ACTIVITĂȚILE SPORTIVE ȘI RECREATIVE ÎN DEZVOLTAREA

ARMONIOASĂ A PREȘCOLARILOR

Educatoare: Pîrghie Ancuța Maria

Grădinița Particulară cu Program Prelungit „Micul Prinț”, Suceava

Obiectivul general al educației preșcolare derivă din idealul educațonal al învățământului

românesc ce are ca finalitate conturarea personalității tinerilor, capacității de a se adapta ușor
condițiilor unei societăți deschise, caracterizată de un dinamism accentuat.
În structurarea învățământului preuniversitar românesc, învățământul preșcolar reprezintă
prima treaptă de instruire și educare a copiilor, iar grădinița este instituția abilitată să realizeze în
fapt obiectivele educației timpurii alături de familie, comunitate și în strânsă legătură cu școala.
Grădinița promovează o educație de calitate, conform curricumului preșcolar, iar pașii
copilului spre cunoaștere și afirmare au un îndrumător instutiționalizat unic – educatoarea.
Din multitudinea de mijloace care stau la îndemâna educatoarei, jocul este o componentă
de care trebuie să se țină seama indiferent cărei arii curriculare aparține un adevăr de mult
confirmat, jocul reprezintă o necesitate „vitală” pentru copilul aflat în plină dezvoltare.
Un alt motiv pentru care jocul ar trebui să fie principala modalitate de transmitere a
informațiilor în grădiniță derivă din opiniile psihologilor și a pedagogilor care afirmă că prin joc
copilul învață cel mai eficient, el se formează. Jocul reprezintă pentru un copil munca, binele,
datoria, idealul de viață. Pe de altă parte jocul se transformă într-un adevărat „turn de observare”
a copiilor, căci antrenarea lor într-o atmosferă plăcută, veselă îi face să transfere în joc tot ceea ce
trăiesc în viața de zi cu zi, ei în joc nu pot ascunde nimic din sentimentele care îi animă.
Făcând o scurtă analiză a modului în care acest mijloc este valorificat în plan pedagogic,
vom observa că orientările în favoarea sa sunt prezente atât în grădinița de ieri cât și cea de azi.
Preocuparea educatoarei este aceea de a nu întrerupe brusc derularea unui joc, ci trebuie
să încorporeze tranziții sau alte elemente de joc agreate de copii deoarece fără aceste tranziții
copiii se vor supăra și nu vor înțelege de ce le este suprimat acest drept, dreptul de a se juca.
 Vorbind despre rolul jocului, Chateau afirmă că la copilul mic jocul este una dintre
principalele metode active, atractive, extrem de eficient în munca instructiv-educativă cu
preșcolarii și școlarii mici.
În țara nostră școlile încă nu dispun de un sistem mai larg de jocuri care să satisfacă
cerințele și plăcerile școlarilor mici, fără a se impune respectarea disciplinei, a imobilității și a
tăcerii.
Adoptându-se o asemenea atitudine față de copii se comite o mare greșeală pedagogică
care generează în unele situații „incidente” în noua instituție. Vorbind de jocuri se va lua în
considerare distincția netă înre jocurile așa-zis intelectuale și cele de mișcare (dinamice).
Aceste două categorii distincte de jocuri se integrează în mod diferit în practica
pedagogică:
a) Jocurile intelectuale acționează asupra dezvoltării psihice concomitent cu dobândirea
de cunoștințe, priceperi și deprinderi;
b) Jocurile de mișcare urmăresc însușirea unor priceperi și deprinderi motrice în strânsă
legătură cu dezvoltarea calităților fizice.
Având acest argument vom prezenta câteva jocuri care îmbină elemente din cele două
categorii, având posibilitatea ca pe scheletul unui joc de mișcare să integrăm părți, elemente ale
jocurilor didactice de limbă și comunicare, jocuri logico-matematice, etc.
Principalele mijloace de realizare a programului distractiv și de amuzament în grădinită
sunt:
-plimbări prin cartier;
-jocuri de mișcare în spațiul de joacă și curtea grădiniței;
-drumeții, excursii;
-vizite la diferite societăți comerciale, instituții, ferme de animale.
În continuare mă voi referi la modul de petrecere a timpului liber al copiilor din G.P.P.
„Micul Prinț”, SV, prin desfășurarea unor jocuri și activități sportive în mold organizat.
Săptămânal, grupa mare, se deplasează la Liceul Sportiv unde desfășoară activități
sportive în cadrul opționalului „Prin mișcare cresc frumos și mare”. Jocurile de mișcare au un rol
important în dezvoltarea multilaterală a copiilor, în întăriea și menținerea sănătății, în crearea
unei bune dispoziții, de aceea includerea lor în programul zilnic este necesară. Pe lângă partea lor
distractivă, jocurile de mișcare sunt utile pentru consolidarea și perfecționarea deprinderilor
motrice învățate în grădiniță. Educația fizică sau educația psihofizică ar trebui să facă parte din
educația de care copilul are parte încă de la vârsta preșcolară. „Educația psihofizică are ca scop
formarea și dezvoltarea armonioasă a organismului și întreținerea sănătății fizice și psihice
generale.” 1Obiectivele pe care le urmărește sunt: o formare și o dezvoltare a deprinderilor,
capacităților și competențelor motrice, o dezvoltare armonioasă a organismului, formarea și
dezvoltarea deprinderilor igienico-sanitare, valorificarea lor în cadrul activităților sportive.

La începutul fiecărui anotimp, facem excursii în natură, drumeții, unde combinăm

jocurile de mișcare cu latura educativă. În astfel de excursii copiii învață cel mai bine, ei sunt
fermecați de schimbările care se petrec în natură și de felul în care educatoarea le expune ca pe o
poveste, și în același timp se simt liberi, fac mișcare, nu sunt în sala de grupă, unde spațiul este

1
Jeder, Daniela, Repere pentru studierea disciplinei Fundamentele Pedagogiei
limitat.

Toamna este anotimpul în care învață că trebuie să poarte haine groase, pentru că altfel
le-ar fi frig, observă natura care încet, încet moare, se pregăteșe pentru iarnă, dar bineînțeles că
cele mai importante sunt jocurile și mișcarea în aer liber:

Organismul copiilor trebuie călit, deoarece ei sunt mai sensibili decât adulții. Acest lucru
se poate realiza cu ajutorul unor factori de mediu naturali precum aerul, apa și soarele. Copilul
trebuie să ia contact cu acești factori în mod treptat, pentru a-și căli organismul și pentru a fi mai
rezistent la boli, pentru a rezista bine schimbărilor care se produc în natură, microbilor, etc. Pe
lângă faptul că cei mici învață, socializează, fac mișcare, putem adăuga și călirea organismului ca
un plus major al acestor ieșiri în aer liber.

În timpul ieșirilor în aer liber copiii iau contact cu cei trei factori de mediu, aerul curat îi
ajută să aibă un organism sănătos, apa îi ajută să se hidrateze și le crește pofta de mâncare,
soarele contribuie la întărirea oaselor și a muschilor, pielea sub acțiunea soarelui se bronzează,
devenind mai rezistentă la îmbolnăviri.
De asemenea, o alimentație sănătoasă trebuie întotdeauna încurajată de la vârste mici.
Copiii sunt învățați ce înseamnă mâncarea sănătoasă, de ce trebuie să o prefere în detrimentul
mâncării din comeț, de ce trebuie să evite dulciurile, fast food-urile. Pentru a fortifica
informațiile pe care le transmitem facem și demonstrații, menite să îi încurajeze pe preșcolari să
își dorească să gătească și să facă diferența dintre mâncarea gătită în casă și cea din comerț sau
dintre mâncarea naturală și cea modificată genetic.
 În grădiniță „ practicarea regulată a mișcării în general și a activităților de educație fizică
în special, favorizează construcția osoasă și o bună funcționare și dezvoltare a inimii, plămânilor
și mușchilor”.2 Educatorii trebuie să încurajeze mereu copiii să facă mișcare și să le ofere
acestora posibilitatea de a face mișcare în mod organizat, sub supraveghere, trebuie să îi
încurajeze încă de mici să practice un sport, să îi îndrume spre ceea ce li s-ar potrivi, să îi
consilieze pe părinții acestora cu privire la acest lucru. Totodată transmiterea informațiilor cu
privire la ceea ce mânână zi de zi trebuie să fie îndreptată spre o dietă cu alimente sănătoase,
multe fructe și legume, cât mai puține dulciuri și mâncări fast-food. Doamna Burlacu Floarea în
cartea sa „ABC-Ul sportului în grădinița de copii” ne spune că „organismul are nevoie de
mișcare la fel de mult ca și de substanțe nutritive. Învățând copilul să practice activitatea fizică
de la vârstă fragedă, îl veți ajuta să prevină o serie de boli, cum ar fi boile cardiovasculare,
diabetul zaharat, chiar si unele frme de cancer.”3

Bibliografie:
1. Burlacu, Floarea; Airoaiei, Ioana, Suceava 2016, ABC-Ul sportului în grădinița de copii,
Îndrumător metodic pentru tinerele educatoare...și nu numai, Editura S.C. ROF IMP SRL
2
Burlacu, Floarea; Airoaiei, Ioana, ABC-Ul sportului în grădinița de copii, Îndrumător metodic pentru tinerele
educatoare...și nu numai, Suceava 2016
3
Burlacu, Floarea; Airoaiei, Ioana, ABC-Ul sportului în grădinița de copii, Îndrumător metodic pentru tinerele
educatoare...și nu numai, Suceava 2016
2. Jeder, Daniela, Repere pentru studierea disciplinei Fundamentele Pedagogiei