, Congres international de Chimie appliquee.
Bruxelles 1894.
C. Istrati, Sur les inconvenients des alcools impurs et la maniere d'obtenir des al-
cools purs, Compte-rendu du IV. Congres international de Chimie appli-
quee. Bruxelles 1894.
N. Manolescu, Memoriii asupra Conjunctivitei granulose. Bucuresci 1894.
M. Minovici, Otravirile cu Phytolacca Decandra. Bucuresci 4894.
V. S. Moga, Alcatuirea unei gospodaril rurale. Bucuresci 1894.
I. Neagoe, Raport asupra instalaril si functionarii asilelor de pelagrosi pi a cup-
torelor de pane pentru combaterea Pelagrei. Bucuresci 1894.
N. Oprescu, Contributiuni la etiologia si istogenesa Cancerului. Bucuresci 1894.
M. Petrini-Galati, Cate-va cuvinte asupra pancrelor sifilitice. Bucuresci 1894.
M. Petrini de Galatz, Le bacille dans la, Lepre systematisee nerveuse. 1894.
Presa medicaid romans, dirigiata de M. Petrini-Galati, Bucuresci 1894-1901.
Primaria orapuluf Iasi, Regulament pentru cladiri si alinieri, ed. II. Iapi 1894.
P. Radulescu, Analisa de struguri de vita indigene de la pepiniera Ciuperceni.
(Bulet. Societ. de sciinte fisice, T. III.) Bucuresci 1894.
Regulament pentru serviciul sanitar de judete. Bucuresci 1894.
Regulament pentru industril insalubre. Bucuresci 1894.
Regulament pentru preveniera bolelor infectiose. Bucuresci 1894.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIE1 EI IN ROMANIA. I. 563
1895.
N. A. Alexandrini, Statistica Romaniei de la Unirea Principatelor. Iasi 1895-1898.
Gr. Antipa, Studii asupra pescariilor. Bucuresci 1896.
Anuarul statistic al orasului Bucuresci, redigiat de Z. Arbore. Bucur. 1895-1900
A. Babes, De l'emploi de la Mal Mine et specialement de la Morvine en Roumaniel
Bucarest 1895.
V. Babes, Despre transmiterea proprietatilor imunisante prin sangele animalelor
imunisate, Discurs de receptiune in Academia Romans si respunsul lui
N. Kretzulescu. Analele (Academiei Romano). Bucuresci 1895.
T. Bastaki, L. Blanc si V. I. Istrati, Raport-program pentru Lacul-Sarat. (Buletinul
Minist. de Agric. Comerciii, Industr. si Domenii, 1895.)
G. Bogdan, Sanatatea si educatiunea copiilor nostri. Iasi 1895.
I. Butarescu, Salubritatea orasului Braila. Braila 1895.
V. Butureanu, Analisa apelor minerale Nastasachi de la Targu-Ocna, (Bulet. Direct.
generale a serv. sanitar). Bucuresci 1895.
V. Butureanu, Analisa apelor minerale de la Jitia si Poiana Marului, judetul Ram-
nicul-Sarat, (Bulet. Direct. gener. a servic. sanitar). Bucuresci 1895.
V. Butureanu si A. D. Xenopol. Industria berei si impositul. Bucuresci 1895.
A. Cacaleteanu, Despre causele orbirei a 800 orb!, TesA pentru doct. in med. Bu-
curesci 4895.
D. Cantemir, Les sels mineraux de Baltzatesci. Iasi 1895.
A. Carnabel, Cate-va consideratiunl asupra modului terminarii facerilor, Tesa. Bu-
curesci 1896.
N. G. Chernbach, Spitalele maritime si spitalul maritim sail sanatoriul pentru copii
scrofurosi de la Tichir-Ghiol. Bucuresci 1895.
R. S. Corbu, Congresul de Gimnastica tinut la Breslau in 1894. Braila 1895.
G. Crainicenu, Igiena taranului roman, carte premiata de Acad. Rom. Bucur. 1895.
G. Crainiceanu, Bibliografia medicala romans, Manuscript aflator in Biblioteca Aca-
demiel Romane, 1896.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
564 DR. T. FtLIM
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 'MENET IN ROMANIA. I. 665
1896.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
566 DR. I. FELIX
1897.
V. Babes, Conferinta asupra Pestei. (Romania medicala, V.) Bucuresci 1897.
V. Babes, Cestiunea alimentarei Bucurescilor cu apa buns de bout. (Romania me-
dicaid.) Bucuresci 1897.
V. Babes, Ueber die Histologie der Lepra (Verhandlungen der Lepra-Conferenz).
Berlin 1897.
C. Baer, Locuintele rurale, Tesa de doct. In medic. Bucuresci 1897.
H. Baumann, Horse-poxul spontanea si experimental, Testi. Bucuresci 1897.
Biblioteca Ligei romane in contra Alcoolismului. Iasi 1897-1901.
G. Boboc, Maleina. Bucuresci 1897.
D. I. Buzeii, Igiena si arta medics pentru seminare, stole normale si licee. Bucu-
resci 1857.
Buletinul Asociatiunel generale a medicilor. Bucuresci 1897-1901.
Buletinul farmacentic. Bucuresci 1897-1901.
I. Butilrescu, Deplorabila organisatie sanitara a t'e'rii si periclitarea permanent& a
sanatatil publice. Bucuresci 1897.
V. C. Butureanu, Recherches sur le mays de Moldavie. Iassy 1897.
N. D. Cillinescu, Igiena imbractimintelor militare. Bucuresci 1897.
D. Cantemir, Consilii igienice pentru crescerea copiilor. Piatra 1897.
N. C. Christodulo, Contributiuni la studiul vegetatiunilor venerice, Tesa de doct.
in medicina. Bucuresci 1897.
Gr. Ciolac, Observatiuni de Difterie. Roman 1897.
Conventiunea sanitaril internationala asupra prevenirei Cholerei din Dresda, 1893.
Bucurescl 1897.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI iN ROMANIA. I. 567
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
568 DR. I. FELIX
1898.
Albina, revista poporala. Bucuresci 1898-1901.
I. Alexescu, Prophylaxia variolei, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1898.
A. Alimanisteanu, Comerciul nostru de vinuri in Germania. Bucuresci 1898.
G. Aluasiu, Societati de cumpetare. Sibiiii 1898.
Gr. Antipa, Industrie conservelor. Bucuresci 1898.
Apele alimen tare ale Bucurescilor si proiectul Radu. Bucuresci 1898.
Ecaterina Z. Arbore, Legane publice din punctul de vedere al Igienei infantile.
Bucuresci 1898.
S. Argesianu, Notiuni de Igiena si Medicine poporala. Bucuresci 1898.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 569
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
570 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 571
1899.
D. Alexandrescu, Cele mai principals bolo la animale. Bucuresci 1899.
Virginia Alexandrescu, Contributiuni la studiul infectiunilor gastro-intestinale la
copiii de sin, Tesa de doct. in medic. Bucuresci 1899.
V. Babep, Asupra baselor sciintifice ale conferintel sanitare internationale din
Venetia pentru combaterea Ciumel (Analele Acndemiei Rom. pi Romania
medical6.) Bucuresci 1899.
V. Babep, E. Pop pi P. Riegler, Prepararea serului antidifteric. (Romania medicare.)
Bucuresci 1899.
V. Babe§ pi V. Sion, Lesiunile nervose in Pelagra. (Romania medicala, VII). Bucu-
resci 4899.
S. G. Baroncea, Contributiuni la studiul Paludismulul, Tesa p. doct. in medic.
Bucuresci 1899.
N. C. Berha, Incercari asupra studiului populatiunei, Tesii p. doct. in medic. Bu-
curesci 1899.
A. Bernad-Lendway, Graul Qi fainurile, porumbul si malaiul din moraritul indigen.
Bucuresci 1899.
A. Bernad-Lendway, Ape le minerale din Valea Oltulul. Bucuresci 1899.
I. Beu, Pelagra, n Transilvania. Sibiiu 1899.
I. Butarescu, Mangalia ca statiune climaterice si balneard. Bucuresci 1899.
V. C. Butureanu, Tableau des analyses effectuees dans l'Institut de Chimie de
Jassy pendant Pannee 1898. Iassy 1899.
V. C. Butureanu, L'analyse de l'eau minerale purgative de Copou. Jassy 1899-1900.
V. C. Butureanu, L'analyse de l'eau minerale Vinatorii Nemtului. Jassy 1899-1900.
D. Buzenchi, Priviri entice asupra agriculture! pi prasilei vitelor cat 1i asupra
stare! de desvoltare intelectuala a massei poporului nostru. Iasi 1899.
M. D. Calinescu, Scurte notiuni de Igiena militara. Bucuresci 1899.
S. G. Cerchez, Braga. Bucuresci 1899.
G. D. Chiru, Studiul Actinomicosel. Bucuresci 1899.
F. Constantinescu, Studii asupra profilaxiel Tuberculosel, Tesa p. doct. in med.
Bucuresci 1899.
St. Corvin, Despre apa, Conferinta. Bucuresci 4899.
Maria Cutarida-Cratunescu, Despre Legane pi in special Leganul Elisaveta. Bucu-
read 1899.
A. C. Cuza, Victimele Alcoolulul. (No. 5 al Bibl. Ligei rom. antialcoolice.). lap! 1899.
A. C. Cuza, Despre poporatie, lap! 1891.
E. Elefterescu, Galbenare, Scrofuri, Friguri, in Foaia scolastice. Alba-Iulia 1899.
P. Eleuterescu, Importanta gi rolul asilelor de convalescent! pentru femel leuze.
Bucuresci 1899.
E. Felix, Lepra nasului, a faringelui pi a laringelul, Memoriii pentru abilitarea
ca docent la Facult. de medic. din Bucuresci. Bucuresci 1899.
I. Felix, Die Mineralquellen Rumaniens, in Balneologische Rundschau, 1899.
L. Fortunatu, Cultura prunului si fabricatiunea tuicei in Romania. Bucur. 1899.
D. Geiota, Efectele Qi desavantagiile purtarel corsetului, Conferinta. Bucur. 1899.
L. Ghelerter, Alcool pi Alcoolism, Tesa p. doct. in medic. bpi 1899.
V. Gheorghiu, Raport asupra statiund balneare Bobocl. Bucuresci 1899.
D. Haralamb, ancarul simplu. Bucuresci 1899.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
572 DR. I. FELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
!STOMA IGIENEI IN ROMANIA. I. 573
1900.
Ecaterina Arbore-Ralli, Mama 91 copilul. Bucuresci 1900.
Z. Arbore, Betia prapadesce trupul 91 sufletul. Bucuresci 1900.
V. Babe9, Directiunea medicinel moderne 9i noul Institut de Bacteriologie. (Analele
Acad. Rom.). Bucuresci 1900.
V. Babe9, epte conferinte. Bucuresci 1900.
V. Babeq, V. Oprescu 91 S. Nicolail, Curs de Bacteriologie. Bucuresci 1900.
V. Babeq, Die Tuberculose in Romanien und die Mittel zur Bekampfung derselben.
(Zeitschrift fiir Tuberculose und Heilstattenwesen, B. I.) Leipzig 1900.
V. Babe9 et Helene Manicatide, La pa thogenie de la Pellagre. (Compte-rendu de
l'Academie de medecine.). Paris 1900.
T. Billasel, Beuturile spirtose, Conferinta. Bucuresci 1900. .
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
574 ton. I. VELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 575
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
576 DR. t FIELIX
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pair.
V. Bade infectiose ei contagiose; bolele epidemice, endemice §i sporadice.
(Urmare).
Cholera 509
VI. Preventiunea bolelor infectiose ale animalelor earl se transmit la om . 522
Turbarca 523
Dalacul 528
Rapciuga. 531
VII. Catalog cronologic al lucrarilor asupra Igienei scrise in Romania, celor
despre Romania, precum Qi celor publicate de Romani pane la finele
secolulul XIX 535
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR
DE
I. Maleina.
Ail trecut mai bine de dece aril de cand, din diferite tee, s'aii co-
municat resultatele unor cercetAri intreprinse cu substante specifice,
prin mijlocul carora diferiti cercetatori air credut sa obtind diagnos-
ticul morvel, prevenirea §i vindecarea acestei bole. Cu tote acestea,
opiniunile sunt in diverginta, in ce privesce valorea resultatelor oh-
tinute §i a metodelor earl trebuesc urmArite. Din acest punct de ve-
dere cred deci ea este de dorit, ca cestiunea acesta sa fie discutata
din punctul de vedere experimental *i critic.
Atunci child sub impresiunea lucrarilor lui Rankin asupra produ-
selor toxice ale arbunelui, precum §i ale la Roux §i Chamber land
asupra imunitAtii prin substante solubile, am cAutat sa stabilim sub-
stantele chimice specifice ale bacilului morvel, ni s'a parut ca am
reusit a gasi un mijloc specific pentru acesta Ma. D-1 Dr. A. Babep,
chimistul Institutului nostru, publicase atunci cercetarile sale asupra
substantelor toxice obtinute din bacilli morvel, substante earl ne -au
dat resultate ineurajatOre in tratamentul morvei, pe cand in acela§i
timp Heiman preparase un extras din bacilli morvei, cu care sustineh
ca ar fi in stare sa imuniseze animale in contra rApciugil. Mai cu
soma atunci cand am precipitat cu alcool sail cand am saturat cu sä-
runt neutre, am reuOt sa obtinem o substanta care a dat reactiunea
albumoselor §i prin mijlocul careia am putut trata cu succes cobail in-
fectati cu morva. In Iulie 1890, Hankin a publicat resultatele nostre la
«Royal Medical Society>> din Londra.
La 1891, Heiman, Kalning, A. Babep §i Preusse ail continuat cer-
cetarile lor, incercand a prepare din produsele bacililor morvei o
substantA analogy tuberculinel. N'ar al/6 nici o importanta de a sta-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
580 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCITIGIi CAILOR. 581
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
582 DR. V. BABE
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 583
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
584 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RXPCIIIGII CAILOR. 585
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
586 , DA. V. BABE!)
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGIf CAILOR. 587
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
588 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIUGli CAILOR. 589
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
590 DR. V. BABE
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGIf CAILOR. 591
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
592 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR. 593
2 ail reactionat, cand in mod tipic, cand in mod atipic, in urma injec-
tiunilor repetate. La alti 2 cal' morvosi, cari ail fost maleinisati mai multi
ani de-arindul, reactiunea, la inceput tipica, a devenit dupa cate-va
luni atipica ; s'a putut constath in aceste casuri ca reactiunea se mic-
sora la fie-care inoculare, tipul trecea in atipie mare si apoi in ati-
pie mica, pans ce la urma urmelor injectiunea cu maleina n'a mai
fost urmata de nici un fel de reactiune. Numai Ca absenta reactiunil
n'a persistat in amandou6 casurile, de ore-ce unul din acesti cal reac-
tionh din noil dupa un timp Ore-care.
De obiceiii, cail morvosi cu temperatura febrile pronuntata nu pre-
sents reactiunea tipica ; insa cea mai mare parte a tailor morvosi au
temperatura subfebrila si de regula sunt sensibili fate de injectiunile
cu maleing, ash ca call cu o temperatura initials intre 3802_3808 pre-
sents dupa injectiune o ascensiune termica peste 400 impreund cu cele-
lalte caractere ale reactiunii tipice.
Nu vom vorbi in acest loc de acei cal la cari morva se arata in
cursul maleinisaril si cari presents ImprejurarI cu totul deosebite. Din
66 cal' morvosi cu temperatura subfebrild, 41 ail presentat in termen
mediil o temperatura de peste 3802, de regula insa nu peste 38°0; 25
au presentat reactiunea tipic 5 tipul mic si 11 nici un fel de reac-
tiune. Cali morvosi afebrili au presentat de 9 on reactiunea tipice, de
3 on tipul mic si de 7 on nici o reactiune. In casurile acestea se ga-
sia de obiceiil si o tumefactiune locals considerabild, care intrecea
marimea palmei; numai de trei on tumefactiunea a fost mai mica si
a trecut repede.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
594 Du. V. 13ABE$
treckOre. Intr'un al treilea cas s'ati facut dou'e injectiuni ; dupa prima
injectiune, reactiunea a fost atipica, dupa a doua nici o reactiune, ci
numai o u§ord tumefactiune locals. Calul slabise mult Si nu mai urea
sd manance. La necropsie se constata ulceratiuni caracteristice pe mu-
cOsa nasals, tumefactiunea ganglionilor, noduli caseificati in pulmoni
§i focare pneumonice. Calul al patruleo, marantic, fara febra, nu pre-
sents nici o reactiune termicd §i nici o tumefactiune locals. La necropsie
se gasesc urmat6rele : ulceratiuni pe mucosa nasals, tumefactiunea he-
moragica a ganglionilor i forte multi noduli miliari in pulmoni. Un
al cincilea cal, marantic, cu temperatura subfebrila, remane fara reac-
tiune termica. La necropsie se constata ulceratiuni nasale, numerNi
noduli caseificati in pulmoni, hepatisatiune §i infarct hemoragic in pul-
moni, precum §i tumefiarea ganglionilor. In casul al -eselea avem a
face cu un cal cam slabit, apiretic. A fost maleinisat de 8 on en morvina
si maleina .Roux inteun interval de 4 luni §i nici odata n'a presentat
vre-o reactiune. A fost luat drept morvos Si impuvat. La necropsie
se constata numerOse ulceratiuni §i numero§i noduli la septul nasal,
precum §i la choane. In pulmonul drept s'ail gasit numero§i' noduli
miliari caseificati sau supurati, tumefactiunea ganglionilor §i noduli
miliari in ficat. In casul al §Optelea, calul a fost slab, apiretic, §i a fost
maleinisat de trei on intr'un interval de o lung §i jumatate. Prima
injectiune n'a dat nici o reactiune, a doua tip mic, a treia a remas
fara nici o reactiune generals sail locals. La necropsie se constata nu-
merOse ulceratiuni morvOse pe mucosa nasald §i numero0 noduli mor-
vo§i midi in pulmoni.
Fara a infra in amanuntimi asupra diferitelor discutiuni, earl ail
urmat relativ la insemnatatea reactiunii, vroim ca deja acuma, cand
stabilim faptul, ca animalele m.orvase reactioneza in urma inoculatiunii
cu maleina, sa incercam a explica, de ce in vre-o 100/0 din casurile nO-
stre, animalele n'ail presentat reactiunea a0eptatd. Pentru acest stop
intreprins incercari la cola superiord de medicina veterinary
de catre d -1 Profesor Paul Riegler, §eful sectiunil bacteriologice din
Institutul nostru.
Se putea erode de la inceput, ca lipsa reactiunul in aceste casuri se
datoresce 'Ate unei asociatiuni bacteriene, care ar impedeca ivirea ei;
incercarile intreprinse ail dat insa un resultat negativ. S'a putut sta-
bill, ca diferite produse bacteriene, ass de pildd tuberculina, pot
sit provOce de odata la animalele morvose o reactiune, care se pOte
asemijna cu reactiunea maleinei. Insa qi alto diferite proteine bacteri-
ene, precum §i piocianeul sau diferite amestecuri de microbi, provoca
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATtREA RXPCIIIGII CAILOR. 595
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
596 DR. V. DADE$
....11.11............1610....a.......1.1. ._.,.....
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIITGII CAILOR. 597
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
598 DR. V. BABR
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR. 599
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
600 DR. V. BABES
3) *, *,*,*
4) 0, 0, *, *.
6) A *, A 0, *, *.
6) +5 *, A *.
7) *, *, *, 0.
8) A *, A *, A +, A *.
9) *, ?, *5 *.
10) *, A ?, A *, A ?
11) 0, A 0, A +, 0.
12) A 0, A +, *, A *
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIITOli CAILOR. 601
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
602 DR. V. BABE
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RXPCIIIGIt CAII.OR. 603
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
604 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGI! CAILOR. 605
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
606 DR. V. BARE$
tose, unde erau numai in 5 100/0. Niel odata nodulii ace§tia n'au
fost virulenti in casurile nostre, dar procentualitatea for ar indica, ca
in grajdurile contaminate nodulii ace§tia ar fi de regula de natura
morvosa. Mai exists insa §i o alts imprejurare care ar indica acesta,
qi anume faptul, ca cu cat mai mare e numerul cailor dintr'un grajd,
cu atat mai mic e numerul cailor sanato0 §i resistentl, tocmal con-
trariul de ceea-ce se observe. la cail earl traesc singuratici sail in li-
bertate. A§a de pilde, call de pe la regimente reactioneza in vre-o 20%,
dar §i call cari nu reactioneza presents adesea nodull §i diferite bole
interne, pe cand intro vre-o 600 remontl, de-abia 1-2% au reactionat,
§i acesta au facut-o numai °data, de Ore-ce la a doua maleinisare
n'ail mai presentat nici o reactiune, §i contrariil de ceea-ce am veclut
la caii.de pe Ia regimente, numai in mod exceptional s'ail gasit no-
duli in organele for interne. In fats acestor fapte avem de notat, ea
la Bucuresci, call sanato§i presents in vre-o 40% nodull neinfectio§i,
tot ca §i call sanato§i de prin regimentele contaminate. Nodulii ace§tia,
ass de frecuenti in grajdurile contaminate §i in ora§ele marl, nu se pot
lua in tot-deauna drept urme a unor noduli morvo0 vindecati, tot a§a
precum nu tots nodulii gasiti in organele interne ale locuitorilor de prin
ora§ele marl sunt datorite tuberculosei, de§i se scie ca tuberculosa e
mai respandita la ora*e decat la Ora, tot a0 precum se scie ca la lo-
cuitoril urbani tuberculosa presents diferite alteratiuni tuberculase ale
organelor interne. Trebue insa sä nu uitam cd la ora§e, undo popo-
ratiunea e mai 0164 nu numai tuberculosa e frecuenta, ci §1 alto bOle,
earl de asemenea pot provoca formarea unor nodull in organele interne.
Cerceterile nostre de pans acum au aratat numai atat, ca in reali-
tate eel mai multi noduli din pulmoni §i ficat sunt de origine mor-
vOsa. Inse nu putem fi de acord nici cu Nocard, care pretinde ca ton
ace§ti nodului sunt de origine morvOsa, nici cu Schutz, care credo ca
cea mai mare parte a acestor noduli n'ar fi de natura morvosa.
b). Anatornia patologicd a nodulilor.
Studiind natura acestor noduli, putem deosebi diferite forme, a caror
caracterisare pe scurt o vom da ad:
I. Noduli vernzinofi, bine descri§1 de Olt §i Schutz. Ast-fel de noduli
am gasit de mai multe on la call sanato§i, suspect! sail morvNi, in ca-
surile din urma impreuna cu nodull morvo§i. Caracterul descris de
Olt §i Schutz nu e absolut, anume de multe on n'am gasit in el
celulele eosinofile descrise de ace§ti autori. Mai departe nu incape in-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 607
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
608 DR. V. BABE$
loge. De asemenea se mai gasesc cate odata in jurul for midi extra-
vasari sanguine in alveole. Mai cu serna, nodulii ace§tia din urma,
cari se gasesc adesea in casurile de morva sail in acele suspecte de
morva, e probabil ca sunt de natura morvosa; de§1 la examenul mi-
croscopic nu s'ail putut pune in evidenta bacilli morvei, totu0 inse-
mintarile §i experientele intreprinse la animale ail dat resultate po-
sitive. Trebue insa ss recunosc ca in nodulii, pe car! ! -am desemnat
ca foliculi limfaticl, n'am gasit nimic virulent, eel putin in casurile nostre.
IV. Nodal( miliari sclerog sail calcific* Ace§ti noduli trebuesc
priviti ca resturile unel alteratiuni inflamatoril, ca produsele unor dm-
trisari. De obiceiti avem a face cu o ingropre a tesutului interstitial,
Cu aparitiunea unor elemente fibroplastice cu nucleul adesea omogen,
hialin sail calcifiat, cate °data cu un tesut de granulatiune in jurul va-
selor. Afars de acesta se mai gasesc noduli miliari, calcarl, earl se pot
enuclea cu uprinta §i cari sunt inconjurati de un tesut analog cica-
tricial alb sail pigmentat. Ast-fel de noduli se gasesc adesea la caii
sanato§i §i e firesc sä se gasesca §i la caii morvo0, de 6rd-ce ace§ti
noduli nu dispar la ivirea morvel; in on -ce cas insa nodulii ace§tia
nu sunt de natura morvesa, de0 nu se p6te nega posibilitatea, ca §i
nodulii mid morvo§i sa se vindece, Wand in urma for noduli de felul
color descri§i.
E de mirat, cum in multe easuri de morva, pre langa alteratiunile
mucesei nasals, etc., se gasesc numero§i noduli transparenti in pulmoni,
pe cand la call earl nu sunt atin§i de morva, nodulii ace§tia .se gasesc
numai in numer forte mic. Nodulii miliari in casurile de morva sunt
de ordinar in cea mai mare parte de natura acuta, formati de un ma-
terial celular recent §i tesut necrotic, pe cand nodulii gasiti la caii sena-
to§i sunt de obiceiil de natura trombotica sail de natura cicatriciald
sad calcifiati. Insa toemai la animalele car! rectionoza §i earl sunt sus-
pecte de morva, fard a presenta morva clinicA sail experimentale, se
gasesc adesea numai noduli miliari, in numer mai mare sail mai mic,
nici a§a de multi ca in casurile de morva manifests, insa nici atat de
putini i de neinsemnati, cum se observa la animalele sanatOse.
V. Noduti morvopi miliari peribronchicil Mai cu semil in casurile
recente de morva, pulmonul este adesea strabatut de noduli miliari
albicio§i §i transparent!, inconjurati do o aureola ro§ietica. In desvol-
tarea for ulteribra, el presenta de obiceitl numai o proliferare celulara
interstitiala §i centrul ramolit. Trebue un examen minutios spre a put6
cunosee ca e vorba de noduli peribronchicl. Formarea acestor no-
dull se p6te urmari din bronchiile cele mai mid ; el presenta un epi-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRL COMBATEREA RXPCIUGII CAILOR. 609
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
610 Lift. V. PABt$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DUSPRE 001113ATEREA RAPCIUGII CAILOR. 611
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
612 IA. V. 13Alltil
=....m.
tate si astupate cu celule, fiind hi septele proliferate si nodulul incon-
jurat cu un tesut embrionar §i de obiceiil hemoragic. In aceste casuri
prOspete, centrul nodulului pare a fi un infundibul astupat cu celule,
aratand tate stadiile fragmentatiunii filament6se §i cromatice ale nu-
cleilor $i continend bacili isolati al morvel, pe cand infiltratiunea dim-
prejur arata Inca celulele mono $i polinucleare intacte, fara bacili. Lim-
faticele sail vasele sanguine ale nodulului nu contin nici fragmente
nucleare, nici bacili. Prin confluenta lor, acesti noduli produc focarele
mai marl' ale pneumoniei morvOse. Cate-odata, aceste focare sunt mai
difuse si nu lash sä se constate formarea for din noduli.
Interpretarea nodulilor devine mai anevoi6sa Inca, din causa ca de
multe on acelasi pulmon tontine pe langa noduli nemorvosi $i no-
dull morvosi in diferitele stadil de desvoltare si de diferita origine.
Interesante sunt observatiunile urmatOre:
Calul Stechmayer. Se vad lesiuni pulmonare acute. Alveole pline
cu o substanta granulOsa uniforms. E probabil un edem. Multe alveole
contin globule de sange. Se vad focare intregi hemoragice. In apro-
pierea tesutulul interstitial se vede o tumefactiune insemnata in epite-
Iiile alveolars granul6se gi cu nuclei mid, astupand une-ori lumenul
alveolelor. Din tesutul interstitial pornesce o proliferare a unul tesut
fibroplastic, care patrunde in alveole, astupandu-le si formand un tesut
compact scleros, In care se mai pate recun6sce retaua alveolars.
Alt-fel se produce un tesut fibros, formandu-se noduli miliari mai
mult fibrosi hf inconjurat cu zone embrionare.
Acest tesut embrionar se gasesce mai cu sama in jurul unor vase,
dar exists focare embrionare cu caracterele unor foliculi limfatici hi
de undo pornesc nisce cord6ne probabil limfatice de asemenea for-
mate din celule
Un nodul mai mare cu centrul ramolit are structura urmatOre: este
inconjurat de o capsula, formats de un tesut Indurat fibros hi cu fOrte
putine celule $i .pe care se insereza septele alveolare din vecinatate.
Capsula insa neinconjurand nodulul in intregime, ci numal in ju-
matate, nodulul nu e incapsulat, ci roil limitat. Alveolele din prejur sunt
in parte astupate cu tesut de noun formatiune, cu epiteliul tumefiat $i
inconjurat cu tesut embrionar mononuclear, continuandu-se pana in
massele ramolite.
Se observa insa cs spre centrul nodulului, tesutul interstitial devine
din ce in ce mai gros gi embrionar, alveolele devin din ce in ce mai
mid §i dispar apol cu totul sau aparend numai prin nisce aglomera-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RXPCIUGII CAILOR. 613
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
614 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR. 615
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
616 DR. V. BABE?
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCITIGII CAILOR. 617
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
618 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIITGIf CAILOR. 619
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
620 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGITE CAILOR. 621
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
622 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMEATEREA RAPCIIIGIi CAILOR. 623
. 0.......
?, *, +, ?, ?, 0, 0, +, *, *, *. La necropsie se gasesc numai noduli calci-
liati, miliari sail ce-va mai marl, earl nu contineail bacili.
.., . 0 .=,
11). Patru-spre-dece injectiuni in 34 luni: ?, 0, ?, ?, 0, ?, 0, ?, 0, 0, 0, ?, *, *,
0 .
La necropsie se constata presenta unor nodull translucidi miliari sad
.
de marimea unei mazere, din cari unit cu centrul de consistenta ten-
cuelil. Noduli miliari analogi in ficat. Presenta bacjlilor n'a putut fi
constatata in nici un fel.
Cercetarile acestea ne arata a incercarile lui Nocard conclusiu- i
nile, pe cari le-a tras din experientele sale, nu sunt in stare sa ne la-
muresca in mod indestulator asupra insemnatatil nodulilor. Nocard
a aratat numai, ca atunci cand call ail fost infectati in mod artificial,
nodulii morvosi dupe un scurt timp se gasesc in pulmoni. insa ex-
perientele sale nu dovedesc, a bacilli morvei patrund din aparatul
intestinal in cel respirator, avend in vedere a deja a priori nu se pOte
exclude patrunderea microbilor in aile aeriane superiOre, mai cu
sema cum am putut dovedi originea bronchica a multor noduli mor-
vosi. Se intelege a nu se pote nega posibilitatea, ca nodulii sa se for-
meze si pe calea sanguine sail limfatica, un mod care e chiar sigur
pentru anumite forme de noduli, mai cu sema aceia in forma de in-
farcte. Experientele lui Nocard ail dovedit, a nodulii ace§tia sunt
virulenti, dar a mai tarcliil, cand call reactioneza, el inceteza de a fi
virulenti.
Insa Nocard vrea sä mai dovedesca, a tog nodulii cari se ga-
sesc in pulmonii tailor ar fi de nature morvosa, un fapt care nu re-
sulta din incercarile sale. Tot asa de putiri dovedita e qfirmatiunea
sa, ca nici unul din caii sanatosi n'a avut noduli in pulmoni, de ore-
ce nu se pOte exclude posibilitatea ca un cal sanatos sa posede
noduli de diferite origini. De fapt am reusit a provoca la cal nisce
noduli pulmonari, cari se asem6na forte mult cu nodulii morvosi,
atunci cand le-am inoculat un bacil obtinut din produsele inflamatoril
ale pulmonului tuberculos. Se scie de alt-fel a exista si noduli datoriti
vermilor $i altor corpuri straine. Vederile lui Nocard sunt comb&
tute mai cu sema de constatarea nostra, ca un numOr de cal stinatosi, earl
n'ail reactionat la maleina, ail presentat nu numai noduli fibrosi, ci
si noduli cu centrul ramolit, a aror structura nu se prea deosebesce
de structura unor anumiti noduli morvosi. De sigur a Nocard ar pre-
tinde a call acestia au avut morva si s'ail vindecat, ceea-ce not nu
putem admite, avend in. vedere motivele desvoltate mai sus.
Cercetarile nostre ail redus la justa for valOre mai cu sema dou6
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
624 DR. V. EtAllE$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
totSPRt COMBATEREA RAPCI1IGII CAILOR. 625
In decursul unui timp mai lung, vre-o 3 ani, in call au fost supusi
maleinisaril, call adesea au Incetat de a reactions, pentru a reactions
din nod dupa un oare-care interval. Asa ail reactionat prima data
114 cal si n'aii mai reactionat dupa 8 14 chile, un fapt care nu se
pOte explica prin vindecarea morvei, avend in vedere numerul eel
mare de cal si felul nodulilor, cari cer un timp mai lung pentru a
se vindeca. La un numer de 147 cal, la cari Wait falut mai multe ma-
leinisari, pana la 20, am putut constata ca reactiunea tipica a trecut
in una atipica sau ca reactiunea lipsia apoi cu totul si la urma ur-
melor se putea observa din noti reactiunea tipica. Aceste manifesta-
tiuni le-am putut observa chiar in mod periodic, ass ca nu e admi-
sibil de a sustine, ca call all fost de atatea on vindecati in mod abso-
lut de morva yi ca apoi s'ail imbolnavit din nod, cu tote masurile
de isolare. Trebue insa sa recunOscem, ca in alte casuri au existat in
permanents reactiuni tipice si atipice, pana ce In fine, dupa mai multi
ani, morva devenise manifesta sau animalele au fost omorite fOra
simptome clinice, cand apoi de obiceiu nu s'a gasit material virulent
in organismul acestor din urma. Pe cand la 292 cal, cari all presen-
tat in urma reactiunea, morva devenise manifesta, s'a putut observa
aparitiunea morvei si la 18 cal, earl' incetasera de a mai reactions. Vom
reproduce in paginele urmatore o parte din aceste experiente.
Vom aminti Inca casurilo descrise pana acuma, in earl animalele,
dupA ce au fost maleinisate de done on de a rindul, all reactionat odata
si a doua Ora nu, si earl* totusi au fost constatate ca sunt morvOse.
Asupra acestor casuri ne propunem a reveni mai la vale.
Vom descrie mai intaiil reactiunile unor cal, cari au fost in atingere
cu call morvosi si cari, dupd un timp Ore-care, au incetat de a mai
reactions, remanend sanatosi :
Trei injectiuni: 1) Acc, >r, 0.
2) ?, 0, 0.
3) t, 0, 0.
4) +, 0.
Patru injectiuni: 5) t' tn' 0. 2,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
626 11t. V. DABE$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGIi CAILOR. 627
facute in 4 luni
» 2 f
t
52)
53)
54) 'k,
'
=,i()
9f,
)10('
3g.
*, (!)' (P. !' !' 2.
),10('
T, t' t, !? 0,
A>k,
(!).
(?), (?), (?), (?),
0 CU O°
0.
Tra-spre-4ece injec-
gum,: 55) +, +v, ?, *, *,F 0, ?,r 0, CO, 0, 0, 0, 0.
(Mute in 21/, luni) 56) *, *v, ?, ?u, ?, ?F, ?, ?, ?, 0, 0, 0, 0.
Patru-spre4ece injec- 57) *, *, *, *, +, *, ?, -F, 0,
fiuni: ?, 0, 0, 0.
(facute in 21/, luni) 0000000 0 0° °
Cina-spre-4ece in- I 58) 0*, 0*, *, *, *, *, ?, ?, *, ?, ?, ?, 0, 0 0.
jecfiuni: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,
(facute in 21/, luni) 59) Ac,, ok, *, *,
T, cp, 9, *, ( ?), 0, 0, 0, 0.
$ese-spre-4ece injec-
(iuni: 60) *, A*, *, *, *, *, ?, ?, ?, ?, (?), 0, 0, 0,0.
(facute in 3 luni)
epte-spre clece 'Wee-
Mxi: 61) *, )01(' ?, ?, 0, 0, 0, 0, 0, 0.
(facute in 31/, luni) '6' '01; At, +,
Opt-spre-glece injec-
fiuni :
(facute in 31/,, luni)
62) ? , >t, *, t, *, )1(, *, ?, 0,0, 0, 0, 0, 0, O.
Noue=spre-4ece injec-
fiuni: 63) *, *R, *, ?, *, ?, *, 0, ?, AO, A?, 0, ?, 0, ?, ?, 0, 0, 0.
(facute in 8 luni)
Doue-deci qi una in-
jecfiuni: 64) *, *R, *, *, *, ?, *, ?, ?, 0, ?F, ?F, 0, 0, ?V, 0, ?r, 0, 0, 0, 0.
(facute in 8 luni) 65) *, *R, yK, *, ?, ?, ?, ?, 0 ?F, ?F, 0, ?F, (?), 0, ?F, 0, 0, 0, 0, 0.
Doui-4eci yi Ira in-
jectiuni: 66) +, *R, *, *, *. T, *, *, *, *, (?), (?), *F, ?, *Ft ?,
(facute in 10 luni) 0, 0, (?), 0, 0, 0, *.
Calul acesta a fost omorit duprt cate-va luni, constatandu-se cä septul
nasal a fost ce-va tumefiat, cu cate-va erosiuni midi; in pulmoni sail
gAsit numerosi noduli duri, miliari §i pana la mArimea unui bob de
meal, cu centrul cretaceil sail de consistenta tencuelii; cati-va nodal
analogi se gasesc $i in ficat si in splin6. La virful stang al pulmo-
nului se observa trei noduli cu centrul caseos sail de consistenta ten-
cuelii. Ins6minttirile §i injectiunile facute la animale ail r6mas negative.
Patrugea $i trei in-
jectiuni: 67) *R, *, *, *, *, 8, ?, 0, , * ?, ?,
(facute in 12 luni) (?)R, ?, (?) 0, (?), +, (?), 0, 0, 0, 0,
0, 0, 0, ?, (?), -V, 0, 0, 0, +0', 0,
0, 0, 0, 0, CO, 0, (?), 0, CO, 0.
Calul acesta a fost tratat in cele din urma cu dose crescende de maleing;
mai cu seamy cele din urma 11 injectiuni s'ail inceput cu dosa obici-
nuita de 003, ajungend pana la dose earl au trecut peste 0.8, fall ca
in urma acestor injectiuni sá fi apgrut o reactiune tipica. Facendu-se
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
628 DR. V. BABE$
apoi din noil injectiuni cu dosa normala, calul a 1ncetat de a mai re-
actiona. E interesant ca in acest cas reactiunea de patru on a aphrut
din nori, spre a disparo apol cu incetul.
Un alt cal de asemenea tratat cu dose crescende presents Ore-cari
simptome suspecte, precum era scurgerea mucosa din nas si o glands
indolenta mobila de marimea unei alune la stanga. Intr'un interval
de 11 luni, animalul a capetat 37 injectiuni, dand urmatorul resultat :
68) ;1<, ±, 0, (?), 0. 0, 0, 0, ?,
o o 0 0 0 0 000
0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, A?, AO, ?,
0
0, ?, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0,
o 0 0 0 0 0 0 0
0, 0, 0, 0, 0, 0, 0.
000000
$i in casul acesta, reactiunea a aparut din nal de mai multe off, dis-
'Arend in urma. In decursul injectiunilor ail disparut §i simptomele
suspecte, spre a se ivi din noil la injectiunea a un-spre-decea; la doll&
deci au disparut cu totul. Ivirea simptomelor suspecte n'a fost aso-
ciata de nici un fel de reactiune. La cele din urma 10 injectiuni, dosa
normala de 0035 a fost augmentata la 1.2, fara ca sa se fi ivit reac-
tiunea; reactiunea locals Insa a fost forte mare in urma doselor marl
injectate, ceea-ce probeza din noil inferioritatea acestei reactiuni fats
de cea termica.
VI. Despre reactiunea cailor cart sufera de alte bole
si nu de morva.
Se scie ca i alti cal bolnavi nu sunt cu totul insensibili fats de in-
jectiunile de maleina ; s'al't publicat numerdse casuri, in earl call' earl
ail suferit de buba manzului, de emfisem, etc. ail presentat reactiuni
ca si call morvosi. Tot-odata insa autorii ail accentuat asupra faptului
ca, in ast-fel de casuri, reactiunea e deosebita, mai cu soma nu pote
fi tipica ; tumefactiunea locals si ea e in ast-fel de imprejurari mai
putin caracteristica. Numai Schindelka amintesce ca la emfisem se
observa reactiuni, cart s'ar puts confunda cu reactiunea morvei. Din
cercetarile facute de Comisiunea instituita pentru studiul maleinei si
resumate de d-1 Russi peak° ff, putem reproduce urmatorele:
1). Cal cu idrotorace of cu temperatura subfebrila. 4.?. La necropsie se constant
o pleuresie cronica, fug la suprafata pulmonului noduli miliari dun gi in parte
calcifiati.
2). Cal cu rinoree mucopurulenta verduo fetida. Cracmente qi respiratiunea amforica.
in mai multe locuri matitate. 0,0,0. insemintarile 91 experientele facute la animale au
remas negative. La necropsie se constata ca mucosa nasalti e putin injectatii 9i pig-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIDGIf CAILOR. 629
mentata; in cavitatea pleural& s'aft gasit peste 20 litruri Ucid 'impede ; pulmonul
la stinga presentft un focar hepatisat de marimea unui cap de adult, cu o caverns
de marimea pultnonului, umpluta de puroiii fetid si cu peretele hemoragic; un mic
focar asemenator la dr6pta. Ins'emintarile au femas negative.
3). Cal cu buba manzului A AO, (?). insemintfarile Woe lasat ss se desvolte bacilli
morvei, ci numal streptococii.
4). Cal cu buba manzului. A?(?). Streptococi. Vindecare.
5) Cal cu buba manzului. A?, (?). Streptococi. Vindecare.
6). Cal cu buba manzului. ?, ?. Streptococi. Vindecare.
7). Cal cu buba manzului. A(?), 0. Streptococi. Vindecare.
8). Cal cu buba manzului. A, ?F, 0.
9).
10):
*
a
a
a
»
Ib
»
a r
2F (?) 0".
11). * 1
12). * a »
A
T ?F.
13). * cu angina grava si asfixie. AO.
14). * cu buba manzului. 4
15).
16). * a » a (?)
17). Scurgere nasals mucopurulenta Mil mires fetid. La stanga o glands fluctu-
ata. Cicatrice midi pe septul nasal. A?. Calul a fost omorit si la necropsie se con-
stata ca in septul nasal nu se gasesc nici ulceratiuni, nici noduli; noduli midi cre-
tacei fibro-calcari, cari se 'enucleaza usor, se gasesc in pulmoni si in fleet; in glen-
dele marite de volum se gasesc focare purulente; in sinusurl puroiu
18). tsorA scurgere nasal& sera-mucosa ¢i o glands mica indolenta. Temperatura
subfebrild. Matitate considerabila in regiunea cordului. A?, A(?), AO, A?, A?, AO, A(?).
La necropsie nu se gasesc noduli in caile respiratore. Pericardita cu degenerarea
muschiului inimii, focare carnificate intinse in pulmoni. Insemin(arile 0 experien-
tele filcute la animale aft remas negative.
19). Rinoree bilaterals sero-mucosa verclue forte fetida, glands indolenta. AO, A0,
AO. AO, A.O. Numerosi polipi nasali ; ca(i-va noduli calcari fibrosi de forma marga-
ritarului in ficat.
20). Cal cu emfisem. 0, (?).
21). » a A(?), 0.
Precum vedem, in nici unul din aceste casurl, in earl' era vorba de
alto b6le si nu de morva, n'am putut constata vre-o reactiune carac-
teristica. Chiar dupa criteriile luf Nocard, nici unul din acestl cal n'ar
fi putut fi declarat niorvos; nici cail cu emfisemul destul de inaintat n'ail
dat vre-o reactiune caracteristica. Casurile acestea insa ne arata tot
odat5, ca trebue sä ne tinem strict de unele criteril, cand voim sä ju-
decam val6rea reactiunii; nu ajunge nici crescerea considerabila a
temperaturil, nici vre-o reactiune mica locals, spre a puto pune diag-
nosticul morvei. Mai cu deosebire interesante sunt unele casurY, in
earl a existat o scurgere nasald suspects si o tumefactiune a ganglioni-
lor, far/ ca reactiunea sail necropsia sa fi indicat existents- morvei. Ba,
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
630 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RXPCIIIGIi CAILOR. 631
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
632 DR. V. BABE?
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIUGI1 CAILOR. 633
nici un fel. Ace la§i lucru so intampla atunci, cand nu ingrijim ca ani-
malele, inainte do a fi morvinisato, sa nu fie expuse oboselii, intern-
periilor climatice §i insuficientei alimentare.
Specificitatea reactiunil consists tocmai in complectitatea caracterelor
indicate mai sus §i ar fi gresit, de pildg, a admite, ea deja numai reacti-
unea locals ar fi specified, de Ore-ce am aratat intr'o serie de casuri, ca
dosele marl, do 10-20 on mai marl decat dosa obicinuita, injectate
unor cal sanato§i, nu provoca de regula nici o ascensiune termica
tipice, dar pricinuesc o tumefactiune locals forte considerabild. Tume-
factiunea locals singura nu pita fi caracteristica §i dintr'un alt punct
de vedere; ea 'Ate fi datorita unor impuritati accidentale ale maleinei
sail ale seringei.
Din aceste motive ar trebul ca trite lucrarile publicate pans acum
asupra maleinei sä fie supuse unui control sever sciintific. Interpreta-
tiunea reactiunii nu trebue sa so face. in mod schematic, de Ore-ce
tocmai lipsa controlului, precum §i schematisarea, au fost causa resulta-
telor red comentate ale lui Nocard. Tot-deauna reactiunea maleinei
trebue ea insa§1 controlata printr'o a doua reactiune de maleina ; de
abia in urma ne putem pronunta asupra diagnosticului. Dace. Nocard
ar fi Mout acest control, el n'ar fi afirmat, ea o injectiune ar influents
pe cea-laltd ; cercetarile nostre numerose ail aretat ca acest lucru
nu se intampla atunci, cand do la o injectiune pans la cea-lalta trace
un interval de cel putin 8 chile. i tot controlul 1-ar fi impedecat
pe Nocard de a afirma ca, in casurile in earl nu so mai ivesce re-
actiunea, morva esto vindecata. Credinta acesta este absolut greita.
Cum putem insa explica disparitiunea reactiunii ? Precum am amin-
tit mai sus, cereetarile noste no arata, ea manifestatiunea acesta nu
indica disparitiunea procesului morvos, ci producerea unei stari in care
nu se mai formeza substantele, de prAsenta carora e legate. ivirea reac-
tiunii. Substantele acestea nu se mai formeza in casurile, in cari morva
e vindecata, insa si in acele casuri in earl* bacilul a ajuns la o oprire in
functionarea saun stadiil care fera indoiola ne face se. banuim sfir-
*itul ski apropiat. Atunci cand prin injectiuni crescendo do maleina
grabim sosirea acestui moment do oprire in functionarea bacilului,
aceste injectiuni neaperat no arate, ca prin acest procedeii grabim §i
vindecarea cailor. Opiniunea mea este deci, ca inocularoa cu dose ores-
cende de maleina, pans ce dosa obicinuita nu mai cid reactiunea, for-
meza tratamentul cel mai rational al cailor suspecti de morva cu reac-
tiunea tipica ; of se pote face intr'un interval de 1--2 luni. Insa dispa-
ritiunea reactiunil, obtinuta pe acesta cale, nu ne indica vindecarea de-
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
634 DR. V. BABES
7) *, ?. » » » 4 *
8) *, 0, O. » » » 2 *
* * * 2 * 9) * *, A?. » » » 3 *
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIDGI1 CAILOR. 635
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
636 DR. V. BABE,
VIII. Conclusiunt
Din cercetarile nOstre numer6se reiese Ca:
1). Substantele mai mult sail mai putin toxice extrase din culturile
de morva, dupd procedeul prepararil tuberculinel, prov6cd o reactiune
specified la animalele afectate de morva. Dintr'un numer de peste 7.000
de cal', au reactionat mai bine de 90 0/0 din call cu morva manifests
$i mai bine de 30 °/0 din cail cari au venit in atingere cu calf mor-
vosi i numal 1-2 0/0 din cail aflati in grajduri necontaminato.
2). Actiunea specified se manifestd numai atunci cand, in anumite
conditiuni, se injectezd anumite cantitati din acesta substanta. Numai
un anumit traseil termic, ascensiunea brusca a temperaturi!, 6-8 ce-
surf dupd injectiune eel putin cu 2° si poste 40° si reaparitiunea aces-
tui fenomon in (lilua urmatOre, asociat cu o reactiune locald pronuntatd,
se pot considers drept reactiune caracteristick Faptul ca la injectiu-
nile repetate, tipul acesta alternezd cu atipil necaracteristice, ba de
rare-ori cu absenta totald a reactiunii, nu scade val6rea reactiunii.
Reactiunea va devenl si mai sigura repetandu-se dupd o a doua in-
jectiune facuta 8-14 dile dupa coa dintai.
3). Atunci cand de la o injectiune pand la cea-laltd a trecut un in-
terval 6re-care, de vre-o 8 chile, temperatura subfebrild premergetOre
sail reactiunile anteribre nu intuneca resultatele injectiunilor ulteri-
6re. Nu in tOte casurile incetarea reactiunii insemnezd vindecarea mor-
vei, de Ore-ce adesea reactiunea apare din noil sail ca morva devine
manifests dupd disparitiunea reactiunii. In or! -ce cas insa, incetarea
reactiunii ne arata o tendinta spre vindecare; acests tendintd se 'Ate
accelera in mod considerabil prin injectiune sisternatice de maleind in
dose crescendo.
4). La cail car! presents reactiunea tipica gasim sail morva manifests
sail morva ascunsd a cailor aeriene superi6re sail in fine noduli in pul-
moni si in ficat. Numai in casurile in earl animalele presents febrd, sail
au fost ldsate lard brand i numai forte rar in alto imprejurdri, reac-
tiunea nu se observa chiar atunci cand animalele suferd de morva.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 637
5). Din cercetarile nostre results ca nodulii acestia, in cea mai mare
parte, sl-ail originea in bacilii cari patrund in chile respiratOre ; se-
cretiunea morvOsa perforeza bronchiile cele mai mid, provocand ast-fel
formarea unui ' miliar sail mai mare. Numal in rindul al doi-
lea avem de a face cu infectiunea venita prin aparatul intestinal ; in
casul aeesta din urma lesiunile mai pronuntate resida mai cu shma in
ganglionii limfatici si in organele vecine cu acest aparat. Vedem dar
ca eel mai multi noduli miliari sunt de natura bronchica Acesti noduli
midi se pot calcific. Mai cu sema nodulii, earl s'ar pute denumi pa-
renchimatosi, caphta adesea o dimensiune mai mare, prin faptul ca
din ce in ce se afectOza grupuri nouh de alveole. Adesea avem a face
cu focare mici necircumscrise sail cu infarcte. La examenul istologic
se constath la nodulii recenti alteratiuni particulare celulare si nude-
are, mai cu sema gramecji de leucocite polinucleare cu nucleii fragmen-
tap in forma de rosete sail de filamente cromatice, in raport cu pre-
senta microbului care dispare repede, cu protoplasma vacuolisata, forma-
tiunea unor masse particulare vitrOse i hemoragii in jurul nodulilor.
Mai cu sema la periferia nodulilor prolifereza elementele fixe, prolife
ratiune vascular* epitelii alveolare, formand celule gigante, putend fi
privite ca incercari de regenerare ale alveolelor si vase noir& Nodulii
pot deveni calcifiati, cu incetul dispar numerbsele fragmentatiuni nu-
cleare si la periferie se formeza un tesut dur calos. Nodull f3rte vechi,
de obiceiii fibrosi sail calcifiati, de origine morvosa, adesea nu ne permit
a cunosee originea for §i se gasesc adesea si la call cari nu mai reactio-
neza. Gail earl reactioneza presents adesea noduli cari, in centrul lor,
contin mime un material do consistenta tencuelii ; numal peretii sunt
formati de un tesut via, proliferat, in care insa bacilii morvei nu se
pot constata flier prin examenul microscopic, nici prin inshmintari sail
prin experiente facute la animale. Tot ass de putin se gasesc la acesti
noduli alti parasiti sail semne, ca n'ar fi de origine morvOsa.
6). In afara do nodulii de origine morvosa, se gasesc cate odatd
noduli formati de alti rracrobi, de parasiti animali, de trombe, embolii
etc., atat la animalele sanatose cat si la cele morvose, cirri de obiceiii
se pot insa deosebi usor de nodulii morvosi sail suspecti do morva.
N'am putut constata caracterul acestor nodull descrisi de Schiitz, care
afirma ca nodulii verminosi ar coming totdeauna celule acidofile.
7). UrmatOrele date pot servi ca bass procedeului nostru pentru
combaterea morvei: Intr'un grajd contaminat se gasesc, pre Tanga 1-2
cal cu morva manifests, si cam tot atatia numai cu shnptome suspect°
de morva, 20-30°A, cal cari par sanatosi, dar cari presents reactiunea
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
638 DR. V. 13A13t$
tipica. Tot a0. reactioneza mai bine de 900/0 a animalelor, earl sunt
numai suspecte. Din caii earl' ail reactionat, vre-o 5-100/0 presents lesiuni
ascunse, dar deschise in caile aeriene superiere, pe cand mai bine de
900/0 ail lesiuni latente, cari nu comunica cu mediul extern. 20-30"/0
din call earl' par sanato§i mai presents reactions midi tipice sail ati-
pice, cari de abia dupa injectiuni repetate devin tipice sail dispar
cu totul, permitend ast-fel clasarea lor. La 5°/0 din cail cu reactiune,
cu timpul apare morva manifests, pe cand mai bine de 900/0 nu de-
vin manifest morvo0. La mai bine de 8070 a cailor cari ail reactio-
nat, sensibilitatea reactiunil dispare dupA vre-o 2-3 luni, §i numai rar,
cam la vre-o 0.20/0, apare morva ]a earl cali au incetat a reactions.
Din potriva call, earl au reactionat mai mult timp de-a rindul, se imbol-
navesc de morva in vre-o 100/0. In acesta privinta, trimitem la nume-
resele indicatiunii statistics din acesta lucrare, earl de§1 nu pot fi uti-
lisate in mod direct, totul sunt insemnate in ceea-ce se refers la resul-
tatul ce se pots obtine.
8). Pentru combaterea morvei putem recomanda urmatorul procedefi,
basat pe cercetarile nOstre : Nimicirea cailor cu morva manifests; done
maleinisari succesive pentru stabilirea diagnosticului; separatiunea cai-
lor cari au presentat cel putin o reactiune 0i plasarea lor Intr'un grajd
bine desinfectat; scOterea din aceste grajduri §i punerea in libertate
a cailor, earl' n'ail reactionat sail earl au reactionat in mod atipic;
nimicirea cailor earl au presentat vre-un simptom suspect §i reacti-
unea tipica; galeti, ustensilii §i ingrijirl individuals pentru call earl' ail
reactionat §i cari, numai intrebuintandu-se anumite masuri de aperare,
se pot lntrebuinta la lucru ; maleinisarea sistematica a acestor cal cu
dose crescendo in interval de o fund; dupa done luni se va face a doua
maleinisare cu dosa obicinuita ; call cari presents reactiunea tipica la
a doua maleinisare vor fi omoriti, iar atunci cand sunt prea numero§i
sau valoroO, vor fi sup:0 din non tratamentului, supraveghiand reacti-
unea ; dada continua a reactions, call vor fi omoriti; can de mare val6re
se pot trata ast-fel mai mult timp, de ore -ce in cele mai multe casuri nu
presents lesiuni morvese deschise §i pot cu atat mai mult sä remae
in observatiune WA a presents marl pericole de contaminare, cu cat
s'a constatat ca, in vre-o 800/0, call cari ail reactionat §i au fost omoriti
nu mai presents material infectios in organele lor.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DEsPRE cOmilATEARA RAPeWGII CAlLoR. 639
Literature.
A. Babe?, Note sur une substance isolee des cultures du bacille de la Morve.
Archives de med. exper. et d'anat. patholog, 1892.
A. Babe?, De la Morvine.La Roumanie medicale, II, 1894.
A. Babe? td A. Motoc, Substantele chimice produse de bacilul Morvei. Analele
Institut. de Pat. si de Bact., din Bucuresci, II, 4892.
Y. Babe?, Observations sur la Morve.Archiv. de med. exp. et d'anat. path., 1891.
V. Babe?, Asupra Morvei sad Rapciugii larvate sad latente. Analele Academiei
Romane, XVII, 1894.
V. Babe ?, De la Morve larvee et latente.Semaine medicale, 1894.
V. Babe? and N. Kalindero, Zwei Mille von mehreren Woollen lang andauernder
Allgemeinreaction bei Lepriisen nach einmaliger Einspritzung von 0.8 mg. Tuber-
culin, nebst Bemerkungen fiber die Wirkungen des Tuberculin.Deutsche med. Wo-
chenschrift, 4894.
V. Babe?, P. Riegler §i C. Podassca, CercetarI asupra actiunii bacililor Morvei si
incercarl de seroterapia Morvei. Analele Institutului de Patologie $i de Bacteriolo-
gie din Bucuresci, VI, 4898.
V. Babe? §i C. Starcovici, Diagnosticul Morvei Analele Institut. de Pat. si de
Bact. din Bucuresci, I, 1889.
Bromberg, LucrAri din Institutul veterinar din Charkow, 1891 (rusesce).
Foth, Ueber Mallein. Untersuchungen fiber die wirksamen Bestandtheile des Mal-
lein. Zeitsch. f. Veterinarkunde, IV, 1896, p. 113 $i 435.
Helman C. I., Despre metodele chimice-experimentale pentru diagnosticul Morvei.
Mesagerul societatri veterinare, 1891 (rusesce).
Ionescu Loan N., Cercetarl experimentale asupra causes insucceselor Maleind sad
Morvinei in diagnosticul RapciugiI, Bucuresci 1900.
Kalning 0., Diagnosticul Morvei. Archiva sciintelor veterinare, I, 1891 (rusesce).
Kresling, Sur la preparation et la composition de la Malleine. Archive des sci-
ences biologiques, publiee par l'Institut Imperial de med. expel.. a St. Petersbourg,
1892, I, p. 711.
Locusteanu A. I., Furtund I. St., hi Starcovici C., De l'emploi de is Malleine et
specialement de la Morvine A. Babes en Roumanie.Comptes-rendus du VI Congres
international de medecine veterinaire, Berne, Septembre 1895, pag. 219.
Motoc Achil M., ContribuOunI la studiul chimico-biologic $i experimental asupra
produselor microbiene solubile, patogene ei vaccinale ale Morvei si Turbfiril, Bu-
curesci 189i.
Nocard, La prophylaxie de la Morve. Comptes-rendus du XII Congres interna-
tional de medecine, Moscou, Aofit 1897, vol. VII, p. 232.
Pearson, Ueber die Wirkung des Malleins. Ztschr. f. Veterinarkunde, 4891. Cf.
si The Journal of comparative med. and voter. archiv., 1892.
Poda?ca F., Cercetari asupra acciunil bacililor morti al Morvei Qi incercarl de
seroterapia Morvei, Bucuresci 4897.
Preusse, Versuche mit Rotzlymphe.Berl. thierarztl. Wochenschrift, 1891.
P. Riegler, CercetarI bacteriologice in diagnosa Morvei, Bucuresci 1893.
Roux et Chamberland, Immunite contre la septicemie conferee par des substan-
ces solubles.Annales de l'Institut Pasteur, I.
Schindelka, Zeitschrift f. wissenschaft. astern. Veterinarkunde, 1894.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
640 DR. V. DABE$
Schweinitz E. A. de and Kilborne L. F., The use of Ma Rein for the diagnosis of
glanders in horses, and experiments with an albumose extracted from cultures of
bacillus malleus.Americ. Vet. Rec. XVI, p. 439.Journ. of. comp. med. and voter.
archiv. 1892, p. 64'1.
Schlitz;Zur Lehre vom Rotze. Malleinversuche.Arch. f. wiss. Thierheilkunde, 1898.
Semmer E. & Wladinzirow A., Sur la valeur diagnostique des injections de Mal-
leine.Archive des sciences biologiques. publ. par l'Inst. Inver. de med. exper. a
St. Petersbourg, 1892, I, p. 745.
Tveatcoff Rossi, Maleina gi Morvina in casuri de rapciuga, Bucuresci 1895.
Explicatiunea figurilor.
Fig. I.Cal care n'a presentat nisi o reactiune in urma maleinisarii si care a mu-
rit dupd ce i se injectasera dose marl de ser antidifteric. Sectiune din ficat dege_
nerat, tratatd cu alcool gi safranina gi marita de 100 ori.
L, lobul hepatic; vi, vine intercelulara; cg, centrul unui lobul hepatic umplut de
celule de granulatiune; en, necrosa centrals a lobulultti hepatic; K, nodul inconjurat
de o zona de tesut de granulatiune. Inauntrul capsulei fibrose se observe o massa
centrals. in parte calcifiata, cu semnele structurii unei nematode, care probabil ea
se intinde in forma de spirals in tote tree nodulii.
Fig. II.Pulmonul e strabatut de noduli confluenti si de infiltratiuni. (Cal care
a presentat merea reactiuni in urma maleinisaril $i care, fiind omorit, n'a lasat sa
se gasesca in organele sale virus morvos vitt; in schhnb s'ail gash ulceratiuni na-
sale mai vechi si in pulmoni numerosl noduli translucicli cu centrul de consistenta
tencuelii, precum $i infiltratiuni.) Hematoxilina-eosins. Merit de 100 ori.
I. Nodul translucid cu centrul necrosat (n) care se calcifieza (k); sc, zona micro-
sata; w, zona de proliferatiune bogata in celule; ha, zona hemoragica $i iperemica.
II. Nodul subpleural cu centrul calcifiat (K); n, zona necrosata; se, zona sclero-
sata; z, zona bogata in celule; hy, zona iperemica ; gs, sclerosa vasculara; i, infil-
tratiune bogata in celule; 4', sclerosa interstitiala ; a', alveole umplute cu o massa
albuminosa granulcisa; B, Bronchie cu dop mucos in mijiocul si in jurul epiteliilor;
p, proliferatiune peribronchiala.
Fig. III. Noduli miliari la un cal care a presentat simptomele morvei, reac-
tiunea tipica, si la necropsie numerosi noduli miliari in pulmoni. Insemintarile gi
experientele Monte la animale aft dat resultate positive. Hernatoxilina-eosins. Ma-
rire mica.
C, Centrul nodulului format din un dop de puroia, care a dilatat bronchia mica
(B') pe care a si perforat-o; a', structura alveolars a nodulului in parte cu epi-
telli alveolare proliferate Si cu celule gigante (R); f, noduli foliculari; g, vase di-
latate ; z, zona externs bogata in celule; ha, mina hemoragica; h, tesut cu de-
generare vitrOsa in zona hemoragica; a, alveole; B, bronchie inconjurata de tesut
proliferat.
Fig. IV. Bronchie perforate de un dop de puroiti, din acelasi cas. Marimea mai
mare. (Bacilii sunt reprodusi dupa o preparatiune colorata cu albastru de metilen
si tanina.)
Dopul de puroia e format de nuclei ovali palicli, de nuclei leucocitari degenerati
in forma de cocaza (1), de masse granulate si putine grupuri celulare (b). Se mai
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
BESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 641
gasesc aicia cate °data masse palide omogene indoite (f), cari probabil ca ar puts
fi interpretate ca fragmentele unor vermi, pe and formarea nodulilor de sigur ca
a pornit din dopul de puroiii, de naturA nnorvosa.
Epiteliul bronchial E mai presentA la inceput un strat ciliar, e strebAtut de celule
in forma de cOcaza, apol scade, se desquameza (E') si in fine dispare, pe and do-
pul de puroiA, care a mai crescut, se amestectt in mod intim cu tesutul peribron-
chic proliferat (top), cu care ocasiune apar hemoragii (ha) F}i proliferarea peretelul
vascular (g). Epiteliile alveolelor vecine prolifereza (kariokineza) (wa) $i inauntrul
for apar celule gigante, cari adesea contin nuclei leucocitari fragmentati sail dege-
nerati in forma de fibre.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pag.
I. Maleina 579
II. Reactiunea datorita maleinei.
A. Atitudinea animalelor cu morva manifests NO de maleina ..... .
a). Animalele morvOse cu o singurai injectiune sad cu putine injectiuni
590
692
592
b). Casuri de morva fat% reactiunea maleinei 593
c). Cosurile in cari morva s'a manifestat dupe 1-2 injectiuni . . . 597
d). Caii tratati mai mult timp cu maleina 598
e). Cali lard simptome clinice de morva, maleinisati de mai multe ori,
si la earl' ad aparut .in fine simptomele clinice ale morvei . . . . 600
B. Injectiunile cu maleina la cail cari n'ad presentat nici reactiunea ti-
pica, nici simptomele clinice ale morvei 602
III. Nodulii morvosi 605
a). Nodulii cailor filed simptome clinice de morva, cari ad presentat
o reactiune in urma maleinisaril 605
b). Anatomia patologica a nodulilor 606
IV. Cail cari nu presents morva manifests.
a). Cali cu simptome suspecte 616
b). Cali car' n'ad presentat simptome clinice de morva, dar cari ail
reactionat $i in ale caror organe Wad gitsit noduli morvosi infectiosi. 620
c). Cali cari au reactionat, insa WA a aye noduli infectiosi 621
V. Insemnatatea incetarii reactiunii 624
VI. Despre reactiunea cailor cari sufera de alto bole si nu de morva . . . 628
VII. Influenta maleinei asupra procesului morvos yi asupra organisinulul
cailor . 630
VIII. Conclusiuni 636
Literature . 639
Explicatiunea figurilor G40
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Dr. V. Babes, Conibaterea rCipciugil caller.
1'
4tit.1/4,-",...c:-_ftwe,
-:,../..»,...' .
-- -...- - 1
f ,_ -0-
-i.:-. .(...Z.
. 7.0. _-.,
.- ....--.---.,
15:
. --.--
.,-- ...... -
_. 4. --
,...,.,....
\
--17-.--::;',-:-.....,/ \...
. 1
---..
- '.. '-...-.....-24.07-=4.44v,
F1777--.-----_-
.,,,,,
'-''''-;':1.,.:,..7.'
'-- ./..:7....,..--%-...
- .. ,...a;;;;;$. . ,-S .......1_ ..,
.....
-.."-- .
....... -
/ ''.. -40*. ..'..,.. . -7t-4.,-..4
.-4,---.., s
.7-
. a ft[Zitts,:-
. -
...'-'4A -:-. -- .;:;...''
"..- : ,... ..% ..
....'i ;:/..:;... - 4:-..:,.
';'.'.;9 ..
l':.; , t
.?"2/
d .!
Ns, (
.77-
Ns% .
,
. . . .
`e
--"
( 11
,;
....
et- Fig. 2..
-a-t,ft-Trr
i.-Y.,::(..):1;;;-' '- ,. ..
';'17,,..
_
-" 7;3 :Ttir:-
. ,-.
14%,(:!...-4 .'f'..i.
h1
, ! Y& ,::,4" -.,..,: .. ttt2.:,..X.; .4,
qs--' :,
'
..,.:
i.,.. I
1".
:. :,.-.-1-!s-.-..,, fi%-f,:f':-
7.?:;; .-
. : .... r,
,7
-SC
. 41.7. 4
16
'',40.-"* to:
0
:1'1'. '",
...7 :.
, r ,
li
r., . Ai,
ha . , ." ,p
14"
lithfusa..,.E.A.Itirrtc.Lcip5
Verlag Veit &Comp. Leipzig.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Dr. V. Babe, Conthaterea rapciugif cailor.
C
'T .
'
A
Fig. 3.
4...:
..f
k. ': , 4 : ' .. . I
1....:,. 1...,...
' 1 ..
..
' . . 1 0 I 1, 4
-.
t t y'.,::; 4 ,.
h.
,.,.-1
9 -,. i' -\ , -' ''',4:.'',..,;::!-::-
o: ,. .. .-
,,
.
-
--R
.!..- 1,.. `t
V( r
, -.. It
a,'
.' ,4' ;, ,,..._,'" _.,-- li,
,.,' ... ' .::.
t..."1
!-,..
4 45,4 0 0$ s--.0, 0, ' ' :."..,
Fig. 4. 0 C)\ 7--- .4*, ,c, ..0.; ik
..o 0 ' ( ' '.. .,
0..
00vs
° 0,© .
: :414 01 d 0,-.:' j
(.,,__.,.., p
IT, ktp...t.o,. ?C -''rt
:9(1) 7. ' ...1;'' - 0492 -45:)
.. .
' A.,:''' E)
e Ili a, ' 6... 7:"?, e
0 .4 dit-,,-,;`,._-;',0
,A, .. 6
,.) o .t.@6..,,0,..4 '-'&/ uo
4t e e) a, ..-
-,it',4%.'
)d2 ..
. 0
0
.
3, x,..,.; 4 : 0._,Is. 40
,
.6;
,
,.
o () (! 6 r . Pe ".. --- --: 'E
'P,. 0.,-,i, 4 te - °le, 0
,
'-' ./ :9
.
c
,-
.0
ilic,... 11
4)
,c
iv , ,,,
,ci)
64.
- -,,,
r664e° G er..17
.-.:*) U4 t, Oilfil
IP1 .,q t 0 9)tlf4i
7) 7;2 6-1:..1
61 4:3 P".1 :1',"
I l 0. ..,(6., c:::;, 6) ,., 0
e4 494P, - ...V.48,M0
0
V
,,. w 40
0 d,
-'.,;',-(a,
(04f
f.) .
01 6' b 0,
e
ejq , :9., ,,' e - / p Bp 26 1wo
6)
A0 CM °A n '. e'
:..) .
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PREJUDITIILE SANITARE
DIN
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
644 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PREJUDITIILE SANITARE. 645
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
646 DR. V. BABE£3
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PREJUDITIILE SANITAItE. 647
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
648 Drt. V. PA13E$
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PREJUDITIILE SANITARE. 649
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
650 DR. V. BABE
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
PREJUDITITLE SAN1TARE. 661
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
652 DR. V. BABES
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro