Facultatea: MARKETING, an II, seria A

Disciplina: Finanțe An universitar: 2014 - 2015

SEMINAR 4
Resursele financiare publice I

1. Analiza nivelului, structurii şi dinamicii veniturilor publice (indicatori de nivel, dinamică şi structură)
– aceşti indicatori sunt similari cu cei prezentaţi la cheltuielile publice + Rata fiscalităţii
Rf (la nivel macroeconomic) = Venituri fiscale/PIB) * 100
Rf (la nivel microeconomic) = (Total impozite, taxe, contribuţii / Venituri) * 100

2. Dubla impunere juridică internaţională (DIJI) – aspecte teoretice generale

Dubla impunere juridică internaţională (DIJI) constă în supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile,
aparţinând aceluiaşi contribuabil, pentru aceeaşi perioadă de timp, de două ori în state diferite. DIJI poate
apărea numai în cazul impozitelor directe.
Criterii ce stau la baza impunerii veniturilor şi averii obţinute într-un stat:
a) Criteriul naţionalităţii: în statele care aplică acest criteriu, sunt supuse impunerii toate veniturile ce au
fost realizate de către naţionalii respectivului stat, indiferent de rezidenţa respectivelor persoane şi
indiferent de locul de realizare a veniturilor;
b) Criteriul rezidenţe (domiciliului fiscal): în statele care aplică acest criteriu, sunt supuse impunerii toate
veniturile ce au fost realizate de către rezidenţii respectivului stat, indiferent de naționalitatea
respectivelor persoane şi indiferent de locul de realizare a venitului respectiv;
c) Criteriul teritorialităţii (originii veniturilor): în statele care aplică acest criteriu, sunt supuse impunerii
veniturile ce au fost realizate pe teritoriul respectivului stat, indiferent unde îşi are rezidenţa
beneficiarul lor şi indiferent de naţionalitatea acestuia.
Modul în care sunt aplicate aceste criterii la nivel internaţional poate conduce la apariţia DIJI.

Metode de evitare a DIJI:

I. Metoda scutirii totale – presupune că venitul realizat de rezidentul unui stat, pe teritoriul altui stat
(denumit stat sursă al venitului – SS) în care acesta a fost impus, se deduce integral din venitul total
impozabil al acestuia în statul de rezidenţă (SR).
II. Metoda scutirii progresive – presupune ca venitul realizat de rezidentul unui stat în străinătate să se
adauge venitului realizat de acesta în statul de rezidenţă, identificându-se astfel cota progresivă
aplicabilă veniturilor totale. Însă, după identificarea cotei de impozitare corespunzătoare, aceasta se
va aplica numai asupra veniturilor obţinute în statul de rezidenţă.
III. Metoda creditării totale – presupune deducerea integrală din impozitul datorat în statul de
rezidenţă, a impozitului plătit în străinătate pentru venitul realizat acolo.
IV. Metoda creditării ordinare (obişnuite) - presupune deducerea din impozitul datorat în statul de
rezidenţă, a impozitului plătit în străinătate pentru venitul realizat acolo, însă numai în limita
impozitului datorat în ţară pentru un venit similar (egal cu cel obţinut în străinătate).

Titular seminar: Lect. dr. Oana Filipescu

Facultatea: MARKETING, an II, seria A
Disciplina: Finanțe An universitar: 2014 - 2015
3. Aplicaţii propuse la seminar
1. Un cetăţean rezident al ţării A, în care este aplicat criteriul rezidenţei, a obţinut în statul A un venit impozabil
de 10.000 euro, iar în statul B, în care este aplicat criteriul originii veniturilor, un venit de 7.500 euro. Cotele de
impunere practicate în cele două state sunt:
Ţara A Ţara B
până la 5.000 euro 10% până la 3.000 euro 15%
5.001 – 8.500 euro 17% 3.001 – 5.500 euro 450 + 20% din ceea ce depăşeşte 3.000 euro
8.501 – 12.500 euro 22% peste 5.500 euro 950 + 25% din ceea ce depăşeşte 5.500 euro
peste 12.500 euro 25%

Să se determine venitul ce rămâne la dispoziţia contribuabilului şi degrevarea fiscală de care beneficiază acesta,
dacă între cele două state există încheiată convenţie pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale,
practicându-se:
a) metoda scutirii totale (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor);
b) metoda scutirii progresive (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor);
c) metoda creditării ordinare (iar în ţara A se practică impozitarea cumulată a veniturilor);
d) metoda creditării totale (iar în ţara A se practică impozitarea cumulată a veniturilor).

4. Aplicaţii propuse pentru temă

1. O persoană fizică rezidentă în Spania, obține în acest stat un venit în sumă de 2000 euro. În aceeași perioadă
obține în Italia un venit egal cu 700 euro. Spania aplică la impunere următoarea scară de cote progresive simple:
0-500 euro 5%; 501 – 1000 euro 7%; 1001 – 1500 euro 10%; 1501 – 2100 12%; peste 2100 15%, iar
Italia aplică o cotă procentuală proporțională de 10%. Spania aplică la impunerea veniturilor criteriul rezidenței,
iar Italia aplică la impunerea veniturilor criteriul de origine al veniturilor.
Determinați impozitul total datorat și presiunea fiscală resimțită de către persoana fizică, dacă:
a) între cele două state nu există nici o metodă de evitare a dublei impuneri și statul de rezidență aplică
impunerea separată și globală a veniturilor;
b) între cele două state există ca metodă de evitare a dublei impuneri scutirea totală;
c) între cele două state există ca metodă de evitare a dublei impuneri scutirea progresivă;
d) între cele două state există ca metodă de evitare a dublei impuneri creditarea obișnuită;
e) între cele două state există ca metodă de evitare a dublei impuneri creditarea totală.

2. O persoană fizică obține în statul de rezidență un venit în sumă de 10.000 u.m., iar în aceeași perioadă obține
într-un stat sursă un venit V1 de 3000 u.m. și un venit V2 de 1800 u.m.
În statul rezidență impunerea se realizează după următoarea scară de cote progresive simple :
0 – 2000 5%
2001-3800 7%
3801-6200 10%
6200-9400 12%
>9400 15%
În statul sursă impunerea se realizează global după o cotă procentuală proporțională de 10%.

Determinați impozitul datorat în statul de rezidență, impozitul total datorat și presiunea fiscală dacă :
a) Între cele două stat nu există nici o convenție de evitare a dublei impunerii juridice internaționale și
statul de rezidență apelează la impozitarea separată sau globală a veniturilor;
b) Între cele două state există ca metodă de evitare a dublei impuneri juridice internaționale scutirea
progresivă;
c) Între cele două state există ca metodă de evitare a dublei impuneri juridice intrenaționale
creditarea obișnuită și în statul de rezidență de realizează impunerea separată sau globală a
veniturilor.

Titular seminar: Lect. dr. Oana Filipescu