ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA BUSINESS SI ADMINISTRARE

CATEDRA FINANȚE ȘI ASIGURĂRI

PASCARI ALINA

CÎMPUL DE APLICARE A ACCIZELOR ÎN PRACTICA

INTERNATIONALA

PROIECT TEMATIC

Elaborat:
Studenta gr.A 141,
învățămînt cu frecvența la zi,
Pascari Alina

Conducător :
Lect. superior., Nadejda Berghe

CHIȘINĂU-2016

1
 Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor
fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta
prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă din
partea statului. După trăsăturile de fond şi formă, impozitele se grupează, aşa cum se regăsesc de
altfel şi în clasificaţia bugetară, în impozite directe şi impozite indirecte.

Iniţial, impozitele directe reprezentau temelia sistemului financiar. Treptat, prin

extinderea impozitelor indirecte s-a observat că încasările la bugetul statului, provenite din
acestea din urmă, erau mult mai stabile pe termen lung decât cele provenite din impozite directe.

În general, impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzărilor de mărfuri şi a

prestărilor de servicii. Cotele utilizate pentru stabilirea acestor impozite nu sunt diferenţiate în
funcţie de venitul, averea sau situaţia personală a celor care cumpără mărfurile sau apelează la
serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte.

În categoria impozitelor indirecte intră şi accizele. Taxă suportată de consumatori, una din
formele cele mai răspândite ale impozitelor indirecte, acciza se include în preţul de vânzare al
unor mărfuri determinate. Este o taxă specială de consumaţie care se aplică produselor din ţară şi
din import, suportată de consumatori.

Accizele au un câmp de aplicare diferit de la ţară la ţară. În orice caz, randamentul lor fiscal este
mare. Accizele se datorează bugetului de stat într-o singură fază a circuitului economic, respectiv
de către producători sau achizitori. Ele se calculează fie în sumă fixă pe unitatea de măsură, fie
pe baza unor cote procentuale proporţionale aplicate asupra preţului de vânzare. Nivelul cotelor
utilizate pentru determinarea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul. 1

În UE principiul ce stă la baza aplicarii accizelor este că acestea se aplică în țara în care
are loc consumul. 2 Reglamentările generale se referăla produsele ce fac obiectul accizelor și la
deținerea ,circulația și monitorizarea acestor produse (Directiva 92/12/CEE). Aceste
reglementări, aplicabile de la 1 ianuare 1993 stau la baza unei strategii privind aproximarea
cotelor impozitelor, armonizarea structurii impozitelor și stabilirea cadrului general privind

1
Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-licenta.html( citat 15 noiembrie 2016) pag 4

2
Eugen Nicolăescu. Fiscalitate comparată. București, editura ”PRO UNIVERSITARIA,, anul 2012. Pag.94

2
deținerea și circulația produselor.Reglamentările se aplică băuturilor alcoolice, produselor
prelucrate din tutun și uleiurilor minerale și permit circulația acestor produse în statele membre,
accizele fiind plătite de cumpărătorul final la cotele stabilite de statul membru în care are loc
consumul.
Regimul accizelor aplicat altor produse se stabilește de către autoritațile complimente 4

ale statelor comunitare, cu condiția că impozitarea acestora să nu necesite efectuarea unui

control la frontier. Respectivele autoritați sunt îndreptățile să instituie taxe ( altele decît TVA) și
asupra prestărilor de servicii.
Cotele minime ale accizelor aplicate alcoolului și băuturilor alcoolice, țigaretelor și
produselor prelucrate din tutun,altele decît țigaretele, sunt reglementate de Directivele
92/87/CEE, 92/79/CEE și 92/80/CEE . Ținînd cont de funcționarea pieții interne și valorile reale
ale acestor cote Consiliul reexaminează cotele minime și poate impune noi reglementări. Statele
membre UE pot să dispenseze pe micii producători de vin de obligațiile referitoare la producția,
transformarea și deținerea de produse supuse accizelor, precum și de cele vizînd circulația și
controlul respectivelor produse, prevăzute în Directiva 92/12/CEE titlurile II și III. Sunt
considerați mici producători de vin persoanele care produc în medie mai puțin de 1000 hectolitri
de vin pe an.
În cee ace privește uleiurile minerale , Directiva 92/82/CEE reglementează cotele
accizelor applicate acestor produse. Pentru respectarea mediului înconjurător , Comisia
promovează folosirea produselor energetice din sursele regenerabile, în acest sens formulînd
două propuneri, una referitoare la reducerea accizelor pentru combustibili produși din surse
agricole( biocombustibili) și o a doua referitoare la armonizarea impozitării indirecte a
produselor energetice.

Produsele care fac obiectul Directivei 92/12/CEE sunt supuse accizei atunci cînd
producerea lor s-a realizat pe teritoriul Comunității sau cînd a fost importateîn acel teritoriu.
Acciza devine exigibilă la trecere în consum a produsului supus taxării sau atunci cînd la aceasta
se constată lipsuri provocate de anumite cauze. În cazul în care produsele supuse accizelor,
trecute în consum intr-un stat membru, sunt deținute în scopuri comerciale într-un alt stat
membru, accizele aferente se percep în acest din urma stat membru. Accizele achitate în primul
stat membru sunt supuse rambursării.

UE a definit unitar categoriile de produse din tutun producătoare de accize care fac
obiectul armonizării: țigarete, țigări,tutun pentru răsucit țigarete,alte tutunuri pentru fumat.
Armonizarea cotelor de accize la țigarete( produsele din tutun) au urmarit două
obiective:
3
* introducerea a două tipuri de cote, una proporțonala ,sub forma unui procent ce se aplica la
prețul de vînzare cu amănuntul (ad valorem) , și una specific stabilită ca suma fixă pe unitate de
produs. Mărimea cotei specific se fixează avînd ca referință țigările cu cel mai mare consum pe
piață. Cele două cote trebuie să fie aceleași pentru toate țigaretele. Deasemenea, UE dorește ca,
în faza finala a armonizării raportul dintre elemental specific și elemental proporțional (inclusive
TVA care se așază peste accize) să fie același în toate statele membre;

*aplicarea unei cote unice la nivelul UE .

Pînă în prezent, nici unul dintre cele două obiective nu au fost atinse obiectivele în
întregime. Astfel, în toate state membre funcționează cele două cote de accize, dar obligatorii
sunt numai nivelurile relative minime ale accizelor. La țigarete care are cea mai mare pondere
în produsele din tutun, accizele trebuie să reprezinte cel puțin 57% din prețul cu amănuntul
care include toar impozitele, inclusive TVA. Deasemenea, acciza specific nu poate fi mai
mica de 5% și mai mare de 55% din totalul impozitelor cuprinse in preț (accize și TVA)
În cazul celorlalte produse din tutun,se poate opta fie pentru acciza specifica , fie
pentru acciza ad valorem, fie pentru o combinație a cele două. De aceea și limita minimală
este exprimată ca o cotă procentuală sau ca o marime fixă pe unitate de produs. De exemplu,
la tutun pentru răsucirea țigaretelor limita minima este de 30% din prețul cu amănuntul sau 25
euro pe kilogram.
În aceste condiții, nu este deloc întîmplător faptul că, între statele membre, există
diferențe semnificative ate accizelor la produsele din tutun care distorsionează funcționarea
pieții unice. 3
( Anexe tabelul 1, ” Nivelului accizelor la ţigarete în ţările membre ale UE pe anul 2009,,). 4

Unele state membre (Franța ,Italia, Grecia, Spania) prefer să aibă accize specific mai
mici în raport cu prețul amanuntul. Este de sublinia că accizele avantajează producătorii de
țigarete mai scumpe și le permite să reducă diferențele dintre prețurile cu amănuntulale
țigaretelor,deoarece această acciza este o sumă fixa la 1000 de țigarete, indiferent de prețul
acestora, iar prețul de referință la care se fixează suma este al țigărilor cu cea mai mare
desfacere ( deci nu cele mai scumpe). Pentru mai mare convergență a accizelor la produsele
din tutun Comisia Europeană a propus ca, la țigarete, în afară de regula celor 57%,să fie
obligatorie și o linie minima pentru acciză, stabilita ca o sumă fixă în euro la 1000 de
țigarete, respective 70 euro. În acest fel se va garanta un nivel minim al accizelor la țigarete în
tot spațiul UE. Statele membre care au acum un nivel mai mic al accizelor vor trebui să-l

3
Petre Brezeanu, Ilie Șimon, Sorin Celea. Fiscalitate europeană, editura ”Economica,, anul 2005 pag 229,230,231,232
4
Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-licenta.html( citat 15 noiembrie 2016) pag29
4
 crească. Totodata, statele care au deja un nivel mare al accizelor, dar nu pot respecta regula
celor 57%, nu vor mai avea obligația respectării acestei reguli,dacă acciza este de cel
puțin100 euro la 1000 țigarete. 5

Amortizarea accizelor la băuturile alcoolicea vizat definirea unitară a produselor

purtatătoare pe accize care sunt grupate astfel: vin, băuturi spirtoase, produse intermediare.
Deasemenea, armonizarea a urmărit introducerea unor cote unice de acciză:
a) Bere cu o concentrație alcoolică de peste 0,5% în volum, acciza se stabilește în funcție de
hl/1 grad Plato sau hl/11 grad alcoolic al produsului finit;
b) Vinuri
1. vin liniștit cu o concentrație alcoolică în volum cuprinsă între 1,2% și 15%; acciza se
stabilește pe hl de produs finit în funcție de concentrația de alcool;
2.vin spumos cu o concentrație alcoolică în volum cuprinsă între 15% și 18% prezentat în
sticle astupate cu un dop tip șampanie, cu o presiune egală sau mai mare de 3 bari; acciza se
stabileșțte pe hl în funcie de concentrația în alcool;
c) băuturi fermentate altele decât vinul sau bere
1. buturi fermentate nespumoase cu o tărie alcoolică în volum cuprinsă între 1,2% și 10%,
respectiv între 10% și 15%; acciza se stabilește pe hl de produs finit, în funcție de concentrația
în alcool;
2. buturi fermentate spumoase cu o concentrație alcoolică în volum cuprinsă între 1,2% și
13% și respectiv între 13% și 15% prezentat în sticle astupate cu un dop tip șampanie, cu o
presiune egală sau mai mare de 3 bari; acciza se stabileșțte pe hl în funcie de concentrația în
alcool;
d) produse intermediare în care intră toate produsele cu o concentrație alcoolică în volum
cuprinsă între 1,2% și 22%; acciza se stabilește pe hl de produs finit;
e) alcool etilic cu o concentrație alcoolică în volum ce depășete 1,2%, respectiv 22%, precum
și țuica; acciza se stabilește pe hl de alcool pur la temperatura de 20°C.
La nivelul minim al accizelor aprobat prin directive comunitară au fost aprobate
anumite derogări sub formă de reduceri de cote și de exonerări. Astfel, statele membre pot să
aplice cote ale accizelor reduse la bere, diferențiate în fincție de producția anuală a făbricilor
de bere.Cotele reduse nu pot coborî sub nivelul minim cu mai mult de 50% față de nivelul
national normal al accizelor și de ele beneficiază micii producători care nu produc mai mult

5
Petre Brezeanu, Ilie Șimon, Sorin Celea. Fiscalitate europeană, editura ”Economica,, anul 2005 pag.233,234

5
 de 200 mii de hectolitri de bere pe an.
Statele membre pot să aplice cote reduse ale accizelor și la vinurile liniștite și
spumoase care au o concentrație alcoolică ce nu depășește 8,5% în volum. Cote reduse pot fi
aplicate și la băuturile fermentate altele decît vinul sau berea și la produsele intermediare.
Cotele de accize stabilite efectiv de către statele membre sunt diferențiate. De
exemplu:la alcool etilic, între 800 euro/hl (Italia) și 5154,93 euro/hl (Suedia); cote mari sunt
statele membre nordice; la vin, între 0 euro/hl (Australia, Germania, Grecia, Italia,
Luxemburg, Portugalia, Spania) și 318,99 euro/hl Suedia. În Franța care este un mare
producător de vinuri acciza este simbolică, respective 3,35euro/hl. 6
(Anexe tabelul 2” Nivelul accizelor la alcoolul etilic (băuturi spirtoase, inclusiv rachiuri din fructe) în
ţările europene, anul 2009”) 7

În statele membre UE politicile fiscale privind accizele și alte impozite la produsele

petroliere au țintit, pe lîngă alimentarea bugetelor cu venituri relative constant și importate și a
altor obiective economice și sociale, ca de exemplu:
*protejarea mediului;
*susținerea agriculturii;
*realizarea unui proporții optime între diferile surse de energie (cărbune, petrol, energie
nucleară);
*armonizarea treptată a poverei fiscale de la forța de muncă la alte surse de venit, între care
energia.
Armonizarea accizelor la produsele petroliere a urmarit definirea unitară a produselor
purtătoare de accize, grupate astfel: benzină fără plumb, benzină cu plumb, gaze petroliere (de
sondă), păcura, gaz lichefiat, metan, kerosen.
Statele membre au obligația să folosească accizele , stabilite în suma fixă pe 1000 l
sau de kg. Ca și în cazul accizelor produse din tutun și băuturi alcoolice, statele membre nu au
ajuns la un consens pentru adoptarea de cote unice de acciză la produsele petroliere.
Nivelul minim al accizelor pentru produsele petroliere:
a) benzină cu plumb-337 euro/1000 litri;
b) benzină fără plumb-287 euro/1000 litri;
c)carburant folosit în scopuri gospodărești- 18 euro/1000 litri;
d)carburant greu- 13 euro/1000 kg;
e)gaz lichefiat -100 euro/1000 kg;

6
Petre Brezeanu, Ilie Șimon, Sorin Celea. Fiscalitate europeană, editura ”Economica,, anul 2005 pag234, 235,236
7
Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-licenta.html( citat 15 noiembrie 2016) pag 36
6
 f)petrol lampat -245 euro/1000 litri. 8
Vorbind despre acciza la carburanți putem menționa că cel mai mare nivel al acestor
accize se aplică în Olanda, valoarea sa, 701 euro pe tonă, la benzină, fiind dublă faţă de
minimul Uniunii Europene. România (332 euro/tonă) se află la coada clasamentului, ţara
noastră beneficiind deocamdată, alături de Bulgaria, de o exceptare de la nivelul minim de
359 euro/1000 litri impus de UE la benzină, respectiv 302 euro/1000 litri la motorină/
(Anexe tabelul 3” Nivelul accizelor la combustibil în ţările europene,,) 9

Fiind obligatoriu doar un nivel minim al accizelor , între statele membre există
diferențe semnificative în nivelul cotelor de accize care afectează competiția din piața unică.
Unele state membre pot institui accize naționale pentru produse din aceiași
categorie:
*accize (taxe parafiscale) pentru produse energetice si electricitate- Belgia , Germania,
Olanda , Finlanda, Suedia;
*taxă adițională pentru băuturile mixte (băuturi alcoolizate amestecate cu băuturi
nealcoolizate) –Franța
*taxă adițională pentru produs alcoholic comercialiat într-un ambalaj care nu poate fi
refolosit- Belgia;
*accize special reglementate de legislația romană: pentru uleiuri minerale,confecții din blănuri
natural, articole de cristal, bijuterii din aur , produse de parfumerie. 10

Analizînd acciza la electricitate putem menționa ca aceastea pot fi cu scop

comercial și necomercial. Țări precum Cipru, Franţa, Grecia, Lituania şi Marea Britanie nu aplică
accize pentru energia electrică atât pentru cea utilizată în scop comercial cât şi pentru cea utilizată
în scop necomercial.În Portugalia nici nu există un astfel de impozit. Printre ţările cu nivele ridicate
ale accizei la energia electrică se numără Germania, Austria, Suedia, Danemarca, nivelul cel ami
ridicat fiind în Olanda, un nivel de 108,5 Euro/Mwh atât pentru electricitatea utilizată în scopuri
comerciale cât şi pentru electriciatea utilizată în scopuri necomerciale. 11

(Anexe tabelul4 ”Nivelul accizei la electricitate în ţările europene pe anul 2009”) 12

În Republica Belarus în conformitate legii ”Cu privire la accize,, funcționează cote

unice ale accizelor , atît pentru bunurile produse de catre plătitorii de accize , cît și pentru

8
Petre Brezeanu, Ilie Șimon, Sorin Celea. Fiscalitate europeană, editura ”Economica,, anul 2005 pag. 236,237,238
9
Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-licenta.html( citat 15 noiembrie 2016) pag 31,32
10
Galia Ulian , Diana Criclivaia, Inesa Brumă. Fiscalitatea internațională. (support de curs). Chișinău,2010. CEP USM pag.125
11
Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-licenta.html( citat 15 noiembrie 2016) pag 33
12
Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-licenta.html( citat 15 noiembrie 2016) pag 34
7
bunurile importate de către plătitorii de accize pe teritoriul vamal al republicii și/sau vîndute pe
teritoriul vamal al acestuia.
Cotele accizelor sunt stabilite de către Președintele Republicii Belarus în ruble
belaruse calculate pe unitate de măsură fizica a venituluide mărfuri supuse accizelor.
Lista mărfurilor supuse accizelor poate fi concretizata de catre Președintele Republicii
Belarus.
Băuturile alcoolice și produsele din tutun destinate pentru vînzare sunt marcate cu
timbre de acciz. Ordinea de marcare și plată a accizelor este stabilită prin lege.
Sunt scutite de accize:
*mărfurile supuse accizelor , exportate în afara Republicii Belarus;
*mărfurile sechestrate- vîndute(transferate) și/sau mărfurile fără stăpîn , produsele supuse
accizelor refuzate în favoarea statului și care urmează a fi incluse în cadrul proprietații publice ,
mărfurile supuse prelucrării industriale sub controlul autorităților competente sau care urmează
a fi distruse;
*alcoolul destinat producției de medicamente pentru organizațiile din Bearus autorizate pentru
fabricare. 13

În Republica Kazahstan cu accize se impozitează nu doar mărfurile produse pe

teritoriul acesteia dar și mărfurile importate, și businessul jocurilor de noroc. Lista mărfurilor
impozabile cu accize este unică atît pentru producătorii interni, cît și pentru mărfurile
importate. Cotele concrete se aprobă din Cabinetul de Minștri al Republicii Kazahstan.
Totodată, se deosebesc cotele specific (fixe) și ad valerem (dobînzii).
Baza fiscală :
1)la mărfuri atît din material primă proprie, cît și din material primă a clentului- valoarea
stabilită după prețurile care nu inclus accizele, conform căreia producătorul furnizează marfa
data sau producția finite în expresie natural;
2)la transmiterea de către producătoru de mărfuri a mărfii impozitabile cu accize în calitate de
plată în natura, fără plată și la operațiile de schimb de măfuri- valoarea producției proprie, care
nu include accize, sau volumul producției în expresie naturală;
3)la mărfurile importate impozabile cu accize- valoarea vamală determinate în corespundere cu
legislația vamală a republicii, sau volumul producției în expresie normală ;
4)la businessul de jocuri de noroc – încasările de la businessul de la jocurile de noroc;
5)la loterie- încasarea declarată de la organizarea ei.

13
Galia Ulian , Diana Criclivaia, Inesa Brumă. Fiscalitatea internațională. (support de curs). Chișinău,2010. CEP USM pag.143,144
8
 La impozitul dat este prevăzut un șir de indemnizații. În particular nu se impozitează
cu accize următoarele mărfuri importate impozabile cu accize: valorile confiscate, fără
stăpîn,care trec cu drept de moștenire la stat; mărfurile , importate în calitate de ajutor material,
în scopuri de binefacere; importate pentru serviciile diplomatice și reprezentante. Mărfurile
exportate impozabile cu accize sunt scutite de accize cu condiția confirmării faptului exportului.
Suma accizelor supusă achitării în buget se determină de contribuabil de sine stătător.
Dacă producția impozabilă cu accize se produce din materie primă pentru care au fost plătită
accize pe teritoriul Kazahstanului, atunci suma calculate a accizelor pe producția realizată se
micșorează cu suma accizelor, plătite pentru material primă,deasemenea cu valoarea mărcilor
impozitul indirect (accizelor) pe mărfurile importabile cu accize, supuse marcării. Perioada de
gestiune- o luna. Termenele de achitare depend de tipul mărfurilor impozitabile cu accize. 14

În Azerbaidjan accizele la mărfurile impozitabile se referă spirtul alimentar, berea și

toate tipurile de băuturi spirtoase,articolele de tutun și produsele petroliere. Cotele accizelor se
stabilesc din Cabinetul de Miniștri al Republicii Azerbaidjan. La spirtul alimentar ,berea ,băuturi
spirtoase și articole de tutun produse în R. Ajerbaidjan, se aplica următoarele cote de accize:

*spirtul alimentar (inclusiv alcool etilic nedenaturat cu concentrația alcoolului nu mai mica de
80%) – 4000manate (valută ajerb.) pentru un litru;
*araca (vodka) băuturi tari și materie primă tare pentru băuturi, lichior și articole din lichior-
2500 manale pentru un litru;
*coniac șimaterie primă de coniac- 1000manate pentru un litru;
*șampania-1000manate pentru un litru;
*vinuri și vinuri brute- 500 manate pentru un litru;
*bere ( înafară de berea nealcoolizată) și alte băuturi, care conțin vin -400 manate pentru un litru;
*articole de tutun de toate tipurile-9000 manate pentru 1000 bucați

La produsele petroliere, fabricate in R. Azerbaidjan ,se stabilesc de Cabinetul de

Miniștri a R. Azerbaidjan. Plătitorii de accize sunt toate întreprinderile și persoanele fizice care
efectuează fabricarea sau importul mărfurilor impozabile cu accize pe teritoriul R. Azerbaidjan ,
Precum și rezidenții R. Azerbaidjan, nemijlocit sau prin intermediul antreprenorului, care
efectuază fabricarea mărfurilor impozabile cu accize în afara R. Azerbaidjan și care nu sunt
evidență în calitate de contribuabili la seiul de producție. În condițiile producerii mărfurilor pe
teritoriul R. Azerbaidjan din material primă furnizată de beneficiar, plătitor de accize este
producătorul de mărfuri (antreprenorul). În acest caz , producătorul trebuie să ceară sumei de

14
Galia Ulian , Diana Criclivaia, Inesa Brumă. Fiscalitatea internațională. (support de curs). Chișinău,2010. CEP USM pag.152,153
9
accize de la beneficiar.
Obiectele impunerii fiscal sunt urmatoarele operații: eliberarea mărfurilor impozitabile
cu accize, fabricate pe teritoriul R. Azerbaidjan , în afara încaperilor de producție; pe mărfurile
de import- ieșirea mărfurilor impozabile cu accize, în corespundere cu Codul Vamal al R.
Azerbaidjan , care se consider mărfuri impozabile cu accize de sub controlul serviciilor vamale.
Exportul mărfurilor impozitabile cu accize se impozitează conform cotei zero. 15

În concluzie aș dori să menționez ca datorită impozitării indirecte și în special a

supunerei accizei statul are de cîștigat venituri suplimentare ce duce preponderent la majorarea
PIB-ului. Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia
statului. Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul
că aceste pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării
acelora care, spre exemplu, dăunează sănătăţii sau mediului înconjurator. 16

Din punct de vedere a țărilor ce impun acciza au ca avantaj o sursă de venit apreciabilă
obținut la un cost scăzut, un alt avantaj implicit al aplicării accizelor îl prezintă rapiditatea,
comoditatea şi costul relative redus al perceperii.

Ca şi dezavantaj menţionăm faptul că aplicarea accizelor duce la majorarea preţurilor la

producţie, un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că accizele sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se
în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor.

Prin urmare, accizele constituind o sursă importantă de venituri bugetare, uşor de procurat,
prin ele se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă administrativă. 17

15
Galia Ulian , Diana Criclivaia, Inesa Brumă. Fiscalitatea internațională. (support de curs). Chișinău,2010. CEP USM pag.157,158
16
Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-licenta.html( citat 15 noiembrie 2016) pag 5

17
ACCIZELE ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE. COMBATEREA FRAUDRII ACCIZELOR ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂhttp://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-banci/23.pdf (citat 15 noiembrie 2016).

10
 Anexe

Tabelul 1
“ Nivelului accizelor la ţigarete în ţările memebre ale UE pe anul 2009”

Nr.C Statul membru Nivelul standard de accize

rt
(euro/1000 ţigarete)

1 România 50.00

2 Lituania 37.36

3 Bulgaria 50.94

4 Estonia 63.83

5 Slovenia 64.00

6 Polonia 64.45

7 Ungaria 67.49

8 Letonia 67.73

9 Slovacia 71.96

10 Cehia 75.14

11 Spania 79.45

12 Cipru 83.25

13 Grecia 86.25

14 Luxemburg 91.30

15 Austria 104.09

16 Portugalia 104.75

17 Italia 105.30

18 Malta 109.50

11
 19 Danemarca 114.52

20 Belgia 124.77

21 Finlanda 129.53

22 Suedia 130.62

23 Olanda 136.65

24 Germania 140.72

25 Franţa 169.60

26 Marea Britanie 227.44

27 Irlanda 249.32

Tabelul 2
” Nivelul accizelor la alcoolul etilic (băuturi spirtoase, inclusiv rachiuri din fructe) în ţările europene, anul
2009”

Statul Nivelul standard de accize (euro/ hl alcool Nivel accize mici distilării (euro/ hl alcool
membru pur) pur)

România *) 750,00 475,00

Bulgaria*) 562,43 281,21

Cipru 598,01

Slovenia 694,79

Italia 800,01

Spania 830,25 726,54

Slovacia*) 939,38 469,69

Ungaria*) 976.62

Austria 1000,00 540,00

Portugalia 1001,35 500,67

Luxemburg 1041,15

Cehia 1081,10 542,57

Letonia 1163,45

Lituania 1278,96

12
 Estonia 1291,06

Germania 1303,00 730,00

Grecia 1308,00

Malta 1400,00

Polonia 1466,63

Franţa 1471,75

Olanda 1504,00

Belgia 1752,24

Danemarca 2010,62

Marea 2803,38
Britanie

Finlanda 3580,00

Irlanda 3925,00

Suedia 5154,93

Tabelul3

”Nivelul accizelor la combustibil în ţările europene”

ŢARA ACCIZA

Diesel Benzina

Austria 347 442

Belgia 318 592

Bulgaria 307 350

Cehia 406 483

Cipru 245 299

Danemarca 382 561

Estonia 330 359

Finlanda 364 627

Franţa 428 607

Germania 470 655

13
 Grecia 302 359

Irlanda 368 509

Italia 423 564

Letonia 330 379

Lituania 330 434

Luxemburg 302 462

Malta 352 459

Marea Britanie 661 661

Olanda 413 701

Polonia 339 488

Portugalia 364 583

România 284 336

Slovacia 481 515

Slovenia 383 403

Spania 302 360

Suedia 446 568

Ungaria 368 448

Tabelul 4

”Nivelul accizei la electricitate în ţările europene pe anul 2009”

Nr Statul membru Nivelul standard de accize-scop Nivelul standard de accize- scop

. comercial necomercial
crt
Nivelul min=0,50 euro/Mwh Nivelul min=1,00 euro/Mwh

1 România 0,42 0,84

2 Cipru 0 0

3 Franţa 0 0

4 Grecia 0 0

5 Lituania 0 0

6 Marea Britanie 0 0

14
7 Belgia 0 1,91

8 Irlanda 0,50 1,00

9 Luxemburg 0,50 1,00

10 Slovenia 0,50 1,00

11 Spania 0,50 1,00

12 Slovacia 0,66 -

13 Bulgaria 0,72 0,72

14 Letonia 0,78 0,78

15 Malta 0,84 0,84

16 Ungaria 1,04 1,04

17 Cehia 1,15 1,15

18 Finlanda 2,63 8,83

19 Portugalia - -

20 Plonia 5,91 5,91

21 Germania 12,30 20,50

22 Austria 15.00 15.00

23 Suedia 28,99 28,99

24 Danemarca 91,82 82,84

25 Olanda 108.50 108,50

15
 Bibliografie

1. Eugen Nicolăescu. Fiscalitate comparată. București, editura ”PRO UNIVERSITARIA,,

anul 2012.
2. Galia Ulian , Diana Criclivaia, Inesa Brumă. Fiscalitatea internațională. (support de
curs). Chișinău,2010. CEP USM
3. Petre Brezeanu, Ilie Șimon, Sorin Celea. Fiscalitate europeană, editura ”Economica,,
anul 2005
4. Accizele lucrare de licență http://documents.tips/documents/accizele-lucrare-de-
licenta.html( citat 15 noiembrie 2016)
5. ACCIZELE ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE. COMBATEREA FRAUDRII
ACCIZELOR ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂhttp://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante-
contabilitate-si-banci/23.pdf (citat 15 noiembrie 2016).

16