Вы находитесь на странице: 1из 3

Defecte si Remedieri ale Motorului Asincron

I. Motorul Asincron

1. Generalitati

Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei,
functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele
asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai
robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate. Motorul asincron este
compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor). Statorul format din unul sau
mai multe pachete de tole are în crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza
la retea si formeaza inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în
crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu capetele scoase la trei inch
sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului,
masinile asincrone se mai numesc "motoare asincrone cu inel" sau "motoare aisncrone cu rotorul
în scurt circuit" sau "rotorul în colivii". În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de
destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în motor, de forma
constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o serie de elemente constructive:

- portperii;

- carcasa;

- scut;

- rulmenti;

- cutia cu placa de borne stator;

- borna de putere la pamânt.

Terminologia generala pentru masinile electrice, data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde
si terminologia subansamblelor si pieselor componente. Simbolizarea formelor constructive este
data în STAS 3998-74.
2. Motorul asincron componenta esentiala in actionarile electrice

In constructia actuala, masina asincrona se compune dintr-un stator si un rotor concentric cu


statorul si dispus in mod normal in interior. Statorul constituie partea fixa (imobila) a masinii,
asezat intr-o carcasa (p 444i82e rin operatia de presare a pachetului stator) cu rol de consolidare si
protectie, fiind format din miezul feromagnetic ce poarta o infasurare polifazata (cazul masinii
trifazate → m = 3) sau o infasurare monofazata (cazul masinii monofazate) .

Partile constructive ale statorului :

· carcasa – se realizeaza prin turnare din aluminiu sau fonta, sau prin sudare din
tabla de otel electrotehnic, fiind prevazuta cu nervuri longitudinale cu rolul de a
mari suprafata exterioara de racire; pe langa acestea se mai gasesc plasate pe
carcasa: placuta indicatoare cu datele nominale ale masinii si talpi de fixare.

· miezul feromagnetic statoric este realizat din tole stantate din otel electrotehnic de
grosimi intre 0,35 – 0,5 mm, laminate la cald sau la rece izolate intre ele cu oxizi
ceramici sau lacuri (lac de bachelita), pe partea interioara spre intrefier sunt
prevazute cu crestaturi uniform repartizate in care este asezata infasurarea statorica.

· infasurarea statorica este o infasurare trifazata (formata din trei infasurari


monofazate decalate la 120° electrice si conectate fie in stea – Y, fie in triunghi -
∆) uniform distribuita in crestaturi realizata din conductor de cupru izolat cu email,
bumbac, hartie, fibre de sticla, micanita, iar in cazul masinilor mici si mijlocii
conductorul se realizeaza adesea din aluminiu izolat cu email.

· scuturi portlagar sunt amplasate pe partile laterale, turnate din fonta si otel
electrotehnic avand rolul de a centra rotorul in raport cu statorul.

Rotorul reprezinta partea mobila a masinii asincrone si se compune din miezul


feromagnetic de forma cilindrica, la periferia exterioara a acestuia fiind practicate crestaturi in in
care se aseaza infasurarea polifazata, miezul montandu-se pe axul (arborele) masinii. El se poate
realiza in doua variante: rotor bobinat (asemanator statorului bobinat) si rotor in scurtcircuit
(colivie), iar despre acest al doilea caz voi discuta in continuare deoarece el reprezinta varianta
constructiva a motorului ce face studiul acestei lucrari. In cazul rotorului in scurtcircuit, miezul
feromagnetic rotoric este realizat prin turnare (existand diverse metode de turnare a aluminiului
topit sub presiune), iar numarul de crestaturi este egal cu numarul de faze ale infasurarii rotorice.
Infasurarea este realizata sub forma unei colivii din bare de cupru sau aluminiu turnate in crestaturi
si scurtcircuitate la capete cu ajutorul unui inel. La unul din capete se afla ventilatorul care are
rolul de a dirija fluxul de aer prin nervurile carcasei
II. Surse ale defectelor

Вам также может понравиться