TesteAdministratiePublica2014 PDF

Regis Roman
(coordonator)
REGIS ROMAN CLAUDIU PORUMBĂCEANU

CRISTIAN BENŢE CRISTIAN MĂDUŢA
OANA MATEI SABIN COROIAN
TESTE GRILĂ PENTRU

EXAMENUL DE LICENŢĂ:
SPECIALIZAREA ADMINISTRAŢE
PUBLICĂ
ARAD - 2014
Referenţi ştiinţifici:
Prof.univ.dr. Marius Grec
Prof.univ.dr. Marţian Iovan
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

REGIS ROMAN (coordonator)
Teste grilă pentru examenul de licenţă la specializarea
Administraţie Publică/ Arad: „Vasile Goldiș” University
Press, 2014
Bibliogr.
E-ISBN 978-973-664-676-8
I. Roman, Regis (coord.)
316.77 (075.8)
2
CUPRINS
GHID ORIENTATIV PENTRU REDACTAREA ŞI PREZENTAREA

LUCRĂRII DE LICENŢĂ\DISERTAŢIE .................................................... 4
DREPT ADMINISTRATIV ........................................................................ 18
DEONTOLOGIA FUNCŢIONARULUI PUBLIC ..................................... 44
ARHIVISTICĂ ŞI DOCUMENTARISTICĂ ............................................. 59
INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢE POLITICE ................................................. 68
INTRODUCERE ÎN STUDII EUROPENE ................................................ 75
INTRODUCERE ÎN RELAŢII PUBLICE .................................................. 83
MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE ........................................ 99
PSIHOLOGIA CONDUCERII .................................................................. 110
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................ 115
3
Ghid orientativ pentru redactarea şi
prezentarea Lucrării de licenţă/disertaţie
Cuprins
Introducere – cadrul general

Capitolul 1: Structura lucrării de licenţă/disertaţie
Capitolul 2: Reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie
Capitolul 3: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă/disertaţie
Capitolul 4: Evaluarea lucrării de licenţă/disertaţie
Anexe
Introducere – cadrul general
In conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a

examenului de absolvire/licenţă/diplomă la Universitatea de Vest „Vasile
Goldiş”, examenul de licenţă constă din două probe:
a) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate
(examen scris)
b) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.
Examenul de disertaţie constă dintr-o singură probă:
a) Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie
Fiecare student al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi
Administrative are obligaţia de a-şi alege tema lucrării de licenţă/disertaţie
şi cadrul didactic coordonator, respectând, pe parcursul elaborării şi
prezentării lucrării, cerinţele impuse de acesta.
Prezentul Ghid orientativ pentru redactarea şi prezentarea
lucrării de licenţă/disertaţie este un document adoptat de către membrii
Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Facultăţii de Ştiinţe
Umaniste, Sociale şi Politice, având următoarele obiective:
 eficientizarea activităţilor de coordonare a lucrărilor de
licenţă/disertaţie;
4
 facilitarea redactării corecte de către student/absolvent a lucrării
de licenţă/disertaţie;
 creşterea nivelului calitativ al lucrărilor de licenţă/disertaţie;
 evaluarea unitară a absolvenţilor care îşi susţin lucrarea de
licenţă/disertaţie.
In vederea atingerii obiectivelor enunţate anterior, prezentul Ghid conţine:
 informaţii referitoare la structura lucrării de licenţă/disertaţie
(capitolul 1);
 reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul 2);
 reguli de prezentare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul 3);
 grilă de evaluare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul 4);
 şabloane utilizate pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţie
(anexe).
Prezentul Ghid va fi utilizat ca instrument de lucru al Departamentului de
Ştiinţe Socio-Umane în sesiunea de licenţă/disertaţie iunie 2014. Ghidul,
împreună cu şabloanele utilizate pentru redactarea lucrării de
licenţă/disertaţie, va fi publicat pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste,
Politice şi Administrative (http://supa.uvvg.ro/studenti/licenta.html) şi va fi
diseminat de către cadrele didactice coordonatoare tuturor
studenţilor/absolvenţilor pe care acestea îi îndrumă.
Capitolul 1: Structura lucrării de licenţă/disertaţie
Lucrarea de licenţă/disertaţie este structurată pe capitole şi

include următoarele elemente obligatorii:
a. Copertă – informaţiile care trebuie să apară pe coperta
lucrării de licenţă/disertaţie sunt prezentate în Anexa1;
b. Pagina de titlu – informaţiile care trebuie să apară în pagina
de titlu a lucrării de licenţă/disertaţie sunt prezentate în
Anexa2. De asemenea, absolvenţii pot descărca de pe site-ul
Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative,
şablonul pentru redactarea paginii de titlu;
c. Declaraţie standard – lucrarea de licenţă/disertaţie va
conţine o declaraţie pe propria răspundere a absolventului,
datată şi semnată în original, din care să rezulte că lucrarea
îi aparţine, nu a mai fost niciodată prezentată şi nu este
plagiată (a se vedea regulile de evitare a plagiatului);
5
d. Conţinutul declaraţiei este prezentat în Anexa3, iar şablonul
poate fi descărcat de pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste,
Politice şi Administrative;
e. Cuprins – lucrarea de licenţă/disertaţie va avea un cuprins
care să conţină cel puţin titlurile tuturor capitolelor însoţite
de numărul paginii la care începe fiecare capitol (a se vedea
exemplul din Anexa 4);
f. Lista figurilor şi lista tabelelor – în cazul în care lucrarea de
licenţă/disertaţie conţine figuri (imagini, grafice) şi/sau
tabele, acestea vor fi prezentate, imediat după cuprins, sub
forma unor liste (separat pentru figuri şi tabele) care conţin
numele fiecărui element şi numărul paginii la care se află
acesta (a se vedea exemplul din Anexa 5);
g. Introducere – aceasta va conţine motivaţia alegerii temei,
gradul de noutate a temei, obiectivele generale ale lucrării,
metodologia folosită, firul roşu al lucrării (titlul capitolelor şi
legătura dintre ele), precum şi limitele lucrării
(confidenţialitatea datelor, rată mică de răspuns la
chestionare/interviuri, lipsa accesului la unele surse
bibliografice de referinţă, etc.). Introducerea nu se
numerotează ca şi capitol;
h. Capitole – lucrarea de licenţă/disertaţie va conţine între 3 şi 8
capitole numerotate crescător, fiecare putând să aibă, în
partea finală, o secţiune de concluzii, care să sintetizeze
informaţiile şi/sau rezultatele prezentate în cadrul acelui
capitol;
i. Concluziile lucrării – în această parte a lucrării de
licenţă/disertaţie se regăsesc cele mai importante concluzii
din lucrare, opinia personală privind rezultatele obţinute în
lucrare, precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare
legate de tema abordată. Concluziile lucrării nu se
numerotează ca şi capitol;
j. Anexe (dacă este cazul) – acestea apar într-o secţiune
separată, care nu se numerotează ca şi capitol. Fiecare anexă
se va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele se
numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2, etc);
k. Bibliografie – acesta este ultima parte a lucrării şi va conţine
lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către absolvent
pentru redactarea lucrării de licenţă. Bibliografia nu se va
numerota ca şi capitol al lucrării.
6
Capitolul 2: Reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie
Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind între 50 şi 80

în cazul lucrării de licenţă/disertaţie şi de 40 – 60 de pagini în cazul lucrării
de disertaţie, cu următoarele elemente:
a. Marginile paginii – se vor utiliza următoarele valori pentru
marginile paginii (Page Setup -> Margins):
 stânga: 2,5 cm;
 dreapta: 2 cm
 sus: 2 cm
 jos: 2 cm
b. Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de
1,5 linii (Format->Paragraph->Line spacing-> 1,5 lines);
c. Alinierea textului în cadrul paragrafelor - textul din cadrul
paragrafelor normale va fi aliniat între marginile din stânga şi
dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea o
indentare de 1,5 cm (Format-> Paragraph-> Indentation-> Left).
Excepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precum
şi etichetele tabelelor şi figurilor (a se vedea explicaţiile de mai jos);
d. Font – fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu
dimensiunea de 12 puncte, utilizând diacriticele specifice limbii în
care este redactată lucrarea (ă, ş, ţ, î, â - pentru limba română);
e. Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face începând cu
pagina de titlu, până la ultima pagină a lucrării, dar numărul paginii
apare doar începând cu Introducerea. Numărul de pagină se
inserează în subsolul paginii, centrat.
f. Antetul paginii - apare începând cu introducerea şi va conţine
numele absolventului (în stânga) şi titlul lucrării (în dreapta);
g. Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând
numărul capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărul
tabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel are număr şi titlu, care
se menţionează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta.
Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel, aliniat între
marginile din stânga şi dreapta (justified), indicând în mod
obligatoriu numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul,
pagina sau adresa de Internet completă;
h. Figuri - figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran)
se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului,
iar cea de a doua fiind numărul figurii din capitolul respectiv; fiecare
7
figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat;
dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul imediat următor,
justified, indicând numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura,
anul, pagina sau adresa de Internet completă;
i. Note de subsol – în ceea ce priveşte redactarea aparatului critic,
menţionăm faptul că absolvenţii au posibilitatea să opteze pentru
oricare dintre sistemele de citare recunoscute, sub supravegherea
coordonatorului ştiinţific;
Oricare ar fi sistemul de citare folosit, regula generală de citare în
cazul notelor de subsol este următoarea:
Prenumele şi numele autorului, titlul lucrării, editura, locul
apariţiei, anul apariţiei, pagina sau paginile de unde s-a citat.
Exemplu:
 Cărţi:
1. Petre Prisecaru Guvernanţa Uniunii Europene,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 27.
 Articole de specialitate:
2. Lee Kendall Metcalf, “The Creation of a Socialist
Trading System”, East European Quarterly, vol. 29,
nr. 4, 1995, pp.12-18.
 Articole sau documente descărcate de pe Internet:
3. Andy Neely, Carlisle Adams, Perspective on
Performance. The Performance Prism, 2011,
disponibil on-line la
www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm, accesat
în 10.02.2009.
 Pagini web:
4.***http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2010/
bsl_8.pdf
 Documente interne:
5. *** Planul strategic al firmei X S.A.
 Alte documente (HG, documente elaborate de organisme
naţionale/internaţionale, anuare statistice etc.).
6. World Business Council for Suistainable Development
(WBCSD), WBCSD Annual Review 2004 – A decade of
action and learning, www.wbcsd.ch.
7. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al
României, Indicele preţurilor de consum 2007, 2008.
Se vor folosi, de asemenea, următoarele convenţii de citare:
8
Idem – în cazul în care avem două note de subsol succesive
în care cităm din acelaşi autor(i), dar din lucrări diferite:
Ex.
1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii Europene,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 27.
2. Idem (coord), Politici comune ale Uniunii Europene,
Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 78.
Ibidem - în cazul în care avem două note de subsol succesive în care
cităm din acelaşi autor(i) şi aceeaşi lucrare:
Ex.
1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii
Europene, Editura Economică, Bucureşti,
2005, p. 27.
2. Ibidem, p. 45.
Op.cit. – în cazul în care cităm acelaşi autor şi aceeaşi lucrare, dar
nu în note succesive:
Ex.
1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii
Europene, Editura Economică, Bucureşti,
2005, p. 27.
2. Jean-François Soulet, Istoria comparată a
statelor comuniste din 1945 pînă în zilele
noastre, Editura Polirom, Iaşi:Polirom, pp. 76-
77.
3. Petre Prisecaru, op.cit., p. 46.
j. Bibliografia – se redactează la sfârşitul lucrării şi se structurează pe
următoarele paliere: materiale tipărite (cărţi şi capitole în cărţi,
articole şi lucrări conferinţe tipărite) şi surse electronice (articole şi
lucrări conferinţe disponibile on line, site-uri consultate). Aceste liste
bibliografice se vor ordona alfabetic şi vor respecta următoarele
reguli de redactare:
1. Carte cu un singur autor
2. Carte cu mai mulţi autori:
3. Capitol din carte
4. Documente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces on-line:
5. Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces direct, a fost
consultată forma tipărită a revistei
6. Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces on-line
Imprimarea tuturor paginilor lucrării se va realiza doar pe o faţă a
fiecărei foi.
9
Recomandări:
Oricare ar fi sistemul de citare folosit, regula generală de citare în
cazul bibliografiei este următoarea:
Numele şi prenumele autorului, titlul lucrării, editura, locul
apariţiei, anul apariţiei.
I. Titlurile bibliografice vor fi trecute numerotat, în ordinea alfabetică a
autorilor (ordonarea se realizează după numele autorului), respectând
următoarele tehnici de redactare:
 Cărţi:
1. PRISECARU, Petre, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura
Economică, Bucureşti, 2005.
 Articole de specialitate:
2. METCALF, Lee Kendall, “The Creation of a Socialist Trading System”,
East European Quarterly, vol. 29, nr. 4,1995, pp.12-18.
 Articole sau documente descărcate de pe Internet:
3. NEELY, Andy, Adams, Carlisle, Perspective on Performance. The
Performance Prism, 2011, disponibil on-line la
www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm, accesat în 10.02.2009
 Pagini web:
4. *** http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2010/bsl_8.pdf
 Documente interne:
5. *** Planul strategic al firmei X S.A.
 Alte documente (HG, documente elaborate de organisme
naţionale/internaţionale, anuare statistice etc.).
6. World Business Council for Suistainable Development (WBCSD),
WBCSD Annual Review 2004 – A decade of action and learning,
www.wbcsd.ch.
7. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Indicele
preţurilor de consum 2007, 2008.
10
II. Se recomandă trecerea la bibliografie prioritar a titlurilor la care se face
trimitere în textul lucrării.
Capitolul 3: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă
Prezentarea lucrării de licenţă în faţa comisiei de examinare este cel

puţin la fel de importantă ca şi redactarea acesteia. Nota finală obţinută de
către absolvent reprezintă atât rezultatul evaluării lucrării de către cadrul
didactic coordonator (evaluare consemnată într-un referat semnat în
original), cât şi rezultatul evaluării comisiei, în urma prezentării şi susţinerii
acesteia – pe baza portofoliului - de către absolvent.
Reguli de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă:
a. Momentul şi locaţia prezentării: absolvenţii vor fi anunţati asupra
datei, orei şi locaţiei la care îşi vor putea susţine lucrarea de licenţă
în faţa comisiei. Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia
stabilite poate atrage eliminarea acestuia din examenul de licenţă.
Cadrul didactic coordonator va însoţi absolventul în faţa comisiei;
b. Prezentare în PowerPoint(opţional): dacă doreşte, absolventul îşi va
susţine rezultatele cercetării realizate cu ajutorul unei prezentări
multimedia concepute în PowerPoint;
c. Timp maxim de prezentare: 15 minute;
d. Intrebări: membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte
întrebări referitoare la domeniul din care face parte subiectul lucrării
de licenţă şi/sau metodologia şi sursele folosite;
Recomandări pentru realizarea prezentării multimedia:
 prezentarea va conţine între 8 şi 15 diapozitive (slide-uri);
 existenţa obligatorie a unui slide de titlu, care va conţine cel puţin
titlul lucrării, numele absolventului şi numele cadrului didactic
coordonator);
 slide cu cuprinsul prezentării;
 slide ce va cuprinde cuvinte cheie (cu ajutorul acestuia se vor
prezenta cele menţionate în introducerea lucrării de licenţă);
 6-10 slide-uri cu text, tabele, figuri (cu ajutorul acestora se vor
prezenta acele aspecte ale lucrării ce se doresc a fi comunicate
comisiei);
 1-2 slide-uri pentru concluzii
 slide-urile nu vor conţine prea mult text (maximum 7 linii a câte 7
cuvinte fiecare), iar absolventul nu va citi informaţia de pe
diapozitiv.
11
Capitolul 4: Evaluarea lucrării de licenţă
In vederea evaluării unitare a lucrărilor de licenţă, s-au întocmit

următoarele grile de evaluare:
Grilă de evaluare a lucrării de către membrii comisiei
- Evaluarea calităţii lucrării/cercetării întreprinse
- Respectarea regulilor de structurare a lucrării conform prezentului
Ghid
- Respectarea regulilor de redactare a lucrării conform prezentul Ghid
(cu accent pe modul de tratare a referinţelor bibliografice)
- Prezentarea lucrării şi răspuns la întrebări
-
Anexe
In continuare prezentăm, fiecare pe câte o pagină, şabloane pentru
următoarele documente:
Anexa 1: Coperta lucrării de licenţă/disertaţie
Anexa 2: Prima pagină a lucrării de licenţă/disertaţie
Anexa 3: Declaraţie standard privind originalitatea lucrării
Anexa 4: Exemplu de cuprins
Anexa 5: Exemplu pentru lista de figuri şi lista de tabele
Precizăm faptul că aceste şabloane pot fi descărcate de pe site-ul

Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative şi pot fi utilizate
de către absolvenţi în procesul de redactare a lucrării de licenţă.
12
Anexa 1: Coperta lucrării de licenţă/disertaţie
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE, POLITICE ŞI
ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA:…………….
(16 pt)
Lucrare de licenţă (26 pt)

sau
Lucrare de disertaţie (26pt)
Coordonator ştiinţific:
Titlu Prenume Nume (16 pt.)
Absolvent:
Prenume Nume (16
pt)
ARAD
Anul
13
Anexa 2: Prima pagină a lucrării de licenţă/disertaţie
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE, POLITICE ŞI

ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA:…………….
(16 pt)
TITLUL LUCRĂRII (26 PT)
Coordonator ştiinţific:
Titlu Prenume Nume (16 pt.)
Absolvent:
Prenume Nume (16 pt)
ARAD
Anul
14
Anexa 3: Declaraţie standard privind originalitatea lucrării
Declaraţie
Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Titlul complet al

lucrării” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De
asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt
indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere
proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa
precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori
deţine referinţa precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul
original.
Arad, data
Absolvent
Prenume Nume
____________________
(semnătura în original)
15
Anexa 4: Exemplu de cuprins
Cuprins
Introducere
Lista tabelelor şi a figurilor (dacă există)
Capitolul 1
1.1 ...............................................................................................................................................................
1.2 ...............................................................................................................................................................
1.3 ...............................................................................................................................................................
1.4 ...............................................................................................................................................................
Capitolul 2
2.1 ...............................................................................................................................................................
2.2 ...............................................................................................................................................................
2.3 ...............................................................................................................................................................
Capitolul 3
3.1 ...............................................................................................................................................................
3.2 ...............................................................................................................................................................
3.3 ...............................................................................................................................................................
Capitolul 4
4.1 ...............................................................................................................................................................
4.2 ...............................................................................................................................................................
4.3 ...............................................................................................................................................................
4.4 ...............................................................................................................................................................
4.5 ...............................................................................................................................................................
Concluzii
Anexe (dacă există)
Bibliografie
16
Anexa 5: Exemplu pentru lista de figuri şi lista de tabele
Lista figurilor
Figura 1.1: _________________________________________________________

Figura 1.2: _________________________________________________________
Figura 1.3: _________________________________________________________
Figura 1.4: _________________________________________________________
Figura 2.1: _________________________________________________________
Figura 2.2: _________________________________________________________
Lista tabelelor
Tabel 1.1: __________________________________________________________

Tabel 1.2: __________________________________________________________
Tabel 1.3: __________________________________________________________
Tabel 1.4: __________________________________________________________
Tabel 2.1: __________________________________________________________
Tabel 2.2: __________________________________________________________
17
DREPT ADMINISTRATIV
1. Administraţia publică este:

a. o componentă a puterii judecătoreşti
b. o componentă a puterii legislative
c. o componentă a puterii executive
d. o putere de sine stătătoare a statului
2. Administraţia publică se realizează:

a. în regim de putere publică
b. în regim de drept comun
c. în regim de drept comercial
d. în regim de drept fiscal
3. Administraţia Publică se realizează:

a. numai de autorităţi publice
b. numai de autorităţi publice şi de agenţi privaţi, autorizaţi sau
acreditaţi cu prestarea unor servicii publice
c. de orice persoană fizică sau juridică
d. atât de autorităţi publice, cât şi de agenţi privaţi autorizaţi prin lege
cu prestarea unor servicii publice
4. Regimul de putere publică semnifică:

a. existenţa unor prerogative speciale, exorbitante de la dreptul comun,
prin intermediul cărora interesul public prevalează în faţa celui
privat
b. existenţa unor prerogative speciale, exorbitante de la dreptul comun,
prin intermediul cărora interesul privat prevalează în faţa interesului
public
c. existenţa unor prerogative speciale, exorbitante de la dreptul comun,
prin intermediul cărora interesul privat este egal cu interesul public
d. nu presupune prerogative speciale, exorbitante de la dreptul comun
5. Serviciul public reprezintă:

a. o activitate realizată de un agent privat autorizat, de un organ public,
prin care se realizează nevoi sociale de interes general
b. o activitate realizată de un organ public, prin care se realizează nevoi
sociale de interes general
18
c. o activitate realizată de un agent privat autorizat de un organ public
prin care se realizează nevoi sociale de interes general
d. o activitate realizată pentru realizarea unor nevoi de interes public şi
de interes privat
6. În sistemul constituţional şi legal actual, administraţia publică este

realizată:
a. numai de organe ale administraţiei de stat, fiind astfel o administraţie
statală
b. numai de organe ale administraţiei publice autonome locale, fiind
astfel o administraţie autonomă locală
c. atât de organe ale administraţiei de stat cât şi de organe ale
administraţiei publice autonome locale
d. de organe ale administraţiei de stat, ale administraţiei autonome
locale şi de orice alte persoane fizice sau juridice
7. Care din următoarele definiţii ale administraţiei publice este corectă:

a. administraţia publică este o activitate realizată de un ansamblu de
organe, denumite generic „organe ale administraţiei publice”, prin
care, în regim de putere publică, se duc la îndeplinire legile şi în
limitele legii, se prestează servicii publice
b. administraţia publică este o activitate realizată de un ansamblu de
care în regim de drept comun, se duc la îndeplinire legile şi în
limitele legii, se prestează servicii publice
c. administraţia publică este o activitate realizată de un ansamblu de
care, în regim de putere publică şi de drept comun se duc la
îndeplinire legile şi în limitele legii, se prestează servicii publice
d. activitate realizată în scopul satisfacerii unor nevoi generale
8. Administraţia publică este:

a. o dimensiune a puterii executive, fără a fi singura dimensiune a
acesteia
b. este singura componentă a puterii executive
c. se identifică puterii executive
d. este o dimensiune atât a puterii executive cât şi a celei legislative
9. Norma de drept administrativ este formată din:

a. ipoteză
19
b. dispoziţie şi ipoteză
c. sancţiune şi dispoziţie
d. ipoteză, dispoziţie şi sancţiune
10. Normele de drept administrativ pot fi:

a. numai imperative
b. numai permisive
c. numai prohibitive
d. imperative, prohibitive si permisive
11. Raportul de drept administrativ poate fi:

a. numai de subordonare
b. de subordonare şi participare
c. de colaborare
d. de subordonare, de colaborare, de tutelă administrativă şi de
coordonare
12. Izvoarele de drept administrativ pot fi:

a. numai izvoare materiale
b. numai izvoare formale
c. izvoare materiale şi formale
d. izvoare materiale, formale si personale
13. În sistemul constituţional actual, există următoarele categorii de legi:

a. legi constituţionale
b. legi organice
c. legi ordinare
d. legi constituţionale, organice şi ordinare
14. Legile constituţionale sunt cele:

a. prin care se revizuieşte Constituţia
b. prin care se reglementează materii prevăzute în Constituţie
c. prin care se abrogă Constituţia
d. prin care se reglementează drepturi, libertăţi şi îndatoriri fundamentale
15. Legile organice sunt cele:

a. prin care se modifică Constituţia
b. prin care se reglementează acele materii prevăzute expres prin
Constituţie
20
c. prin care se reglementează materiile prevăzute de Constituţie şi de
alte legi speciale
d. prin care se reglementează organele administraţiei publice
16. Legile organice se adoptă:
a. de majoritatea membrilor fiecărei Camere a Parlamentului
b. de majoritatea membrilor prezenţi din fiecare Cameră a Parlamentului
c. de majoritatea calificată de 2/3 din membrii fiecărei Camere
d. de majoritatea calificată de 3/4 din membrii fiecărei Camere
17. Legea ordinară este legea:

a. care reglementează toate celelalte materii, cu excepţia celor
rezervate de Constituţie unei legi organice
b. care reglementează acelaşi domenii, ca şi legea organică
c. care reglementează domeniile prevăzute prin legi speciale
d. care reglementează orice domeniu
18. Legea intră în vigoare:

a. în momentul votării, de Camera decizională a Parlamentului
b. în momentul promulgării, de către Preşedintele României
c. în momentul publicării în Monitorul Oficial
d. la 3 zile de la data publicării în M.OF., dacă în conţinutul legii nu se
prevede o altă dată ulterioară publicării
19. Principiul neretroactivităţii legii înseamnă că:

a. orice lege produce efecte pentru viitor
b. orice lege produce efecte pentru trecut
c. legea produce efecte numai pentru viitor, cu excepţia legii penale
mai favorabile
d. orice lege produce efecte pentru viitor, cu excepţia legii penale şi a
legii contravenţionale mai favorabile
20. Hotărârile de Guvern se adoptă:

a. pentru organizarea executării legilor
b. pentru a modifica legea
c. pentru a completa legea
d. pentru a înlocui legea
21. Hotărârile de Guvern şi Ordonanţele de Guvern:

a. se semnează de Primul ministru
b. se semnează de miniştrii care au sarcina punerii lor în executare
21
c. se semnează de Preşedintele României, când sunt adoptate în cadrul
unei şedinţe conduse de acesta
d. se semnează de Primul ministru şi se contrasemnează de miniştri
care au sarcina punerii ei în executare
22. Nepublicarea unei Hotărâri de Guvern sau Ordonanţe de Guvern atrage:
a. inexistenţa actului
b. nulitatea absolută
c. nulitatea relativă
d. revocarea actului
23. De la obligativitatea publicării în Monitorul Oficial sunt exceptate:

a. hotărârile care privesc o situaţie excepţională
b. hotărârile cu caracter militar, care se comunică numai instituţiilor
interesate
c. hotărârile cu caracter individual, care se comunică destinatarilor
d. hotărârile cu caracter strict secret
24. În sistemul constituţional actual, Guvernul poate să adopte:

a. legi şi ordonanţe
b. legi şi hotărâri
c. hotărâri şi ordonanţe
d. hotărâri, ordonanţe şi regulamente
25. Ordonanţele de Guvern au rolul:

a. să pună legea în executare
b. să înlocuiască legea
c. să abroge legea
d. să completeze legea
26. Ordonanţele de Guvern pot fi:

a. simple (obişnuite)
b. de urgenţă
c. simple şi de urgenţă
d. simple (obişnuite) şi complexe
27. Ordonanţele simple (obişnuite) sunt adoptate:

a. în baza unei legi speciale adoptată de Parlament, în domenii care fac
obiectul unei legi organice
b. în baza unei legi speciale adoptată de Parlament, în domenii care nu
fac obiectul unei legi organice
22
c. fără lege de abilitare
d. în domeniul legilor constituţionale
28. Ordonanţele de urgenţă sunt adoptate:

a. în situaţii extraordinare
b. în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată
c. în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu
obligaţia motivării în conţinutul ordonanţei
d. când consideră Guvernul necesar
29. Ordonanţele de urgenţă pot reglementa:

a. numai materii ale legilor ordinare
b. materii ale legilor Constituţionale
c. atât materii ale legilor ordinare, cât şi organice, cu majoritatea cerută
pentru legea organică
d. numai materii ale legilor organice
30. Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare:

a. numai după depunerea spre aprobare la Parlament
b. după depunerea spre aprobare la Parlament, dar şi publicarea în
Monitorul Oficial
c. la data adoptării
d. la data adoptării de către Parlament
31. În sistemul constituţional actual:

a. regula o formează legea ordinară
b. regula o formează legea organică
c. regula o formează legea constituţională
d. nu există nici o regulă în această materie
32. Pentru a fi izvor de drept administrativ, cutuma sau obiceiul trebuie să

întrunească următoarele trăsături:
a. practică îndelungată
b. convingerea de caracterul obligatoriu
c. să vizeze administraţia publică
d. practică îndelungată, convingerea de caracterul obligatoriu şi să
reglementeze materii care aparţin administraţiei publice
33. Pentru ca tratatul internaţional să fie un izvor de drept administrativ, el

trebuie:
23
a. să fie ratificat de Parlament
b. să fie ratificat de Guvern
c. să fie ratificat de Preşedinte
d. tratatul internaţional nu poate fi izvor de drept administrativ
34. Actul administrativ reprezintă:

a. o manifestare de voinţă juridică cu caracter expres şi unilateral
b. o manifestare de voinţă juridică cu caracter bilateral
c. o manifestare de voinţă juridică cu caracter expres, bilateral sau
multilateral
d. o manifestare de voinţă juridică cu caracter expres, atât unilateral cât
şi bilateral
35. Actul administrativ este emis sau adoptat:

a. în regim de putere publică
b. în regim de drept comun
c. atât în regim de putere publică, cât şi în regim de drept comun
d. nu are relevanţă regimul juridic în care este adoptat sau emis
36. Actul administrativ este supus unui control principal de legalitate

exercitat:
a. de instanţele de drept comun
b. de instanţele de contencios administrativ
c. de jurisdicţia specială administrativă
d. de organele administraţiei publice ierarhic superioare
37. Actul administrativ, din punct de vedere al întinderii efectelor sale poate
fi:
a. numai individual
b. numai normativ
c. atât normativ cât şi individual
d. normativ, individual şi personal
38. Nulitatea absolută a actului administrativ intervine pentru încălcarea:

a. condiţiilor de fond
b. condiţiilor de formă
c. condiţiilor de formă şi condiţiilor de fond
d. condiţiilor care privesc limba în care se redactează actul
24
39. Revocarea actului administrativ poate interveni pentru:
a. nelegalitate
b. netemeinicie
c. neconstituţionalitate
d. nelegalitate şi neoportunitate
40. Pot constitui excepţii de la principiul revocabilităţii actelor administrative:

a. actele administrative cu caracter individual
b. actele administrative cu caracter normativ
c. atât actele administrative cu caracter normativ, cât şi actele
administrative cu caracter individual
d. actele administrative cu caracter bi sau multilateral
41. Actul administrativ individual produce efecte din momentul:

a. comunicării
b. publicării
c. emiterii
d. semnării de persoanele competente
42. Cauzele revocării pot fi:

a. anterioare emiterii/adoptării actului administrativ
b. atât anterioare, cât şi concomitente cu emiterea/adoptarea actului
administrativ
c. ulterioare emiterii/adoptării actului administrativ
d. anterioare, concomitente sau ulterioare emiterii/adoptării actului
administrative
43. Suspendarea actului administrativ este;

a. o regulă a regimului juridic al actului administrativ
b. o excepţie a regimului juridic al actului administrativ
c. nu poate interveni în cazul actului administrativ
d. poate să privească numai contractele administrative
44. Suspendarea determină:

a. încetarea definitivă a producerii de efecte juridice ale actului
administrativ
b. încetarea temporară a producerii de efecte juridice ale actului
administrativ
c. nu afectează efectele juridice ale actului administrativ
25
d. priveşte numai efectele materiale, nu şi efectele juridice ale actului
45. Forma scrisă a actului administrativ este o condiţie:

a. ad validitatem (pentru validitatea actului)
b. ad probationem (pentru a constitui mijloc de probă)
c. nu este o condiţie a actului administrativ
d. atât ad validitatem cât şi ad probationem
46. Formele procedurale de emitere /adoptare a actului administrativ pot fi:

a. anterioare şi concomitente
b. concomitente şi ulterioare
c. anterioare, concomitente şi ulterioare emiterii/adoptării actului
administrativ
d. numai anterioare
47. Actul administrativ produce efecte:

a. din momentul comunicării actului administrativ individual şi
publicării actului administrativ normativ
b. din momentul elaborării actului
c. din momentul semnării şi înregistrării lui
d. din momentul semnării şi contrasemnării actului
48. Anularea unui act administrativ produce efecte juridice:

a. întotdeauna pentru trecut (ex tunc)
b. pentru trecut, prezent şi viitor
c. pentru trecut, dar şi pentru viitor, când intervine pentru cauze de
neoportunitate
d. numai pentru viitor
49. Avizele pot avea caracter:

a. consultativ şi conform
b. facultativ şi consultativ
c. facultativ, consultativ şi conform
d. facultativ şi conform
50. Care din următoarele propoziţii este adevărată:

a. Quorumul este majoritatea cerută de lege pentru întrunirea valabilă a
organului colegial
b. Quorumul este majoritatea cerută de lege pentru votarea actului
26
c. Quorumul este majoritatea cerută de lege pentru adoptarea legală a
actului de către organul unipersonal
d. Quorumul este majoritatea cerută de lege pentru întrunirea valabilă a
organului colegial şi pentru votarea actului
51. Anularea unui act administrativ se poate dispune:

a. numai de organul ierarhic superior
b. numai de instanţa de judecată
c. atât de organul ierarhic superior cât şi de instanţa de judecată
d. de organul care a emis actul
52. Actele administrative inexistente:
a. se bucură de prezumţia de legalitate, până la data constatării
inexistenţei lor
b. nu se mai bucură de prezumţia de legalitate şi de regula executării
din oficiu
c. nu se mai bucură de prezumţia de legalitate
d. se bucură de principiul executării din oficiu
53. Controlul exercitat în baza art. 52 şi 126 alin. (6) din Constituţie, precum
şi a Legii nr. 554/2004 are în vedere:
a. numai actele administrative emise de autorităţile publice centrale
b. numai actele emise de autorităţile administraţiei publice locale
c. atât actele administrative emise de autorităţile publice centrale, cât şi
actele emise de autorităţile administraţiei publice locale
d. orice act juridic, indiferent de la cine emană
54. Prefectul poate ataca în faţa instanţelor de contencios administrativ:

a. actele Consiliului Judeţean, al Consiliului Local sau ale primarului
b. actele altui prefect
c. numai actele consiliilor locale şi primarilor
d. actele emise de preşedintele şi vicepreşedintele consiliul judeţean
55. Controlul administrativ general priveşte întreaga activitate a organului

controlat:
a. numai din punctul de vedere al legalităţii
b. numai din punctul de vedere al oportunităţii
c. atât din punctul de vedere al legalităţii, cât şi din punctul de vedere
al oportunităţii
d. numai din punct de vedere al constituţionalităţii
56. Controlul administrativ extern poate fi:

27
a. numai un control contencios
b. numai un control necontencios
c. atât un control contencios, cât şi un control necontencios
d. un control jurisdicţional
57. Art. 21 din Constituţie creează cadrul general al valorilor care pot fi
ocrotite prin justiţie, inclusiv în cadrul litigiilor de contencios administrativ:
a. numai drepturile
b. numai interesele legitime
c. drepturile şi interesele legitime
d. libertăţile
58. Recursul ierarhic:
a. se exercită la aceeaşi autoritate care a emis actul administrativ supus
recursului
b. se exercită la organul ierarhic superior organului care a emis actul
c. se exercită la instanţa de judecată
d. se exercită atât la autoritatea care a emis actul administrativ supus
recursului cât şi la organul ierarhic superior organului care a emis actul
59. Pot fi atacate în contencios administrativ:

a. numai actele normative
b. numai actele individuale
c. atât actele normative, cât şi actele individuale
d. numai contractele administrative
60. Pe calea contenciosului administrativ se pot obţine:

a. numai despăgubiri cu caracter material
b. numai despăgubiri cu caracter moral
c. atât despăgubiri cu caracter material cât şi despăgubiri cu caracter
moral
d. nu se poate solicita şi obţine decât anularea actului
61. Instanţe judecătoreşti competente să judece litigiile de contencios

administrativ se constituie în cadrul:
a. tribunalelor judeţene şi al judecătoriilor
b. tribunalelor judeţene şi al Curţilor de Apel
c. tribunalelor judeţene, al Curţilor de Apel şi al Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie
d. în cadrul judecătoriilor
28
62. Obiectul unei acţiuni în contenciosul administrativ îl poate reprezenta:
a. anularea unui act administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi
repararea pagubei
b. anularea unui act administrativ, recunoaşterea dreptului pretins sau a
interesului legitim şi repararea pagubei
c. recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea
pagubei
d. repararea pagubei
63. Acţiunea în contenciosul administrativ poate fi introdusă:

a. numai de persoana vătămată într-un drept sau interes legitim
b. de persoana vătămată într-un drept sau interes legitim, de o terţă
persoană vătămată printr-un act administrativ individual adresat altei
persoane, dar şi de o autoritate publică, în condiţiile legii (Avocatul
poporului, Ministerul Public, un organism social interesat sau
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
c. de persoana vătămată într-un drept sau interes legitim dar şi de o
terţă persoană vătămată printr-un act administrativ individual adresat
altei persoane
d. de oricine
64. Precizaţi care sunt actele care nu pot fi atacate pe cale contenciosului
administrativ:
a. numai actele de comandament cu caracter militar
b. actele care privesc raporturile cu Parlamentul, cele de comandament
cu caracter militar şi cele supuse recursului paralel
c. numai actele de comandament cu caracter militar şi cele supuse
recursului paralel
d. numai actele care privesc raporturile cu Parlamentul
65. Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică face parte din

categoria:
a. drepturilor garanţii
b. drepturilor social politice
c. drepturilor cu caracter economic
d. drepturilor social culturale
66. Bunurile proprietate publică pot avea ca titular:

a. doar statul
b. atât statul, cât şi diferite persoane fizice sau juridice
29
c. statul şi unităţile administrativ-teritoriale
d. orice persoană care are capacitate juridică civilă
67. Bunurile proprietate publică sunt:

a. inalienabile
b. inviolabile
c. grevate cu sarcini
d. d)prescriptibile
68. Bunurile proprietate publică pot fi:

a. date în administrare, concesionate sau închiriate
b. vândute
c. numai concesionate
d. numai închiriate
69. În sistemul constituţional actual, regula o reprezintă:

a. proprietatea publică
b. proprietatea privată
c. proprietatea meşteşugărească
d. atât proprietatea publică, dar şi cea privată
70. Între conceptele de proprietate publică şi domeniu public există o relaţie

de:
a. sinonimie, cele două concepte având acelaşi înţeles
b. o relaţie de la întreg la parte, întregul fiind proprietatea publică
c. o relaţie de la parte la întreg, întregul fiind domeniul public
d. nu există nici o relaţie
71. Sfera bunurilor proprietate publică este compusă din:

a. bunurile enumerate expres şi limitativ de articolul 136 alin. (3) din
Constituţie
b. bunurile enumerate de articolul 136 alin. (3) din Constituţie şi de
legea organică la care aceasta trimite
c. bunurile enumerate de articolul 136 alin. (3) din Constituţie şi prin
hotărâri ale Guvernului
d. bunurile prevăzute de lege
72. Statul şi unitatea administrativ-teritorială deţin în proprietate:

a. numai bunuri proprietate publică
b. numai bunuri proprietate privată
30
c. atât bunuri proprietate publică cât şi bunuri proprietate privată
d. nu pot deţine bunuri în proprietate
73. Contractul de concesiune poate avea ca obiect:

a. numai un bun din domeniul public al statului sau unităţii
administrativ teritoriale
b. numai un bun din domeniul privat al statului sau unităţii
c. atât un bun din domeniul public al statului sau unităţii administrativ
teritoriale cât şi un bun din domeniul privat al statului sau unităţii
d. orice bun, indiferent de cine îl deţine în proprietate
74. Bunurile proprietate publică pot fi date în folosinţă gratuită:

a. oricărui subiect de drept, persoană fizică
b. instituţiilor de utilitate publică
c. regiilor autonome şi societăţilor comerciale
d. oricărei persoane juridice
75. Închirierea unui bun proprietate publică se poate face:

a. prin Hotărâre de Guvern, pentru bunurile proprietatea publică a
statului şi prin hotărâre a Consiliului Judeţean, a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, pentru bunurile
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
b. numai prin act al autorităţilor autonome locale, indiferent de natura
bunului
c. numai prin hotărâre de Guvern, indiferent de natura bunului
d. numai prin lege
76. Poate avea calitatea de subiect care transmite în închiriere un bun

proprietate publică:
a. numai titularul dreptului de proprietate
b. numai titularul dreptului de administrare
c. atât titularul dreptului de proprietate cât şi titularul dreptului de
administrare
d. numai statul
77. Inalienabilitatea este un principiu care guvernează:

a. numai bunurile proprietate publică
b. numai bunurile proprietate privată aparţinând domeniului public
31
c. atât bunurile proprietate publică, dar şi bunurile proprietate privată
din domeniul public
d. orice bun
78. Inalienabilitatea semnifică faptul că:

a. bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate
b. bunurile proprietate publică pot fi înstrăinate numai în condiţii
speciale
c. bunurile proprietate publică pot fi înstrăinate numai anumitor
subiecte de drept
d. bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate cetăţenilor străini
79. Răspunderea specifică dreptului administrativ poate fi:

a. o răspundere administrativ disciplinară, o răspundere contravenţională
şi o răspundere patrimonială
b. o răspundere administrativă şi una civilă
c. o răspundere disciplinară şi una patrimonială
d. o răspundere patrimonială
80. Care din următoarele forme de răspundere specifice dreptului administrativ

beneficiază de o reglementare cadru:
a. răspunderea administrativ disciplinară
b. răspunderea contravenţională
c. răspunderea patrimonială
d. atât răspunderea contravenţională, cât şi cea patrimonială
81. Pot fi confiscate:

a. numai bunurile provenite din infracţiuni
b. numai bunurile provenite din contravenţii
c. bunurile care au fost destinate, folosite sau care au rezultat din
infracţiuni sau contravenţii
d. orice bun poate face obiectul confiscării
82. Sancţiunile contravenţionale sunt:

a. numai sancţiuni principale
b. numai sancţiuni complementare
c. atât sancţiuni principale cât şi complementare
d. sancţiuni morale
32
83. Amenda este:
a. o sancţiune morală
b. o sancţiune patrimonială
c. are un caracter mixt, atât moral, cât şi patrimonial
d. o sancţiune complementară
84. Plângerea împotriva procesului verbal contravenţional se depune:

a. la organul din care face parte agentul constatator
b. la instanţa de judecată, respectiv judecătoria
a. atât la organul din care face parte agentul constatator cât şi la
instanţa de judecată
b. la agentul constatator
85. Competenţa de a soluţiona plângerea aparţine:

a. judecătoriei în raza căreia s-a săvârşit contravenţia
b. judecătoriei de la domiciliul agentului constatator
c. judecătoriei de la domiciliul contravenientului
d. organului din care face parte organul constatator
86. Recursul împotriva soluţiei pronunţată de judecătorie la plângerea

împotriva procesului verbal contravenţional se soluţionează:
a. de tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, secţia de
contencios administrativ şi fiscal
b. de tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, secţia civilă
c. de tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, secţia comercială
d. de Curtea de Apel
87. Funcţionarul public poate fi parte în proces atunci când obiectul acţiunii
îl formează:
a. obligarea şi la plata unor despăgubiri materiale sau morale
b. anularea totală a actului administrativ
c. obligarea la emiterea unui act administrativ
d. indiferent de obiectul acţiunii
88. Dacă se admite acţiunea în obligarea la despăgubiri, funcţionarul public

va răspunde:
a. în solidar cu autoritatea sau instituţia publică
b. va răspunde individual, suportând întregul prejudiciu
33
c. după cum hotărăşte instanţa de judecată
d. va răspunde numai autoritatea publică
89. Funcţionarul public poate chema în garanţie:

a. pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să elaboreze
sau să nu elaboreze un act administrativ
b. pe celălalt funcţionar public, care a semnat alături de el
c. pe conducătorul autorităţii sau instituţiei publice
d. nu poate chema în garanţie pe nimeni
90. Preşedintele României desemnează:

a. primul ministru
b. candidatul la funcţia de prim ministru
c. Guvernul
d. atât pe primul ministru, cât şi Guvernul
91. Răspunderea politică, sub forma suspendării din funcţie a Preşedintelui

României intervine pentru:
a. săvârşirea unor fapte grave, prin care se încalcă Constituţia
b. săvârşirea infracţiunii de trădare
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare
d. orice ilegalitate săvârşită de Preşedinte
92. Răspunderea penală a Preşedintelui României intervine pentru:

a. săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul penal
b. săvârşirea infracţiunii de trădare
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare
d. orice infracţiune
93. Noţiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifică faptul că:

a. executivul are doi şefi, Preşedintele şi Guvernul
b. executivul are doi şefi, Preşedintele şi Primul-ministru
c. executivul are doi şefi, Guvernul şi Primul-ministru
d. executivul are doi şefi, Primul-ministru şi miniştrii de stat
94. Remanierea guvernamentală este o atribuţie a Preşedintelui, pe care o

exercită:
a. la propunerea Guvernului
b. la propunerea primului-ministru
c. la propunerea Parlamentului
34
d. fără nici o propunere
95. Aprobarea cererii de suspendare din funcţie atrage după sine interimatul
funcţiei de Preşedinte, care se exercită:
a. numai de preşedintele Senatului
b. numai de preşedintele Camerei Deputaţilor
c. de preşedintele Senatului sau, în lipsa acestuia, de preşedintele
Camerei Deputaţilor
d. de primul ministru
96. Referendumul pentru demiterea Preşedintelui se organizează:

a. de către Parlament
b. de către Guvern
c. de către Primul-ministru
d. de Administraţia Prezidenţială
97. Decretele Preşedintelui se contrasemnează:

a. de către Primul-ministru
b. de preşedintele Senatului
c. de preşedintele Camerei Deputaţilor
d. de Şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale
98. Se supun contrasemnării:

a. toate decretele Preşedintelui
b. acele decrete ale Preşedintelui care sunt prevăzute în Constituţie
c. acele decrete stabilite de către Preşedinte
d. acele decrete stabilite de Primul-ministru
99. Promulgarea legii de către Preşedinte se poate face:

a. într-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare
b. într-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare
c. Preşedintele nu este ţinut de nici un termen, în interiorul căruia să
facă promulgarea legii
d. în termenul prevăzut în conţinutul legii
100. Preşedintele are posibilitatea să se opună promulgării legii:

a. doar sesizând Curtea Constituţională, în cazul când apreciază că
legea e neconstituţională
35
b. doar solicitând reexaminarea legii de către Parlament, în cazul când
apreciază că legea e neoportună din punct de vedere politic
c. poate sesiza atât Curtea Constituţională, cât şi Parlamentul
d. poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
101. Structura Guvernului, potrivit Constituţiei, este:

a. primul-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică
b. primul-ministru, miniştri, miniştri delegaţi
c. primul-ministru, miniştri, miniştri delegaţi, alţi membri stabiliţi prin
lege
d. primul-ministru şi alţi miniştri
102. Exercitarea mandatului Guvernului începe de la data:

a. acordării votului de învestitură de către Parlament
b. emiterii decretului prezidenţial de numire
c. depunerii jurământului în faţa Preşedintelui României
d. desemnării candidatului la funcţia de prim-ministru
103. Funcţia de membru al Guvernului este compatibilă cu:

a. calitatea de deputat sau senator
b. exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia acelora de
deputat sau de senator
c. exercitarea de acte de comerţ, inclusiv a vânzării de acţiuni
d. calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean
104. Angajarea răspunderii Guvernului poate avea ca obiect:

a. un program de guvernare, o declaraţie politică şi un proiect de lege
b. numai o declaraţie politică şi un proiect de lege, organică sau ordinară
c. numai un program de guvernare şi o declaraţie politică
d. un pachet de legi
105. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusă de

Preşedintele României:
a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuia
b. când s-a formulat o plângere împotriva acestuia
c. când preşedintele apreciază că nu-şi îndeplineşte în mod
corespunzător atribuţiile
d. când Primul-ministru apreciază că nu-şi îndeplineşte în mod
corespunzător atribuţiile
36
106. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de:
a. o pătrime din numărul total al deputaţilor
b. o pătrime din numărul total al senatorilor
c. o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor
d. o treime din numărul parlamentarilor
107. Moţiunea de cenzură poate fi adoptată de:

a. majoritatea deputaţilor
b. majoritatea senatorilor
c. majoritatea deputaţilor şi senatorilor
d. de majoritatea parlamentarilor prezenţi
108. Votarea moţiunii de cenzură poate avea ca şi consecinţă:

a. retragerea încrederii Parlamentului în Guvern şi încetarea
mandatului Guvernului
b. retragerea încrederii Parlamentului în Primul-ministru
c. retragerea încrederii Parlamentului în miniştrii care au făcut obiectul
moţiunii
d. retragerea încrederii Preşedintelui în Primul-ministru
109. Răspunderea penală a membrilor Guvernului are loc pentru fapte
penale pe care aceştia le săvârşesc:
a. în exerciţiul funcţiei lor
b. indiferent de modul în care au fost săvârşite faptele
c. în viaţa lor privată
d. atât în timpul funcţiei, cât şi în viaţa privată
110. Numărul consilierilor ce compun Consiliul Judeţean se stabileşte prin:

a. hotărâre de Guvern
b. ordonanţă de Guvern
c. ordin al prefectului
d. dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean
111. Consiliul Judeţean adoptă:

a. ordine
b. decizii
c. hotărâri
d. dispoziţii
112. Primarul emite:

37
a. dispoziţii
b. decizii
c. hotărâri
d. ordine
113. Între prefect, pe de o parte, şi consilii locale şi primari, pe de altă parte:

a. nu există raporturi de subordonare
b. există raporturi de subordonare
c. nu există raporturi de colaborare
d. există raporturi de coordonare
114. Organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale are la bază,

potrivit articolului 120 din Constituţie, principiile:
a. autonomiei, deconcentrării serviciilor publice şi descentralizării
b. autonomiei locale şi descentralizării serviciilor publice
c. autonomiei şi deconcentrării serviciilor publice
d. descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice
115. Primarul are următorul statut:

a. autoritate deliberativă a autonomiei locale
b. autoritate executivă a autonomiei locale
c. are şi rol deliberativ şi rol executiv
d. autoritate executivă a statului
116. Consiliul local are următorul statut:

a. autoritate deliberativă a autonomei locale
b. autoritate executivă a autonomiei locale
c. are şi rol deliberativ şi rol executiv
d. autoritate deliberativă a statului
117. Între consiliul judeţean, consiliul local şi primar există următoarele

tipuri de raporturi:
a. raporturi de subordonare
b. raporturi de tutelă administrativă
c. raporturi de colaborare
d. d)nu există nici un fel de raporturi
118.Autonomia locală are caracter:

a. administrativ şi financiar
b. teritorial
38
c. atât teritorial cât şi financiar
d. numai caracter financiar
119. Prefectul este:

a. reprezentantul Guvernului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti
b. reprezentantul Parlamentului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti
c. reprezentantul Preşedintelui în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti
d. reprezentantul Primului-ministru în fiecare judeţ şi în municipiul
Bucureşti
120. Actul atacat de prefect în contenciosul administrativ este:

a. suspendat de drept
b. se suspendă numai dacă dispune instanţa
c. îşi încetează efectele juridice
d. menţinut în vigoare
121. Prefectul are în prezent statut de:

a. înalt funcţionar public
b. om politic
c. funcţionar public de conducere
d. personal contractual
122. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea:

a. caracter normativ
b. caracter individual
c. atât caracter normativ cât şi caracter individual
d. prefectul emite decizii, nu ordine
123. Secretarilor unităţilor administrativ teritoriale:

a. le este recunoscut dreptul să facă parte din partide politice
b. le este interzis să facă parte din partide politice
c. pot face parte din partide politice, dar nu pot face parte din organele
de conducere ale acestora
d. pot face parte din partide politice, dar nu pot participa la campanii
electorale
124. În cazul încălcării interdicţiei de a face parte dintr-un partid politic

impusă prefecţilor şi subprefecţilor, intervine una din următoarele
consecinţe:
a. destituirea din înalta funcţie pe care o ocupă
39
b. suspendarea de drept a raportului de serviciu
c. eliberarea din funcţia publică
d. nu intervine nici o sancţiune
125. Secretarul unităţii administrativ-teritorial trebuie să aibă, în mod

obligatoriu:
a. studii juridice
b. studii administrative
c. studii juridice sau administrative
d. studii superioare, indiferent de profil
126. Consiliul judeţean se alege prin:

a. vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat
b. vot indirect, din rândul consilierilor locali
c. nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali
d. este numit de Guvern
127. Hotărârile consiliului local şi ale consiliului judeţean care au caracter

individual produc efecte juridice:
a. din momentul aducerii la cunoştinţă publică
b. din momentul comunicării
c. din momentul publicării în Monitorul Oficial al României
d. din momentul publicării în monitoarele oficiale ale judeţelor
128. Pot avea acces la o funcţie publică persoanele care:
a. au exclusiv cetăţenia română şi domiciliul în ţară
b. au cetăţenia română şi domiciliul în ţară
c. au cetăţenia română
d. domiciliază în România
129. Funcţionarul public este învestit cu:

a. exercitarea de prerogative de putere publică
b. exercitarea de activităţi în regim de drept comun
c. exercitarea de activităţi specifice oricărui salariat
d. exercitarea atât de prerogative de putere publică cât şi de drept comun
130. Raport de serviciu se naşte în baza unui:

a. act de numire într-o funcţie publică, act unilateral supus regimului de
putere publică
b. act de numire într-o funcţie publică, act unilateral supus regimului de
drept comun
40
c. contract negociat între autoritatea sau instituţia publică şi
funcţionarul public
d. act de numire în funcţie, cu caracter bilateral
131. Care din următoarele drepturi sunt specifice funcţionarilor publici,

deosebindu-l pe acesta de salariat:
a. dreptul la carieră
b. dreptul la muncă
c. dreptul la salariu
d. dreptul la odihnă
132. Care din următoarele drepturi reprezintă, în egală măsură şi o obligaţie

a funcţionarilor publici;
a. dreptul la perfecţionarea pregătirii profesionale
b. dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care îl privesc în mod
direct
c. dreptul de asociere
d. dreptul la odihnă
133. Îndatoririle funcţionarilor publici privesc:

a. exclusiv activitatea desfăşurată în exercitarea funcţiei publice
b. viaţa privată a funcţionarului public
c. atât exercitarea efectivă a funcţiei, cât şi viaţa privată a
funcţionarului public
d. activitatea desfăşurată în exercitarea funcţiei şi viaţa privată a
funcţionarului şi familiei sale
134. Cazierul administrativ are ca scop să evidenţieze:

a. sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public, care nu au fost
radiate
b. pedepsele penale aplicate funcţionarului public, pentru care nu a
intervenit reabilitarea
c. sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public, care nu au fost
anulate de instanţele de judecată
d. orice sancţiune aplicată funcţionarului
135. Corpul de rezervă al funcţionarilor publici este format din:

a. funcţionarii publici care au fost eliberaţi din funcţie din motive
neimputabile lor
41
b. funcţionarii publici care au fost eliberaţi din funcţie din motive
imputabile lor
c. toţi funcţionarii publici eliberaţi din funcţie, indiferent de modul în
care au fost eliberaţi din funcţie
d. funcţionarii care au câştigat un concurs, dar nu au post liber
136. Care din următoarele definiţii ale abaterii disciplinare este corectă:
a. abaterea disciplinară reprezintă încălcarea cu vinovăţie de către
funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice
pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică
prevăzute de lege
b. abaterea disciplinară reprezintă încălcarea cu vinovăţie de către
funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice
pe care o deţin
c. abaterea disciplinară reprezintă încălcarea cu sau fără vinovăţie de
către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei
publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi
civică prevăzute de lege
d. abaterea disciplinară este încălcarea de către funcţionarii publici a
legii
42
RĂSPUNSURI CORECTE
1. C 36. B 71. B 106. C

2. A 37. C 72. C 107. C
3. D 38. A 73. C 108. A
4. A 39. D 74. B 109. A
5. A 40. A 75. A 110. C
6. C 41. A 76. C 111. C
7. A 42. D 77. A 112. A
8. A 43. B 78. A 113. A
9. D 44. B 79. A 114. A
10. D 45. A 80. B 115. B
11. D 46. C 81. C 116. A
12. C 47. A 82. C 117. C
13. D 48. C 83. B 118. A
14. A 49. C 84. A 119. A
15. B 50. A 85. A 120. A
16. A 51. C 86. A 121. A
17. A 52. B 87. A 122. C
18. D 53. C 88. A 123. B
19. D 54. A 89. A 124. A
20. A 55. C 90. B 125. C
21. D 56. C 91. A 126. A
22. A 57. C 92. C 127. B
23. B 58. B 93. A 128. B
24. C 59. C 94. B 129. A
25. B 60. C 95. C 130. A
26. C 61. C 96. B 131. A
27. B 62. B 97. A 132. A
28. C 63. B 98. B 133. C
29. C 64. B 99. A 134. A
30. B 65. A 100. C 135. A
31. A 66. C 101. A 136. A
32. D 67. A 102. C
33. A 68. A 103. A
34. A 69. B 104. A
35. A 70. C 105. A
43
DEONTOLOGIA FUNCŢIONARULUI PUBLIC
1. În cazul funcţiei publice, scopul Deontologiei este reprezentat de

realizarea....
a) obligaţiilor şi comportamentului celor care practică o anumită profesie
b) eficienţei serviciului public şi satisfacerea nevoilor cetăţeanului
c) conceptului filosofic al datoriilor
d) eticii aplicate sau aplicabile
2. Deontologia este o ştiinţă...

a) a obligaţiilor şi comportamentului celor care practică o anumită
profesie
b) a eficienţei serviciului public şi satisfacerii nevoilor cetăţeanului
c) a fundamentului filosofic al datoriilor
d) aplicată sau aplicabilă.
3. Termenul "deontologie" provine din grecescul

a) “deon” , “logos”
b) “eon” ,” logos”
c) “logos”
d)”deon”
4. Deontologia poate fi definită ca fiind ansamblul normelor ... care

conturează un comportament profesional sau privat
a) moral, fie scrise, fie nescrise
b)etico-juridice
c) juridice
d) etice
5. Persoana care ocupă o funcţie publică are pe lângă obligaţiile de

consilier juridic o serie de obligaţii cu caracter....
a) etic
b) juridic
c) moral, fie scrise, fie nescrise
d) etico-juridic
44
6. Datoria primordială a funcţionarului public este servirea...
a) interesului general
b) omului
c) jurnaliştilor
d) normelor consacrate juridiceşte
7. Deontologia, prin specificul obiectului său de cercetare.....

a) se află la la graniţa dintre drept şi morală
b) studiază norme consacrate juridiceşte
c) studiază normele juridice şi morale
d) reprezintă ansamblul de reguli care reglementează o profesiune,
conduita celor care o exercită, raporturile dintre aceştia, raporturile dintre
aceştia şi clienţii lor, dintre ei şi public
8. Deontologia poate fi considerată o punte între...

a) normele juridice şi morale
b) legi
c) ştiinţele juridice (dreptul) şi etică
d) conduita celor care o exercită
9. Deontologia funcţiei publice reprezintă un ansamblu de norme juridice

şi morale, deci....
a) o îmbinare a dreptului cu morala
b) o încrucişare a dreptului cu morala
c) o serie de legi
d) o serie de norme juridice
10. Scopul deontologiei este circumstanţiat serviciului public, având un

caracter nu numai teoretic ci şi unul......
a) practic
b) nuanţat
c) juridice
d) cronologic
11. Unele precepte morale sunt consacrate juridic, devenind norme….

a) practice
b) nuanţate
c) juridice
d) cronologice
45
12. Literatura de specialitate a sesizat unele ambiguităţi în domeniul
administraţiei publice privitoare la ...
a) graniţele dintre legi
b) corupţie
c) norme şi corupţie
d) graniţele dintre lege şi etică
13. Integritatea fiscală ...

a) este un semn important al comportamentului etic și este reprezentată de
modul în care cineva se raportează la problema banilor
b) se referă la sistemul politic care reprezintă echilibrul de putere între
grupurile economice, profesionale, religioase, etnice şi geografice
c) se referă la o politică ce intră în activitatea puterii legislative şi
executive, în timp ce administraţia este activitatea unei clase profesionale
de manageri publici care organizează executarea şi execută legile cât mai
eficient posibil
d) se referă la o etică administrativă completă ce înseamnă slujirea
consecventă a interesului publicului larg
14. Scopul deontologiei este circumstanţiat serviciului public, având un

caracter nu numai teoretic ci şi unul......
a) practic
b) nuanţat
c) juridic
d) cronologic
15. Politicile publice sunt elaborate pe măsură ce sunt puse în....

a) proces
b) profesionalism
c) neutraliate administrativă
d) aplicare
16. În literatura de specialitate s-a spus că un comportament etic rezultă

din...
a) proces
b) profesionalism
c) neutralitatea administrativă
d) aplicare
46
17. Funcţionarii publici sunt liberi să aplice principiile managementului
pentru realizarea nevoilor...
a) politicientilor
b) cetăţenilor
c) profesioniştilor
d) sistemului
18. Reglementarea comportamentului profesional al funcţionarului public

se face atât prin dispoziţii constituționale cu valoare de principiu, cât şi
prin…
a) acte juridice emise de organul legislativ
b) norme
c) acte normative
d) procese normative
19. Egalitatea de tratament faţă de terţii beneficiari ai serviciului public

presupune un comportament nediscriminatoriu faţă de…
a) uzagerii serviciului public
b) autorităţile publice
c) funcţionarul public
d) funcţia sa
20. Politica şi administraţia nu se exclud reciproc, ele sunt două aspecte

ale aceluiaşi .....
a) proces
b) profesionalism
c) comportament
d) aplicare
21. Credinţa şi fidelitate faţă de ţara căruia îi aparţine revin …

a) uzagerilor serviciului public
b) autorităţii publice
c) funcţionarului public
d) membrilor de partid
22. Discreţiea profesională privind informaţiile pe care le primeşte şi le

deţine este un atribut al...
a) uzagerilor serviciului public
b) cetățenilor
c) membrilor de partid
47
d) funcţiei funcționarului public
23. Administraţia publică presupune acţiunea neîntreruptă care are drept

scop....
a) asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea ritmică a vieţii statului
b) servirea realităţilor sociale în dinamica lor
c) respectarea condiţiilor legii
d) asocierea liberă în partidele politice
24. Administraţia publică nu trebuie să constituie un scop în sine, ci ea

trebuie să servească…
a) asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea ritmică a vieţii statului
b) realităţile sociale în dinamica lor
c) condiţiile legii
d) asociere liberă în partidele politice
25. Pluralismul reprezintă o garanţie şi o condiţie a democraţiei

constituţionale, partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea
numai …
a) prin asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea ritmică a vieţii statului
b) în realităţile sociale în dinamica lor
c) în condiţiile legii
d) în asociere liberă
26. Voinţa partidelor politice nu se poate impune administraţiei publice

decât filtrată prin sita prevederilor...
a) constituţiei
b) administraţiei publice
c) unui guvern monocolor
d) jurmământului potrivit căruia slujesc Constituţia, legile şi binele
locuitorilor care i-au ales.
27. În ipoteza în care un partid devine prin alegeri majoritar în parlament,

prin urmare, se poate forma ...
a) constiuţia
b) administraţia publică
c) un guvern monocolor
d) jurmământul potrivit căruia membrii acestui se angajează să slujească
Constituţia, legile şi binele locuitorilor care i-au ales.
48
28. Consilierii locali şi primarii sunt validaţi după ...
a) 10 zile de la data alegerilor
b) carnetului de membru de partid
c) 15 zile de la data alegerilor
d) depunerea jurmământului potrivit căruia slujesc Constituţia, legile şi
binele locuitorilor care i-au ales.
29. În condiţiile statului de drept, puterea aparţine ... care o exercită

suveran, prin organele sale reprezentative şi prin referendum
a) poporului
b) Parlamentulului
c) Camerei Deputaţilor şi Senatului
d) autorităţii legiuitoare
30. Organul reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare a ţării

este...
a) poporul
b) Parlamentul
c) Guvernul
d) Președintele
31.Parlamentul este alcătuit din...

a) popor
b) Guvern
c) Camera Deputaţilor şi Senat
d) Primul ministru și miniștrii săi
32. Administraţia publică se subordonează...

a) poporului
b) Președintelui
c) Curții constituționale
d) autorităţii legiuitoare
33. Acţiunea legislativului asupra administraţiei publice se poate exprima

în diverse forme, cum ar fi...
a) stabilirea unor reglementări directe, sub forma unor interdicţii,
recomandări
b) prin intermediul ONG-urilor
c) prin referendum
d) prin intermediul dreptului
49
34. Ceea ce experienţa a demonstrat este că întărirea puterii legislative
constituie o condiţie esenţială a realizării unei administrării eficiente a
treburilor...
a) prin stabilirea unor reglementări directe, sub forma unor interdicţii,
recomandări
b) statului şi societăţii
c) prin referendum
d) prin intermediul dreptului
35. Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin

organele sale reprezentative şi prin...
a) stabilirea unor reglementări directe, sub forma unor interdicţii,
recomandări
b) statului şi societăţii
c) referendum
d) drept
36. Separaţia puterilor - constituie un principiu fundamental al statului ...

a) prin stabilirea unor reglementări directe, sub forma unor interdicţii,
recomandări
b) totalitar
c) și se realizează prin referendum
d) de drept
37. Puterea legislativă se exercită prin ...

a) Parlament
b) Preşedinte, guvern, autorităţi administrative centrale şi locale
c) Curtea Supremă de Justiţie, curţi de apel, tribunale şi jduecătorii
d) toate raspunsurile sunt corecte
38. Puterea executivă se exercită prin...

a) Parlament
c) Curtea Supremă de Justiţie, curţi de apel, tribunale şi judecătorii
39. Puterea judecătorească se exercită prin...

a) Parlament
50
c) Curtea Supremă de Justiţie, curţi de apel, tribunale şi jduecătorii
40.Funcţiunea administrativă constă în asigurarea funcţionării continue a

serviciilor publice administrative care, în totalitatea lor, alcătuiesc...
a) funcţionarii publici
b) persoana care este numită într-o funcţie publică de către o autoritate a
administraţiei publice
c) funcţionarul care devine titularul funcţiei publice în cadrul ierarhiei
d) administraţia statului
41.Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici republicată în

29 mai 2007, defineşte la art.23 funcţionarul public ca fiind...
a) persoana numită într-o funcţie publică de către conducătorul autorităţii
sau instituţiei publice, cu respectarea dispoziţiilor legii respective.
b)"totalitatea funcţionarilor publici din autorităţile şi instituţiile publice
constituie corpul funcţionarilor publici", iar la al.3 al aceluiaşi articol se
prevede că "funcţionarii publici sunt numiţi de către conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice"
c) ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau
instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale
42.Prin art.3 al.2 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor

publici republicată în 29 mai 2007 se statuează expres că..
sau instituţiei publice, cu respectarea dispoziţiilor legii respective nu poate
fi concediată
sunt opționale pentru funcționarii publici
d) toate răspunsurile sunt corecte
43. Definiţia funcţiei publice dată de art.3 al.1 din Legea nr.188/1999
privind statutul funcţionarilor publici republicată în 29 mai 2007 este ...
51
sau instituţiei publice, cu respectarea dispoziţiilor legii respective.
44. Prin art.8 al Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici
republicată în 29 mai 2007, sunt definiţi funcţionarii publici debutanţi ca
fiind...
a) persoanele care ocupă în urma concursului sau examenului, o funcţie
publică până la definitivare. Perioada de funcţionar debutant este de cel
puţin 6 luni, dar nu mai mare de 2 ani
b) persoanele care au studii superioare de lungă durată, absolvite cu
diplomă de licenţă sau echivalentă
c) persoanele care au studii superioare de scurtă durată, absolvite cu
diplomă
d) persoanele care au studii medii liceale sau post liceale absolvite cu
diplomă
45. O împărţire a funcţionarilor publici în categorii o face art.9 din Legea

nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici republicată în 29 mai
2007, categoria A reprezintă...
publică până la definitivare
diplomă de licenţă sau echivalentă
c) persoanele care au studii superioare de scurtădurată, absolvite cu
diplomă
diplomă

2007, categoria B reprezintă...
publicăpânăla definitivare
52
b) persoanele care au studii superioare de lungădurată, absolvite cu
diplomăde licenţăsau echivalentă
diplomă
diplomă

2007, categoria C reprezintă...
publică până la definitivare
diplomă de licenţăsau echivalentă
diplomă
diplomă
48. Răspunderea este bazată pe ideea că administratorul dă socoteală în

primul rând publicului pe care îl deserveşte şi abia în al doilea rând..
a) agenţiei pentru care lucrează
b) grupului de clienţi
c) organizaţiei
d) nici un răspuns nu este correct
49. Abia începând cu anul 2000 legislaţia românescă s-a îmbogăţit cu

prevederi menite să reglementeze combaterea actelor de corupţie din
administraţia publică şi să stimuleze comportamentele...
a) politice
b) etice
c) juridice
50. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor
publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,
modificată şi completată de OUG nr. 40/2003 împreună cu Legea nr. 52
din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia
publică au ca scop...
53
a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de
cetăţean, să stimuleze participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare
a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative
şi să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii
publice
b) să înfiinţeze Direcţia Naţională Anticorupţie ca structură cu
personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie
c) să prevadă accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de
interes public ca un principiu fundamnetal al relaţiilor dintre persoane şi
autorităţile publice
d) să înfiinţeze Agenţia Naţională Anticorupţie
51. Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996, pentru declararea şi controlul averii
demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de
control şi a funcţionarilor publici îşi propune să...
a) să verifice veniturile demnitarilor, magistraţilor şi ale funcţionarilor
publici
b) să verifice veniturile demnitarilor, magistraţilor şi ale funcţionarilor
publici şi să monitorizeze modalităţile în care au fost achiziţionate
bunurile, valorile, cuantumul depozitelor bancare, precum şi dacă aceste
din urmă categorii ar fi putut fi acoperite din totalul veniturilor legale
realizate de cei în cauză
c) să înfiinţeze Direcţia Naţională Anticorupţie ca structură cu
d) să prevadă accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de
interes public ca un principiu fundamnetal al relaţiilor dintre persoane şi
52. Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001, privind liberul acces la
informaţiile de interes public prevede...
a) accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes
public ca un principiu fundamnetal al relaţiilor dintre persoane şi
b) verificarea veniturilor demnitarilor, magistraţilor şi ale funcţionarilor
publici
c) să înfiinţeze Direcţia Naţională Anticorupţie ca structură cu
54
d) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de
cetăţean, să stimuleze participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare
a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative
şi să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii
publice
53. Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale
stipulează ca principii de organizare şi funcţionare ale autorităţilor
administraţiei publice locale următoarele principii:
a) Principiul descentralizării şi principiul eligibilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale
b) Principiul autonomiei locale şi principiul deconcentrării serviciilor
publice
c) Principiul legalităţii şi principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea
problemelor locale de interes deosebit
54. Principiile care guvernează protecţia avertizării în interes public,

instituite prin Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004, privind protecţia
personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi
care semnalează încălcări ale legii sunt următoarele:
a) Principiul legalităţii, principiul supremaţiei interesului public şi
principiul responsabilităţii
b) Principiul nesancţionării abuzive, principiul bunei administrări şi
principiul bunei conduite
c) Principiul echilibrului şi principiul bunei-credinţe
55. Articolul 3 al Legii nr. 188 privind statutul funcţionarilor publici,

publicată în M.O. nr. 600 din 8 dec. 1999 şi republicată în M.O. nr. 365
din 29 mai 2007 enumeră principiile care stau la baza exercitării funcţiei
publice:
a) Legalitate, imparţialitate şi obiectivitate; Transparenţă; Eficienţă şi
eficacitate
b) Responsabilitate în conformitate cu prevederile legale; Orientare către
cetăţean
c) Stabilitate în exercitarea funcţiei publice; Subordonare ierarhică
55
56. Legea nr. 78 din 8 mai 2000, pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie se aplică:
a) tuturor persoanelor care exercită o funcţie publică, indiferent de modul
în care au fost investite, în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor
publice
b) celor care au atribuţii de control şi celor care acordă asistenţă
specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot
infulenţa
c) persoanelor care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o
formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o
asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie
57. Prin informaţie de interes public se înţelege:

a) orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei
autorităţi publice sau instituţii publice
b) orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă
c) toate informaţiile care sunt publicate în presă
d) toate informaţiile care sunt postate pe internet
58. Statutul funcţionarilor publici (reglementat prin Legea nr. 188 privind
statutul funcţionarilor publici, publicată în M.O. nr. 600 din 8 dec. 1999 şi
republicată în M.O. nr. 365 din 29 mai 2007 cuprinde reglementări
referitoare la:
a) drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici; condiţiile de ascensiune în
carieră
b) reglementări referitoare la obligativitatea declarării averilor;
c) reglementări referitoare la Agenţia Naţională pentru Integritate
59. Sunt considerate infracţiuni împotriva interselor financiare ale Uniunii

Europene:
a) folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau
incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul
general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea
ori în numele lor
b) libertatea gândirii şi a exprimării
c) infracţiunea de abuz în serviciu contra interselor publice, infracţiunea de
abuz în serviciu contra interselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în
56
serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă fucţionarul public a obţinut
pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial
d) tăinuirea bunurilor provenite din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute
mai sus, precum şi favorizarea persoanelor care au comis asemenea
infracţiuni
60. Codul de conduită al funcţionarilor publici (reglementat prin Legea nr.

7/2004) reprezintă:
a) un cod etic;
b) un act normativ care reglementează normele de conduită profesională a
funcţionarilor publici
c) un set de recomandări
d) un set de reguli nescrise
57
RĂSPUNSURI CORECTE
1. B 16. C 31. C 46. C

2. D 17. B 32. D 47. D
3. A 18. A 33. A 48. C
4. B 19. A 34. B 49. B
5. C 20. A 35. C 50. A
6. A 21. C 36. D 51. B
7. A 22. D 37. A 52. A
8. C 23. A 38. B 53. D
9. A 24. B 39. C 54. D
10. A 25. C 40. D 55. D
11. C 26. A 41. A 56. D
12. D 27. C 42. B 57. A
13. A 28. D 43. C 58. A
14. A 29. A 44. A 59. A
15. D 30. B 45. B 60. B
58
ARHIVISTICĂ ŞI DOCUMENTARISTICĂ
1. Ce înţelegeţi prin termenul de arhivistică?

a. disciplina care are drept domeniu de investigaţie izvoarele scrise pe
suporţi uşor deteriorabili şi pe baza cărora se efectuează cercetări
b. disciplina care cercetează apariţia şi dezvoltarea mişcării muzeale
c. disciplina care cercetează apariţia şi răspândirea monedelor
d. toate variantele sunt greşite
2. Cum trebuie să fie înregistrate documentele în cadrul unei instituţii?

a. Legislaţia în vigoare nu permite creatorilor de documente să le
înregistreze
b. Creatorii de documente nu sunt obligaţi să le înregistreze
c. În registre de intrare-ieşire, fără ca numerele date să se repete
d. Electronic
3. În ce constă gruparea documentelor în dosare?

a. Gruparea documentelor se face cronologic indiferent de categorie şi
termen de păstrare
b. Legislaţia arhivistică stabileşte că anual documentele se grupează în
dosare pe probleme şi termene de păstrare în concordanţă cu
nomenclatorul
c. Fiecare compartiment îşi grupează dosarele după metode proprii
d. Depozitarea documentelor în cutii de protecţie
4. Cine întocmeşte Nomenclatorul dosarelor?

a. Ministerul de care aparţine instituţia în cauză
b. Fiecare instituţie, organizaţie sau agent economic
c. Nu există prevederi legale în această privinţă
d. Arhivele Naţionale
5. Cine aprobă Nomenclatorul dosarelor?

a. Nu este necesară aprobarea
b. Conducerea unităţii
c. Conducerea unităţii, ulterior confirmată la nivel local de Direcţiile
Judeţene ale Arhivelor Naţionale
d. Ministerul de care aparţine instituţia în cauză
59
6. Cum se întocmeşte Nomenclatorul arhivistic?
a. Se întocmeşte pe baza propunerilor privind categoriile de documente
şi termene de păstrare emise de fiecare compartiment al instituţiei
b. Se primeşte de la Arhivele Naţionale
c. Primăriile au obligaţia de a întocmi nomenclatoare arhivistice
d. Consiliile judeţene au obligaţia de a întocmi nomenclatoare arhivistice
7. Cât timp este valabil Nomenclatorul?

a. Între 5 şi 10 ani de la aprobare
b. Până la schimbarea conducerii instituţiei
c. Până în momentul în care apar schimbări semnificative în structura
instituţiei, apărând necesitatea elaborării unui nou nomenclator
d. 20 de ani de la aprobare
8. Cum se constituie un dosar?

a. Cronologic, indiferent de categorie sau cronologie
b. În funcţie de necesităţi, indiferent de categorie sau cronologie
c. În ordinea în care sunt concentrate documentele
d. Cronologic, pe probleme, în cazuri speciale putând exista şi alte
forme (alfabetic, geografic, etc.)
9. Cum se aranjează filele în dosare, având în vedere criteriul cronologic?

a. Actele mai vechi deasupra şi cele noi dedesubt
b. Actele mai noi deasupra şi cele vechi dedesubt
c. După dimensiunea filelor
d. Nu există un criteriu stabilit
10. Ce reprezintă inventarierea dosarelor?

a. Ordonarea filelor în cadrul dosarelor predate la arhivă
b. Operaţiunea de luare în evidenţă a unităţilor arhivistice, în urma
căreia rezultă inventarul fondului sau colecţiei
c. Legarea actelor în dosare cu maxim 250 file
d. Operaţiunea arhivistică prin care documentele se grupează în fonduri
şi colecţii arhivistice
11. Ce trebuie să apară la o poziţie din inventarul dosarelor?

a. Numărul nomenclatorului, termen de păstrare şi data predării la arhivă
b. Data primului şi ultimului document din dosar
c. Nr. de inventar, indicativul după nomenclator, conţinutul pe scurt al
dosarului, anii extremi, numărul filelor şi observaţii
60
d. Numărul filelor, data primului şi ultimului document din dosar
12. Când se face predarea documentelor la arhivă?

a. Când s-au adunat prea multe dosare pe compartimente
b. La început de an, pentru documentele create în anul anterior
c. La solicitarea arhivarului instituţie
d. Toate variantele sunt corecte
13. Cum se face predarea documentelor la arhivă?

a. Pe baza unui proces verbal, cu inventarul documentelor anexat
b. Legislaţia nu prevede norme cu privire la acest aspect
c. Arhivarul va prelua documentele de pe compartimente în urma
deciziei conducerii instituţiei
d. Pe baza unui proces verbal, fără inventarul documentelor anexat
14. Ce este ordonarea documentelor?

a. Predarea de către compartimente a evidenţei tipurilor de documente
şi termene de păstrare
b. Operaţiunea de luare în evidenţă a unităţilor arhivistice, în urma
c. Operaţiunea prin care dosarele sunt numerotate şi se specifică pe
fiecare termenul de păstrare
d. Operaţiunea arhivistică prin care documentele se grupează în fonduri
şi colecţii arhivistice
15. Cum se ordonează dosarele în cazul în care actele cuprinse se întind pe

mai mulţi ani?
a. În funcţie de data cea mai veche
b. În funcţie de data cea mai nouă
c. Se alege o dată intermediară
16. Care din următoarele metode se folosesc în ordonarea dosarelor?

a. Metoda indirectă
b. Metoda cronologică, structural-cronologică, alfabetică
c. Metoda eliminării
d. Toate variantele sunt greşite
17. Ce este selecţionarea documentelor?
61
a. Procesul complex de stabilire a importanţei documentelor cuprinse
în arhivă, stabilindu-se, conform nomenclatorului documentele care
vor rămâne în arhivă şi cele care vor fi repuse în circuitul economic
b. Aranjarea dosarelor în arhivă în funcţie de data la care au fost create
c. Eliminarea documentelor care nu mai prezintă interes
d. Operaţiunea de luare în evidenţă a unităţilor arhivistice, în urma
18. Cine efectuează operaţiunea de selecţionare la instituţii?

a. Arhivele Naţionale
b. Comisiile special numite în cadrul instituţiilor
c. Conducerea instituţiei
d. Nu este stipulat în legislaţie
19. Când se efectuează operaţiunea de selecţionare?

a. În termen de 5 ani de la intrarea documentelor în arhivă
b. Anual sau când este necesar
c. La solicitarea Arhivelor Naţionale
d. În termen de 10 ani de la intrarea documentelor în arhivă
20. Cine stabileşte componenţa comisiilor de selecţionare?

a. Arhivele Naţionale
b. Arhivarul instituţiei
c. Conducerea instituţie prin dispoziţie, decizie sau ordin
d. Ministerul din care face parte instituţia
21. Ce acte se întocmesc după efectuarea selecţionării?

a. Procesul verbal de selecţionare şi inventarul documentelor propuse
pentru selecţionare
b. Inventarul documentelor din arhivă
c. Proces verbal privind cantitatea de deşeuri rezultată
d. Nomenclatorul arhivistic
22. Cum are loc scoaterea documentelor din evidenţa arhivei?

a. La propunerea comisie de selecţionare, aprobată de conducerea
unităţii şi confirmată de Arhivele Naţionale
b. La cerere
c. În urma aglomerării depozitului
d. Documentele nu se pot scoate din evidenţa arhivei
62
23. Cum se grupează documentele secrete de stat în dosare?
a. Împreună cu restul documentelor
b. Pe baza nomenclatorului în care se cuprind şi categoriile de
documente din listele de date şi informaţii secrete de stat
c. Nu există prevederi legale specifice privind documentele secrete de
stat
24. Ce sunt documentele din Fondul Arhivistic Naţional?

a. Sunt bunuri de interes naţional, cărora statul le acordă protecţie specială
pedepsind pe cei care aduc prejudicii integrităţii lor sau nu iau
măsuri privind evidenţa, selecţionarea şi păstrarea acestor documente
b. Documente păstrate de instituţii ale statului
c. Documente create de Ministerul de Interne
d. Documentele păstrate în depozitele Arhivelor Naţionale
25. Cum pot fi consultate documentele care fac parte din Fondul Arhivistic
Naţional?
a. La cerere, după 30 de ani de la crearea lor, sau înainte de acest
termen cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare
b. Nu pot fi consultate documentele din Fondul Arhivistic Naţional
c. Doar cu aprobarea Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale
d. Nu există restricţii în acest sens
26. Ce sunt obligaţi să elibereze la cererea cetăţenilor, creatorii şi deţinătorii

de arhive?
a. Lista documentelor selecţionate
b. xerocopii după documentele deţinute
c. Nu există temei legal privind eliberare de acte la cerere
d. Copii, certificate şi extrase după documentele deţinute
27. Se pot elibera acte în original din arhivă (certificate, diplome, cărţi de
muncă)?
a. Da, însă doar titularului sau împuternicitului legal
b. Nu
c. Da, dar trebuie returnate în 30 de zile
d. Legislaţia nu prevede restricţii în acest sens
28. Unde se consemnează ieşirea pentru cercetare a documentelor din

depozite?
63
a. Deoarece arhivarul este răspunzător, nu este necesară consemnarea
ieşirilor
b. În registrul de intrare-ieşire a corespondenţei
c. În registrul de depozit întocmit conform Legii Arhivelor Naţionale
d. În registrul inventarelor
29. Ce sunt documentele tehnice din punct de vedere arhivistic?
a. Acele documente care se referă la tehnicile de ordonare şi
inventariere a documentelor
b. Documentele tehnice şi de înregistrare tehnică reprezintă totalitatea
actelor purtătoare de informaţie tehnică sau produse ale acţiunii de
înregistrare tehnică pe suporţi magnetici, fotosensibili sau din hârtie
tratată special
c. Documentele tehnice nu fac obiectul arhivei
d. Nu au un regim aparte faţă de celelalte documente
30. Ce reprezintă principiul unităţii fondurilor?

a. Toate documentele create de o societate, instituţie sau persoană
fizică (fonduri arhivistice), ori selecţionate de o instituţie, familie sau
persoană fizică (colecţie) trebuie să se păstreze într-un singur loc,
sub o singură gestiune şi prelucrare
b. Toate documentele trebuie să se refere la acelaşi lucru
c. Principiul unităţii fondurilor face referire la modul de ordonare a
documentelor în arhivă
d. Principiul unităţii fondurilor face referire la modul de inventariere a
documentelor în arhivă
31. Ce reprezintă principiul respectului faţă de creator?

a. Principiul respectului faţă de creator presupune reordonarea actelor
în funcţie de interesul nostru
b. Este vorba despre respectarea modului de organizare al creatorului
indiferent de legislaţia în vigoare
c. Principiul respectului faţă de creator presupune respectarea
succesiunii unităţilor arhivistice în fond sau colecţie potrivit
sistemului de organizare dat de creator
32. Ce reprezintă principiul dreptului comunităţilor locale?

a. Presupune păstrarea fondurilor şi colecţiilor arhivistice din zona
geografică în care au fost create
b. Dreptul de a dispune discreţionar de documente
64
c. Dreptul de a selecţiona documentele indiferent de legislaţia emisă la
centru
d. Dreptul de a trimite toate documentele create la Arhivele Naţionale
Istorice Centrale Bucureşti
33. Ce se înţelege prin păstrarea documentelor?

a. Modul de organizare a documentelor pe rafturi în depozit
b. Preocuparea pentru asigurarea existenţei şi integrităţii documentelor,
dar şi procesul de prelungire a vieţii utile a documentelor de arhivă
printr-un complex unitar de măsuri tehnice şi organizatorice
c. Legarea dosarelor în coperte de carton
d. Procesul complex de stabilire a importanţei documentelor cuprinse
în arhivă, stabilindu-se, conform nomenclatorului documentele care
vor rămâne în arhivă şi cele care vor fi repuse în circuitul economic
34. Unde se păstrează documentele de arhivă?

a. În depozite sau spaţii dedicate cu asigurarea condiţiilor de rezistenţă,
igienă, temperatură şi umiditate
b. În beci, pod sau unde mai este loc liber
c. La compartimente
d. Unde există posibilitatea depozitării acestora
35. Ce se menţionează în ghidul de depozit?

a. Persoanele care au dreptul de a intra în depozit
b. Fondurile, rafturile, poliţele cu documentele aflate în depozitul
respectiv.
c. Documentele care urmează a fi selecţionate
d. Inventarul documentelor permanente
36. Ce norme PSI trebuie respectate în cazul depozitelor de arhivă?

a. Dotarea cu sisteme de climatizare
b. Respectarea interdicţiilor privind folosirea focului deschis, a
radiatoarelor, reşourilor şi fumatului, dotarea cu stingătoare cui
spumă, CO2 sau praf
c. Semnarea de declaraţii pe proprie răspundere
37. Când se depun la Arhivele Naţionale registrele de stare civilă?

a. După 100 de ani de la creare
65
b. După 50 de ani de la creare
c. După 30 de ani de la creare
d. Se păstrează la creator
38. Când se depun la Arhivele Naţionale documentaţiile tehnice?

a. După 10 de ani de la creare
b. După 50 de ani de la creare
c. După 30 de ani de la creare
d. Se păstrează la creator
39. Cine asigură instruirea personalului de arhivă de la unităţi?

a. Orice instituţie de învăţământ superior
b. Instituţiile creatoare şi deţinătoare de arhivă
c. Nu este necesară instruirea personalului de arhivă
d. Direcţiile Judeţene ale Arhivelor Naţionale pe parcursul controalelor
la unităţi, prin convocări ale personalului, prin cursuri de iniţiere
40. Ce trebuie menţionat de către arhivar ca urmare a cercetării

documentelor în vederea rezolvării unei cereri?
a. Datele personale ale solicitantului
b. Pe verso-ul cererii se întocmeşte referatul, care trebuie să cuprindă:
denumirea fondului cercetate, compartimentul, numărul dosarului
(cota), anul, fila şi poziţia sau poziţiile, dacă este cazul
c. Preţul serviciilor solicitate
d. Nu trebuie menţionat nimic
66
RĂSPUNSURI CORECTE
1. A 11. C 21. A 31. C

2. C 12. B 22. A 32. A
3. B 13. A 23. B 33. B
4. D 14. D 24. A 34. A
5. C 15. A 25. A 35. B
6. A 16. B 26. D 36. B
7. C 17. A 27. B 37. A
8. D 18. B 28. C 38. B
9. A 19. B 29. B 39. D
10. B 20. C 30. A 40. B
67
INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢE POLITICE
1. Forma de organizare prin care se exercită puterea politică în limitele

unui anumit teritoriu de către un grup de oameni organizaţi care îşi
impun voinţa şi interesele asupra societăţii o reprezintă:
a. sistemul politic
b. autoritatea politică
c. statul
d. regimurile politice
2. Forma de guvernământ în care Parlamentul are un rol primordial,

hotărâtor în organizarea şi conducerea societăţii dispunând în raport cu
executivul sau instituţia şefului statului de un surplus de atribute este:
a. monarhia constituţională
b. republica parlamentară
c. republica prezidenţială
d. monarhia absolută
3. Statele federative se caracterizează prin:

a. existenţa unui singur stat, a unui singur parlament, guvern,
constituţie
b. state asociate, suverane atât pe plan intern cât şi internaţional
c. suveranitate, supremaţie, independenţă, nefiind influenţat de
regimuri politice sau forme de guvernământ
d. comunitate de state nesuverane, care dispun de un stat central cu
competenţe şi personalitate distinctă faţă de celelalte state membre
4. Autoritatea politică este:

a. modalitatea concretă de manifestare a puterii politice, capacitatea de
a-şi impune voinţa în societate
b. un principiu conform căruia un sistem de guvernare, o putere politică
se exercită pe baza unui drept conferit de guvernanţi, de cetăţeni pe
baza unor înţelegeri legiferate
c. acordul liber exprimat al cetăţenilor asupra autorităţii, puterii politice
şi actului de guvernare
d. un principiu care vizează legitimitatea sistemului politic, acordul
cetăţenilor asupra organizării politice a comunităţii, a formei de
putere, a mijloacelor sale de exercitare
68
5. Guvernul format din reprezentanţii unui singur partid politic, cel care
deţine majoritatea în Parlament şi puterea este un guvern:
a. de unitate naţională
b. monocolor
c. de coaliţie
d. tehnocratic
6. Guvernul politic se formează din:

a. specialişti neînregimentaţi politic
b. membrii marcanţi ai partidului sau formaţiunii politice aflate la putere
c. membrii formaţiunii politice aflate în opoziţie
d. militari, grupuri ale armatei, şeful guvernului deţinând puterea în
numele armatei
7. Funcţiile guvernului sunt:

a. alegerea, formarea, numirea, avizarea, sau revocarea unor autorităţi
statale
b. unic organ legiuitor din cadrul statului de drept
c. organizează, coordonează şi conduce politica internă şi externă a ţării
d. emiterea de legi organice cu deosebită importanţă pentru viaţa socială
8. În regimurile monarhice, constituţionale, şeful statului se alege:

a. de către Parlament
b. de către un colegiu electoral
c. prin vot universal
d. pe cale ereditară
9. În sistemele constituţionale unde instituţia şefului statului se află la

intersecţia executivului şi legislativului, rolul acestuia este:
a. de a deţine şi exercita prerogativele unui prim-ministru cum ar fi
formarea echipei guvernamentale
b. de a asigura un echilibru între cele două instituţii ale statului,
parlament şi guvern
c. de a deţine şi exercita roluri pur decorative, doar de reprezentare
d. de a numi alţi demnitari în stat şi preşedinţii celor două camere ale
Parlamentului în sistemele cu Parlament bicameral
10. Preşedintele României dispune de unele prerogative executive şi

legislative cum ar fi:
a. desemnează formal primul ministru, după consultări cu liderii
69
formaţiunilor parlamentare
b. numeşte şi revocă pe primul ministru şi miniştrii
c. exercită prerogativele unui prim-ministru, şi numeşte membrii Curţii
Constituţionale
d. validează alegerile parlamentare
11. Alegerea membrilor Parlamentului în România se face prin:

a. vot censitar
b. numirea parţială a membrilor parlamentului de către şeful statului
c. vot universal
d. vot ecleziastic
12. Parlamentul din SUA poartă numele de:

a. Dumă
b. Adunare Naţională
c. State generale
d. Congres
13. Grupurile parlamentare reunesc:

a. partidele din opoziţie
b. parlamentarii unui partid sau unor partide cu interese politice
apropiate, pentru a hotărî asupra atitudinii comune
c. partidele politice de dreapta eşichierului politic
d. partidele de stânga aflate la guvernare
14. Majoritatea parlamentară este formată din:

a. parlamentarii unui partid cu interese politice apropiate
b. partidele care au câştigat alegerile şi susţin guvernul
c. partidele din opoziţie, care au pierdut alegerile şi nu susţin guvernul
d. parlamentari care aparţin minorităţilor naţionale
15. Funcţiile Parlamentului sunt:

a. emiterea de legi organice cu deosebită importanţă pentru viaţa socială
b. de a desemna formal primul ministru
c. de organizare, coordonare şi conducere a politicii interne şi externe a
ţării
d. emiterea de ordonanţe
16. Moţiunea de cenzură are ca obiectiv:

a. îndreptarea activităţii, a politicii desfăşurate de guvern
70
b. înlăturarea şefului statului a cărui activitate este considerată
nesatisfăcătoare
c. dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate
d. înlocuirea Guvernului a cărui activitate şi politică este considerată în
neconformitate cu programul de guvernare asumat
17. Programul politic defineşte:

a. un sistem închegat de idei cu privire la organizarea şi funcţionarea
societăţii
b. mijloacele de instrumentare şi relevă participarea partidului la viaţa
politică pentru creşterea audienţei sale
c. obiectivele politice, economice şi sociale sub formă de intenţii de
viitor şi de reorientări imediate
d. determinarea obiectivelor strategice şi precizarea direcţiilor propuse
în vederea atingerii idealurilor naţionale
18. Electoratul cuprinde:

a. grupurile sociale, indivizii care, fără a face parte din partidul
respectiv, sprijină în mod direct partidul
b. totalitatea grupurilor sociale care sprijină în mod indirect partidul
c. totalitatea membrilor de partid din care se identifică orice formaţiune
politică
d. totalitatea grupurilor sociale sau a indivizilor care votează respectivul
partid politic
19. Partidele care apără şi reprezintă în raporturile lor politice, sociale o

minoritate socială se numesc:
a. partide etnice
b. partide confesionale
c. partide de cadre
d. partide de mase
20. Partidele social-democrate promovează:

a. lupta împotriva impozitelor progresive pe venituri şi implicarea
bisericii în viaţa politică
b. o organizare socială care are în prim plan dezvoltarea sistemului
politic democrat şi apără interesele celor cu o condiţie materială
modestă
c. eliminarea decalajelor în cadrul aceluiaşi stat, dintre bogaţi şi săraci
d. ideea de intervenţie a statului în economie şi în viaţa socială pentru
71
protejarea intereselor cetăţenilor, faţă de efectele hegemoniei libertăţii
de acţiune şi a individualismului de tip burghez
21. Partidele extremiste, radicale urmăresc:

a. păstrarea şi administrarea ordinii existente
b. contestarea ordinii existente şi solicitarea schimbării sociale
c. impunerea ideilor, programelor politice proprii, prin măsuri violente,
radicale
d. justiţie socială, echilibrul între extremele politice
22. Caracteristica regimurilor totalitare este:
a. existenţa pluripartidismului politic
b. libertatea de expresie
c. eligibilitate în funcţii politice
d. monopolul statului asupra mijloacelor de comunicare
23. Caracteristica regimurilor democratice este:
a. teroarea
b. prezenţa partidului unic
c. libertate de expresie
d. non-responsabilitate
24. În regimurile politice parlamentare, preşedintele statului este:
a. ales de parlament
b. şef al guvernului
c. ales prin vot universal
d. subordonat guvernului
25. Sistemul electoral majoritar presupune:
a. a atribui fiecărui partid sau formaţiune politică un număr de mandate
proporţionale cu forţa sa numerică reală
b. redistribuirea voturilor obţinute de partidele care nu au trecut pragul
electoral
c. câştigarea mandatului de către candidatul care obţine cele mai multe
voturi în circumscripţia respectivă
d. reprezentarea proporţională în funcţie de membrii înscrişi pe listele
de partid
26. Activitatea desfăşurată de instituţii specializate care au fost create pentru
a difuza şi promova informaţii, idei şi atitudini cu privire la problemele
guvernării se numeşte:
a. legalitate
72
b. autoritate legitimă
c. limbaj politic
d. comunicare politică
27. Guvernele tehnocratice se formează în situaţii cu totul deosebite:
a. mari tensiuni, stare de război
b. criză politică sau economică prelungită care face imposibilă naşterea
unui guvern politic
c. reprezentanţii unui singur partid politic, care deţin majoritatea în
parlament şi puterea
d. conflicte sociale, calamităţi naturale
28. Promulgarea unei legi se face de către preşedinte atunci când:

a. şeful executivului este primul ministru
b. şeful executivului este preşedintele Senatului
c. şeful executivului este preşedintele sau monarhul
d. primul ministru renunţă la această prerogativă
29. Sistemul contemporan de tip piramidal în cadrul căruia SUA deţine rolul
de lider se numeşte sistem:
a. sclavagist
b. unipolar
c. totalitar
d. multipolar
30. Parlamentul României de astăzi se constituie pe baza votului universal,

este bicameral format din:
a. Camera Deputaţilor şi Senat
b. Camera Reprezentanţilor şi Senat
c. Camera Comunelor şi Camera Lorzilor
d. Camera Deputaţilor şi Camera Comunelor
73
RĂSPUNSURI CORECTE
1. C 9. B 17. C 25. C
2. B 10. A 18. D 26. D
3. D 11. C 19. A 27. B
4. A 12. D 20. B 28. C
5. B 13. B 21. C 29. B
6. B 14. B 22. D 30. A
7. C 15. A 23. C
8. D 16. D 24. A
74
INTRODUCERE ÎN STUDII EUROPENE
1. Planul Marshal a fost aplicat în Europa în anul:

a. 1948
b. 1947
c. 1950
d. 1945
2. Din câte state fondatoare (semnatare), care se angajau să recunoască

principiul preeminenţei dreptului şi principiul drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, s-a constituit Consiliul Europei:
a. 6
b. 12
c. 10
d. 8
3. Organele Consiliului Europei sunt:

a. Comitetul de miniştri, Parlamentul European, Secretariatul
b. Comitetul de miniştri, Adunarea consultativă (din 1974 Adunarea
parlamentară), Secretariatul
c. Consiliul, Adunarea parlamentară, Curtea de justiţie
d. Nici o variantă nu este corectă
4. Un nou tratat intitulat sugestiv al Uniunii Occidentale a fost semnat la 17

martie 1948 la:
a. Paris
b. Londra
c. Bruxelles
d. Roma
5. Care sunt comunităţile economice europene?

a. Consiliul Europei, Uniunea Europei Occidentale, OSCE
b. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, Comunitatea
Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
c. Piaţa Comună, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului,
Consiliul Europei
75
6. De numele căror personalităţi politice ale vremii se leagă constituirea
comunităţilor europene?
a. Konrad Adenauer, Robert Schuman, Jean Monnet, Alcide di Gasperi
b. Winston Churchill, John Foster Dulles, N. Hrusciov
c. Robert Schuman, Winston Churchill, Jean Monnet
7. Planul Schuman este:

a. o declaraţie de intenţie pentru formarea Comunităţii Economice
Europene
b. o declaraţie de război
c. o declaraţie politică ce propune plasarea industriei oţelului şi
cărbunelui din Germania şi Franţa sub control comun
d. o declaraţie politică ce propune plasarea industriei oţelului şi
cărbunelui din Marea Britanie şi Franţa sub control comun
8. Tratatul CECO a fost semnat la Paris în data de:

a. 18 aprilie 1951
b. 9 mai 1950
c. 25 iulie 1952
d. 25 martie 1957
9. Cu elaborarea proiectului Pieţei Comune a fost însărcinat un comitet

condus de:
a. Robert Schuman
b. Jean Monnet
c. Paul-Henri Spaak
d. Winston Churchill
10. Care sunt statele fondatoare ale C.E.E.?

a. Franţa, Anglia, Danemarca, Irlanda, Germania, Italia
b. Franţa, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg
c. Franţa, Germania, Spania, Portugalia, Suedia, Olanda, Belgia,
Luxemburg
d. nici o variantă nu este corectă
11. Tratatul de constituire a CEEA şi C.E.E. s-a semnat la 25 martie 1957 la:
a. Paris
b. Londra
c. Roma
76
d. Bruxelles
12. Care sunt cele 4 principii fundamentale ale integrării europene ce
caracterizează Comunitatea Economică Europeană:
a. libertatea circulaţiei mărfurilor, abolirea obstacolelor la libera
circulaţie a persoanelor, serviciilor şi capitalurilor
b. libertatea circulaţiei mărfurilor, a presei, serviciilor şi capitalurilor
c. libera circulaţie a persoanelor, capitalurilor, a mărfurilor în limita
unor cantităţi stipulate în tratate prealabile şi a anumitor servicii.
13. Parlamentul European are sediul la:

a. Strasbourg
b. Bruxelles
c. Luxemburg
d. Strasbourg, Bruxelles, Luxemburg
14. Consiliul European:

a. are sediul la Bruxelles
b. se compune din 40 de state
c. se întruneşte o singură dată pe an
15. Comisia Europeană:

a. este „gardianul tratatelor”
b. nu are competenţe executive
c. reprezintă guvernele naţionale ale statelor membre
16. Cuprinzând 321 de propuneri legislative, documentul cunoscut sub

denumirea de Cartea Albă va fi aprobat de Consiliul european în:
a. 28-29 iunie 1985
b. 28-29 iunie 1984
c. 28-29 iunie 1986
d. 28-29-iunie 1987
17. La 17 februarie 1986 la Luxembourg şi 28 februarie 1986 la Haga,

guvernele membre ale Pieţei Comune au negociat şi adoptat:
a. Tratatul de la Roma
b. Tratatul de la Maastricht
c. Actul Unic European
77
d. Tratatul constituţional european
18. Când s-a constituit Uniunea Europeană?

a. Tratatul de la Nisa semnat la 7 februarie 1992 cu intrarea în vigoare
de al 1 noiembrie 1993
b. Tratatul de la Maastricht semnat la 7 februarie 1992 cu intrarea în
vigoare de al 1 noiembrie 1993
c. Tratatul de la Amsterdam semnat la 7 februarie 1993 cu intrarea în
vigoare de al 1 noiembrie 1993
d. Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007 cu intrarea în
vigoare de al 1 decembrie 2009
19. Procesul decizional în UE are:

a. două dimensiuni: de coeziune şi convergenţă
b. două dimensiuni: elaborarea politicilor şi adoptarea legislaţiei
c. trei dimensiuni: social, economic şi monetar
d. toate cele trei variantele sunt corecte
20. Termenul de coeziune înseamnă:

a. echitate, egalitate
b. concurenţă, competenţă
c. dezvoltare echilibrată sub aspect social şi economic
21. La Conferinţa interguvernamentală de la Amsterdam (iunie 1997), şefii

de stat şi de guverne reuniţi au exprimat:
a. dorinţa lor de reformă a tratatului de la Maastricht
b. dorinţa lor de reformă a tratatului de la Roma
c. dorinţa lor de reformă a tratatului de la Paris
d. toate cele trei variante sunt corecte
22. Paralel cu procesul de ratificare a Tratatului de la Amsterdam, UE a

manifestat un interes aparte pentru lărgirea sa. În acest sens, Comisia a
elaborat un document intitulat:
a. Actul Unic European 1986
b. Tratatul de la Nisa 2000.
c. Agenda 2000, dat publicităţii în iulie 1997
d. Tratatul constituţional european
23. „Triunghiul instituţional” al UE este format din:
a. Consiliul UE, Parlamentul European şi Comisia Europeană
78
b. Consiliul European, Parlamentul European şi Comisia Europeană
c. Consiliul European, Curtea Europeană de Justiţie şi Comisia Europeană
24. Banca Centrală Europeană a luat fiinţă în anul:
a. 1999 şi are sediul la Frankfurt pe Main
b. 1998 şi are sediul la Frankfurt pe Main
c. 2001 şi are sediul la Bruxelles
d. 2000 şi are sediul la Roma
25. Reformarea instituţiilor Uniunii Europene în anul 2000 a avut la bază

Tratatul de la:
a. Lisabona
b. Nisa
c. Amsterdam
d. Roma
26. Care sunt ultimele state integrate în Uniunea Europeană?

a. România, Bulgaria, Croaţia, Turcia
b. România, Bulgaria
c. România, Bulgaria, Croaţia, Turcia, Malta, Cipru
d. Croaţia, Macedonia, Turcia
27. Politica socială a comunităţii europene apare în tratatele de la:

a. Paris şi Roma
b. Roma
c. Amsterdam
d. Lisabona
28. Ideea unei politici sociale comune a fost lansată:

a. la Reuniunea la nivel înalt de la Paris, 1972
b. la întâlnirea de la Strasbourg, 1989
c. prin Tratatului de la Maastricht
29. Primul document programatic în domeniul politicii sociale al UE a fost:

Europeană?
a. Programul de acţiune socială
b. Agenda Socială
c. Carta Socială
d. Convenţia europeană pentru drepturile omului
79
30. Politica de mediu este definită de:
a. Tratatul de la Lisabona
b. Actul Unic European
c. Tratatul de la Nisa
d. Tratatul de la Amsterdam
31. În categoria veniturilor bugetare ale UE sunt cuprinse:

a. prelevări agricole, taxe vamale, venituri din colectarea TVA, resursa
complementară a PNB
b. taxe vamale
c. venituri din colectarea TVA
d. resursa complementară a PNB
32. Politica de concurenţă a UE are:

a. trei arii de intervenţie: antitrust, fuziuni, ajutor de stat
b. două arii de intervenţie: fuziuni şi antitrust
c. patru arii de intervenţie: antitrust, fuziuni, ajutor de stat, transparenţă
decizională
33. Politica agricolă comună a intrat în vigoare în anul:

a. 1950 şi a funcţionat din anul 1957
b. 1962 şi a funcţionat efectiv din 1964
c. 1957 şi a funcţionat din anul 1961
34. Necesitatea unei Politici Agricole Comune este dată de raţiuni

economice, printre care:
a. existenţa concurenţei neloiale şi necesitatea combaterii sale, caracterul
aleatoriu al producţiei agricole, protecţia industriilor nou apărute
b. caracterul aleatoriu al producţiei agricole
c. protecţia industriilor nou apărute
35. Instituţia responsabilă de modul în care se aplică politica de concurenţă

a UE este:
a. Curtea Europeană de Justiţie
b. Comisia Europeană
c. Consiliul UE
80
d. Parlamentul European
36. Cele mai cunoscute instrumente economice în politica de mediu sunt:

a. eco-taxele, autorizaţiile de funcţionare, sistemele de funcţionare a
depozitelor prestabilite
b. autorizaţiile de funcţionare
c. sistemele de funcţionare a depozitelor prestabilite
37. Curtea de Justiţie este:

a. un organ comunitar independent faţă de celelalte organe ale UE
b. nu este un organ comunitar independent faţă de celelalte state
membre Europeană
c. nu este un organ supranaţional care are rol important în realizarea
procesului de integrare şi de apărare a dreptului comunitar
38. Constituţia europeană:

a. va înlocui constituţiile naţionale ale statelor membre
b. va înlocui principalele tratate ale UE cu un singur text unitar
c. nu va îmbunătăţi gradul de transparenţă şi eficienţă al deciziilor şi
acţiunilor Uniunii Europene
39. Curtea de Conturi este un organ comunitar înfiinţat în anul:

a. 1992, ce sediul la Bruxelles
b. 1992, cu sediul la Strasbourg
c. 1975, cu sediul la Luxemburg
d. 1980, cu sediul la Amsterdam
40. La 13 decembrie 2007 a fost semnat Tratatul de la:

a. Amsterdam
b. Nisa
c. Berlin
d. Lisabona
RĂSPUNSURI CORECTE
81
1. B 11. C 21. A 31. A
2. C 12. A 22. C 32. A
3. B 13. D 23. A 33. B
4. C 14. A 24. B 34. A
5. B 15. A 25. B 35. B
6. A 16. A 26. B 36. A
7. C 17. C 27. A 37. A
8. A 18. B 28. A 38. B
9. C 19. B 29. C 39. C
10. B 20. A 30. B 40. D
82
INTRODUCERE ÎN RELAŢII PUBLICE
1) Purtătorul de cuvânt este o persoană desemnată:

a) să prezinte punctul de vedere neoficial al unei organizaţii.
b) să prezinte punctul său de vedere într-o organizaţie.
c) nu poate prezenta punctul de vedere oficial al unei
organizaţii.
d) să prezinte punctul de vedere oficial al unei organizaţii.
2) O organizaţie poate desemna:

a) un purtător de cuvânt permanent sau un purtător de cuvânt
temporar.
b) doar un purtător de cuvânt permanent.
c) doar un purtător de cuvânt temporar.
d) nu poate desemna un purtător de cuvânt.
3) Purtătorul de cuvânt al unei organizaţii:

a) trebuie să aibă obligatoriu funcţie executivă în cadrul
organizaţie.
b) trebuie să înţeleagă în profunzime scopul, obiectivele şi
strategiile acesteia.
c) nu are dreptul să deţină şi o funcţie executivă în cadrul
organizaţiei.
d) trebuie obligatoriu să fie o persoană neutră desemnată prin
votul membrilor organizaţiei.
4) „Efectul de bumerang” în relaţiile publice apare atunci când:

a) conducătorul unei organizaţii îşi erodează imaginea publică
prin apariţii frecvente în mass-media.
b) conducătorul unei organizaţii îşi întăreşte imaginea publică
prin apariţii frecvente în mass-media.
c) conducătorul unei organizaţii refuză dă facă declaraţii în
mass-media.
d) purtătorul de cuvânt preia atribuţiile de comunicare specifice
liderului organizaţiei.
5) În ceea ce priveşte „recomandările tehnice” , purtătorul de cuvânt:

a) trebuie de fiecare dată să îşi expună şi propriul punct de
vedere.
83
b) dacă situaţia o cere se poate exprimă şi în sfere ce îi depăşesc
competenţele.
c) nu trebuie să-şi depăşească mandatul acordat de conducerea
organizaţiei.
d) are dreptul să vorbească cu presa doar în prezenţa altor lideri
ai organizaţiei.
6) Atunci când nu este sigur de corectitudinea informaţiilor pe care

urmează să le transmită, purtătorul de cuvânt…
a) nu poate să răspundă exprimându-şi doar propria părere.
b) nu are dreptul să răspundă la nicio întrebare din partea presei.
c) poate să răspundă negativ, utilizând tehnici de menţinere a
credibilităţii.
a) nu mai are dreptul să participe la întâlnirea cu presa.
7) Care dintre următoarele răspunsuri date de un purtător de cuvânt se

construieşte prin utilizarea tehnicilor de menţinere a credibilităţii:
a) Nu ştiu şi nici nu doresc să vă răspund.
b) Nu cunosc răspunsul la această întrebarea dar mă voi
documenta şi vă voi transmite cât mai repede un răspuns
complet.
c) Conducerea mi-a interzis să răspund la orice fel de întrebări.
d) Vă rog să nu mai puneţi întrebări legate de această chestiune.
8) Un bun comunicator trebuie să dea dovadă de:

a) relaxare, încredere în forţele proprii şi onestitate.
b) relaxare, apatie şi cinism.
c) încredere în forţele proprii şi puţină aroganţă.
d) onestitate şi credulitate.
9) Folosirea avantajelor paralimbajului în procesul de formulare a

răspunsurilor se face prin:
a) schimbarea periodică a tonului, ritmului şi intensităţii vocii,
pentru a preîntâmpina apariţia monotoniei.
b) schimbarea frecventă a tonului, ritmului şi intensităţii vocii,
pentru a preîntâmpina apariţia monotoniei.
c) menţinerea tonului, ritmului şi intensităţii vocii, pentru a
intensifica monotonia.
d) folosirea frecventă a termenilor tehnici pentru a duce în
eroare auditoriul.
84
10) Ce tip de construcţii lingvistice trebuie să evite un purtător de
cuvânt:
a) construcţiile simple, clare şi convingătoare.
b) termenii uşor de înţeles de publicul ţintă
c) termenii accesibili jurnaliştilor
d) termenii de jargon profesional sau de argou.
11) Ce tip de construcţii lingvistice trebuie să folosească un purtător de

cuvânt:
a) construcţii literare pretenţioase.
b) în general expresii colocviale
c) construcţiile simple, clare şi convingătoare.
d) termenii de jargon profesional sau de argou.
12) Dacă în timpul întâlnirilor cu presa, unele întrebări se repetă sau nu

sunt coerent structurate, purtător de cuvânt:
a) se va folosi de sarcasm
b) va răspunde prin autoironii
c) va nota întrebările şi le va transmite imediat conducerii.
d) nu va încerca în nici un fel să-şi jignească interlocutorii.
13) Purtătorul de cuvânt:

a) trebuie să răspundă la câte o singură întrebare odată.
b) nu are dreptul să răspundă la câte o singură întrebare odată.
c) trebuie să fac un rezumat al întrebărilor şi să dea răspunsuri
evazive.
d) trebuie să răspundă doar afirmativ sau negativ la întrebări.
14) Referirile la propria stare de spirit, la propriile trăiri sufleteşti sau

fiziologice îşi au locul în prestaţia purtătorului de cuvânt?
a) Da, dacă sunt concludente.
b) Niciodată nu îşi au locul în discursurile purtătorilor de
cuvânt.
c) Da, daca sunt necesare explicaţiilor.
d) Da, daca sunt transmise în scris şi jurnaliştilor.
15) Este o dovadă de profesionalism utilizarea răspunsurilor de „no

comment”:
a) Da, dacă nu suntem siguri de răspuns.
85
b) Da, daca organizaţia a cerut expres acest lucru.
c) Nu, dar se poate folosi în schimb tehnicile de menţinere a
credibilităţii.
d) Da, daca dorim intenţionat să ocolim răspunsul.
16) Conform cercetării realizate în România în intervalul 1997-2003, pe

baza chestionarelor cercetătorului Craig Arnoff, asupra imaginii
specialiştilor în relaţii publice în mediile jurnaliştilor…
a) majoritatea jurnaliştilor susţin că specialiştii în relaţii publice
nu îşi îndeplinesc sarcinile de serviciu.
b) specialiştii în relaţii publice sunt foarte bine pregătiţi în
domeniul lor de activitate.
c) majoritatea jurnaliştilor susţin că specialiştii în relaţii publice
îşi îndeplinesc corect sarcinile de serviciu.
d) specialiştii în relaţii publice nu trebuie să fie bine pregătiţi în
domeniul lor de activitate.
17) Ce au răspuns majoritatea membrilor chestionaţi ai Societăţii de

Relaţii Publice din America în conformitate cu studiul cercetătorilor
Michael Ryan şi David Martinson la întrebarea: În ce măsură se
potriveşte opinia jurnaliştilor despre specialiştii în relaţii publice,
luaţi ca indivizi, cu atitudinea lor generală faţă de domeniul relaţiilor
publice?
a) personalitatea şi comportamentul individual nu sunt
importante în determinarea opiniei jurnaliştilor despre
specialiştii în relaţii publice.
b) comportamentul specialiştilor în relaţii publice nu este
relevant în această chestiune.
c) personalitatea specialiştilor în relaţii publice nu are legătură
cu opinia jurnaliştilor despre aceştia.
d) Comportamentul individual şi personalitatea fiecăruia sunt
importante în determinarea opiniei jurnaliştilor despre
specialiştii în relaţii publice.
18) Conform studiului realizat de Craig E. Aronoff intitulat „Credibility

of Public Relations for Journalists”, majoritatea jurnaliştilor au
considerat că:
a) relaţiile publice şi presa nu sunt parteneri în răspândirea
informaţiilor.
86
b) relaţiile publice şi presa sunt parteneri în răspândirea
informaţiilor.
c) doar presa participă la răspândirea informaţiilor.
d) doar purtătorii de cuvânt participă la răspândirea
informaţiilor.
19) Specialiştii în relaţii publice depind mai puţin de jurnalişti daca pot
să se racordeze la …
a) influenţa liderilor politici.
b) mijloace de comunicare precum scrisorile, afişele sau
broşurile.
c) mijloace de comunicare nonverbală.
d) formele specifice paralimbajului.

Michael Ryan şi David Martinson la întrebarea: În ce măsură se
consideră specialiştii în relaţii publice responsabili pentru atitudinea
jurnaliştilor?
a) relaţiile publice au reuşit să controleze selecţia membrilor
profesiei putând să elimine „mărul stricat” ce a condus la
crearea unei reputaţii bune a acestei activităţi.
b) Majoritatea respondenţilor nu se consideră responsabili de
această situaţie.
c) relaţiile publice nu au reuşit să controleze selecţia membrilor
profesiei neputând să elimine „mărul stricat” ce a condus la
crearea unei reputaţii proaste a acestei activităţi.
d) Majoritatea respondenţilor consideră că vinovaţi de această
situaţie sunt doar jurnaliştii.

specialiştilor în relaţii publice în mediile jurnaliştilor…
a) profesionalizarea nu este evidentă nici în rândul relaţiilor
publice şi nici a jurnalismului.
b) profesionalizarea este evidentă atât în rândul relaţiilor
publice cât şi a jurnalismului, conducând la o înţelegere cât
mai adecvată a atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecăreia
dintre cele două categorii profesionale.
c) doar profesionalizarea categoriei jurnaliştilor este evidentă.
87
d) doar profesionalizarea categoriei specialiştilor în relaţii
publice este evidentă.
22) Jurnaliştii depind mai puţin de specialiştii în relaţii publice dacă sunt
capabili:
a) să descopere sursele oficiale de informaţii.
b) să se folosească de comunicarea nonverbală.
c) să găsească mai multe surse, să obţină informaţia din alte
părţi.
d) să se folosească de tehnica paralimbajului.

of Public Relations for Journalists”, majoritatea specialiştilor în
relaţii publice au considerat că:
a) cu ajutorul relaţiile publice, presa obţine informaţii complete,
reale şi distribuite în timp util.
b) presa poate obţine doar informaţii incomplete dar distribuite
în timp util.
c) jurnaliştii oferă informaţii incomplete sau false.
d) relaţiile publice nu ajută presa să obţină informaţii complete,
reale şi distribuite în timp util.
24) Jean Charron defineşte relaţia dintre jurnalişti şi specialiştii în relaţii

publice ca fiind una care se bazează pe:
a) schimburile de resurse şi regulile care guvernează aceste
schimburi.
b) schimburile economice şi culturale.
c) informaţiile contradictorii.
d) resursele umane şi fiscalitate.

Michael Ryan şi David Martinson la întrebarea: În ce măsură sunt
justificate, în opinia specialiştilor în relaţii publice, aprecierile
negative ale jurnaliştilor?
a) jurnaliştii nu generalizează cazurile de neglijenţă
profesională pentru a apăra interesele specialiştilor în relaţii
publice.
88
b) opiniile jurnaliştilor sunt, în mare măsură, nejustificate de
fapte, de modul în care decurge dialogul dintre cele două
grupuri profesionale.
c) jurnaliştii generalizează cazurile senzaţionale de neglijenţă
profesională în scopul mediatizării eficienţei relaţiilor
publice.
d) opiniile jurnaliştilor sunt, în mare măsură, justificate de fapte,
de modul în care decurge dialogul dintre cele două grupuri
profesionale.

considerat că:
a) specialiştii în relaţii nu încearcă să înşele presa cu pseudo-
evenimente şi fraze mincinoase.
b) frazele mincinoase şi pseudo-evenimentele sunt necesare
unui demers jurnalistic.
c) Pseudo-evenimentele sunt necesare unui demers jurnalistic.
d) specialiştii în relaţii încearcă frecvent să înşele presa cu
pseudo-evenimente şi fraze mincinoase.

Michael Ryan şi David Martinson la întrebarea: Care sunt motivele,
din punct de vedere al specialiştilor în relaţii publice, pentru care
mulţi jurnalişti nu agreează relaţiile publice?
a) experienţele negative pe care jurnaliştii le-au avut cu
specialişti în relaţii publice ineficienţi sau neprofesionişti.
b) experienţele pozitive pe care jurnaliştii le-au avut cu
specialişti în relaţii publice ineficienţi şi profesionişti.
c) profesionalismul ridicat al specialiştilor în relaţii publice.
d) experienţele negative pe care jurnaliştii le-au avut cu
specialişti în relaţii publice eficienţi şi profesionişti.

specialiştilor în relaţiile publice în mediile jurnaliştilor…
a) indică faptul că pe parcursul celor 6 ani se face trecerea de la
o atitudine în general negativă faţă de specialiştii în relaţii
publice la una mai echilibrată, cu nunele note pozitive.
89
b) rezultatele se menţin pe parcursul celor 6 ani.
c) specialiştii în relaţii publice devin sursa primă de încredere a
jurnaliştilor.
d) nu indică faptul că pe parcursul celor 6 ani se face trecerea de
la o atitudine în general negativă faţă de specialiştii în relaţii
publice la una echilibrată.

considerat că:
a) relaţiile publice sunt o profesie egală ca statut cu jurnalismul
b) jurnalismul este inferior relaţiilor publice
c) relaţiile publice sunt superioare jurnalismului
d) relaţiile publice nu sunt o profesie egală ca statut cu
jurnalismul

reprezentanţilor presei în mediile specialiştilor în relaţii publice…
a) majoritatea specialiştilor în relaţii publice consideră că pe
parcursul celor 6 ani comunicare cu presa s-a îmbunătăţit
simţitor.
b) jurnaliştii consideră că nu se poate îmbunătăţii comunicarea
cu specialiştii în relaţii publice
c) specialiştii în relaţii publice consideră că nu se poate
îmbunătăţii comunicarea cu jurnaliştii.
d) majoritatea specialiştilor în relaţii publice consideră că pe
parcursul celor 6 ani comunicare cu presa nu s-a îmbunătăţit
simţitor.

a) majoritatea specialiştilor în relaţii publice definesc relaţiile
dintre biroul de presă al organizaţiei pe care o reprezintă şi
mass-media drept una tensionată.
b) specialiştii în relaţii publice consideră că nu se poate
îmbunătăţii în mod real comunicarea cu jurnaliştii.
90
c) majoritatea specialiştilor în relaţii publice definesc relaţiile
dintre biroul de presă al organizaţiei pe care o reprezintă şi
mass-media drept una de colaborare.
d) jurnaliştii consideră că nu se poate îmbunătăţii comunicarea
dintre cele două categorii profesionale

a) jurnaliştii doresc să creeze un climat tensionat între cele două
categorii profesionale.
b) majoritatea specialiştilor în relaţii publice nu exclud existenţa
unei relaţii conflictuale între cele două categorii profesionale.
c) specialiştii în relaţii publice doresc să creeze un climat
tensionat între cele două categorii profesionale.
d) majoritatea specialiştilor în relaţii publice exclud existenţa
unei relaţii conflictuale între cele două categorii profesionale.
33) În conformitate cu deontologia profesională, specialistul în relaţii

publice:
a) nu trebuie să stabilească relaţii personale bune, bazate pe
respect reciproc cu oamenii din mass-media.
b) are dreptul să ceară explicaţii personale jurnaliştilor.
c) trebuie să stabilească relaţii personale bune, bazate pe respect
reciproc cu oamenii din mass-media.
d) are obligaţia să ceară explicaţii personale jurnaliştilor.
34) Pentru a realiza o comunicare bună cu mass-media, specialiştii în

relaţii publice:
a) trebuie să cunoască specificul mass-media şi să se adapteze
acestuia.
b) trebuie să fie specialişti şi în mass-media.
c) nu trebuie să cunoască specificul mass-media şi să se
adapteze acestuia.
d) au nevoie de cunoştinţe vaste de jurnalism.
35) Mesajul transmis de un specialist în relaţii publice:

a) nu trebuie să fie adecvat suportului mediatic iar stilul în care
este redactat nu trebuie să corespundă principiilor generale
ale jurnalismului.
91
b) nu poate să aibă la bază principiile generale ale jurnalismului.
c) trebuie să fie adecvat suportului mediatic iar stilul în care
este redactat trebuie să corespundă principiilor generale ale
jurnalismului.
d) nu trebuie să fie adecvat suportului mediatic, jurnalistul
trebuind să prelucreze materialul.
36) În conformitate cu deontologia profesională, specialistul în relaţii

publice:
a) nu trebuie să furnizeze informaţii neverificate, materiale care
nu au fost discutate şi aprobate de conducerea organizaţiei
sau opinii neacoperite de fapte reale.
b) are dreptul să furnizeze presei doar opiniile personale.
c) trebuie să furnizeze informaţii verificate parţial, materiale
care nu au fost discutate şi aprobate de conducerea
organizaţiei sau opinii neacoperite de fapte reale.
d) are obligaţia să furnizeze presei doar materialele ce fac
referire la politica oficială a statului.
37) Ziarele cotidiene au următoarele avantaje:

a) distribuţia largă a unei publicaţii restrânge impactul
materialelor publicate de către reprezentanţii unei organizaţii.
b) apariţia unui material despre o organizaţie într-un cotidian
care beneficiază de o distribuţie largă şi de credibilitate
întăreşte reputaţia organizaţiei respective.
c) informaţiile apărute în cotidiene afectează negativ imaginea
unei organizaţii.
d) apariţia unui material despre o organizaţie într-un cotidian
care beneficiază de o distribuţie largă şi de credibilitate nu
întăreşte reputaţia organizaţiei respective.
38) Radioul se impune prin următoarele avantaje:

a) receptarea rapidă datorită condiţiilor tehnice specifice,
mesajele transmise pe această cale ajung cu mare viteză la
publicul ţintă.
b) perisabilitatea mesajelor, caracterul imaterial al acestora şi
durata scurtă reduc posibilitatea de receptare a informaţiilor.
c) ritmul rapid de difuzare a materialelor, radioul nu permite
distribuirea de texte sau interviuri de amploare.
d) receptarea lentă a mesajelor datorită undelor radio.
92
39) Publicaţiile cu apariţii săptămânale sau lunare au ca avantaje:
a) au termene fixe pentru acceptarea materialelor, informaţiile
de ultimă oră nu pot apărea decât în cazuri excepţionale.
b) rigiditatea în termeni şi spaţiu, informaţiile pot fi publicate
doar în anumite pagini.
c) durată redusă de viaţă a unei informaţii deoarece cititorul
epuizează publicaţia dintr-o singură lectură, revenind rar
asupra acesteia.
d) durată mare de viaţă a unei informaţii deoarece cititorul nu
epuizează publicaţia dintr-o singură lectură, revenind de mai
multe ori asupra acesteia.
40) Ziarele cotidiene au următoarele dezavantaje:

a) ştirile din ziare au „viaţă” scurtă: informaţia pe care ele o
conţin nu este accesibilă decât o singură zi.
b) ştirile din ziare nu au credibilitate.
c) informaţia pe care ele o conţin este mult prea specializată.
d) ştirile din ziare au „viaţă” lungă: informaţia pe care ele o
conţin este accesibilă tot timpul.
41) Publicaţiile cu apariţii săptămânale sau lunare prezintă următoarele

dezavantaje majore:
a) selectivitatea, public-ţintă bine determinat fapt ce permite
direcţionarea informaţiilor către acele segmente care sunt
vizate direct de mesajul organizaţiei.
b) nevoia de informaţii noi şi interesante şi prezentarea grafică
atractivă.
c) întârzierea în distribuţia unei informaţii datorită intervalelor
mari dintre apariţiile publicaţie.
d) durată mare de viaţă a unei informaţii deoarece cititorul nu
epuizează publicaţia dintr-o singură lectură, revenind de mai
multe ori asupra acesteia.
42) Ziarele cotidiene au următoarele avantaje:

a) garantează prezentarea parţială informaţiei în condiţii de
profesionalism şi exigenţă.
b) nu permit prezentarea informaţiei în forme grafice şi
tipografice atractive şi nu garantează prezentarea informaţiei
în condiţii de profesionalism şi exigenţă.
93
c) permit prezentarea inexactă a informaţiei dar în forme
grafice şi tipografice atractive
d) permit prezentarea informaţiei în forme grafice şi tipografice
atractive şi garantează prezentarea informaţiei în condiţii de
profesionalism şi exigenţă.
43) Datorită numeroaselor sale calităţi, televiziunea poate avantaja

mesajele biroului de presă prin:
a) mobilitatea telespectatorului, datorită noilor tehnologii acesta
poate schimba rapid canalele TV ocolind mesajele de interes.
b) primatul imaginii în faţa cuvântului, sunt în general
marginalizate mesajele cu caracter preponderent verbal.
c) capacitatea de mobilizare olfactivă.
d) impactul social de amploare, la orele de audienţă maximă,
milioane de oameni stau în faţa micului ecran.
44) Ziarele cotidiene au următoarele dezavantaje:

a) spaţiul de care beneficiază ştirile în cotidiene este prea mare.
b) spaţiul acordat ştirilor este din ce în ce mai mic iar lectura
cotidienelor este inegală.
c) lectura cotidienelor este egală, cititorul alocă timp fiecărui
articol.
d) spaţiul acordat ştirilor este din ce în ce mai mare iar lectura
cotidienelor este inegală.
45) Publicaţiile cu apariţii săptămânale sau lunare au ca avantaje:

a) întârzierea în distribuţia unei informaţii datorită intervalelor
mari dintre apariţiile publicaţie.
b) selectivitatea, public-ţintă bine determinat fapt ce permite
c) termenele fixe pentru acceptarea materialelor, informaţiile de
ultimă oră nu pot apărea decât în cazuri excepţionale.
d) publicul-ţintă nu este clar determinat, direcţionarea
informaţiilor către acele segmente care vizate direct de
mesajul organizaţiei nu poate fi făcută cu exactitate.
46) Televiziunea dezavantajează transmiterea eficientă a mesajelor prin:

a) incapacitatea de mobilizare afectivă
b) capacitatea de mobilizare afectivă.
94
c) mobilitatea telespectatorului, datorită noilor tehnologii acesta
poate schimba rapid canalele TV ocolind mesajele de interes.
d) impactul social de amploare, la orele de audienţă maximă,
milioane de oameni stau în faţa micului ecran.
47) Principalele dezavantaje ale radioului sunt:

a) receptarea rapidă datorită condiţiilor tehnice specifice,
mesajele transmise pe această cale ajung cu mare viteză la
publicul ţintă.
b) ritmul rapid de difuzare a materialelor, radioul nu permite
c) ubicuitatea, radioul poate fi ascultat în toate momente ale
zilei, în cele mai diverse locuri şi în timp ce efectuam
activităţi cotidiene specifice.
d) radioul se foloseşte de cuvântul rostit pentru a transmite
informaţii, comunicate sau discursurile înregistrate sau
participarea la un talk-show intensifică puterea de
convingerea a mesajelor transmise de o organizaţie.
48) Publicaţiile cu apariţii săptămânale sau lunare prezintă următoarele

dezavantaje majore:
a) selectivitatea, public-ţintă bine determinat fapt ce permite
b) prestigiul şi credibilitatea materialelor publicate în antiteză
cu cele de divertisment.
c) termenele fixe pentru acceptarea materialelor, informaţiile de
ultimă oră nu pot apărea decât în cazuri excepţionale.
d) nevoia de informaţii noi şi interesante şi prezentarea grafică
atractivă.
49) Radioul se impune prin următoarele avantaje:

a) folosirea în exces a cuvântului rostit.
b) perisabilitatea mesajelor.
c) radioul se foloseşte de cuvântul rostit pentru a transmite
informaţii, comunicate sau discursurile înregistrate sau
participarea la un talk-show intensifică puterea de
convingerea a mesajelor transmise de o organizaţie.
d) ritmul rapid de difuzare a materialelor, radioul nu permite
95
50) Datorită numeroaselor sale calităţi, televiziunea poate avantaja
mesajele biroului de presă prin:
a) incapacitatea de mobilizare afectivă
b) primatul imaginii în faţa cuvântului, sunt în general
marginalizate mesajele cu caracter preponderent verbal.
c) mobilitatea telespectatorului.
d) capacitatea de mobilizare afectivă.
51) Biroul de presă este un departament din cadrul unei organizaţii care
are ca sarcină principală:
a) stabilirea şi menţinerea relaţiilor de comunicare dintre
organizaţie şi mass-media
b) redactarea planului de afaceri al companiei.
c) dezinformarea şi discreditarea jurnaliştilor.
d) menţinerea comunicări exclusiv între guvern şi organizaţie.
52) Care dintre următoarele informaţii din cadrul general al unei

organizaţii economice (întreprinderi) pot fi folosite de biroul de
presă al acesteia:
a) bilanţuri şi analize financiare
b) documente secrete ale organizaţie
c) informaţiile venite pe surse neverificate
d) analize realizate de persoane neautorizate.
53) În organizaţiile mici, în care nu există un departament de relaţii

publice, şeful biroului de presă trebuie să:
a) promoveze şi să vândă produsele organizaţie cu ajutorul
mass-media.
b) cunoască deciziile luate de conducerea şi să poată contribui
la orientarea lor corectă din perspectiva impactului
comunicaţional.
c) deţină obligatoriu funcţia supremă de conducere în cadrul
organizaţiei.
d) folosească un limbaj colocvial în timpul întâlnirilor cu presa
şi să-şi promoveze propria imagine publică.
54) Activitatea fundamentală pe care se bazează întreaga activitate a

biroului de presă este…
a) selectarea informaţiilor oficiale trimise de guvern
96
b) căutarea şi selectarea informaţiilor relevante.
c) căutarea informaţiilor pe surse neoficiale
d) căutarea şi selectarea informaţiilor lacunare.
55) Care dintre următoarele informaţii din cadrul politicii interne a unei
organizaţii economice (întreprinderi) pot fi folosite de biroul de
presă al acesteia:
a) acordurile considerate nelegale ale organizaţiei.
b) măsurile sociale improprii puse în aplicare.
c) acordurile cu sindicatele şi măsurile sociale puse in aplicare.
d) acordurile secrete ale organizaţiei.
56) Informaţiile sunt trimise jurnaliştilor de către birourile de presă cu

scopul de a ajunge prin intermediul acestora:
a) la secretariatul guvernului central.
b) la preşedinţia României.
c) la registratura instanţelor de judecată.
d) la publicul ţintă al organizaţiei.
57) Spaţiul în care urmează să-şi desfăşoare activitatea un birou de presă

trebuie să se afle…
a) în incinta organizaţie şi să fie situat în apropiere de sediul
conducerii
b) în sediul prefecturilor
c) în incinta Curţii de Apel Bucureşti
d) în sediul guvernului
58) Biroul de presă poate fi forma,t în structura sa cea mai redusă din…
a) minim doi membri: un specialist în comunicare şi o secretară.
b) minim trei membri: un director executiv, un specialist în
comunicare şi o secretară.
c) un singur membru: o secretară.
d) un singur membru: un director executiv.
59) Cel mai important criteriu în desemnarea unui membru al biroului de

presă ar trebui să fie:
a) pregătirea sa ecumenică.
b) salariul pretins de angajat.
c) pregătirea sa profesională.
d) studiile doctorale.
97
60) Membrii biroului de presă, pentru a-şi atingi sarcinile şi obiectivele,
trebuie să:
a) folosească un limbaj colocvial
b) realizeze materialele dedicate presei conform standardelor de
calitatea şi difuzarea rapidă a acestora
c) folosească preponderent elemente de jargon
d) difuzeze presei materialele ca întârziere.
RĂSPUNSURI CORECTE
1. D 16. A 31. C 46. C

2. A 17. D 32. D 47. B
3. B 18. B 33. C 48. C
4. A 19. B 34. A 49. C
5. C 20. C 35. C 50. D
6. C 21. B 36. A 51. A
7. B 22. C 37. B 52. A
8. A 23. A 38. A 53. B
9. A 24. A 39. D 54. B
10. D 25. B 40. A 55. C
11. C 26. D 41. C 56. D
12. D 27. A 42. D 57. A
13. A 28. A 43. D 58. A
14. B 29. D 44. B 59. C
15. C 30. A 45. B 60. B
98
MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE
1. Managementul public preia din alte domenii concepte, metode, teorii,

care sunt adaptate şi folosite cu succes de funcţionarii publici. Astfel,
managementul public are un caracter:
a. integrator
b. politic
c. de sinteză
d. complex
2. Unul dintre principiile managementul public are în vedere adaptarea

rapidă a administraţiei la schimbările permanente din viaţa socială. Este
vorba despre principiul:
a. conducerii unitare
b. conducerii autonome
c. restructurării
d. flexibilităţii
3. Care dintre următorii factori nu au un caracter motivator:

a. stimularea bănească
b. participarea la conducere
c. ameninţarea cu concedierea
d. aprecierea obiectivă a performanţelor realizate
4. Procesul de control-evaluare nu trebuie să fie:

a. continuu
b. corectiv
c. coercitiv
d. preventiv
5. Care dintre următoarele documente este reprezentarea grafică a structurii

organizatorice?
a. Fişa postului
b. Organigrama
c. Regulamentul de organizare şi funcţionare
d. Descrierea funcţiei
99
6. Funcţia reprezintă:
a. ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor
desemnate pe anumite perioade de timp, ce revin unor funcţionari
permanenţi, numiţi şi/sau aleşi
b. ansamblul de persoane care desfăşoară activităţi relativ omogene,
specializate pentru un anumit tip de activitate
c. numărul persoanelor conduse nemijlocit de un conducător, ales sau
permanent
d. factorul de generalizare a unor posturi, asemănătoare din punctul de
vedere al ariei de cuprindere a autorităţii şi responsabilităţii
7. Determinarea necesarului de personal se face:

a. înainte de a se decide forma de organizare a societăţii comerciale
b. după ce s-a încheiat primul an din existenţa firmei
c. înainte de calcularea cheltuielilor salariale
d. după stabilirea numărului de posturi şi de funcţii
8. Necesarul de personal se:

a. calculează în afara structurii organizaţionale
b. determină doar pentru cei cu studii medii
c. raportează la obiectul de activitate
d. corelează cu dinamica firmei
9. Contribuie la definirea completă a posturilor:

a. numărarea lor
b. clasificarea lor
c. repartizarea lor pe compartimente
d. analiza lor
10. Este raţională proiectarea posturilor şi funcţiilor dacă acestea sunt:

a. evaluate
b. inventariate
c. stocate
d. blocate
11. Definirea corectă a posturilor şi a funcţiilor este posibilă prin:

a. proiectare, descriere şi ocupare
b. analizare, descriere şi evaluare
c. observare, comparare şi evaluare
d. proiectare, analizare şi observare
100
12. A analiza un post:
a. înseamnă a-l defini corect
b. reprezintă un proces obiectiv
c. nu constituie o obligativitate pentru orice firmă
d. presupune a-l încărca raţional cu cât mai multe sarcini
13. Alegerea resurselor umane într-o organizaţie:

a. se face în funcţie de ceea ce apreciază sindicatul ca fiind permis
b. reprezintă un proces subiectiv admis numai la înfiinţarea firmei
c. trebuie să respecte nu doar cantitatea, calitatea şi structura
necesităţilor de personal, ci şi prevederile legale în vigoare
d. presupune găsirea acelor persoane care să muncească în schimbul
unor salarii cât mai scăzute
14. Recrutarea personalului:

a. are loc numai la înfiinţarea firmei
b. se desfăşoară continuu sau ori de câte ori este nevoie
c. reprezintă un proces desfăşurat înaintea înfiinţării firmei
d. se realizează doar în structura de producţie
15. A recruta personal înseamnă:

a. a selecta persoane cu studii superioare
b. a angaja lideri în producţie
c. a atrage cele mai potrivite persoane pentru posturile nou înfiinţate
sau devenite vacante
d. a păstra în organizaţie numai angajaţi valoroşi
16. Recrutarea poate fi:

a. formală şi informală
b. preselecţie şi postselecţie
c. internă şi externă
d. tradiţională/clasică şi modernă/inovatoare
17. Recrutarea internă:

a. permite angajaţilor firmei să-şi formeze o carieră în cadrul acesteia
b. îi împiedică pe salariaţi să-şi continue formarea profesională
c. avantajează persoanele care vin din exteriorul firmei
d. se face dacă se exclude recrutarea externă
101
18. Recrutarea internă înseamnă:
a. eliminarea din competiţie a tuturor celor cu experienţă în muncă
b. apelarea la oferta de pe piaţa muncii
c. un avantaj pentru firmă, deoarece personalul este familiarizat deja cu
organizaţia
d. un dezavantaj pentru concurenţă, întrucât pierde salariaţii
19. În cazul recrutării interne se poate manifesta:

a. câştigul garantat de sistemul de învăţământ naţional
b. tradiţia şi formalismul unui concurs neschimbat de zeci de ani
c. intoleranţa faţă de opiniile candidaţilor mai tineri
d. dezavantajul respingerii unui spirit nou, bazat pe o experienţă
profesională exterioară
20. Recrutarea internă demarează cu:

a. selectarea celor mai vârstnice persoane
b. afişarea, în spaţii special amenajate, a posturilor sau a funcţiilor
scoase la concurs
c. identificarea indivizilor care ar trebui disponibilizaţi
d. anticiparea cheltuielilor generate de desfăşurarea concursurilor
21. Este firesc să fie antrenaţi într-o recrutare internă:

a. salariaţii care ar trebui promovaţi
b. angajaţii ce vor să părăsească organizaţia
c. tinerii care abia au terminat o formă de învăţământ
d. vârstnicii aflaţi în pragul pensionării, dacă vor să-şi mărească veniturile
22. Preselecţia presupune:

a. prezenţa unor persoane din exteriorul firmei
b. primă triere a dosarelor
c. acceptarea persoanelor cu pregătire superioară cerinţelor posturilor
scoase la concurs
d. excluderea specialiştilor în resurse umane
23. Selecţia prin metode ştiinţifice poate apela la:

a. charisma candidaţilor
b. testele de cunoştinţe
c. testele de aptitudini şi la grafologie
d. interviuri şi alte metode empirice
102
24. Testele de perspicacitate:
a. contribuie la stabilirea coeficientului de inteligenţă
b. dezvăluie starea fiziologică a persoanei
c. separă aptitudinile intelectuale de cele psihomotorii
d. studiază potenţialul creator al individului
25. Interviul:
a. constituie o metodă empirică de selecţie
b. vizează informaţii suplimentare în legătură cu personalitatea celui
intervievat
c. reprezintă acel instrument de recrutare a personalului deja selecţionat
d. este condus întotdeauna de managerul organizaţiei
26. Contractul prin care se încadrează pe post o persoană:

a. se încheie abia după ce se termină perioada de probă
b. este unul colectiv
c. prevede limitele integrării socio-profesionale
d. cuprinde asumarea cerinţelor, sarcinilor, competenţelor şi
responsabilităţilor presupuse de postul respectiv
27. Încadrarea pe post se definitivează concomitent cu:

a. încheierea perioadei de probă
b. acomodarea psiho-socială
c. informarea, însuşirea şi implicarea personală a ocupantului postului
d. reuşita candidatului la procesul de recrutare
28. Politica salarială se fundamentează pe câteva principii, printre care:

a. confidenţialitatea, echitatea, flexibilitatea
b. individualizarea, mobilitatea recompenselor, diferenţierea
c. diversificarea, continuitatea, complexitatea
d. diversitatea, singularitatea, complexitatea
29. Confidenţialitatea în politica salarială se referă la:

a. diferenţierea salariilor de bază
b. păstrarea secretului cu privire la mărimea recompenselor
c. acordarea graduală a sporurilor
d. variaţia în timp a nivelului recompenselor
30. Echitatea salarială:

a. trebuie înţeleasă ca un atribut al recompenselor directe
103
b. permite stabilirea nivelului renumeraţiei unei persoane comparativ
cu cel al altor lucrători
c. se dobândeşte pentru întreaga viaţă
d. în realitate nu există
31. Componentele salariale:
a. sunt stabilite pentru fiecare profesie în parte
b. se referă la salariul de bază, adaosuri şi sporuri
c. îşi păstrează ponderea în veniturile totale ale indivizilor pe durate
mai mari de cinci ani
d. au, în timp, tendinţa de scădere
32. Salariul de bază se:

a. mai numeşte şi tarifar
b. acordă numai în instituţiile administraţiei centrale
c. indexează lunar, în mod obligatoriu
d. acordă integral, fără a fi supus impozitării
33. Adaosurile şi sporurile:

a. reprezintă componenta fixă a salariului
b. se calculează în funcţie de mărimea salariului de bază
c. constituie partea variabilă a salariului, egală ca mărime pentru toţi
angajaţii unei firme
d. nu trebuie acordate pe măsura realizărilor
34. Indexarea înseamnă:

a. calcularea sporurilor salariale în cuantumuri mărite
b. aplicarea unor procente la nivelul salariului de bază
c. creşterea şi a salariului şi a sporurilor prin intermediul unor procente
diferite
d. manifestarea obligatorie în economie a stagflaţiei
35. Limitele unei politici salariale:

a. sunt influenţate de interpretarea dată de manager legilor în domeniu
b. depind de condiţiile economice din cadrul firmei
c. înseamnă bariere în calea evoluţiei organizaţiei
d. reprezintă frustrări pentru angajator
36. Motivarea morală:

a. se desăvârşeşte prin încasarea salariului
b. are un caracter subiectiv
104
c. completează motivaţia materială
d. are un caracter universal, fiind percepută identic de toată lumea
37. Motivaţia colectivă:

a. apare numai după ce s-a încheiat motivaţia individuală
b. urmăreşte evidenţierea unor colective tocmai pentru a le stimula pe
celelalte
c. încurajează acordarea unor salarii scăzute
d. trebuie să respecte legislaţia în domeniul motivării morale
38. În procesul evaluării apar erori datorită:

a. subiectivismului, indulgenţei, încrederii sau chiar, persecuţiei
b. observărilor repetate
c. obiectivităţii analizei
d. interesului pentru un diagnostic real
39. La baza promovării se află:

a. sistemul de relaţii şi atitudinea faţă de colegi
b. rezultatele în muncă şi experienţa în conducere
c. tendinţele de grandomanie
d. spiritul competitiv şi atitudinea dictatorială
40. Sunt criterii de promovare:

a. nepotismul
b. statutul economic şi social
c. interesul pentru autoperfecţionare şi competenţă profesională
d. relaţiile interpersonale
41. Sunt argumente obiective pentru promovarea angajaţilor:

a. carieră deja consolidată
b. competenţele profesionale şi personale
c. condiţiile grele de muncă
d. nevoia organizaţiei de a-i motiva mai mult
42. Determinarea necesarului de personal se face:

a. înainte de calcularea cheltuielilor salariale
b. după stabilirea numărului de posturi şi de funcţii
c. doar pentru cei cu studii medii
d. în raport de obiectul de activitate
105
43. A analiza un post:
a. înseamnă a-l defini corect
b. reprezintă un proces obiectiv, de determinare a cerinţelor,
competenţelor, responsabilităţilor şi sarcinilor sale
c. presupune a-l încărca raţional cu cât mai multe sarcini
d. vizează studierea lui în vederea identificării cauzelor subiective ce i-
au provocat apariţia
44. Recrutarea personalului:

a. reprezintă un proces premergător înfiinţării firmei
b. se desfăşoară continuu sau ori de câte ori este nevoie, prin atragerea
celor mai potrivite persoane pentru posturile nou înfiinţate sau
devenite vacante
c. se finalizează întotdeauna din surse externe organizaţiei
d. este un proces continuu, sistematic sau spontan
45. Stabilirea necesarului de personal este:

a. accidentală, numai în situaţia firmelor mari
b. opţională, după bunul plac al patronului
c. obligatorie şi în corelaţie cu dinamica organizaţiei
d. neimportantă
46. Recrutarea personalului este un proces de:

a. reţinere şi sechestrare a anumitor persoane
b. încurajare a observării locurilor de muncă
c. atragerea celor mai potriviţi lucrători pentru posturile libere din
structura organizatorică
d. păstrarea în organizaţie a celor mai competenţi salariaţi
47. Funcţiile sectorului public sunt:

a. de stabilizare, creştere economică şi măsurare a avuţiei
b. de distribuţie a veniturilor, de alocare şi de schimb economic
c. de alocare, stabilizare şi distribuţie a veniturilor
d. de alocare, de rezervă şi de cultivare a spiritului de economie
48. O limită a intervenţiei statului în economie o reprezintă:

a. sistemul nevoilor economice
b. ponderea proprietăţii publice în totalul formelor de proprietate
c. diviziunea socială a muncii
d. libera iniţiativă a agenţilor economici
106
49. Ca agent economic, statul este:
a. partener în operaţii de schimb
b. titular unic de emisiune monetară
c. principalul realizator de protecţie socială
d. responsabil de execuţia bugetului
50. Ca principal realizator al protecţiei sociale, statul acţionează în ipostaza
de:
a. agent economic
b. reglator al vieţii economice
c. producător de utilităţi publice
d. consumator de resurse economice rare
51. Veniturile statului nu provin din:

a. activitatea producătorilor
b. impozitele pe venit ale menajelor
c. producţia realizată în cadrul economiei naturale
d. plăţile pentru utilităţi
52. În domeniul sectorului public:

a. piaţa asigură reglarea activităţii economice
b. nu se utilizează analiza cost-beneficiu
c. se urmăreşte evitarea unor dezechilibre ale pieţei
d. alegerile au caracter aleatoriu
53. Nu reprezintă un factor care determină inegalitatea veniturilor:

a. structura pieţei
b. înclinaţia faţă de risc
c. norocul
d. religia
54. Distribuţia veniturilor:

a. este aceeaşi în ţările cu economie de piaţă
b. poate fi egală într-o societate pe termen scurt
c. înseamnă că toţi indivizii înregistrează acelaşi venit
d. presupune ca venitul mediu pe cap de familie să fie acelaşi într-o
economie
55. Alegeţi varianta falsă:

a. salariul este un venit fundamental
107
b. profitul este unicul venit de bază al indivizilor
c. contribuţiile la asigurările sociale nu se includ în venitul personal
d. veniturile pot fi distribuite în mod egal într-o perioadă mai mare de
timp, chiar dacă anual se înregistrează o distribuţie inegală a
veniturilor
56. Sectorul public nu se implică în economie prin:

a. sistemul asigurărilor sociale
b. participarea la tranzacţii în calitate de cumpărător
c. sistemul fiscal
d. gestionarea venitului personal al indivizilor
57. Guvernul apelează la aplicarea impozitelor şi taxelor în scopul:

a. asigurării distribuţiei egale a veniturilor în societate
b. încurajării producţiei generatoare de venituri publice mari
c. frânării producţiei unui anumit bun
d. asigurării diversificării ofertei de bunuri economice pe piaţă
58. Fenomenul sărăciei:

a. nu este vizibil întotdeauna
b. se supune fluctuaţiilor în funcţie de veniturile primite
c. nu poate fi izolat la anumite regiuni
d. se caracterizează printr-o înclinaţie a unor indivizi spre sărăcie
59. Un teren de fotbal al unei şcoli în care investeşte sectorul public:

a. generează beneficii liceului, dar nu şi societăţii
b. nu poate fi utilizat prin perceperea de taxe la intrare
c. presupune un transfer de beneficii
d. devine un bun public pur
60. Alegerea publică:

a. are întotdeauna caracter colectiv
b. poate fi individuală
c. este sinonimă cu politica publică
d. nu există în toate societăţile cu economie de piaţă
108
RĂSPUNSURI CORECTE
1. C 16. C 31. B 46. C

2. D 17. A 32. A 47. C
3. C 18. C 33. B 48. D
4. C 19. D 34. B 49. A
5. B 20. B 35. B 50. B
6. D 21. A 36. C 51. C
7. D 22. B 37. B 52. C
8. D 23. B 38. A 53. D
9. D 24. A 39. B 54. B
10. A 25. B 40. C 55. B
11. B 26. D 41. B 56. D
12. B 27. C 42. B 57. C
13. C 28. A 43. B 58. B
14. B 29. B 44. B 59. C
15. C 30. B 45. C 60. A
109
PSIHOLOGIA CONDUCERII
1. Obiectivele tactice ale organizaţiei se referă la:

a. Managementul inferior
b. Managementul superior
c. Managementul de mijloc
d. Toate tipurile de management
2. Planificarea organizaţională înseamnă?

a. Scopuri organizaţionale
b. Scopuri etice
c. Finalităţi ale scopurilor
d. Premise ale organizaţiei

a. Imaginea organizaţiei
b. Scopuri etice
c. Mijloace de realizarea a scopurilor
d. Comunicarea organizaţională

a. Imaginea organizaţiei
b. Scopuri etice
c. Mijloace de realizarea a comunicării
d. Rezultatele organizaţiei
5. Termenul de autoritate înseamnă:

a. Puterea de a da dispoziţii
b. Puterea de a elimina
c. Prestigiul personal
d. Persuasiunea generală

a. Puterea de a retribui angajaţii
c. Prestigiul recunoscut
110
a. Influenţa
c. Prestigiul personal
8. Funcţiile de bază ale organizaţiei sunt:

a. Clasificatoare, tehnică, delegată
b. Denominatoare, tehnică, operative
c. Tehnică, denominatoare, operaţionale
d. Delegată, denominatoare, instrumentale
9. Funcţiile de bază ale organizaţiei sunt:

a. Clasificatoare, tehnică, delegată
b. Denominatoare şi operativă
c. Tehnică şi denominatoare
d. Denominatoare şi instrumentale
10. Structura procesului birocratic înseamnă?

a. Activitatea birocratică
b. Activitatea politică
c. Funcţionarii privaţi
d. Organizarea instrumentală

a. Activitatea de la birou
c. Funcţionarii publici
d. Organizarea managerială

a. Activitatea de la birou
c. Funcţionarii privaţi
d. Organizarea birocratică
13. Care din următoarele idei aparţin orientării psihosociale asupra conducerii?
a. a îndeplini sarcinile manageriale
b. a cunoaşte natura organizaţiei
c. a comunica în societate
111
d. a îndeplini un rol parental
a. a îndeplini sarcinile generale
c. a comunica
d. a îndeplini un rol social
a. a îndeplini sarcinile funcţionale
c. a comunica cu alte instituţii
d. a îndeplini un rol în organizaţie
16. Funcţiile leadingului sunt:

a. Determinativă şi orientativă
b. Orientativă şi organizatorică
c. Explicativă şi procesuală
d. Excepţională şi comunicativă

b. Orientativă şi operaţională
c. Explicativă şi orientativă
d. Excepţională şi explicativă

b. Orientativă şi persuasivă
c. Explicativă şi comunicaţională
d. Excepţională şi determinativă
19. Stilul autoritar de conducere se clasifică în:

a. Autoritarul strict
b. Autoritarul autentic şi strict
c. Autoritarul binevoitor şi strict
d. Autoritarul incompetent, strict, autentic şi binevoitor
20. Teoriile motivaţionale moderne cuprind teoriile asupra satisfacţiei

angajaţilor?
a. Da
b. Nu
112
c. Uneori
d. În cazuri rare
21. Consolidarea motivării la locul de muncă se bazează pe strategiile:
a. Consolidării pozitive şi stingerii
b. Consolidării negative şi pedepsirii
a. Pedepsirii şi stingerii
b. Nepedepsirii şi pedepsirii
22. În teoriile X asupra organizaţiei oamenii:

a. Trebuie să fie controlaţi exigent
b. Munca este o activitate plăcută
c. Au competenţe creative
d. Nu trebuie controlaţi exigent

a. Trebuie să fie controlaţi uneori
b. Munca este o activitate neplăcută
c. Au competenţe creative
d. Nu trebuie controlaţi exigent

a. Trebuie să fie controlaţi uneori
b. Munca este o activitate plăcută
c. Nu au competenţe creative
d. Nu trebuie controlaţi uneori
25. Teoria bifactorială asupra conducerii înseamnă:

a. Relaţionarea între satisfacţie şi insatisfacţie
b. Satisfacţia nu generează motivaţia
c. Satisfacţia este secundară
d. Insatisfacţia este un motiv de persuadare
26. Teoria bifactorială asupra conducerii înseamnă:

a. Relaţionarea între satisfacţie şi plăcere
b. Satisfacţia generează motivaţia
c. Satisfacţia este secundară
d. Insatisfacţia este un motiv de persuadare
27. Modelul rutei spre obiectiv înseamnă:

a. Satisfacerea normelor de grup
113
b. Satisfacerea interesului individual
c. Satisfacerea motivării prin recompensare
d. Satisfacerea interesului politic
28. Modelul maturităţii angajaţilor are următoarele stadii de dezvoltare:
a. Nivel scăzut, scăzut spre ridicat
b. Nivel moderat
c. Nivel neridicat
d. Nivel excelent

a. Nivel scăzut
b. Nivel moderat spre ridicat
c. Nivel ridicat uşor
d. Nivel excelent

a. Nivel scăzut
b. Nivel moderat
c. Nivel ridicat
d. Nivel excelent
RĂSPUNSURI CORECTE
1. C 9. A 17. A 25. A
2. A 10. A 18. A 26. B
3. B 11. C 19. D 27. C
4. D 12. D 20. A 28. A
5. A 13. A 21. A 29. B
6. C 14. C 22. A 30. C
7. A 15. D 23. B
8. A 16. A 24. C
114
BIBLIOGRAFIE
Almond Gabriel, Politica comparată astăzi, Iaşi, Ed. Institutul European,

2009.
Androniceanu, Armenia, Noutăţi în managementul public, Ed. Universitară,
Bucureşti, 2005.
Bărbulescu, Iordan, Gheorghe, Procesul decizional în Uniunea Europeană,
Ed. Polirom, Iaşi, 2009.
Bertrand, C-J, Deontologia mijloacelor de comunicare, Institutul European,
Iaşi, 2004.
Benţe, Cristian, Managementul serviciilor publice – suport de curs, Ed.
„Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2009.
Bonciu, Cătălina, Managementul resurselor umane, Universitatea din
Bucureşti – Editura Credis, Bucureşti, 2005.
Coman, Cristina, Relaţiile publice-principii şi strategii,Iaşi, Polirom, 2002.
Coman, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, ediia a II-a, Iaşi, Polirom,
2004.
Chivu, Gabriela: Organizaţii interstatale contemporane; Ed. Argonaut,
Cluj-Napoca, 2002.
Dagenais, Bernard, Profesia de relaţionist, Iaşi, Polirom, 2002.
Dodu Marius, Ciprian Tripon, Managementul resurselor umane în
administraţia publică, Ed. Gewalt Production, Cluj Napoca, 2000.
Iordan Nicola, Managementul serviciilor publice locale, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2003.
Iorgovan Antonie, Noua lege a contenciosului administrativ. Geneză şi
explicaţii, Ed. Roata, Bucureşti, 2004.
115
Iovan, Marţian, Introducere în ştiinţa politicii, Ed. Gutenberg Univers, 2006.
Marinescu P., Managementul instituţiilor publice, Ed. Universităţii,
Bucureşti, 2003.
Marconi, Joe, Ghid practic de Relaţii Publice, Iaşi, Polirom, 2007.
Matei, Lucica, Management public, Editura Economică, Bucureşti, 2006.
Pop Doru, Introducere în teoria relaţiilor publice, Cluj-Napoca, Ed. Dacia,
2000.
Newsom, Doug, Judy VanStyle Turk, Dean Kruckenberg, Totul despre
Relaţiile Publice, Iaşi, Polirom, 2003.
Porumbăcean Claudiu, Introducere în ştiinţe politice, Ed. Vasile Goldiş
University Press, Arad, 2009.
Porumbăcean Claudiu, Politicile şi instituţiile Uniunii Europene, Ed. Vasile
Goldiş University Press, Arad, 2009.
Porumbăcean Claudiu, Podină Călin, Glazer Vendelin, Arhivistica în
perioada contemporană, Ed. “Vasile Goldiş” University Press, Arad,
2008.
Rogojinaru Adela, Teme de Relaţii Publice, Bucureşti, Editura Ars Docemdi, 2003.
Vedinaş Verginia, Statutul funcţionarilor publici, Ed Universul Juridic,
Bucureşti, 2008.
Vedinaş Verginia, Drept administrativ, ediţia a IV-a revizuită şi adăugită,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009.
116

TesteAdministratiePublica2014 PDF

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

TesteAdministratiePublica2014 PDF

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Regis Roman

REGIS ROMAN CLAUDIU PORUMBĂCEANU

TESTE GRILĂ PENTRU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

GHID ORIENTATIV PENTRU REDACTAREA ŞI PREZENTAREA

DREPT ADMINISTRATIV ........................................................................ 18

DEONTOLOGIA FUNCŢIONARULUI PUBLIC ..................................... 44

ARHIVISTICĂ ŞI DOCUMENTARISTICĂ ............................................. 59

INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢE POLITICE ................................................. 68

INTRODUCERE ÎN STUDII EUROPENE ................................................ 75

INTRODUCERE ÎN RELAŢII PUBLICE .................................................. 83

MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE ........................................ 99

PSIHOLOGIA CONDUCERII .................................................................. 110

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................ 115

Introducere – cadrul general

Introducere – cadrul general

In conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a

Capitolul 1: Structura lucrării de licenţă/disertaţie

Lucrarea de licenţă/disertaţie este structurată pe capitole şi

Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind între 50 şi 80

Capitolul 3: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă

Prezentarea lucrării de licenţă în faţa comisiei de examinare este cel

In vederea evaluării unitare a lucrărilor de licenţă, s-au întocmit

Precizăm faptul că aceste şabloane pot fi descărcate de pe site-ul

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

Lucrare de licenţă (26 pt)

Titlu Prenume Nume (16 pt.)

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE, POLITICE ŞI

TITLUL LUCRĂRII (26 PT)

Titlu Prenume Nume (16 pt.)

Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Titlul complet al

Figura 1.1: _________________________________________________________

Tabel 1.1: __________________________________________________________

1. Administraţia publică este:

2. Administraţia publică se realizează:

3. Administraţia Publică se realizează:

4. Regimul de putere publică semnifică:

5. Serviciul public reprezintă:

6. În sistemul constituţional şi legal actual, administraţia publică este

7. Care din următoarele definiţii ale administraţiei publice este corectă:

8. Administraţia publică este:

9. Norma de drept administrativ este formată din:

10. Normele de drept administrativ pot fi:

11. Raportul de drept administrativ poate fi:

12. Izvoarele de drept administrativ pot fi:

13. În sistemul constituţional actual, există următoarele categorii de legi:

14. Legile constituţionale sunt cele:

15. Legile organice sunt cele:

17. Legea ordinară este legea:

18. Legea intră în vigoare:

19. Principiul neretroactivităţii legii înseamnă că:

20. Hotărârile de Guvern se adoptă:

21. Hotărârile de Guvern şi Ordonanţele de Guvern:

23. De la obligativitatea publicării în Monitorul Oficial sunt exceptate:

24. În sistemul constituţional actual, Guvernul poate să adopte:

25. Ordonanţele de Guvern au rolul:

26. Ordonanţele de Guvern pot fi:

27. Ordonanţele simple (obişnuite) sunt adoptate:

28. Ordonanţele de urgenţă sunt adoptate:

29. Ordonanţele de urgenţă pot reglementa:

30. Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare:

31. În sistemul constituţional actual: