Fantana lu masa

Fantana dintre plopi" face parte din volumul Hanul Ancuteisi este o povestire in rama deoarece
intamplarile evocate se intamplasera demult, tot pe acele meleaguri, pe vremea celeilalte
Ancute. Timpul narativ se situiaza intr-un plan al trecutului, spatiul narativ este un topos, iar
relatarea imbraca forma evocarii.

Atmosfera plina de emotii si de fiori pluteste printe oaspetii hanului, deoarece povestitorul Mos
Leonte reusise sa-i impresioneze puternic , cu povestea balaurului. In lumina "soarelui
auriu"care stalucea intr-o "liniste ca din veacuri" , oaspetii de la hanul Ancutei zaresc pe drumul
pustiu un calaret care poposeste si el la han.

Cu "mustacioara tunsa si barba rotunjita, cu nasvulturesc si sprancene intunecoase" barbatul

avea o infatisare stranie mai ales din cauza ochiului drept care statea "strans si inchis". Comisul
Ionita, personaj comun tuturor povestirilor din volum, il intampina cu bucurie, recunoscand in
drumetul singuratic pe Niculai Isac,"capitan de mazal". Ancuta o auzise pe mama ei vorbind
depre acest "capitan , pe care era sa-l omoare niste tigani", o "poveste infricosata"pe care nu o
mai tinea minte.

Ritualul ce se desfasoara la hanul Ancutei este acelasi in cele noua povestiri:Ancuta ii duce
oaspetului un "cofaiel plin si o ulcica noua" lautarii venisera mai aproape,"sunand din strune",
iar comisul Ionita il invita "sa cinstim cu domnia ta o ulcica de vin nou"si-l roaga sa le
povesteasca :intamplarea de demult".

Iapa lu masa

Ultima constructie asigura pe langa alternanta si inlantuirea logica a secventelor fiecarei

naratiuni care se realizeaza prin expresiile'laca,pe urma,dupa'.Datorita structurii sale binare in
text apar doi naratori:
-primul se indentifica cu autorul si infatiseaza timpul,spatiul atmosfera,oamenii de la han;
-al doilea este comisul care relateaza o intamplare de demult a carei eroi au fost;

Primul plan narativ,descrierea insista asupra timpului,o toamna aurie dintr-o vreme
indepartata.Localizarea temporala este vara nedeterminata asemanatoare celor din
basme.Spatiul este unul real,hanul cu ziduri groase ca de cetate, la o intreteiere de mari
drumuri ce duc spre Iasi,capitala Moldovei.Calatorii adunati la han sunt ospatati de Ancuta cea
tanara,hangita la fel de sprintena si frumoasa ca si mama sa.

Printre oaspetii de la han se afla Ionita comisul de la Draganesti,al carui cal starneste uimirea
tuturor.provocat de mos Leonte,zodierul,rezesul se lauda cu descententa calului sau din Iapa lui
Voda.

Acum incepe al doilea plan narativ in care istorisirea comisului se deschidecu evocarea
vremurilor de odinioara.Aceste sunt asemeni vremurilor prezente,doar ca foarte necajit de
nedreptatiile indurate,comisul, calare pe iapa sa pornise spre dimnie in cautarea dreptatii.
Planul narativ este intrerupt de o pauza descriptiva ce surprinde frumusetea
peisajului.Nechezatul calului ii ofera comisului prilejul de a-si relua istorisirea din
trecut.Poposind la han,Ionitza se intalneste cu un boier caruia ii relateaza scopul calatoriei sale
spre Voda.Daca nici Voda nu-i face dreptate razesul spune pe sleau ca acesta sa-i pupe iapa
nu departe de coada.Intr-o scurta reenire la planul I,autorl consemneaza reactiile hangitei.