Hans Christian Andersens-a niscut LaOdensee(hnga

Copenhaga), Danemarca, pe 2 aprilie1805. A fostscriitor!i poet

danez,celebrupentntpove$tilepelrtrucopii.Basmelepentnrcopii,
p(. carele-a publicatsub formi de culegeri-Primadinhe aceste
culegcri,"Pove,riispusepentnt.oplr" (1835)cuprindecelebrul
basm"Prinyesa si bobuldemaz1trc". Ande$ena publicatwemede
cetevadeceniinoi culegeridebasme,anualsauo dati la doi ani.ln
acesttimp, lEceacaldtoriilungi pdn Europa,Africa $i Asia Mica
Dinte basmelesale,amintim"RilluscaceaLtrdtd","Mica sirend"
"Hainelecelenoialeimpdratului",imnlte altele-S-astinsdinviatd
H.CH.ANDERSEN
(180s-1875) pe4 august1875,lavArsta de70deani.

Lev Nikolaievici Tolstoi s a ndscutintr-o familie de

nobilimerusd.Acrescut ii a tdit o paftedinviali in mediulsdtesc,la
IasnaiaPoliana. Preocupat de educaliacopiilot Tolstoi a scris
Abecedaruldtn carca predatel insu$ila $coaladepe motia sa.A
scrismultepovetti,basmepenfu copii$imultefabulescurteCade
Crcangade alun, Trei ursi, Leul ;i cdleluEa,Fetila si
e,rcrnp7:J,
ciupercile,Furnial ti porumbila,yulpea$istruguriietc.
LEV N.TOLSTOI
(1828-re10)
PetreIspirescus-andscutin ianuarie1930,laBucurelti,in
mahalaua PescdriaVeche.
in 1862publicd primele basmein "Tdranulrcrnen" Ia
indemnullui N. Filimon.Estevorbade basmele"TineteleJAfi
bAtAnelefi iald.ldrd demoarte","PtiLtleacelvolnicSimerelede
aur", "Balaurul cel cu Saptecdpete", "Fdta de inpiirat $i
pescarul"," Fiul v6 lttorului" 5i in acelagian tipdre$te$1pima
culegerede basme.Astfel,continuicu altepublicalii:Snoovesau
pore:ltipopulare,Legende saubasmelerominilor q.a.
PETREISPIRESCU
(1830-1887)
Ion Creangi s-anAscutla datade I ma ie 1837in satul
Humuleqti dinjudelulNeam{.in 1847incepe$coalain satulnatal.
Fiu deldrandinHumule$ti, estepreg5tit 1naiintii dedascdlul dinsat,
apoimergemai depafe la o $coal6 din Bro$teni 5i la altadin Tdrgul
Neamlului,continuand apoicu$coala decatihelidin Fdlticeni
indemnulde a scriei-a venitdin parteabunuluisiu pdeten
Mihai Emilescu.,4mintiriledin copilirie rcprezinie parteaceama1
personalia opereisale.Acesteai-au stabilit reputaliade mare
prozator.
A scrispore{li: Capracu trci iezi,PungulacLtdoi bani ,.d
pawstiri:Povestedunui om lene;, UrsutpdcAlit de vulpeSa qi
IONCREANGA
(1837-1889)
 Culegerede texte literare
pentru educarealimbajului

Editura lcA'"r.l>(
 Culegereaa fost redizati in conformitate cu programa
Pre$colariactuali.

Referent: Viorica Preda- Inspectorde s?ecialitatela Ministerul Educalier

$i Cercetarii,Dreclia invdldmaotPreuniversitar
MariaBojneag
ValeriaOriqoreanu,
Coltboratori: RodicaLespezearu,

TehnoredactoriRalucaIanko

Corector: MunteanuElena

Editor: DanielaDosa

Red.ctor: Ion Dosa

DesriereaCIP a BiblioteciiNationalea Romeniei

Culegerede texteliterarepentru educarealimbajului -
Petrofani:Tehno-Art,2007
ISBN978-973-779-88-5

82-93-32:135.1
372.46
 Prefa{5
Catea oferi celui careo parcurge,pe lang6 satisfacliilepe care le aduce
odce fbpt inedit, pdlejuri unice de refleclie, d€ meditalie.Ea indeamnela
intospeclie, contribuiesubstantialla formareagi modelareapelsonalitAtii)r
comportamentuluicititorului.
Lectwa rlmane" agadar,una dintre cele mai intense.mai educativesi mai
rdspa.ndite activitAi. De aceea,cu cat apropierea copiluluide cane se fu.e mar
deweme, cu amt mai impotante gi mai durabile sunt efectele ei in domenlut
limbajului, al comunictuii,al comportamentuluisaual socializdrii.
In contextui actuai al reformei educagionale,$coala,ca institulie-cheie,
Joacdun rol impofiart ill apropiereacopiiului de lumea ca4ii ti, implicit, de
lecturd.
Rabelaisspuneadesprc copil cA ,,esteunfoc care ttebuie apfins ,i nu un
yas cale trebuie umpl&/'. Secretulacestuifoc rezide in propria noastrecapacitate
de a-i prezentacopilului carteaca pe ceva care meritA si fie cucerit. ia pe o
materievie. Pentma-i facepe copii saaprecieze momentele de solitudinei[ fala
cir,tii, pentu a-i face sddescoperefaptul cAnu e$tiniciodatdsingur atunci cdndai
o cartein fata, trebuiesdimpdrtdsetticu ei plicerea lecturii, sdle cite$ticirti, sAle
pov€ste$tica4i, sd-i incurajezi sd vorbeascadesprelucrurile pe carc ei in$i$i le
scnu.
Degicopiii qtiuci existein salade grupdu1 colt anumeundesepot intalnr
cu cartea,cu limbajulscris,ei iubesccu fervoareu)iversulmagical povigtii 9i,de
aceeanu refuzi niciodatdo povest€spusAsaucititd de educatoare/adult.
Ltcrarea ,,Culegerede texteliterate pentru educatealimbajului,,, rcalizat1
de EdituraTehno-Art,cuprindeo seriede pove$ti,povestidsaubasme,specifice
rifsrejprepcolare scrisedeauloriconsacrati.
Sperxmca aceastAiniliativd editoriali sdvini in sprijinul educatoarelor,in
activitatile desfe$uatecu copiii pre5colari,dar $i in sprijinul pdrinlilor care vor
dod sd contrituie la imbogifirea expedenfelorde limbaj ale copilului in perioada
pre$colaritefi.

VioricaPreda
 Indicatii metodicegenerale

Dezvoharea limbajului oral ti scris arc o importanla deosebitat, ntdt

pentt'u integlarca apilului in actiitdli de invdlare de tip ;colar, cAt Si pentrt
dezvolt al ea i ntr egii p efi ondlitd! i.
Programa activitdtjlor instructtu-educatbe in gridinita de copii prezinfi
obiectivele cadru si de referinld pentru celc dolrd conq)onente:comunicarea otulal
$i comunicLrca scrisd.

1. Educarea comunicirii orale

obiec'tive cadra:
e Dezvoltarea e4rriniii orale, in\elegerea ti utilizarea corectd a
sem iJicaliilor stuacturilor verba|e orale;
. Educarea unei e4rirrii verbale orale corecte din punct de teclete
fohetic, lexical $i sintactic:
. Dezvoltarea creati.ritd{ii ti exp/esiitdlii limbajului oral

Obiec'tive de refeinld:
. Sd participe Ia aclivitdtj de Wp, inclusit la actiritdli de joc, afit
ih calitate de vorbitol, cit Si in calitate de auditor;
t Sd inlebagd ti sd transmitd uesaje simple; sd re1clioheze la
acesteQ;
. Sd audieze cu atenlie tu brt, sd telittd ideile acestora ti sd
demonstrezecd l-a taleles;
o Sit distingd swtaele ce compun aMintele ti sd le Pronuhle corcct:
. Sit-ti imbogdteascd vocabularul activ Si pasi, pe baza experienlei,
actiitdlii perso ale ;i/sa a relaliilor cu ceilalli ti sd utilizeze u
limbaj oral din pma de redere grahatical;
. Sd lecepteze , text care i se citeSte oi i se poveste;te, inlelegd.nd
in mod intuirit caracleristicile expresive Si estetice ale acestuia:
c Sd fe capabil sd cleeze el fitsuti (ca ajutor) sttltctufi verbale,
rime, ghicitori, povestii, mici dramaizar, utilizAncl intuitiv
elemertele expresive.

2. Educareacomudcirii scrise
Obiective cadru:
t Demoharea carycitdlii de a inlelege Si transmite inteklii, gAndun
miilocite de limbaiul scris.
.
 Obiective de refeinqd:
. Sd lecunoased existenla scrisului oriunde il intdlneSte:
. Sd inleleagd cd tipdritura (scrisul) are inleles (sehni,licalii);
. Sd gdseascd ideea u ui text, umdrind indiciile oferite de
imagini;
. Sd ma ifeste interes pentru citit;
. Sd recunoascA cu txtesimple literc in contexte
$i familidre:
. Sd cunoascil literele alfabetului alte conrenlii ale limbajului
,i
scns;
. Sd utiliteze mqteriale scrise tn vederea executdrii unei
sarunt
date;
. Sd perceapii Si sit facd deosebire intre diferitele
fotme, mdfimt,
culoli - obiecte, imaginL.fonhe geothetrice,tipuri de contLtrun,
etc.;
. Sd utilizeze efectfu instntmentele de scris, stdpAnind deprinderi
motrice elementare necesal,efolosirii acestora:
. Sd utilizeze desene,simboluri pentru a transmite semnifrcalii;
. Sd descopere cd scrierea indepli erte anumite scapuri, cerinle
sociale Si sd sefoloseascd de aceastd descoperire;
. Sd inleleagd setunifcalia cuvintelor, literelor qi cifrelor, invdydntt
sd le traseze.

Conrinutul {i tematic.r abordatd in acti.ritdlile de e.lucare a limbajului

suntfoarte direrse :
- universul copildiei, rliala adullilor, fantasticul ilustrat in pot)erti,
potiestiri, basme,poezii, fabule, proterbe, zicdtori ete.;
- naturd, JAnomeneale aturi[, Nieluitoare,pla te, anotimpuri;
- omul din perspectiva socictld: compoftclment, relalii, tldsiituri de
caracteL etc-:
- evenimentesociale, sdrbAturi nalio ale, religioase;
- trecutul istoric, fapte de fitejie, personalitdli istorice;
- limbajul - exersarea yorbit/ii sub aspectfonetic, lexical ,i gramatical.

Toate modalitdlile de rcalizate a activitdlii de e(lucalie a limbaiului

cotttribuie la educclreacomunicdrii ;i limbaiului:
povestit ile educatoarei, reporestit i, povestiri create de copii;
memorizdri;
- lectura educatoarci;
- lectva tlupit imagini;

- jocul didactic;
- jocul exerciliu.
 in activitdlile de educate a litubaiului se utilizeazd o gamd largd.de
tipul
metode Si procedee didactice, selectate in iunc\ie de natura conlittutului'
acti|itdlii, tuilocul de lealizare' rdrsta copiilor' Dintre acestea alnintim:
basm' povetti
- oove"tirea ' utilizatA ai ales ifl nararea unui
poNestiri sau pentru scurte polestiti, in momentul captdrii atenliei:
'L9pqe;8194'
- utilizatd penhlr reelLborarea utlui subiect ptezentat
orTtnrio, d" (powste, basm'fragment literur);
"du"otoor" unui text' aNandun
- porestilea cu lnceotu d;t'utilizatd in ctearea
i cePutdat;
in redatea
- expii"atia ' utilizatd in argumentarea suplimentalif
s;nsului u or cuNinte,fragme te litefare, in prezenfurea unor rcguli
deformare a structurii verbale sau rcguli Si norme deioc:
- ilemonstratia prin exemplifcare, demonstrare explicitd si
-
demonstrdre ca model de acliune - utilizate i el'ctuarea unor
etercilii, iocuri de rol' dramatizdri, etc ;
- convetsaiia fronnlii. pe grupuri mici, evisticit, subfol'md de dialog'
utilizatd in descifrarea inlelesurilot unor 'ftagmente literare' a unor
mesaje transmise de text, cokrersalii pe anumite teme pentru
consolidatea 5i veriiicarea cunott[nlelor :
' uaUgu4!izg!94 - Ltilizatii in descoperilea sensurilol unui.text'
n ilror"o wlei situalii plobletud ti algumentarea ei' in gdsirea
rdspun:ul i la ghicitori in desci.lrateazicirlorilor li proverb?[or:,
in rezolvarl
- exerciljll - utilizdt in invd\areapoeziilor prin repetat'e'
d" ,o:-nini t"got" de vocabular' lexic gra alicd (ne@da fonetico'
analitico-sinteficA), [n antre ament grafic;
roluri
- ip4!l-.t19-!9J' utilizat in tr.mspunerea copilului in diverse
socialesau imaginareti e'xersarea rolnlui ales:
- dlamatizatea - utilizat i transpunerea unor t'oluri ditl basfie li
poreStt,scurtescenerc,copiii cunosca d inprealabil wlele leplici;
de sctiv
- actiritatea cu ccolea - Lnilizatd in formalea depfinderilor
citit, ca suport pe ttu abe metode ii procedee (povestiri, explicalii'
cowefialie, erercilii)

Materialele ti ,rriiloacele didactice contribuie ti ele la realizarea

eliciehtd a actit)itatlii de educare a limbajului. Selectate cu atenlie, in fu clie de
obiect ele propuse, de conlinutul abordat, de metodele ti p|'ocedeele didactice
Jolosite,
'cele miterialele si miiloacele didactice utilizate imbtacd difeite Jotme: de la
tladitionale c.t imagini, ciirli, plan;e, jetoane cu imagini ale ob[ectelot stiu
cu litere, me.lalioane, siluete, teatrul de pdputi, iucdrii dtuerse, litere magnetice
etc. la cele !!@!!lt!tc ca iktegistrdri audio (casete, CD-uri) li fideo (casete rideo,
D VD-u/i), retroproiect or etc.
 De asemenea,educarea litubajului nu poate Ji desprinsd de alte actiritdli
desfi;urate in grfulinild. Limbajul inteftine penna ent i; cadt"ul altor tipuri (le
activittili, ccr acl al comunicdrii Si c(j factor reglator. De aceec!, se impune
exelsarea litubajului in situalii diferite, adicii o abordare interdiscipliniti _
limbajului in laport cu ahe tipuri de activitiili, ducdnd astfel la atingerea mai
tkultor scopurt ;i obiectire specifce.

Pentru acrtv dlile de povestire/repovestire, care fac obiectul prezenter

lucrdri, recomandim respectarea c1rcrva aspecte iiportante, dipa cum

.
Pentru intrc.lucerca copiilot ih octivitate se poate apela la o
ghiaitoarc, un :cun fragment nuzicatlsau la o imagine sugestivd.
care pot declan$ intercsul acestora pentru porestea ce ra ufiha.
. Citirea textului w fr Jdcutd de cdtre educatoale/atlult, care se yu
situa la nirelul de vizualizate al copiiloryi va incerca sd iSi
adcrpteze tonul ih funclie de eyenilnente sau personaie. De
asenenea.re fe.omondd utilizarea mimicii.
. Dacd tetul original este prea lung, acesta vtj
Ji adaptat de
educatoare/aduh ti, it1 consecinld scurtat sau va fi prezentat in
intregimecopiilor in activitali sucaesNetdupa o pauzdl.
. Cuvintele qi expresiile noi vor Ji explicate, de cele mai multe ori,
fn timpul porestirii, prin aldtularea unui siltonim sau ct unei scurte
prezentdri ldmuritoare seu, in cazul tn care este neroie de u
expllcalie mai ampld, la sfdrSitul porestirii, atunci cAnd se
/ememoleazd impreund cu copiii mome tele princi)ale ale
acesleia.
. Irhaginile vor.fi prezentate concomitent cu etpunerea
tertului {r
vor Ji Lttilizate ca suport de discuyie periru rememorarea
momentelor princtpole. pcnrru idcnti,frcarea ri prezentaria
personajelor ti a acliunilor acestora.
. La rt ol, copiii vol f implicali in redarea titluhri
fi, eventual. .l
numelui autarului sau a unor caracteristici ale cd4li din cale li s_a
citit (detalii despre copertd, despre asezarea textului in paginA
eLc.).
. Pentru jlyarca ti in(elegerea mesajului se pot
folosilrowbe Si
zicdtot i sau scurte ftagme te rimate dik poezii/cAntece cwloscut-
de copii ti care pun accent pe ideea scoasdin eyidenld de mesaiul
rexrttIui povesrtr audia t.
 La cireqe
de Ion Creangd
@daft. uarape aproape deMogi.md furigez din casd9i mdduc.
ziua in amiaza-mare, la moqVasile,liateletateicel mai mare,s6 fur
nistecire$e;c6cinumaila ddnsulgi incdla rreo douelocuri din satera
cdteun cireqvaratecca.rese cocea- pbleade DuminicaMare.$i mi
chitesceu in mine,cum s-odauca s6nu m6 prind6.Intru mai intai in
casaomuluiEimd fac a cerepe lon, sdne ducemla scildat.
- Nu-i acasAIon, zise matu$aMdrioara;s-a dus cu moqultau
Vasile,subCetatela o chiuS-din Condreni,s-aducd niqtesumani".
Cdcitrebuiesi vi spunci la Humulegtitorc Ai fetele9i baielii,
gi femeile 9i bdrbalii; 9i se lac multe giguri de sumani,qi lii de
noaten*,caresevdndqi p6nur6'qi cusute;qi acolo,pe loc, la neguston
armeni- venili inadinsdin alte t6rguri: Foc ani, Bac6u,Roman,T6rgu
Frumosgi de pe aiurea,precumgi pe la iarmaroace in toatepe4ile.Cu
asta se hr6nescmai mult humule$tenii,rdz69i fird pemanturi ti cu
negustoriadin picioare;vite, cai, porci, oi, brAnz6,.ldni, sareii
_oloi,
liind de pdpuqoi:sumanemari. genunchere 5i sdrdace I (ar .
bemerici', ciLmesoaie, lbicere-qi scotntri inflorite': stergarede
borangicalesegi altelucruri,ce le duceauluneain tdrgde vinzaresau
joia pe la m6ndstiriledemaici,cdrorale vinecampestemanAtargul'
- Apoi dar mai rdmdi sdratoasi,m6tugdM6rioard!vorba de
dinioari. $i-mi pare r6u ce nu-i viru Ion acasdcA tare af fi avrlt
pldceresi ne scild6m impreuni...Dar in gdndulmeu: "$tii c-am
nimerit-o?Bine cd nu-sacas6;$i de n-ar veni degrab6,qi mai bine ar
fi..."
$i scurt gi cupdnzetor,sdrut m6na mdtugei,luAndu-miziua
buni, ca un b6iatde treab6;ies din casdcu chip c6 md duc la scildat,
md gupuresc* pe undepot 9i cind colo,mi trezescin cirequlfemeiigi
incep a ciribdni' la ciregein sin, crude,coapte,cum se giseau.$i
cum eramingrijit 9i m5 sileamse fac ce oi facemai degrab6,iaca
metuqaMerioarac-ojordie in mdnd,la tulpinaciregului!...
- Dar bine,ghiavole,aici ti-i sceldatul?
ziseea,cu ochii holbali
jos,
la mine.Scoboard-te t61harule, cdte-oiinvila eu!
Dar cum sa te cobori,c6ci jos erapripidenie! Dacdvedeea gi
 vedecAnu mAdau,zvarr!de weo doud-treiori cu bulgariin mine.dar
nu mdchiregre. Apoiincepea seaburca'pe cjre5in rui. zicdnd:
. - Stai,mAiporcane,cete ceptu$e$te ea,Marioara,acus!
eu_
mddauiutepeo creangA maisprepoale$i odarafac:
. . Irul.i
zduptln nrgtecanepacareseintindeade la cireqinainte, eracrud6
5i
gi pind la br6ude inalt6.$i nebunade mdtugaMdrioaradup6mine,
9r
su fi'ga iepuregeprin cinepi gi ea pe urmamea,p6n6la garduldin
fundulgr6dinii,pe careneavnndvremes6l sar,o cotigeam-lnapoi iar
prin canepAfugandtot iepuregte,qi ea dupd mine-pAnd_n dreptul
ocolului.pe unde-miera iar greude sarit:pe de laturiiar gard.
5i
hartita-de meruga nu m6sldbea din fug6nici in ruprulcapuluiicalpe
ce sdpuie mdnape mine! gi eu fugagi ea fuga,9i eu fuga qi ea fuga,
pdnd.ce ddm canepatoatd palancd' la pdmant;caci sa nu spun
minciuni,erauvro zece-doudsprezece prdjini de c6nepd-frumoasi 9r
deas6cum ii peria,de carenu s-aualesnimica.$i dupnce facemnoi
trebugoara asta,metu$anu $tiu cum se inc6lcegte prin c6nep6,ori se
impiedicdde ceva gi cadejos. Eu atunci iute md risucescintr_un
picior, fac vreo doui sirituri mai potrivite,m6 azvdrlpestegard de
parci nici nu l-am atins,gi-mipierd urma,ducAndu-md -acasi
ii fiind
foanecumintein ziuaaceea,..
. Dar mai indesard,iacagi mogVasile,cu vomicul*9i pagnicul,
strigape tatala poarr6,ii spunpricinagi-l cheamis6 fie dL iati c6nd
s-aispdqic6nepaqi cireqele- c6ci dreptvorbind,9i mogVasileeraun
carpenosg-unpui de zgdrie-brdnzd ca qi mdtugaMdrioara.Vorba
ceea:au tunat gi i-au adunat.tns6 degeabamai clempdnesc eu din
guri: cinece arecu muncaomului?Stricaciunea seficuie 9i vinovatul
trebuiasd pldteasce. Vorba ceea:Nu plite$te bogatul,ci vinovatul!
Afa ii taraa datgloabapentrumineqi pacebund.gi dupdcea venitel
ruginar de Ia ispagd-.
mi-atraso chelilneald'ca aceea.zicdnd:
. - Na! saturd-te
de cirege!De amusi gtii cd 1_aimdncatlefteria-
de la mine,spdnzuratule! Oaremultestriciciuniam sd mai pldtesceu
pe urma[a']
$i iacaagacu cireqele;s-aimplinit vorbamamei,sdrmana,iute
qi degrabd:cd.Dumnezeu n-ajuti celui careumb16cu furtiqag.inse ce
!i-i buni pocdintadup6moarte?D-apoiruqineameaundeo-pui?Mar
pasdde dA ochi cu matugaMdrioara,cu moq Vasile,cu vdru Ion,
9i
chiarcu bAiefiigi feteledin sat;mai alesduminicala bisericA,la hora,
unde-ifrumosde privit, 9i pe la scdldat,in Cierul Cucului,unde em
beteliqteaflaciilor qi a fetelor,dorili unii de altii toatAsdptamana de
pe la lucru!
ME rog, mi se dusesebuhul desprepoma ce fEcusem,de
n-aveaicaps6 scofiobrazulin lurnede ruqine;9i mai alesacum,cdnd
se ridicasecatevafete frumu$elein sat la noi gi incepusea mi
scormoligi pe minela inim6.Vorbaceea:
- Mei loane,dragi!i-s fetelet
- Dragil
- Dar tu lor?
- gi elemie!..
insdce-i de ffcut?...s-affeceea$i asta;obrazde scoa46qi las-o
moart6-npdpugoi,ca multealtelece mi s-auintdmplatin viatd,nu aqa
intr-unan, doi 9i deodat6,ci in mai mulli ani, 9i pe rind ca la moard.
$i doar mi qi feream eu, intr-o pEr€re,sa nu mai dau peste vreo
pacoste,darparcdnaibamdimpingea,de le fbceamatuncicu chiuita.
$i tocmai-mi-te, indatddupi ceacu ciregele, vine altala rdnd.

Cuvi te ti erpresii:
chiul/piui - instalaliefolosita pentruimpaslirealesdtudlorde lanepdn
frecareagi presarealor intre doi cilirdri rotitod;
suman - hainAtrArAneasce lunga (pani la genunchi),f6cutddintr-o {esature
groasAde landi lun&a; zeghe;
noaten - lane de miel (neagd) saude mioardtunsdin al doilea a.n:
pinurd - tesituradin lane;
sirdace - sumanescurtepandla brau;
itari - pantalonilArene$ti1ungi,stamli pe picior, confeclionalidin lana;
bernevici - pantalonilardneqtilargi, Ihculi din stold goase;
liicere - covoarctixaneqtide 16.ni. careseagtempejos saucu carese
impodobesc lavitele$i perelii;
scoarti - covoarecuuseal5delanS;
gupuri - a sefuri9a,a sestreculal
ciribini - a plecarepede(gi pe furiq) de undeva;a secira, a o $terge:
aburca- a s€uca; a sesui celerandu-se; a seridicadejos,de la pimdnt;
cenepl - plantdtextile cu tulpina inalta $i dreaptaqi cu frunzedintatepe
margini, cu flori mici, verzui, cultivatepentrufibrele caresescotdin tulpind;
cotigi- a schimba direclia: a coti:
p&lanci - culcatela pdmant;
l0
 hergit (-i) - lacomde ca$tig;cArpenos;rdu, lipsit d€ inlelegere
prijini (de canepA)- unitatede mdsurAveche,folosita penh! lungimi sau
supruele;
vornicul - pdmar al unui satsaual urlui tArgsaufunqionar in
administraliacofiunelor rurale,insdrcinatcu distribuireacorespondenlelor,
convocareasdtenilorla adundri,anunlareaStirilor etc.;
cirpinos - zgarcit,avar;
ispati - despagubire,amendapletitApentrustricdciunileftcute de cinava
pe un terencultivat stiin;
chelflneali - bataiezdravanadati cuiva sauprimitd de cineva;
a-ti mencalefteria- a-qipierdereputaliade om cinstitfalAde cineva.

Actititdli/frogmente de activitate carc pot veni in continuatea celei de

povestire:
. Repoyestireafragmentului,,La cireqe";
. Conrotbire tematicd:,,Naz&6vaniilelui Ion Creangd,,;,,Despre
copildrie" (dupi ce copiilor le-aufost citite gi altetexte cu o
tematicdasemSndtoaxe):
. Dramarizore.. .-Lacireqe"...inlumealui Creanga":
. Puzzle(la acti'Vlt{rjleliber-alese):o imaginedin ,,La cire5e,'de Ion
Creangd;
. Citirede imagiki(la activitafleliber-a1ese): ,,personaje qi poveqti
cunoscute",

AIte textesuport:
1.Proverbesi zicatod:
"Minciuna arepicioarescurte."
"Dupe faptdqi rAsplatS."

2. Chicitori/rime:
"Rotii canige mdrgele
Pofi si faci filag cu ele
$i grupatedacdvrei,
Le pui la urechi cercei."(Cireqe)

"Veronica,fatamamei
Ceacuminteqi curati
$i-a fhcut,mdncAnd oisege
Pefurif, pe |o4, o pat6..."($ireata,de ElenaFarago)

11
 Pupiza din tei
de Ion Creangd

Q)/66. tezeqlemamaintr-o diminealedin somncu vai-nevoie,

zlcanou-ml:
- Scoald,dugliqule, inaintede rdsAritulsoarelui;iar \Tei se te
pupe cucul armenesc" qi sd te spurce,ca si nu-fi meargebine toata
ziua?...Cbci agane amegeamamacu o pupazecare-gificea cuib de
mulli ani intr-un tei betrangi scorburos,pe coastadealului,la mog
Andrei, ffateletatei cel mai mic. $i numaice o auzeaivara:pu-pu-
pup! pu-pu-pup!des-dimineald in toatezilele, de vuia satul.$i cum
mA scol,indatami Ei trimite mamacu demdncare in 1arini*, la nigte
lingurarice-i aveamtocmili pri$itori tocmaiin ValeaSeac6,aproape
de Topoli!6. $i pomind eu cu demdncarea, numai ce aud pupiza
cdntdnd:
"Pu-pu-pup!pu-pu-pup!pu-pu-pup!"
Eu atunci,si nu-micautde drumtot inainte?M6 abatpe la tei,
cu gindul sAprind pupeza,cici aveamgrozavi ciudi pe ddnsa;nu
numaidecitpentrupupat,cum ziceamama,ci penrx ce md sculain
toatezilele cu noaptea-ncap din pricinaei. $i cum ajungin dreptul
teiului, pun demdncarea jos in c6rarepe mucheadealului,mi sui
incetiEorin teiul care te adormeacu mirosul floarei, bag mdna in
scorburd,undegtiam,9i noroculmeu!...gdbuiescpupizape oudgi zic
plin de mullumire:
- Taci,1efi!4,cd te-amcep qit eu;ii mai pupatu gi pe draculde
acumt
$i cAndaproapesdscotpupdzaafar6,nu $tiucum sefacecd ma
sperii de creastaei cea rotatede penecdci nu mai vdzusempupizi
panAatunci,gi-i dau iar drumulin scorburi.$i cum stameu $i ma
chiteamin capulmeu,ci garpecu penenu poatesi fie - dupdcum
auzisem,din oameni,cd seafl6 prin scorburicateodate gi gerpi- unde
nu md imbdrb6tez in sine-miqi iar bag manasa scotpup6za... pe ce a
fi... dar ea, sarmana,se vede cd se mistuise de flica mea prin
cotloanelescorburii,undeva,cici n-am mai dat de d6.nsanicdien;
oarceintrasein D6mant.
- Mei! anapodalucru q-aista,zic eu inciudat,scoldndcdciula
I2
 din capqi tuflind-oin gurascorburii.Apoi md daujos, cauto lespede"
potrivite,mA sui cu ddnsaiar in tei, imi ieu ciciula qi in locul ei pun
lespedea, cu gdndc-a ieqieapupizape undeva,p6.nim-oi intoarceeu
din tarine.DupeaceeamAdauiarjos gi pomescrepedecu demincarea
la lingurari...$i oricit oi fi merseu de tare,vremetrecusela mijloc,
dar cit am umblat horhdindcine qtie pe unde gi cit am bojbeit 9i
moco$itpdn tei sd prind pupdza,qi lingurarilor,nici mai rim6ne
cuvdnt,li se lungiseurechilede foame,aqteptand. $-apoivorbaceea:
Jiganul cdndi-i foamecant6;boierulse primbldcu mdiniledinapoi,
iar liranul nostru iqi arde liuleauaqi mocnegteintr-insul. Aga qr
lingurariinogtri:ca:rtauacumindrecitpe ogor,gezdndin coadasapei,
cu ochii painjenili de at6ta uitat, s6 vadd nu le vine mincare
dincotrova?Cind, pe la prdnzulcel mare,numai iacdt6-m6-s 5i eu
dupi un d6mb, cu mincareasleitd,veneamnu veneam!auzindu-r
l6l6indaqade cu chefl..Atunci au qi tebiratbelauriipe mine,9i cdtpe
ce sAmd inghit6, de nu era o chirandd'mai tanari intre ddnqii, sd-mi
Iie depafie.
- Hauileo,mo! ogoili-v6;ce tolocanilibdiatul;cu tate-s6uaveti
ce ave1i,iar nu cu dinsul!
Atunci,lingurarii,nemaipuindu-gi minteacu mine,s-auastemut
pe mancare,tdcind molcum.$i scip6ndeu cu obrazcurat,imi ieu
traista cu blidele, pornescspre sat, me abat iar pe la tei, md sui
intr-insul, pun urecheala gura scorburiigi aud ceva zbAtandu-se
in16untru. Atunci ieu lespedeacu ingrijire, bag mina gi scot pupiza
vlaguitade atdtazbucium;iar ouile, cdndam vrut sd le ieu. erautoate
numaio chis61i1d.. DupAastavin acasi,Ieg pupazade picior c-o ata,
l-o indosesc de mamaweo doudzile in pod prin celeputini' hdrbuite;
gi una-dou6, Iapupdzd,denu ttiau cei din cas6ce tot cautprin pod a9a
des.Insi a douazi dupdasta,iaca9i mdtugaM6riucalui mogAndrer
vine Ia noi c-o falc6-nceriuqi cu una-npimant,9i seia la ciond6nitcu
mamadin pricinamea:
- Mai auzit-ai dumneata,cumnate,una ca asta, s6 fure Ion
pvpdza,care- ziceamitugacujale - ne trezegte des-diminea{6 la lucru
de atatiaani!? Crozar era de tulburatd5i numa nu-i veneasa
licrdmezecdnd spuneaaceste.$i acumvid ci aveamare dreotate
mituga,cdci pupezaeraceasorniculsatului.insd mama,s6rmani"nu
t3
$tiade astanici cu spatele.
- Ce spui,cumnatalDa ci l-a$ucidein bdtaie,cdndaqafla ci el
a prinspupdzas-ochinuiasc6. De-amubineci mi-ai spus,laspe mine,
cAi-l iau eu la depinat .
- Nici te mai indoi despreasta,cumnateSmArandi- zise mituqa
- cici de zbdnluitul ista al dumitale nimica nu scape.Ce mai atata?
Mi-au spusmie cine l-au vezut cd Ion a luat-o; gatul imi pun la
mijloc.
Eu, fiind ascunsin cimar6, cum auduneleca aceste,iute md sui
in pod, urnflu pupiza de undeera,sai cu ddnsape sub streginacasei$i
mi duc de-adrephrl in tirgul vitelor, s-o vind cdci era tocmai lunea,
intr-o zi de targ. $i cum ajung in iarmaroc-,incep a mi purta lanlos
prinfie oamenide colo pind colo, cu pupiza in mdnd, c6 doar 9i eu
eramoleacdde feciorde negustor-Un mogneag nebun,c-o vilic5 de
funie,n-arece lucra!
- De vanzareti-i g6inu$aceea,m6i beiete?
- De vanzare,mo$ule!
- $i cit cei pe ddnsa?
- Cdt crezi gi dumneatacd face!
- Ia ad-o-ncoace la moqul,s-odrdmiluiascd!
$i cum i-o dau in mdnd,javra dracului se face a o cdutade ou,
gi-i dezleagi atunci frumuselala de la picior, apoi mi-o arunc6-nsus,
zicind:
- Iaca pozn6,c-am sclpat-o! Pupdzazbnl pe o dugheaneti,
dupd ce se mai odihneqtepu1in, igi ie apoi drumul in zbor spre
Humuleqtiqi mi lasi mareqi devremecu lacrimile pe obraz,uitdndu-
mi dupi d6nsa! Eu atunci ha!! de sumanulmoqneagului,si-mt
pliteascepaserea...
- Ce gdndegtidumneata,mogule?Te joci cu marfa omului?
Dacd nu t-a fost de cumperat,la ce i-ai dat drumul? Ci nu scapi nici
cu giunca- asta de mine, i4eles-ai? Nuli paie lucru de 9ag6.$i md
bigam in ochii mogneaguluiqi frceam un t6reboi, de se stransese
lumeaca la comedieirnprejurulnostru;dd, iarmarocnu era?
- Dar qtii cn eqti amamicla via16,rndi bdiete?zisemoqneagulde
la o vreme,rdzdnd.In ce te bizui, de te indarjetli ata, nepoate?Dec!
nu cumva ai pofti si-mi iei vilica pentr-uncuc amenesc?Pesemnete
mdnanci spinarea,cum vAd eu, mei iacd, ti ia acu9te scarpandaca
vrei, ba g-untopor iii fac, daci md crezi, de-i zice aman,puiule, cdnd
ii scdpadiri mdnamea!
- D6 paceb6iatului,mogule- ziseun humulegtean de ai noqtri-
cE-ifeciorullui gtefana Petrei,gospodarde la noi din sat,$i !i-i g6si
beleauacu ddnsulpentruasta...
- He, he! sA fie sdnetosdumnealui,om bun, d-apoi chitegti
dumneata ce nu ne cunoaStem noi cu $tefana Petrei?zisemoqneagul.
Chiar mai dinioar6l-am vizut umbldndprin tArg, cu cotul subsuoard,
dup6 cumpirat sumani, cum i-i negustoria,5i trebuie si fie pe aicr
undeva,ori in vro dugheanA- la b6ut adilmaEul.Apoi bine cd gtiu a cui
eqti, mei lace! Ian stii oleac5,sAte duc eu la tate-tiu qi si vid, el te-a
trimis cu pupdzide vdnzaresi spurciiarmarocul?!
Toateca toate,dar cind am auzit eu de tata,pe loc mi s-a muiet
gura.Apoi incet-incetm-am furiqatprintre oameni,9i unde-amcroit-o
la fugi spre Humulegti, uitandu-me inapoi, sd vdd nu mi ajunge
mogneagul,cdci imi era acuma scEparede dinsul, drept sAve spun.
Vorba ceea:LasS-lmii! L-aql6saeu,darvezi ci nu m5 las6el acuml
Tocmai aqapatisemli eu; ba eramincd bucuroscA am scepatnumai
cu atata."Bine ar fl s-o pot scoatela capetaS4 cu mamaqi cu m6tu$a
Miriuca", gandeameu, bitindu-mi-se inima ca intr-un iepurede fricd
gi de osteneald.
$i cdndajung acas6,aflu ce tata Si cu mamaerauduqi in tirg; 9r
fra1ii imi spun cu spaimd c6-i pozni cu metu$alui moq Aldrei: a
sculatmai tot satulin picioaredin pricina pupdzdidin tei; zice ci i-am
fi luato noi, gi pe mamaa pus-o in mare superarecu asta.$tii cd 9r
mituga Mdriuca e una din cele care scoatemahmurul din om; nu-r
femeie de inleles, ca mdtuqaAaghilila lui moq Chiriac, s-a mantuit
vorba. $i cum imi spuneauei ingrijili, numai ce Si auzim cantandin
tel:
"Pu-pu-pup!pu-pu-pup!pu-pu-pup!"
Sord-mea Catrinaziceatuncicu mirare:
- I-auzi, bddilnl Doamng cum sunt unii de nipdstuiesc omul
chiar pe s{antadreptate!
- Mei a$a,surioaril... Dar in gindul meu: "Cind a1igti voi c6te
a pdtimit, sireaca,din pricina mea gi eu din pricina ei, i-a1i pldngede
 mila:"
Zaheiinsdne lisasevorbindgi semai dusese in tdrgdup6mama
si-i spuiebucuriadesprepupez6.
$i a douazi, ma4i, tamanin ziua de ldsatulseculuide postul
SanPetrului,ficdnd mamaun cuptiorzdravende alivenci.9i plicinte
cu poalele-nbrdu 9i pdrpdlindniqte pui tineri la frigare, q-apor
tAvelindu-iprin unt, pe la prdnzulcel mic cheamdpe mi.tugaMiriuca
lui moqAndreila noi gi-i zicecu drag6.inimS:
- Doamne, cumne{ic6-hAi, cum se pot inwdjbi oamenii din
nimica toata,luAndu-sedupi gurile cele rele! Ia poftim, soro, mai
bine,sdmdncdmcevadin ce a datDumnezeu. sdcinstimc6teun oahar
devin in sdnatatea gospodarilor nogtrigi:
Celerdle sd se spele,
Celebunesd s-adune;
Vrajbadintre noi sdpiard
$i neghinadin ogoard!
Cici dac-aista si faci voie rea de toate,zbr, ar trebui de la o
vremes-apucicAmpii!
- ASa, cumnata dragd",zise mdtuqa Mdriuca, strdngind cu
nedumerire din umere,c6ndsepuneala mas6.V5zut-aidumneata? Se
mai pui altedat6temeipe vorbeleoamenilor!
Apoi incepemcu tolii a mdnca.$i allii ca al1ii,dar eu qtiu cd
mi-ampusbinegurala cale,s6-mifie pe toatdziua.gi indatece m-am
sculatde la mas6,ludndu-mirdmasbun de la c61c6ie, fugala sc6ldat.
$i cdnd saro datdvoiniceqtedepe un mal nalt in gtioalne',din gre$alA
dreptcu fala-njos, numaiscdnteimi s-aufhcutpe dinainteaochilor,
de durere;9i am crezutcd mi-a plesnitpantecele, nu altceva.$i dupi
ce am ieqit cu maregreudin api qi m-ampus pe mal linindu-mi cu
mdinile de inime, bAielii s-au stransciotcdimprejurulmeu gi m-au
inmormentat in nisip,qi m-auprohodit"cum $tiauei, 9i de-abiami-am
venit in simlirepestevreun ceas;q-apoiam inceputa mi scilda in
ticndpind pe la asfinlitulsoarelui,potrivind-osd vin acasdodati cu
vacilegi spuindmameic6,scdpAndu-le vdcaruldin ocolpe ale noastre
la amtazl,eu singurle-amdus la p6scut,qi de aceeam-am intarziet
paneacum.$i mama,cregtindbuni, crezdnduletoateleptoase,dupa
ribug, cum i le spusesem eu cu mdgulele,m-a liudat de wedniciace
16
 licusem qi mi-a dat gi de mincare. Iard.eu, mdnc6ndlupegte,m6
IEceamsmeritgi numairadeamin mine, mierAndu-md tot atuncide
ghib6ciaminciunilorce potrivisem,de-miveneamai-mai s6 le cred qi
eu singurpejumdtate.
Iacaafa sepoateingelaomul de multeori, c6ndnici n_agdndit,
dacAnu qtie a judeca bine. insd iar md intorc Ai zic: Tot p.'a1itu,i
pnceput!

Cuvinteti exprcsii:
dugli! (-i) - om lenef, trandav,putrtlos:
cuc armenesc- pupdzd;
larini - cempcultivat: ogor, alatud;
anapoda- pe dos,de-a-ndoaselea; altfel,in altedirectiedecattebuie:
lespede- placadepiatrdnaturaldde dimensiunimari;
lingurari - ligani carefac linguri de lemn;
chirandi/pirandi - figanc5;
chise[fn (fig.)-amestec din caxenu semai alesenimic:
putiDi - vasede lemn.de obicerde forma unui trunchide con,fdcutedin
doagelegatecu cercuri$i folosite la pdstaxeaunor branzeturisaumurdturi.
a lua pe cinevala depinat - a mustra,a lua din scurtDecineva:
iarmaroc- ldrglinutla dalefixe;balci:
giunctjuninci - vilea tandrAintre un an si doi anil
dugheana - pra\Aliemica.saracacioasa;
alivenci - turte ficute din milai amestecatcu lapte b5tut cu bdnzA
$i 9i
coaptein cuptorcu unt sausmantana;
$tioalni - baltdmocirloasa:
prohod - slujbareligioase la inmonnantdrile crertine;inmomartare.

Activitdli/fragme te de activitultecare pot veni tn continuarea celei de

povestire:
o Repovestirea fragmentului,,pupdzadi.. ter";
o Convorbire tematic;t...,Nazdftv|t\iile lui lon Crcanga..;
..DesDr€
copildrie"(dupd ce coplllor le-au fosr cjtite 5i alri texre cu o
tematicaasemAnitoare):
. Dratnatizare.. din tei,,,,,in iumealui Creansd,,:
,,p:,:ipiza
o Pruzle(la activitdlileliber_alese)t o r'lnaginedin ,,-pupazaaln tei,,
de lon Creangdi
. Citire de imagini(la activit5lileliber-alese):
,,personaje;i poverti
cunoscute,,_
 Alte textesuport:
1. Proverbesi zic[tori:
cu ceadin targ"
"socotealade acasdnu sepotdve$te
"Minciuna arepicioaxescurte."
"Dupdfapta$i respiatA."

2. Ghicitori/rime:
"Ce mofatddlagii mei,
A prins Creangdirtr-un tei? " (Pupdza)

"P\r,pu, pu!
Sti cocofati
CantA-n tei li e motati!" (Pupiza)

Povesteaunui om leneg
de Ion Creangi

ffc,, eraodataintr-unsatun om grozavde leneg;de lenegce

era, nici imbucdturadin gurd nu fi-o mesteca.$ii satul,vizdnd ca
acestom nu sedd la munci nici in ruptulcapului,hotlri s6-lspdnzure,
pentrua nu mai da pild6 de leneviregi altora.$i a;a, se alegr"reodoi
oamenidin sat qi se duc la casalenegului,il umfli pe sus,il pun
intr-uncar cu boi, ca pe un butucnesimtitor,qi hai cu d6nsulla locul
de spdnzurdtoare !
Agaerape vremeaaceea.
Pe drum se intilnesc ei cu o tr5suri in care era o cucoane.
Cucoana,vizdnd in carulcel cu boi un om caresemenaa fi bolnav,
intrebdcu mil6 pe ceidoi ldrani,zicand:
- Oamenibuni! SevedecEomulcel din care bolnav,sdtmanul,
qi-l duce{ila vreodoftoroaie.undeva,sesecaute.
- Ba nu, cucoan6,rispunseunul dintre Frani; sAierte cinstite
fa{a dumneavoastrS, dar aistae un lenegcare nu credemsd h mai
avdndperechein lume, qiJ ducemla spanzuretoare, ca sd curElim
satulde-untrdndav'.
- Alei! oameni buni, zise cucoana,infiordndu-se;p6cat,
sdrmanul,se moarEca un cdine,fhri lege!Mai bine duceli-lla mogre
la mine;_iacdtd cudeape costitaceea.Eu am acoloun hambarplin cu
posmagi-,ia aga,pentruimprejurdrigrele,Doamneferegte!A minca
I8
 la posmagiqi-atrii 9i el pe l6ngi casamea,ci doargtiucdnu m_i mai
pierdeDumnezeupentr-obucdlicdde piine. De, suntemdatori a ne
alutaunii pe al1ii.
- I-auzi,m6i lenegule,ce spunecucoana:ce te-apunela cotel,
intr-unhambarcu posmagi,ziseunul dintreseteni.Iacapestece noroc
ai dat,bat6-teintunericulsd.te batd,uriciuneaoamenilor!Saridesrabi
din car qi multumettecucoanei,cA te-ascdpatde la rnoaneqi-ai dat
pestebelsug,lu6ndu-tesub aripa dumisale.Noi gindeams6-1idem
soponqi frdnghie.Iar cucoana, cu bundtatea dumisale,i{i di adipost9i
posmagi;sd tot treie$ti,sd nu mai mori! S6-9ipuie cinevaobrazul
pentruunul ca tine qi sAte hdneascica pe-untrantor,mareminune_i
ti asta!Dar tot de norocsi seplAngdcineva... Bine-azis cine-azis ca
"Boii ar69i caii mdn6nc6". Hai, d6 rdspunscucoanei,ori aqa,ori aEa,
ci n-arevremedestatIavorbacu noi.
Dar muieli-sposmagii?ziseatuncilenequl,cujumdtatede gurd,
Idrdsdsecdmeascd din loc.
- Ce-a zis?intrebd cucoana pe s6teni.
- Ce si zic6, milostiv6 cucoan6,rispunseunul. Ia. intreabd.cd
m ui e ri-pos
s mag i i ?
- Vai de minegi demine,zisecucoanacu mirare.incdastan_am
au zi tlD a' el nupoa l es ap i - im o a i e ?
- Auzi, mdi lenegule: te prinzi s6moi posmagiisingur,ori ba?
- Ba, rdspunse lenequl. Tragelimai binetot inainte!Cemai atata
grije pentruastApustiede gur6!
Atunciunul dintresetenizisecucoanel:
- BunAtatea dumneavoastre, milostivecucoani,dardegeaba mai
voiti a strica orzul pe gagte.Vedeli bine ci nu-l ducem noi la
spanzurAtoare numai aga,de flori de cuc, s6-i lu6m ndrar..ul. Cum
chitili? Un sat intregn-ar fi pus oaremandla m6n6ca se poateface
dintr-insulceva?Dar ai pe cineajuta?Doarlenea-iimpdriteasdmare,
ce-{iba{icapul!
Cucoanaatunci,cu toatabunavoinlace avearse lehemeteste.
Si
de binefacere gi detot, zicdnd:
- Oamenibuni,facetidarcumv-a luminaDumlezeu!
Iar seteniiducpe leneqla locul cuvenitsi_ifac felul.
$i iacaagaau scdpatgi lenegulaceiade iateni,gi sdteniiaceiaoc
t9
ddnsul.
Mai poftesci de-acumgi alli lenegiin satul acela,daci le di
mAna5i-i line cureau.
$i-aminc6lecatpe-oqaqi v-amspuspovestea ata.
doftoroaie - femeie(betranA)carcvindeci bolile cu mijloaceempirice:
trendav,-i, treDdavi,-e - caresemi$ce$i lucreaziiocetfi in silA;cAruiaii place
sdleneveascd; leneq,molatic,inactiv;
posmag,posmagi- paineuscatd(teiat6felii); pesmet;
lehimeti, lehimetesc- a ses6tua,a seplictisi,a sedezgusta, a sescArbitotal (de
cevasaude cineva);a selehirnetisi, a seleh5metui.

Activitd{i/ftagfiente de actieitate core pot ,ehi in continaarea celei de

Pogestire:
. Repovestircatextnlui ,,Povestea unui om lenef";
. ConNorbiretematicdt ,,Desprelene"; "Atitudinea noastrdfali de
ceilaltioameni"(dLrpd ce copiilorle-aufost citite$i altetextecu o
tematicA asemdndtoare):
. Puzzle(la activitalileliber-alese): o imaginedin,,Povestea unui om
lenef"de lon Creangd;
. Citirc de imagini (la acti\iti4ile liber-alese)r,,personajegi povegti
cunoscute".

Alte textesupott:
1. Proverbesi zicdtori:
"Lene;ul,la toate/Zice cenu poate."
"Pentrucel tlandav e totdeaunasdrbdtoarc."
"Trendeviae mumatuhrlor dut5lilor."
"Trandiviae prcstiacolpului,iar prostia,tdnddviamin1ii,"
"Leneae cucoanimare,/Care n-aredemincare."
"Paineanu umbladupi-stomac"
"A atteptase-ipicemura-ngurA."
" Dumlezeuif de,darin haistenu-1ipune!"

2. chicitori/rime:
'Numai ienegulpe lume suf€rAde stuecrs;
Muncitorultotdeaunapaineas-ocattigegtie."(l.M.Raureanu)

2a
 Giinusa cea motati
de CdlinGruia
fficoqelul pintenat*
ziseintr-obundzi giinu$eimotate:
- Cred ce in pidure s-au copt nucile.Hai qi noi acolo si ne
sdturem.Ce dacenu mergemacum,aresAle strangeveverilape toate.
- Mergbucuroasi,rdspunse giinugamolate-,careeradomicdde
plimbare.
gi-au ieqit din ograddfrumuqel,au trecutprin c6mpie,apoi au
urcatdealulgi au ajunsla pidure.Ziua eratarefrumoasdgi nuciletare
bune. de-au stat acolo pana-n seare.La plecare,gainu$amopte,
deodala. lam-nesam . ii spusecoco5elului:
- Eu nu merg acasddecdtin trdsurd!
- De undesEiau trisur6?intrebecocoselul.
- Treabata! Altfel rAmanaici si mi mindnceltlpile.
Cocoqelulvdzdnd, cd,nu areincotro,se apucdde lucnr. $i cum
era el istet 9i priceput,{icu o trdsuricimici din crengulede alun,cu
rolile din coaj6de nuc6.GAinuqa moFte seurcerepedein trdsuricigi
spunecocogelului:
- Hai, inhamd-temai repedecd ne apucinoapteape aici.
- De$teaptA mai egti,soro!De-aqqti c6 m6 duc singuracas6,dar
nici de inhdmatnu mi inham,rdspunse cocogelultare supdrat.$i apa
incepusera a se certa.$i cum se certauei de zor, numaiiacatrecepe
acoloo broascetestoase.
- Ei, darnu-i frumosce faceli!
- Dar tu ce te amesteci, urito - spusegdinuga.Broascase ftcu
cd nu aude5i zise:
- Hai, urc6-tegi tu, cocogelule, in trdsuricd9i dac6vd impdcap,
ve duc eu, cE tot am treabaintr-acolo.$i broascase inh6md-iar
fesurica plecAduduinddeli era mai mare dragul. Merserdei ce
merserafi seintahird cu un drumet.
Era Acul de Cusut.Veneade la croitor.se vede,9i-l apucase
noaptea pe drum.
_ - Luafi-md9i pe minein trdsurici - se rugdAcul de Cusut.Ci
dacdseintunecdmai tarepot laceun pasgi m6pierdprin praf.
- Nu te ludm,nene,spusegdinuga, cd mi-i frici s6nu mdinteoi
2t
 - Ba urc6-te,drumelule,spusecocogelul, cd egtislab.Te vdd eu
cd nu prinzi mult loc in trdsurS.
Acul de Cusut se urcd 9i trdsuricapleci mai departe.$i,
intunecdndu-se de-abinelea,drumelii noqtri se oprire la un han, cd
nu-i bine si merginoapteape dmm.Dar pentrucdbroascalestoase era
gr6bitd,iqi lue remasbun gi porni sprepdriu unde pesemneavea
niscaiva-treabd.
- i1i mullumim,broscu16, strigari deodaticocoqelul9i Acul de
Cusut.
- Rdmanelisdnitoqi,dragii mei, dar fi1i cu bigare de seamela
hangiu-.$i, in adevir, in fala hanuluiieqi hangiul.$i penhu ci era
imbracatintr-unto4 lung gi puta ochelaripe nas,drumeliino$trinuJ
cunoscuripe JupdnVulpoi.
- Poftili,pofti{i,oaspeliveseli.Cegiinugdfrumoasd!
Geinugamolatepdnsea seumflain peneqi pd$indlanloq intra
in han. Coco5elulmersedupd ea, apoi Acul de Cusut.In han erau
mu$teriide tot soiul.
- Cu ceputejipleti gizduirea?intrebdhangiul.
- Apoi baninu avem,raspunse cocoqelul, dardiminealdgdinuga
i1iva daun ou.
- E binegi aga,rdspunse hangiul.Oul tot cu banisecumpEr6.
- Eu pot se-!icosceva,spuseAcul.
- Bine,bine,frcu hangiul,v6d ci suntelidrumeticumsecade.
$i gdinugamotatd,cocoqulpintenatgi Acul de Cusut,dup6ce
au statla masa,s-audusintr-oodaiesi seculce.
- Eu am sd dorm jos, spuseAcul de Cusutagez6.ndu-se mai
l6ng6u96.
Cocogelulqi gdinuqaadormiripe dati. Acul de Cusutnu putea
dormi gi pace.Pesemne'ildureaurecheade carel trdsese croitorul.
Hangiulveni, nu ftiu dupece, in odaialor. $i cdndse aplecdL,
Acul de Cusutii v62 numaidecdt coadade wlpoi gi mai vizu cum
hangiultragecu ochiulla cei ce dotmeau.Dar sevedeacd hangiulera
grdbit,c6ci iegi repede.Atunci Acul de Cusutse dusela cocogel,il
inlepi pulin gi-l trezidin somn,apoio trezi qi pe giinuqd.
Geinutaincepusefpe:
- De asta te-am luat cu noi in trasure,ca si md inlepi.
22
 slabtuogule?
- Tdcelidin gur6,$optiAcul. A fost hangiulpe-aici.Hangiulnu
estealtcinevadecatcumetmlnrlpoi qi l-am vdzutcum vd misura din
ochi.
- Vai, ce ne facem?spuseg5.inuga, fhcdndu-semic6de tot.
- Daci e aga,spargem geamul,spusecocogelul pint€nat.
- Lasec5.vA scapeu deincurcituri - spuseAcul, careauzisepe
un mu$teriuc6-i cereahangiuluicirbunepentrululea.Cocogule, pune
repedeoul giinuqeiaici in vatri. Acoperd-lin spuz69i dupdaceeanici
sA nu miqcali.Abia isprdvirdtreaba,cdnd iaca qi hangiul intrd cu
luleaualui Mog Marlin. Drumetiinoqtri se feceaucd dom. Hangiul
spusein goapte:"Ia si aprind eu luleaua;i pe urmd ve arAt eu
gdzduire".Dar cum ciuta el in cenugdun cdrbunesdJ pun6in lulea,
oul careeragatacopt,pocnitare,ii umpluochii de cenu;6de nu mai
vizu nimic hangiul.
Muqterii din han, auzind pocnetul,o zbughiri pe ugi afard
speriati.Coco$elul9i giinuga abia deschiserd ochii $i cum vulpoiul
hangiuumblade colo pAni colo gtergandu-se la ochi, iqi scdpacoada
din briu.
Acul de cusutil inFpe zdravinin coadd.Vulpoiul,crezindc6 i
s-aaprinscoada,prinsea fugi lovindu-sede tot ceintAlneain cale.Iepr
afardgi porni sprep6dure.
Vrelisd ttili ce-afost apoiT
De la hanulcupricina
Repede fugi cocoqul,
Dar mai repedegiiina!
- Nu fugi, giinute - strigi razdndAcul - poatevinebroascasi te
tragdcu trasurica!
- Mulqumesc, dragi Acule, vorbi de dataastafiumos gdinuga.
Merg eu Eipejos. $i o-ntinsevoiniceqtela drum!

Cuvirlteti erprcs.ii:
molatI - carecautAsi iasein evidenle,carcsecredesuperior,indrdznel,
cu guramare;
niscaiva./niscai
- careeste,seaflI intr-ocantitatenedeteminatd, intr_ull
nlrmaroarecare;
pintenat - cu pinten - fonnalie cornoasasituatAiIl parteade dinapoi $i de
23
.josa piciomlui,deasupralabei;
tam-nesam- pe nea$ieptate, deodata, pe nepusamasa;
hangiu - persoandcareline un local (han)undesepot addpostipeste
noaptedrumetii;
lantoq - seme!,mandru,ingamfat,fudul; a.rogant;
pesemne- separec4...,sevedeci...; poat€,probabil;
multeriu - cumptuator,client

Acrtrftili/fragmente de actiritote care pot veni in conti aorea celei de

povesnfe:
. Repovestiredtextulld ,,Giilluia ceamolati";
o Convorbire tetuaticd'.,,Desptelduddrogenie",,,Desprelumea
prieterflor noftd motali" (dupb ce copiilor le-au fost citite $i alte
texte cu o tematicAasemendtoare);
c Puzzle(la activiteile liber-a1ese): o imaginedin cea
',Gdinuia
mofatA"de CalinGruia;
. Citire de imagini(la activitafleliber-alese): ,,Pe$onaje9i poveqti
cunoscute".

AIte tade suPotl:

l Proverbesi zicatod:
"Cinenu vreasdascultede sfatuileniminui va invelape pielealui."
"Vorbadulcemult aduce."
"Umbldcu capulpe susca spiculgo1."
"Fudulia e sorAbunecu prcstia."
"ingdmfarea darnu rcdette."
infloregte,
"Lauda de sinenu mirosebine."

Ciubo{eleleogarului
de Cilin Gruia

@e undeauealepveledoi galbeni,nici eunu $tiu!

Dar povesteaspunece, intr-o toamn6,el pomise spre un
iarmaroc*vestit. Demult se gandeaIepureleci i-ar sta bine cu o
pdldriealbi cu pani depdunqi cu o scufieiciverde,darnu pentruasta
segrdbeael spreiamaroc,ci ca s6-qicumperecevapentruincauat,ca
eradescult.
incepuser6ploile detoamne,vantulimprd$tiafrunzelepe poteci
9i frigul prinsesd-l strangede picioare.De aceea,iqi infundi pdldna
vechepind pesteurechi,iqi strdnse zdbunul.de trup ti iuli pasul,ca sd
24
 ajungdmai repedela iarmaroc.
$i cum mergeaIepureleuitdndu-sec6nd in dreaDta.cand in
stdnga,ciulindurechilela oricefognet.iatAca mai spreseardL se intdlni
pe o potecacu Ogarul...Ogaruleragras,voinic,imbrdcatintr-o gubd
cdlduroasi gi puna in picioareniqteciubolelenou-noure. Dupdce-;i
dddurdbinele. ca doi cdlatoride rreabd.o pomiraimpreundprin
desiqul pddurii. Iepurelui i se scurgeauochii dup6 ciubolelele
Ogarului;pentrucd taremai eraufrumoase,iar lui ii era strasnicde
frig la picioarel
- Cdtai datpe inciltiri? intrebesfios"Iepurele.
- Doi galbeni',cdtsddaulii rdspunse fudulOgarul.
- MA duc Ai eu la iarmaroc- ad6ug6Iepurele- s6-micumpdr
ciubolele.
- Pii, tot acolomerggi eu,amtreabdcu un negustor... Ciubotele
segasesc catevrei,numaibanisdail
- Am doi galbeni,$optiIepurele.
Ogarulnu spusenimic, ci igi rdsuciverful mustetrilorca gi cum
lui nu i-ar fi pAsatcali baniarelepurele.
$i au mers ei aga,au mers,pdni s-a intunecatde-a binelea.
Drumulnul mai vedeaubine.O ploaierecegi deas6seabdtuin caiea
lor, de-i ddrddiaubietuluiIepuredinlii de frig.
- Uite ce zic eu,cumetre,vorbi Ogarul.Te v6d descul!...gi apoi
e noapte$i frig...Mai ai qi bani la dumneata... Bani am 9i eu...si clne
itie cu cinenepureminrdlni.cdpadurea e pJin6derdlhari.
Iepureleciuli urechile,igi strdnsetarez6bunul,ca s6simtebanll
ce-i aveaintr-unbuzundraq la piept.
- $i ce-i de fhcutatunci?intrebael.
- Pdi, de ce sunt pe lume hanuri?pentfu vreme de noapte,
pentruaddpost.E pe aproapehanulUrsului.Eu zic sd tragemla el,
dormim 9i pomim mdine dimineala.poate pena arunci mai st6
9i
ploaia.
Iepurelenu aw incotrofi-1ascultdpe Ogar.
Scuturdndu-qi luleauade uga hanului, Mos Martin ii orimi
bucuros:
- Ce vremerea!Nu te-arl6sainimasi lagipe cinevaafard!Hei,
gi dumneatamai egti qi descul1... Treci colea l6ngi foc, de_Jimai
25
incdlzeqte picioarele
!
Iepuielese apropiezgribulitde vatrd'.in afarade ei 9i hangiu
nu mai eranimeniin han.Moq Mafiin ieqeadin cdndin cdndafar69i
seuita de-alunguldrumului,sAvadedacenu cumvasemai indreapt6
sprehanullui niscaivacAletori.
- Eu zic sdceremcevade mdncare- goptiOgarul- qi udAture.
- Ceredunneata,cumetre.Mie nu mi-e foame...$i apoinu am
nici un mirunlig.Ci dac6schimbun galben,rdm6ntoati iamadescull.
- Hei, cE ciudatmai eEti,cumetre!Dar cine 1i-acerut,me rog,
sa-li schimbigalbenii?Pentruplatdam eu banidestui.Cd doarnu ma
voi licomi la un siracca tine...
$i, intorcdndu-se MoqMartinin han,Ogarulspuse:
- Ei, MoqMartine,dd-necevade imbucat$i debeut...
- Am niqtepldcinlele...
- Aq mdncaqi eudin ele!
- Am liipturi, faguridemiere,Eivin de stafide...
- De-nede toateqi din toate,cumetre,spuseOgarullingdndu-gi
buzele.
Moq Marin igi puseSo4ulpe dinainte,ca un hangiuadevAratce
qi
era, prinsea aducebunetetile.Ogarulincepuseinghitacu ldcomie
bucati dupd bucate.Iepurelese rugine 9i abia-abiagustd ti el o
buc6{icddeplacintdcu varz6.$i poaten-arfi gustatdelocdac6nu l-ar
fi poftit Ogarul:
- MdnarcA.cumetre.c6 dela dumneata mdn6nci.
Ogarulparci nu mancasede o luni, aqa-itrosneaufdlcile gi-i
umblalimbaprin gur6.Pind s5-9ifumezeMog Martin luleaua,Ogarul
mdnc6toati mdncarea din han.La urmdceruo can6cu vin de stafide,
pe carco beupe neresuflate. Iepureleseuita mirat.Seminunaqi Mog
Martin.
- Mni, mii, ince n-am vezut un drumel mai flEmi.nd ca
dumneata.S6{i fie de bine, Ogarule!$i acum,vorba aceea:"Frate,
frate,dar brdnza-icu bani..."A1i mincat 5i bdut numaibine de dor
galbeni.
Ogarulprinsea se cdutaprin buzundri.C6uteprin buzundrila
pantaloni,cAut6in Sub6,dar degeabaceuta:nu aveanici un ban. in
celedin urmi, spuseIepurelui:
 - Pldte$tedumneata, cumetre!
- Cumsdpldtesc? Aqane-afostvorba?
- Platette,cAam uitat pungaacasa,i1i daueu bani la iarmaroc.
Am sdmdimprumutdela un prietennegustor...
- Cum?...Vai, ce si mi fac?!Si rdm6ndescul!?
Ogarulincepusd r6ddpe sub must6!i.Moq Martin iqi iegi din
fire.
- Mie si nu-mi umbla{icu d-astea.Pl6tili,cd altfel am eu ac de
cojoculvostru!
- Fl m-a poftit qi la han, el m-a poftit 9i la masd,spuse
chicotind' Ogarul.El sApleteasc5...
- Nu-i adevirat,MoqMartine.Eu n-ammancatmai nimic.Vine
iamagi, dac6pl6tesc,r6mendescult...
- Ei, ci doarn-oi incdltaeutoli desculliidin lume!CAa mencat
Si baut Ogarule drept,dar lucru curataiceanu-i...Acum imi dau eu
seamace fel de mu$terii'imi sunteli! V-ali sfetuit sd-mi faceli
pagubn...$i Mo$ Martin apuci un ciomagpe carell tineapitit dupa
ul6 pentruasemenea cildtod, 9i il ridicaspreOgar.
Ogarul1l aret6pe Iepure.Iepurele,v[zand ciomagul,incepusd
tremurede fric[. $i de voie,de nevoie,scoasedin buzunarbesmeluta
in careavealegaticei doi galbeni,9i pl6ti Ursului.Mo$Martin seuiti
la ciuboleleleOgarului,apoi la picioarelegoaleale Iepurelui,mArdi
cevaqi lud galbenii.Ogaruligi ttercemustA.tile,seculcA$i adormifird
gru6.
Moq Martinvezandcd nu mai vinenimenila hansedusesi el in
odaia'lui saseint;ndApurinpe o lavird".Numailepurele nu seculcd.
Cum putea sd doarm6?Rdmdsese IErdbani...$i de-afar6ventul se
auzeamal furiosgi ploaiabdteain ferestre.De necaz,Iepureleincepu
sd plingd pe infundate.Cum de se lisasep6cdlitde Ogar?Ofta gi se
gdndeacd in curdndva veni iama...Vor fi viscolegi zdpezimaF'...Ya
fi mult mai frig, iar el va umblazgribulit9i descul|...Ogarulsfordra
intr-o odaie,Mo$ Maftin in alta,numaipe bietul Iepurenu-l prindea
somnul.
$i a statIepurele,a stat,pan6la miezulnoplii. $i s-atot gandit
qi rdzgindit, ce sd faci, ce si dreagi?Parcdvedeacum desficuse
basmAluFfi-i deduselui MoqMartinbanii...Cumursulstetuseo cliDa
27
pe gandud,uitandu-se candla ciuboleleleogarului,candla picioarele
lui, de parcdar fi voit s6-i spundceva.Ce anume?Deodat6,in mintea
Iepureluisefhculumini. iqi qterselacrimile9i intr6in odaiaOgarului.
Ciuboleleleerau puse ldngd sobd sd se usuce.Nu mai stetu pe
gdnduri...incAlfaciuboteleleOgarului,piqi incet,ieqidin han9i line-o
beietetot intr-o fugA.
"Dac6le-ampletit eu,suntalemele,doi galbenifac,doi galbeni
mi-a mdncatOgarul",se gdndeaIepurele,afunddndu-se tot mai mult
in pedure$i-nnoapte.
Spreziu6,setrezi Ogarulqi voi sdse incalle,dar ia ciubolelele
de undenu-s! Mo$ Martin ivindu-sein prag,didu rAzinddin umen.
Oganrl nu mai zdbovi la ha!, ci pomi sa-qi cauteincaltarile.Se
cunosteaubine utmeledin noroi 9i incepuOganrla fugi pe urmele
Iepurelui.La inceputii veneataregreu,el eragras,de-abiase mi;ca,
da-ncetulcu incetul,prinsea sesubliadealergaturA.
Nu dupemulti vremeil z6ri pe Iepurepe un deal.Jine-tedupd
el! Au fugit, autot fugit prin paduri,pesteogoare,pestedealuri,h6tin
zare.Oganrlgdfiia 9i sesublia.lepureletot mai sprintensefacea.
Trecutoamna,trecuiarna,veni primdvara,apoi veni 9i vara 9i
fugalor nu mai contenea.
Se zice ci pe Iepureledin poveste,Ogarulnu l-a putut prinde.
Dar, de atunci,cum vede ogarulun iepure,cum se ia dupd el, cu
gdndulsd-lprindd9i sd-ldescal{e.

Cut ihte ti expresii:

iarmaroc- targdnutla datefixe; bAlcil
zibun - hain[ bdrbiteascd putatAde Frani, {Ecutidin lana saubumbac,
deobiceilungd,cu saufixa maneci;
a da bine{e- a saluta;
stra$nic- foarte,extraordinar, nespus;
sfios- lipsit d€indrdznealiitimid,ru$inos,rezeryat;
galbeni - nume dat unor monede de aur, de valori variabile, care au
circulatin 6rile romanesti:
fudul - ingamfat,mdndru,increzut,arcgant;
vatri - un fel de platfonne indllatd, pe cate se face focul penh! a pregiti
mancarea:
niscaiva - care este,se afld, intr-o ca.ntitatenedeterrninata,
int-un numdr
oarecare;
28
 a chicoti - a radepe ascunssaucu izbucniri infundafe;
mugterii - cumperatori,clienii:
bismiluld - bucatadepanzd,folositdsprea lega9i a ducein eaceva.
odaie - camere,incipere;
laviti - scanduralard fixatd pe ldruti de-a lungui unui perete in casele
bdtranelti,pe caresest6.

Activitdli/ftagmente de activitate core pot tehi in continaarea celei de

povestiret
. Repoyestireo textului,,Ciubotelele ogarului,,;
. Conrorbire temeticd:,Despre inteliciune,'. ,,Despreprietenie:
prieteniadeviraf li prietenifalti", ,,Cinstea,'(dupece copiilorie_
au fostcitite$i altetextecu o tenatici asemenetoaxe):
c Puzzle (la activitelileliber-a1€se): o imagine din ,,Ciubolelele
ogarului" de Cdlin cluia
. Citire de imagihi (Ia aativitil,tlleliber-alese):,,personajegi povelti
cunoscute",

AIte texlesuport:
l. Proverbesi zicatori:
"Ce lie [uJi placealtuianu face."
"Cinesapegroapaaltuiacadesingurin ea.',
"Nu lua ce nu-i al tdu cAte arde."
"Cinsteacantirettemai mult decatbanul."

2. Ghicito /rirae:
"Pemincinos.intotdeauna,
il potoleftitot cumirciuna"(LM.Raweanu)

Nuieluqade alun
de Cilin Gruia
& fost odatacaniciodata.
A fost odateo femeiesirman6,careaveadoi copii:un b6iatsi o
fatd.Pelatdo chemaSprinreioara, iarpebaiatMueurei.
Sprinreioara spdla5i scutura.
Mugureladuciaapdde ia izvorgr
adunasurcele;Sprinteioara aprindeafocul in vatr6qi fierbeabucatelc,
Mugurel culegeapoamedin p6dure;Sprinteioaracoseagi torcea,
Mugurelimpleteaopincidin coajede tei. gi seara,c6ndveneamama
lor trudit6de la munc5,masaera atternuta,mancarea caldd.apadrn
ulciorrece,ogradacuratA,casameturata.
intr-o zi, Sprinteioara pomi cu Mugurelprin pdduresi culeagd
ciuperci.Soareletrecusede am:Laz6, dat coqurilelor rdmdsesere tot
goale. $i cum mergeauei gi se afundautot mai mult in desig,
uitandu-secandin dreapta,cdndin stdnga,numaiiati cAzerireintr-o
valeo ciupercdmareqi frumoasS. Seaplecar6s-orup6,darciupercase
lEcunev6zutd.Seuitari mirali in jur 9i o vdzur6cevamai departe.Cu
cit se apropiaude ea,cu atat ciupercase dep6rta.$i au mersei. au
mers,paneau ajunsintr-o poiani verdeundese aflau o mulfimede
ciuperci.insi, cum seaplecaus6le culeagd,cum intrauin pimant, iar
daci seridicauin picioare,ciupercilerasireaudin nouin altaparle.
"Ce s6 fie oare?se gdndiSprinteioaraParci ar aveapicioare'
agaaleargdde colopin6 colo".
C6ndseuit6 mai bine, vizu cd arborii erausfambi, {Ird fiunze,
cAsemanau cu ni$tefeptunvii, care-gimigcaucrengileca nitte degete
r6sucite.Sprinteioara inlemni.Voi s6-l strigepe Mugurel,care mar
alergainc6 dupi ciupercilefemecate,dar nu ar,uputere.Mugurel
tocmai atunciprinsesein mdini o ciupercdmare $i tregeade ea s-o
scoatidin pdmint.Ciupercaserupse9i din eaizbucniun fum galben-
verzui.Fumulinvdluiintr-o clipetoatapoiana,apoiseridicddeasupra
p6duriica un nor qi semistuiin zare...O datdcu norulpieri poianacea
verde, pierird copacii ciudali, cu chipurile in1lico96toare,pieri
Mugurel.
Sprinteioara o rupsela fugd,striganddupeajutor.Nu-i raspunse
insd nimeni.Cnrdrileii eraunecunoscute... Se r6tecise...Abia tdrzru
ieqiintr-un luminiq.incepusd cautedrumulsprecasa.Dar cum sd se
intoarcAfer6 Mugurel?Pomi in ciutarealui. $i tot umbldndea 9i
sfigandin toatepe4i1e,sepomeniintr-orariqtedepidure,in falaunui
aluncareselegdna.Nu adianici un v6nt,nu semiqcanici o frunzdin
ceilalli copaci,qi totusialunulse legdnade parceil scuturacinevade
tulpin6.Cine il migcaoare?Ba inc6, lucru 9i mai ciudat,la fiecare
leg6narefrunzelei seingilbeneauqi cddeaudepe ramuri.
- Ce ai, alunule?il intreabiSprinteioara.
Mare-ifu uimireacdnddin foqnetulfrunzelorauziun glas:
- Nu te mira cA mi legdn cind nu bate vdntul qi c6 mi se
ing6lbenegte podoabain toiul verii; la rid6cina mea e un vieme
3A
 neprasnic carema roadedemAdor crengilesi frunzele.
- Un r ierme?llicu Sprinteioara.
. $i fata incepusd sapecu un bet.pamantuleratare.Radicinile
addnci.Sprinteioara nu seldsi pdndnu gisi viermele.gi acelaprinsea
se rugagi a lEgdduidaruri,dar fata nul ascultdce spune,ci il stnr,,r.
Acoperiapoi r6ddcinilecu pAmantgi, fiind in vale un izvor, adusede
cdtevaori api in pumni...$i iatA!...alunuligi lepadA'pe datdharna
galben6,inmuguri,dddufmnzenoi gi inflori.
- Multumesc, fati bun6, ci m-ai scipat de dugman,qi
aplecdndu-qi un ram inflorit, alunuladdugd:Rupede aici o nuielugd.
Cu atatt€ pot raspldti.Poate-liva fi de folosin drumulteu.Cu aceasta
nuieluqi,de vei atingecopaciiuscali,pe dati vor inflori qi vor lega
rod; de vei atingecrengulele uscate,elevor inverzigi vor da rid6ciu;
devei atingecrengulele verzi,elesubochii t6i, sevor facecopaci...
Sprinteioara lud nuielugade alun gi o bdgdin sdn.pesiepddure
selAsA inceriiornoaprea. UndesdpomeascA?
De dupi un nor se uita, miratd,luna. Hei, de s-ar fi putut,
Sprinteioara ar fi intrebaGogi pe eadac6nu i-a v6zutcumvafritiorul.
C6tevalacrimii seprelinserdpe oblzz.Dar fatale Srerse repedeqi se
urcd intr-un copac,unde-gi{hcu un culcuqdin ramuri tinere. Nici
pomenealide somn.Toat6noapteasegdndiin fel gi chip cumar putea
s5-9i g6seasc6friliorul. Vdntul miqca frunzelecopacilor.frunzele
lopneau 5i Sprinteioarei ise pdreaci audeglasullui Mugurel.
In zori, fatapomi din nou la drum.$i merse...9i merse...multe
zile la numir gi tot atateanopli, intrebandr6uri, izvoare.pasdri
cantatoare, dacdnu qtiu ceva de fraliorul ei; nimeni insa nu-i outu
rdspunde.
DupA multA vreme, ajunseintr-o poiand gi se agezdsi se
odihneascd. $i cum stdteadusi pe gdnduri,numaice audeun fluierat.
C6nd se uit6, ce si vad6?Un balaur' mare, verde se tara Drin iarba.
Florileseaplecau speriate Ei seascundeau, iarbase uscain calealui.
Din cAndin cnnd,balaurulseoprea,iqi ridicain suscapulgi amncain
vdzduho dogoareindbuqitoare. Ochii ii sffaluceauia iaraticul.iar
printre dinli scoteaun fluierat ascutitde{i spArgeaurechile..-Se
indrepta citre un copac inalt, pl€tos, in care se zdrea un cuib
neobifnuit.Vdz6nd-ope Sprinteioara, balaurulse IEcuo dateroatesi
3l
se aruncAasupraei. Fatase d6duinderdt.Scoasenuieluqade alun gi
atinsecu eaun rug uscatde mure;qi pe datain caleabalauruluirisdri
o tufe marede mure,care,incoldcindu-se, il prinseca intr-o lesAture
incilciti. Balaurulincepusi sezvdrcoleasc5, dar cu cit se zbitea,cu
atat risAxeauin jurul lui mai mul1irugi de mure qi-l legaudin toate
p64i1e.Spdnteioara adunade pe jos fel de fel de crenguleuscate,le
atingeacu nuieluqagi le aruncaasuprabalaurului.Ac€steape date
inverzeau, prindeau rddicini qi creqteau in jurul balaurului,
strdngindu-lin ramuri ca intr-un clelte. L-au incolacitgi l-au strans
atatde tareramurileqi rugii de mure,incdtbalaurul,in celedin urmd,
pieri. $i cum rugii de mure gi crengulelearuncatede Sprinteioara
cresteau inci, 1l acoperiride nu i se mai cunoscuurma.BucuroasdcA
a scdpatde balaur,Sprinteioara voi sApomeascd mai depafte,darnici
nu apucas6-9ipuni nuielugade alunin sdn,ci qi auzidin copac:
- Hei, ascunde-te,fatd viteaz6...vine pasirea cu penelede
a.rgint,mamanoastrS, qi ar puteasete inghitn!...
- Cinestrigi?intrebAmirati fata.
- Noi,puii ei!
Sprinteioara nu alrr vremesa se dumereascA" desprece poatefi
vorba, cici v6zu in v6zduh o pasArenespusde mare. Peneleii
strdluceau ca argintulgi, pe undetrecea,vantulse starnea,copaciise
aplecau,ramuriletremurau.Numai cu o aripd intinsd,umbreatoate
poiana, dar cu amdndoui,intunecalumina soarelui.CAt ai clipi,
pasereacu penelede argint cobori, deschiseciocul, o inghili pe
Sprinteioara, apoi se ridicd in cuib, la puii ei... Dar ce pui! Eraumai
mari decit fata...Puii incepurds6strigecu tolii intr-unglas:
- Dd-i drumul,mami, d6-i drumuldin guq6...
- Cd fliminzi mai sunteti,puii mamei;indat6,indatdv-o dau!
- Nu suntemfldmdnzi,si nu-i faci nici un r6u,mame...Fatape
careai inghilit-o ne-ascipat de la moarte...Ne-a scApatde balaurul
cel verdecareveneasene menance... Dd-i drumul,si nu moar6...
Pasirea cu penele de argint zbur'aspre tufi$ 9i, dupd ce se
incredinldde adevdr,urc6 din nou in cuib, cdscdciocul gi-i dddu
drumulfetei,vie gi nevdtimat6...Sprinteioarei nu-i veneaa credecA
scdpaseatat de repededin guqa intunecoasegi tremura incd de
spaimi...Pasdrea cu penelede argintii spuse:
 - Cums61imulpmesccdmi-ai scdpatpuigoriideduqman?
- Sd-mispui,pasirede argint,undel-agputeagdsipe fiiliorul
meu?PeMugurel!...
- Nu gtiu!...Imi parerdu.Dar intr-oclipi voi inconjuralumeasA
aflu.
$i cdt ai batedin palme,pasdrea de argintzburdin zdri...gi cit
ai fumao lulea,paserea de argintse$i intoarse.
- Ca sE ajungi panAla fratelet6u iJi trebuieopinci de fier qr
indrizneald de voinic... Fratele teu e acum la Z6.naHapsdnd,a
MunteluiNegrust6pand... Zara st6in acelmunte,intr-unpalatferecat,
iar muntele-ipAzitde o lupoaicdcu dinlii de olel 9i ochii neadormi1i...
Aga mi-a spussoramea,pasireacu penelede aur.Jine fulgul acesta
de la mine! Cdnd vei fi la greu" sdJ pui in podul palmei. Acum
coboarddin cuib gi pomegteinspremiazdnoapte... Fii ins6 cu bAgare
de seam6:ZdnaHaps6nd, a MunteluiNegrustApan6, e tarevicleand9i
nu o vei puteadoboridec6tcu sabiauriagului.
Sprinteioaxa ar fi dorit sdmai intrebeceva,darpasdrea iqi luase
zborul.
$i a mersSprinteioara, 9i a mers...zi de vardpdn6-nsear6,cale
lungdca-npoveste,pestev6i gi pestecreste,trecandapemanioaseqi
pdduri intunecoase... $i tot merg6ndea a$a,zilele nu numera.Iata
c6-ntr-odimineaFsetrezi c-unmunte-nfala;gol, pletuv; din poale-n
virf nu aveapic de verdeal6;$i de-acolo-nziri, c6run1i,se-ntindeau
tot muntiqi mun1i...
Sprinteioara seaqezipe o piatrEsdseodihneasc6. Dar nu-i tihni
somnul,cApe dat6auzio 1arm5, de clocoteaudepAtArile.Candseuitd
mai bine,vezuintr-o vale un om nespusde mare,mare9i inalt, incat
ameteaiuitandu-tes6-i zaregticapul.Avea spinareac6t doud po4i
puse alaturea,bralele groasecdt copacii b6trani,gi, cu un fel de
ghioagd",lovea stdncileqi munlii. Munlii se previleau,stAncilese
sfdrdmauin bucili, pdmintul se cutremura.Sprinteioara,vizAndul
atatde infuriat,sepiti intr-opeqter6. Uriaqulloveain pietre,de sAreau
scdntei,9i sev6icdrea:
- Dacear fi cinevas6-miscoatdblestemata de viespedin ochi,
i-ag d6rui oricel...Viespeaimi mdnincdvederea.Am sA deremtoti
munlii de durere!
33
 Sprinteioara seridicdgi incepusi strige:
- Ili scoteu viespeadin ochi,numaiastamper6-te, ce nu me pot
apropial
- Undee$ti?strigao datAomuldeclocotiri vdile.
- Aici, pe stinc6.
- Nu te ved!
- Stailocului,c6 vin numaidecit...
l'ata se apropiede uriag,dar abiaii putu ajungepdndla gleznd.
Seurcdpe o stdncd,dar abiaii putu ajungepind la brAu.Seridici pe
un pripor, dar abiaii putu ajungeumerii.In celedin urmi, se sui pe
un munteqi-i ajunsela ochi. Uriaqulse domoli,fata ii cAutdin ochl.
Cu un varfdebroboada' r iespea.
ii scoase
- Mullumesc,fatd bunE! spuseuriaqul.Mi-ai scapatlumina
ochilor...Cu ce te pot oareddrui?Eu suntmegterulFaur,din Muntii
PIesuvi.
Fataii povestiintamplarea cu frAtiorulei. Omul asculti,iqi lud
apoi de jos ghioaga qi lovi in munte.Pe dati se deschiseo poartdgi
intrardintr-o fieririe uriagS.
- Sabiamea- ziseFaur- nu 1io dau,cd n-ai s-opoli duce;are
mai bine de o mie de ocale-;dar,iat6,rup din eao bucSlic6qili fac o
sabie pe mdsurata, care va avea tot ateta putere, dacd vei fi
indrezneala!
$i uriaqulrupseo aqchiedin sabie,o trecude catevaori printre
degete,ca pe o bucati de ceare,gi-i ficu feteio sabie.Apoi lui o a1t6
bucatade fier, o fremantain pumni, ca pe un aluatmoale,gi-i fEcu
Sprinteioareiqapte perechi de opinci, fiecare mai mare ca cea
dinainteaei. $i rupdnddin ghioagalui de fier o bucata,ii fdcupe datd
un ciocinel:
' - Cu acestade vei lovi munteleacela blestemat,el se va
deschide.
Sprinteioaramullumi uriagului,igi puse sabia la qold, vAri
ciocdnelulin san,incdlle o perechede opinci, iar pe celelaltegase
perechiIepusein spinaregi o pomi la drum.
$i merse,9i merse multd vreme, pdni ce simli ci o dor
picioarelegi cd o strdngopin^cile. Sedescdllaqi vdzuc6 opincileerau
roasela tdlpi de atatadrum.InceltealtApereche.Oboseala ii trecupe
datdqi prinsedin nouputeri.$i iar merseqi tot mersezile fdrdnumdr,
pdndincepuriiar s-ostrdngdopincile.
Vremeatreceagi fatacre$tea.
Le descelleqi pe aceleagi lui altelemai mari. $i cu catmergea,
cu atatsimteaSprinteioara cumcre$te.
C6t o fi mers,c61iani au trecut,nimeni n-ar puteaspune,dar
fataschimbdin calecelegaseperechide opincigi de fr61iorulei tot nu
putu da. Candincdllaceade-a$apteapereche,incepusa meargaatat
de repede,incdt nu-qi mai d6deaseamape unde trece. gi poate
Sprinteioara nu ar fi gtiut c-a ajunsla poalelemunteluide cremene"
neagr6,dacAnu-i ieqeain calelupoaicacu dinlii de o1el,c6reia,cdnd
l6traqi cl6n$nea,pestetot ii s5r:eau scAnteidin bot.
Nimeni nu seputeaapropiade munte.Ce se facASprinteioara?
Cum sddoboarelupoaica? Nu eraglumdsdte iei la luptecu asemenea
lighioana. De aceeafata se urc6 intr-un copacti a$teaptesd vina
noaptea,doar, doar va adormi lupoaica.Noapteaveni, dar ochii
lupoaiceinu se inchiserd.A stat Spdnteioara trei zile $i trei nopli in
copac,dar degeaba... Segdndeamereula fretiorulei, carenu mai era
depafie,dar pe carenu-l puteavedeainc6.Chibzuiea ce chibzui,9i
pandIa urmdi5i aduseaminrede puful pasdriide arginr.il pusein
palm6.Pasdrea de argintvenipe date:
- Cu ce te pot ajuta,Sprinteioari?
- Nu 5tiucumsddoborlupoaica...
-... Numaiatunciva puteafi rapus6,cAndi se vor topi dinlii la
foc, spusepasdrea.
- gi ce-i de frcut?
- Las'pe mine!
Pasareade argint bdtu din aripi 9i intr-o clipd venird atatea
pes6ri,incatnu mai incipeauin copaci,mii 9i mii de pisiri. Pas6rea
de argintmai b6tu o dati din aripi. Pisdrilezburar6,9i nu dupdmult
timp seintoarserifiecarecu cateo ramurduscatdin cioc. Cdtai clipi,
aruncaripovarajos, in jurul lupoaicei,ftcdndun larc de crengi",mare
gi inalt, ca un zid. Lupoaicasiri speriatidin culcuq,incercdnds6rupd
mormanele de crengicu dinlii. Dar, cdtte-aigtergela ochi,venireaite
pdsdri cu t6ciuni' apringiin cioc. LEsardtdciunii pestevreascuri*.
Vreascurileseaprinseridejur imprejur,cAcitoatepAsdrile incepuri s6
laci v6ntcu aripile.Pedat6,lupoaicafu invdluitdde fl6cdrimari,ce se
aruncauasupraei ca niqtelimbi de balaur.Incepusdurle,se se zbata,
sd sara,dar incotroapuca,tot pesteflAciri didea. De celdure,dintii
incepurase i se topeasce. V6zdndaceasta, sdriprin foc. Foculinsd o
aprinse,9i lupoaicaingrozitd,fugi arzdnd,panec6zuintr-o prepastie
addncE 9i pieri.
Sprinteioara voi si mullumeasc6 p6s6rilor,dar,c6ndse uitd,nu
ie mai vizu. Auzi numaiun tllfhit de aripiin depidare.
Se apropiede munte$i-l atinsecu ciocdnelulde fier. ln munte
se deschiseo poafi5.Spdnteioara intr6.Poartaseinchisein ulma ei...
qi fata prinsea urca pe sc6ri minunatede marmurdalbestrie.Erau
acolofel de fel de cdraricareduceauin multep64i: uneledin piafta
verde,altelegalbene,alteleca parafocului.Nu qtiape carese apuce.
Cdr6rilecoteaucdnd in dreapta,cand in stanga,cend urcau, cand
coborau.Upile i se deschideau singurein cale gi treceaprin cdmdri
impodobitecu pietrescumpede toateculorile,ce streluceau deli luau
vederea.Totul insa p6rea pustiu; qi era o linigtede-giauzeabdtiile
inimii. $i cu cdt mergeaSprinteioara, cu atati se pirea c6 nu are nici
un spor.lncepus6-ifie team6cd nu-$iva gdsifratelein acelelocuri cu
totul Sicu totul ciudate...
$i iatAcA sepomeniintr-o pegterA mare,cu perelii 9i bollile de
clegtar..in mijloculpeqteriierao gurdde fAnt6n6. $i parcdauziagaca
un huruit-adinc. Sed6duind6rat.Inimai se fEcucdtun purice.Cdnd
se uitd din nou Ia pereli, vdzu in ei o mullime de fete cu felele
strambe,care se uitau la ea. Ficu cAlivapaqi, feteledin perelii de
cle$taro priveausperiateqi se migcauo dat6 cu ea. $i erauagade
multefetein perelipi in bolli, lncdtSprinteioara sevizu lnconjuratdin
toate pe4ile de aceleardt6ricu chip omenesc, ins6 schimonosite-, in
fel de fel de forme.O sudoarereceii trecupe gira spindni.igi puse
palmelela ochi. in celedin urmi, prinzdndpulin curaj,strigdla eie.
Toate incepur6 s6-9i miEte buzele, dar nu li se auzea glasul.
Sprinteioara aplecdochii,si nu le mai vada,nu seuiti nici in dreapta,
nici in stdnga,ci seapropiedin nou de gurafhntdnii,de unde- de data
asta- i se piru c6 audepagi din ce in ce mai apropia{i.Luindu-gi
inirn, in .linti ctri o;'
- Hei. careestiacolo?
36
 Nu-i rdspunde nimeni.Ridic6iar ochii spreoglinzi.Feteledtn
pereliipe$teriii$i strambara gurilesAo ing6ne,parcd.
- De ce vd strdmbalila mine?lle intrebaSprinteioara. Mai bine
mi-a{ispuneunde-lpot gdsipe Mugurel!
Abia spusecel din urmdcuvdnt,qi din gurafAntdniivdzuieqind
o mogaldealacu un sacin spate:
- Mugurel!
- Spdnteioara! Surioaramea!Cumde-aipututvenipin6 aici?!
Sprinteioara iqi imbrdliqafratele.Mugurelera slab,gilbejit Ei
zdrenluit.
- Cine a b6gatfeteleaceleaurdtein pereliipesterii?Cine sunt
ele?...Uite, acumvnd 9i baieli.Vezi,Mugurel?
- Nu-i nimeniin pereli,surioaramea.Pereliiaceqtiaau fel de fel
de oglinzi strambe,careschimonosesc chipuloriqicuis-arapropiade
aceastelantandblestematA, ca sdJ sperie,s6-1alungepe cel ce ar
peflundeaici, pentrucA prin aceastdfentande drumul sub pdmdnt
pdndla comori.De c0ndm-a fvat ZtinaHapsdna, coborin ftecarezr
prin fantanaastagi cautnestemate. $i mi-a spusblestemata cd atunci
imi va da drumulde aici c6ndvoi umpleqapteodeicu nestemate. Eu
n-am umplut p6ndacumdecit un ungher",cdci pietrelescumpese
gesescgreu.
- gi unde-iZdnaHapsina?goptiSprinteioara.
- Undeanumeqade,nu gtiu!Dar vine din trei in trei zile aici, sd
numerenestematele. $i, dac6te va gdsi,va fi rdu de tine,qi de mine...
Intoarce-temai bine acas6,surioaramea.Ieqi din muntepe unde ai
intrat. O sA vind Hapsdna.Din clip6 in clipi trebuies6 soseasca.
Intoarce-te acasa,surioaramea.
- Nici nu mdgdndesc!
- Ne va prindeqi neva ucidepe amindoi!
- Hai repede,Mugurel.Vino dupdmine!
Mugurel16sdsaculjos, alesedin el o piatrascumpe,o pusein
san91spuse:
- Are putereasupraintunericului... ii vindecape cei ce-qipierd
vederea... E-o piatlAatatde rari, incit nu gtiudac6semai afle altape
lume...
Cei doi copii porniri. Dar drumul pe care venise fata se
37
 ascunsese. TrecurAprin pegteriboltite, pe cdrdricotite,prin cdmdri
impodobite,pe scdri de marmure,prin vdi luminoase,prin hrube.
intunecoase... Deodad inse, cum^mergeaupe o poteci inguste,o
stancdserostogoligi le t6ie calea.Incercarasa iasaprin altaparte.De
subo bucatade piatrAlaqniun izvor cu api clocotit6...Seintoarsera.
In munte incepuun vuiet surd. Ciririle qi drumurilese inchideau
vdzind cu ochii. Incepurdse sarApestebolovani colturoqi,peste
prApastiilece li se deschideauin cale ca nigte guri de fiare
nemaiv6zute... Vuietul crettea din ce in ce mai mare, bolgile se
prabuqoau,pe$terilese ferecau,intunericulii impresura.Mugurel
scoase din s6npiarrafermecatd. Zar;rdo crapdturd prin careinceicard
sA se strecoare. Abia trecurdinsd, qi perelii se apropiard...p6n6 la
zidul munteluinu mai eramult,..
- Ne-asimlit Haps0na, abiaputusespun6. Mugurel.
Sprinteioaraatinseperetelemunteluicu ciocanelulqi in fala lor
sedeschise o u;d.Ceidoi copiiieqirdla luminazilei...Darabialicurd
c61iva paqi,cd Zina Hapsdna,zdrindu-idin virful MunteluiNegru,
rupsecu gheareleo buca6 de stancd$i o arunc6inaintealor. Din
bucatade stancdcrescunumaidecdt un munteinaltpdn6la cer.
Sprinteioaraiqi incelt6repedeopincilede fier, il lud pe Mugurel
in brale 9i cat ai batedin palmetrecurapestemunte.ZdnaHapsina,
vdzind lucrul acesta,se minie gi mai tare$i trimisedup6ei vantulde
mlazanoapte .
- Vant de miazenoapte, intr-o clip6 si mi-i umfli pe sus gi sd
mi-i urci pe MunteleSecetei,sEmoari acolo...Din zbor sd-i dezlegr
feteiopincilede fier, s6-ismulgisabiaqi apoisi mi le aducimie.
Vdntul porni v6jdind.Ii ridicdpdn6la nori, ii lud feteiopincile,
dar sabianu i-o putu smulgedin mdn6...infuriat,ii aruncdpe cei doi
copii pe MunteleSecerei. li dusebabeiopincile.c6t despresabieii
spusece a scApat-o intr-o prdpastieqi c6 se duces6 o caute.ii era sr
vantuluifrice de zgripfuroaici',qi ce era sd spund...ZAnaHaps6na,
lu6ndopincilede fier, stdgdde secuhemurarivdile:
- Acolo si stali, indreznelilor!...Cine mi-a v[zut comorilenu
mai vedeniciodatdfalalumiil...Niciodatd!
Pe v6rful aceluimuntenu se afla nici un fir de iarbd,nici un
stropde ap6,iar de coborit nu puteafi vorba.Munteleera din cale_
 afaredeinalt $i aveapereteledreptgi luciosca marmura.
Au stat ce au stat cei doi copii acolo,sus,qi iat6 cd de la o
vreme incepu si-i chinuie loameagi setea.Au inceput si colinde
muntele,dar degeaba. Cdndnu mai gtiauce sEfac6,Sprinteioara zdri
intr-o vegeuneun trunchiuscatde copac,putredaproape.Fatab6tu
din palme,veseld.Scoasenuielugade alundin sdnEi atinsetrunchiul
de copac.Acestape datdinverzi,ddduflori 9i legd rod. Poamelelui
eraugustoase. Cei doi frali igi potolirefoameagi setea$i se aqezardla
umbrd.
Copaculcregtea, creEtea din ce in ce mai mare,acoperindu-icu
fiunziguliui rdcoros.$i cum chibzuiauei gi socoteau ce-arputeaface
sdcoboaredepe munte,din copaccezuo crengule.Sprinteioara atinse
crengulacu nuielu'a de alun 9i pe dat6 crenguladddu rdddcini9i
incepu sd creascdsub ochii 1or. Atunci, SprinteioaraEi Mugurel
prinseris6rupdcrenguledin copac,sAle atingdcu nuielugade alunqi
sd le aruncepe munte.Crengulele prindeaurdddcinigi sepreficeauin
adevirali copaci.Au inceputatunci sd aruncecrengulepe peretele
muntelui. Muntele prinse a se impdduri. In ramurile copacilor
incepurdsd cantepeseri,prin vdgiuni pomirdla vale izvoarelimpezi
cume cristalul...
De jur imprejurulmuntelui,din virf gi pdn6-npoale,crescurd
copaci cu rddicinile infipte in stdnci. Jindndu-sede tulpinile
copacilor,cei doi copii incepurdsecoboare.Cobor0gul eragreugi pln
de primejdii, dar Sprinteioaragi Mugurel nu se inspdimdntard, mai
ales ci rdd6cinilecopacilorse intindeausub picioarelelor ca nipte
trepte de scare.De la tulpine la tulpind, de pe-o r6.ddcin6 pe alte
qi
reddcind,incet cu bdgarede seami, ajunser6pind aproapede
poalelemuntelui.Dar, cdndsEpuni piciorulpe pimdnt,vdzuri in fala
lor o prepastieadance, pestecarenici o riddcindnu seintindea,peste
care nici un cerb nu s-ar fi incumetatsd sare...Si cum sletea
Sprinteioara 9i se gdndeace si fac6,tot indemnandu-l pe Mugurelsa
nu-gi piardd cumpatul,igi aduseamintede panapisdrii de argint.Dar,
cdndsd o pund in palm6,o scdpe,gi panapluti, apoic6zt in addncul
frrd fund al pripastiei.Agteapta,alteapte,dar nu se aratdnimeni...
Deodatd,auziun glas:
- Sprinteioara, numaieu te pot ajuta,dar asta-ipentrucea din
39
urmA dati!... Ii vorbea nuielu$ade alun... Scoate-mddin sin 9i
infige-mi in munte sub picioareletale. SA gtii insi c6 de-acumne
despA4im.
Spdnteioara lud nuieluqa, o infipsein munteSipedataincepusA
creascepesteprApastieun pod impletit din ramuri verzi...Cre6tea,
cregtea, pesteprepastiese sblta,panaajunsepe celalaltmal. $i podul
acelade ramuri era agade des qi de mare,incat nici nu se vedea
prapastia.Sprinteioara 9i Mugurelpomirdrepedepe podul de ramuri
gi frunze,bucurogicd scdpaseri de MunteleSecetei9i deprapastia{Erd
fund...
Zina Hapsdna,uitdndu-sespre Muntele Seceteigi vdzdndul
verde,impddurit,igi pusemOinilein pdr de ciudi gi pomi ca o vijelie
intr-acolo.Mugurel9i Sprinteioara tocmaicoboraupe o potece,intr-o
valeminunatd. candle ie5iin calezgripluroaica.
- Ha, ha! V-am prins! {dcuZdnaHapslna.De-acumnu-mi mar
scipali, 9i se repezispre ei. Sprinteioarase d6du un pas inapoi gi
scoasesabiad6ruitnde Fav. Ziina Hapsinaigi iungi o datdm6inile
s6-i apucesabia.Sprinteioarai Ie retezape datd. Dar mdinile se
ridicari de jos 9i se lipird la loc de trupul Zdnei Hapsdne.Fata se
inspeimante pentruo clipe.Dar parcaauziin urechivorbeleuriagului:
"Sabiace ti-o dau va aveatot atataputeredacAvei fi indrizneatdl"
Prinsecurajqi incepudin nou se loveascd. Nici Mugurelnu stAteacu
mdinilein sdn,ci prinsesd aruncein babdcu ce ii iegeain cale.Zdna
Hapsinase preficeacdndin corb intunecat,candin garpeinveninat,
cdndse inilla ca o trestiepdni in nori, cind se ldleaca o broasci,la
pdmant.Nu era ugor de luptat cu ea...Hapsinascrdqnea, zarease-
nnegrea.Sprinteioara insd, cu sabia ei, cum lovea-nHapsdn6,cum
sdreauscintei,$i cu cat lovea,cu atatcregtea latamai voinic6.Babase
ficea parcetot mai mica.
SimlindZ6naHapsanaputereasabiei,voi s6 fugd si-gi cheme
ajutoareleei. Sprinteioara nu-i didu rigaz gi, venindu-ibine,ii retezd
pe datAcapul.Din trupulZinei Hapsdneieqiun fum vdn6t,inecicios,
ca de pucioas6", carese risipi in v6nt. $i din acelmomentse auzi o
zguduiturdde se cutremurarA vizduhurile.MunteleNegru Ei palatul
ZdneiHapsdnesescufundard in pdm6nt9i in locul acelaaperuo baltA
cu an6e6lbuie.
 il apuci pe Mugurelde mdni qi pomir6sprecasa.
Sprinteioara
Trecurdprin pajigtilnflorite,seoprirdpe la izvoarelimpezi,strdbetura
codriumbrogigi cimpii mdnoase. Pdsirilecdntauin calealor, copacii
le intindeauroadelecoapte,iar vdntulle recoreafruntea.

Mama Sprinteioarei qi a lui MugureliEi pripddisenddejdeade

a-i mai vedea.Ochii ei se intunecaseride atataplans.caci hecusera
ani mulli de aEteptare.
- Noi suntem,mam6!Ne-amintors.Nu nemai cunosti? spusera
copiii.
- Vi aud,dragiimamei,vd simt,darnu vd vdd...Mi-am pierdut
vedereade atdtap16ns.
Atunci Mugurelscoase din sanpiatranestematA'.Piatraprinsea
strelucigi mamape dataiii cepetevederea.
- Cdtde frumoqiv-ali 1Ecut, copiii meil
$i a fost marebucuriein casufalor. Iar aceapiatrescumpd. gi azl
streluce$te,la ivireaserii,deasupra pddurii.
Eu de la eaam aflatpovestea.

Cuvinte$i exptesii:
lepida - a-qidezbreca un veqmdnt;
balaur - monstrucareinhuchipeazd iaul. imaginatcaun $arpeudaScu
unul saucumai multecapete, adesea inaripat;
dumerire- acgiunea de a sedumerigi rezultatulei; lSmurire,inlelegere,
clarificare;
ghioagi - alTni vechede 1upt5,alc5tuitedintr-un fel de ciomag(de lenrn
saufier)cu cap;ru1 bombar: ciomag. bdrd.maciuca;
pripor - coastddedealsaudemunte,pantdabrupta;
broboadi - basmacu careseleagdfemeilela capsaupe careo poartdpe
spate;
oca - unitatevechede misud penh'ucapacitSligi greutdli (egalacu un iihrt
sauun kilogram);
cremene- varietatede rocAsedimentarasilicioase,careareproprietateasa
produciscanteiatuncicandestelovitdcu un obiectde otel:
lighioane- ,fiimalsalbalic;
tarcde crengi- ingadirura dincrengi:
ticiuni - cdrbunisaulemn in fazade arderelErdflacard;
vreascuri- crengi,ramuriuscatecaresedesprinddepe copci
bolti de clestar- bolti de cristal:
1l
 huruit - faptul de a sehurui (a faceun zgomotca acelacareseaudecend
umbldo ctulte):
schimonosite - pocite,schimonosite, slutite;
mogeldea{i - fiinlA saulucru careapareneconturat,neclardin cauzace,tii,
a intunericuluisaua depdrtfuii;
ungher - col! dintr-o incdpere;
hrube - goluri subtemnecarcservescca loc de trecerc;
ventul de miazinoapte - vaDtulde nord (punctcardinal);
zgripluroaicl - personajdin basmeinchipuitcao femeierea,cuputed
supranaturale;femeiebltlane, zgarcitd$i rea; cotoroanle;
fum ca de puciotsi - fum cumirosulat (a sulO;puturosi
piatri nestemati- piatd pretioasi,piatrescumpdfolositi mai alespentru
podoabe.

Activitdllfragmehre de activitotecarcpot veni in continuatea celei de

povectire:
. Repovestilea textulzd,,Nuielugadeaiun";
. Co rorbire tematic.T: ,,Desprccuraj", ,,Despre fragi,,,,,Despre
iluzie $i realitate"(dupi ce copiilorle-aufostcititesi altetextecu
o tematicdasemdnatoare),
o Dramatizare,Nltielugade alun":
. Pwzle (la aetivitlfileliber-alese): o imaginedin ,,Nuieluga de alun"
de CdlinGruia;
. CitirerJeimagini(la activite,tile liber-alese):,,personaje fi pove$t:
cunoscute",

Alte textesuport:
L Proverbesi zicatori:
"La nevoiedeviicurajos.";
"In primejdiicre$tecurajul.";
"Cinecautdprimejdiain eava pieri.".

Undea zburat rindunica?

deTitel Constantinescu
ffinA trezit Cip-Cirip,un v,int recebitea, carelegAna
"-u
fiunzelecopacilorgi tufelemecegilor...
Soarelenici nu rdsdriseinc6 9i vrdbiup Cip-Ciripi9i lui zborul
spreprietena
ei, randunica:
"O s5 zburdm amandoud,pan6.la raz" 9i o sd facem barc

12
impreund",se gandeape drumwdbiula,bucuroasd. "Ea in apd,eu in
nisip".
Cisula rindunicii erasubstreagina uneicase,sus,susdetot!
Cip-cirip-cirip! fhcu wdbiula, ceea ce pe limba vrdbiilor
insemna:
"Vecinicd,
Rdndunicd
Ieqi afard
Surioard...
Nu-i nici caldqi nu-i nici soare,
Dar e binedeplimbare..."
A statw6biula,a mai strigato data,de doudori, apoi,sfhr...a
z hrra t cnr e n; J , r r a

Frunzelecopacilorincepuserisd se ingilbeneascd gi frrele de

iarb6nu mai erauverzi.Vrdbiulasim(eacd e mai frig decdtieri, darnu
hrp. ; nrA l a ^ a ' , - i a
^-

$i cum zburaea,aga,mai aproapede pdm6nt,numaice-ovdzu

pe furnicd.Aceastaduceaspreun muguroi.un miezdepAinemai mare
decdtdoudfurnicila un loc!
Vrdbiulaseapropie deea5i ciripi:
" Cip-cirip, sordfurnicd,
N-ai tdzutpe rdndunicd?"
Dar fumicaii rdspunse fZrAsdseopreascidin drum:
- N-am vAzut-o,n-amvAzut-o...Du-te$i intreaba-lpe bursuc...
Eu n-am timp se me uit dupdrindunicd.Acum imi fac provizii de
larna...
Vrdbiu{azburdmai repede,p6ni ce i] intalni pe moEBursuc.
Abia duceain gurdo ramuri cu frunzerogioare, ca arama.SepregAtea
s5-qifacdculcugul.
Vrdbiulaseopripeun fir demaceg.
"MoSBursuc,n-ai ydzut
Vecinica,
Ritndunica
Pe cici a trecut?"
Dar bursuculn-o vdzusepe r6ndunici,9i-i pdrurdu ce n-o putea
ajutape vrebiute.
 $i iarzburdvrdbiula. maidepane. in poiand.intalnio $oparla.
- N-ai vezufo pe randunic6?... intrebdea.
Dar nici gopdrlan-o vizusegi ii r6spunse repede:
- N-am vdzut-o, n-am vezut-o. N-am a1rrt timp... Toata
diminealaam ceutato piatrdmai mare,subcaresAdol.lntoati iarna...
In sfbrgit,am gdsituna!
$op6rlaa plecatsprenoul ei culcug,iar vrdbiulaa zburatpanala
iaz la prietenaei broscula.SSlciilede pe mal igi scuturasere toate
fiunzele.iar nuferiinu semai vedeaudeloc.
Vrabiulaseopri langdmalullaculuigi strig6:
" Hai. broscu1dOac-oec-oac.
IeSiacumpulin din lac!
Cip-cirip-cip-ciip..."
$i iat6cdbrosculaiegila mal...
- Buni ziua, brosculi! ciripi vrabiula. N-ai vezut-o pe
rdndunici?o cautdeazi dimineald
Nu, n-amv6zut-o!raspunse brosculaOac-Oac.Mi-am fecut o
cdsu16 in n6moluldin fundullacului.E aqade cald acolo!O sd dom
toataiama.Dar ce seaude?intrebAbroscula...
- Ia te uite,nigtepdsiri! N-o fi;i prietenanoastr6,rAndunica?
- Ba da,9i eusunt,rdspunse randunica. $i coborildngi ele.
- Dar unde ai fost pini acum?intrebdwdbiu!a...T-amcdutat
pestetot qi nu te-amgesit.
- Am statde vorbdcu alterdndunici,pe nigtefire de telegralgi
ne-amfrcut planulde drum.
- Cum?de ceplecali?intrebardbrosculafi vrebiula.
- N-avemce minca la iam5.Aici nu mai g6simnici musculile,
nici viermiSori.
- Dar o sdmai vii? intrebew6biuta.
- Sigurc do s dv i n l l ap r i m dar r d.
Vrebiulaera tare bucuroase... se g6ndeacum s6 pizeasc6mar
bi n ec uibulr an d u n i cpi ii.n dl a p r i m a \a r A...
$i rindunicaa plecat.S-aridicat sus,susde tot 9i impreuni cu
celelalterdndunici,strdnsein stol', au zburatmai departespreldrile
calde.
Vrdbiutacirioiin urmarindunicii:
 "Drum bun,rdndunico!"
Apoi zburd repedespre cuib, ca sd-l deretice-,s6 aibe gi ea
adepostpesteiarna.

Cuvinteti atprcsii:
iaz - lac mic natuml,format in albia unui rAu,prin adunareaapei intr-o
adanciturAde teren;
muquroi- grimadd fomatd din $ranape careo aruncafi.rmicilela
suprafaga
soluluicdndi$i sapi inciperilesubterane;
stol - grupdepaseride acela$ifel;
deretica- a faceordinesi curatenie.

Activitdli/fragmente de actititate care pot veni in continuarea celei de

povestirc:
. Repovestirea textulul,,Undea zburatrandunica";
. Cohrorbiretematicri:,,Despre pAsArile cdiAbare"(dupacecopiilor
le-aufostcititeli altetextecu o tematicdasemerAtoare):
. Ffd - ,,lmaginiamestecate" (la activitalileliber-alese):
imaginidin
,,Undea zburatrdndunica" de Titel Constantinescu a$ezate intr-o
alti ordinedecdtoeafireasce, datadetext;copiii vor numerota
imaginilein ordineadatade text$i vor numimomentele
prezentate;
. Citirede imagini(la aativitalileliber-alese): gi povegti
,,perconaje
cunoscute".

Alte textesuport:
L Proverbe si zicdtorii
"Un prietenfacemaimult decato pungi cu bani.,,

2. Ghicitori/rime:
in frac negruimbrdcati Estemici cenu$ie,
Zboardiute-nlumeatoata Facemare,maxega16gie.
Coada-ica o frirculitd (Vrdbiufa)
Ro$ioard subbtubi!5
Toamnaeane pireseste
Primavara ne-ovesteite.(Randunica)

Ghicice gazdmititici Perulpaxcd-ide mistre!

Card-nh-unali ridicd $i-axebotullunguiel.
Boabede grau,pdpu$oi Umbli singurcam nduc
S-aibdiama-nmuguroi?(Fumica) Ii mai spune9i...(Bursuc)
E un qarpecu picioare Culelugdverde,
La-nceputpe "9" el are Priniarbdsepierde.($op6rla)
Sd-mighic€iticenumeare?($opada)

Cine crezi cAesteoax€? Holbatecu guramare

Cine-ntr-unanumai sare? Ca ti o lacust5sare.(Brcasca)
Earaieileti in lac
$i tot strig* oac,oacl(Broasca)

Tapul $i tarpele
dePetreIspirescu

'?/n yup,voindsdffAiascaintr-o livede,tu silit sd deaprintr-o

apdrecece curgeaintre el 5i acealivede.$i fiindcdn-aveaincofo, se
l6sdin girl6 qi incepuseinoate.
Cdnderape la jumdtateagirlei, se pomeneqte pe lingd dinsul
cu un garpeca-i zice:
- Mii, lapule,ia-mi 9i pe minesdmetrecila uscat.
Japul,temdtor,ii rispunse:
- Tu vezi binecAabiapot s6-miduc p6rulde pe mine,9i tu mar
cerisdte iau5i petine?
- Aga o fi; dar6iata cAumbluse md inec,qi atataprietenie'nu
pot gasila tine?
lapul il lds6sa seurcepe dAnsul,gi-qipusetoateputerileca sa
inoatesprea iesi cu binedincolo.
$arpele,dacd se vizu c6lare pe 1ap,incepu a se incoldci
impregiurulgatuluigi a-l strAnge ca si-l sugrume.
- Da'ce faci, prietene?cd uite, nu mai pot r6suflaqi o sd ne
inecim amindoi.
- Vezi c6 mie mi-e foame;acume$tiin mdnameagi aqvreasd
mi-opotolesc cu line.
- Foame, foame; pdeten, prieten-; dard cu o mort6ciune
socotestitu si te indestulezi?A$teapt6ni{elpdndiegimla margine,9i
acolos6-1iar6{iprietenia.Acum mai slibeqte-md din dragoste,ca sa
pot inota.
_$arnelui ii pldcurdvorbelece auzi 9i, mai slibind pe Fp din
chingi , acestai;i pusetoateputerile,mai inote ce inote gi ajunsela
 uscatcu qalpecu tot.
Pe cdndincd inota,se gandeala prieteniagarpeluiqi incepua
ndscocila mijloacede a-gimAntuivia1a.
DupEce iegirdla uscat,tapulprinsea zice:
- $arpe,tu mi-ai cerutprietenia,eu !i-am dat-o.M-am luptatcu
primejdia9i am ieqitla uscatcu bine.Fi-mi qi tu hatdrul"acumsi de-te
jos, ca sd ne misurdm,cine estemai lung?Apoi md vei mdncain
bun6-voie.
- Ei, haide,de, sd nu zici cd nu !i-am fost prieten!gi d6ndu-se
jos depe grumajii*lapului,aqtepta sAsemdsoarecu dnnsul.
Tapul astagi voia. Cum il vdzujos, se repezicu coarnelede
sfirami capulgarpeluigi-l strivi calcdndu-lcu copitelelui celetari.
Dupi ceil vdzupusbine,intinz0ndu-lcdterade lung,zise:
- Vezi aga;mie imi placeprietenia,dardsdfie dreapti.Ce erau
incoliciturile alea impregiurul grumazului meu? Piei acum cu
prieteniata cu tot, sd-Ii auz de nume qi s6 te vdz cdndmi-oi vedea
ceafa!
Cuvinteti erpresii:
livede- livadi;
garH - bra,tal unei apecurgdtoarc;
prietenie- sentiment de simpatie,de stimA.derespect, de ata$ament
reciproccarcleagddoui persoane;
prieten - persoanade carecinevaestel€gatprintr-o af€criunedeosebitA,
bazatape incredere $i slimareciprocd:amic;
a slibi (pe cineva)din chingi- a lesa(pecineva)mai liber;
a face (cuiva) un hatir - a acorda(cuiva) o favoare,o dorinla;
grumaz- gat.

Actiritdli/fragme te de activitate carc pot veni tn continuatea celei de

porestirc:
. Reporestirea textul,i,,Japul9i garpele";
o Convorbirctematicd:,,Despreprieteni $i pri€tenie,'(dupa ce
copiilorle-aufostcitite$i altetextecu o tenaticdasemanatoaxe):
. Dramatizare. .Tapul$i $arpele,,;
. Puzzle(la acti\ltdtileliber-alese):
o imaginedin ,,!apul fi ;alpele',
de P. lspirescu.
 Alte textesuport:
1. Proverbe si zic[tori:
"Prietenul adevdrat la nevoiesecunoatte."
"in faldp.ieten,in spatedu$man."
"Nu oricinene surdde,ne e prieten."
"lnleleptultaoeti face."

2. Ghicitori/rime:
"Are solzi,daxnu e pelte
$i pdn iarbesetaraite.
CandsprepradAel pomeste,
Ca un val seunduie$e."($arpele)
"Estebtubatulcapreioare
Carepa$tepe r5zoare?
Are coame,ba $i barbi
$i-o incurcd-nfin qi iarba."(Tapul)

Prislea cel Voinic Ai merele de aur

de PetreIspirescu
(/)4 .
^av/ tost odalaca nrcrodatacaden-arfi nu s-arDovesti.
Era odataun imperatputemicqi mare$i aveape langepalatele
saleo gredinefrumoasi,bogat6 de flori qi meqtegugitd nevoiemare!
Aga grddindnu se mai vezusepandatunci,p-acolo.in fundulgrddinii
aveaEiun mir care{Eceamerede aur 9i, de c0ndil aveael, nu putuse
se menancedin pom merecoapte,ceci, dup6 ce le vedeainflorind,
crescindgi p0rguindu-se, veneaoarecinenoapteagi le fura, tocmar
cdnderausi secoacd.Toli pazniciidin toataimpar6liagi cei mai alegi
ostagi,pe care ii puseseimperatulca se pandeasca, n-au putut sA
prinzd pe hoti. In cele mai de pe urnA, veni fiul cel mai mare al
impiratuluigi-i zise:
- Tata, am crescutin palateletale, m-am plimbat pdn astA
grddindde atateaori gi am vdzutroadefoarlefiumoasein pomul din
fundulgrddinii,darn-arnpututgustaniciodatedin ele.Acum a dat in
copt.D6-mivoie ca noplileasteasepazescinsumi,gi mi prinz cd voi
punem6nape aceltdlharcarenejefuiegte.
- Dragul meu, zise tat6-seu,ataliaoamenivoinici au pdzit 9i
n-aulAcutnici o ispravi".Dorescpreamult sdvdz la masameamicar
un mer din acestpom carem-a linut atatasumede bani 9i de aceea,
iat6,mi induplec,qi te las ca sdpdnde$ti,
mAcarcd nu-mivine a crede
cd o s6izbutegti.
Atunci, fiul imp6ratuluisepusela p6.nd6o saptAmana intreaga;
 noapteapandea$i ziua se odihnea;iard candfu intr-o dimineali, se
intoarsetrist la tatd-seugi-i spusecum priveghease p6n6la miezul
noplii, cum,mai pe urmd,il apucaseo piroteale'de nu se mai putea
line pe picioare,cum,mai tdrziu,somnulil coplegigi cEzuca un mort,
IdrA sA se degteptedecattocmai cind soareleera ridicat de doud
sulite-.gi arunceavizu cdmerele)ipsesc.
Nepovestite fu mahnireatatilui sdu,c6ndauzispuindu-i-se astd
intimplare.
De sild,de mil6,fu nevoita mai afteptainceun an,ca sdfacdpr
voia fiului siu celui mijlociu,carecereacu stdruintide la tate-s6uca
s6-l lase9i pe dinsul sd pdndeascd, qi se legacd el va prindepe holii
careii feceauatataintristare.
Timpul veni, mereleincepurda se pdrgui'; atuncifiul s6u cel
mijlociupdziqi el; dar6pe! ca ti frate-sdu cel mare.
Tatd-sdu, dezn6ddjduit', iqi pusesein gdndsdtaiemdrul;darfiul
sducel mai mic,Prdslea, veni cu rugAciune cetretatS-sdu,gi-i
zise:
- TatA,ataia ani l-ai linut, ai suferitatdteanecazuride pe urma
acestuipom, mai lasdJ, rogu-te,9i anul acesta,s6-mi incerc Ai eu
norocul.
- Fugi de-aici,nesocotitule, zise impiratul. Fmlii tdi cei mar
gi
mari, at61i atdli oamenivoinici gi depringicu necazurilen-auputut
facenimic, qi tocmaitu, un mucosca tine, o sd izbuteasca? N-auzitu
ce prepastii spunfralii tii? Aici trebuiesdfie cevavrdji.
- Eu nu mi incumet,zisePr6slea,a prindepe ho1i,ci zic, ci o
incercaredevoi facegi eu,nu poatese-Uaducenici un rdu.
Impdratulseindupleci9i mai l6s6pomulnetaiatinc6un an.
Sosiprimivara;pomulinflori mai frumosqi leg6rod mai mult
decat altddate.Imperatul se veseli de frumuseleaflorilor si de
mullimearoadelorsale;dardcind se gdndeacd nici in anulacestan-o
si aibdpartedemerelelui celeaurite,secAia"ce l-a l6satneteiat.
Prdslease duceaadeseaprin grddind,da ocol mEruluiqi tot
pldnuia.In sfhrgit,mereleincepurda sepdrgui.Atunci fiul cel mic al
r: *-:-^a
r! P 4 .r1,d, i ru rur -z: r^ J^ .s .
- TatA,iat6a sosittimpul;md duc sdpdndescAieu.
- Du-te,zise imperatul;dardnegregitce gi tu ai s6 te intorci
ru$inatca qi fratii tii cei mai mari.
49
 - Pentruminen-aresAfie a$amareruqine,ziseel; fiindcdeu nu
numaicd suntmai mic, dar nici nu mA leg ca si prinz pe tdlhari,ci
numaio cercares6fac.
Cumveni seara,seduse,ili lud cd4i de cetit,douatepu$e,arcul
qi tolbacu s6ge{ile. Igi aleseun loc depandeintr-uncoll pe l6ngdpom,
bdtu lepugelein pdmdntqi se puse intre ele, aqacum s6-i vini unul
dinaintegi altul la spateca, dac6ii va veni somnfi ar molei, se se
loveascdcu barbain cel de dinaintealui qi, dac6ar da capulpe spate,
saseloveasce cu cealain celdedinapoi.
Astfel pandi pAni cAnd,intr-una din nopli, cam dupd miezul
noplii, simli c6-l atingeinceti$orboarcazorilor care il imbata cu
mirosulsducel placut.o piroteald molegitoarese alegd"de ochii Iui:
dari loviturile ce suferi w6nd sA moleiasca deqteptare, 9i rimase
priveghindpind cind, pe la revdrsatulde zori, un uqorfEg6itse auzr
prin grddinS.Atunci, cu ochii lint6 la pom, lu6 arcul gi sta gata;
{hq6itulse auzimai tareqi un oarecineseapropiede pom gi se apucd
de ramurilelui. Atunci el deteo segeate, detedoui qi cind detecu a
treia,un geametiegide lingd pom9i apoio taceredemoaftesefrcu.
Iara el. cum se luminiLputin, culesecatevameredin pom, le
pusepeo tipsie'deaurgi Iedusela laldlsdu.
Niciodatdn-a simlit impexatulo mai marebucurie decatcanda
vizut la masasamereledeaurdin carenu gustase niciodatd.
- Acum,zisePr6slea, sAceutemSipe ho!.
Dareimpdxatul,mulfumitcd pipiise mereleceleaurite,nu mai
voia si $tie de ho1i.Fiul sdu,inse, nu se ldsa cu una, cu dou6,ci,
ardtdndimpiratului ddrade singe ce l6sasepe pimant rana ce lEcuse
ho1ului,ii spusecd se ducesdl caute9i sdJ aducdimpiratului chiar
din gaurdde qarpe.$i, chiar de a douazi, vorbi cu fralii lui ca sdL
meaxgd impreunepe urmaholuluiqi siJ prinzi.
Fralii sei prinserdpizmd"pe el pentrucA fusesemai wednic
decntddngiiqi ciutau prilej ca sd-l piarzd1,
de aceeagi voir6 bucurossa
meargS. Ei sepregdtir69i porniri.
Se luar6, deci, dupd dira sdngeluigi merser6,merseri.,pdnd ce
ieqiri la pustietate,de acolomai merserdoleacdpanAce deterdde o
prdpastie,unde se pierdu dira. Ocolir6 impregiurulprdpastieiqi
vAzlrrecd ddra de s6ngenu mai inainta.Atunci pricepurdei ci in
50
pr6pastiaaceeatrebuieselocuiascAfuruI merelor.
Dardcum sdse laseineuntru? Porunci16 numaidecitvdneje'9i
funii groase,Si indate se qi gftird. Le agezar6,qi se ldsi fratele cel
marc.
- Dar6,zise el, cind voi scuturaflnnghia,seme scoatetiafare.
Aqa gi frcuri. DupE fratele cel mare se cobof cel mijlociu 9i
fEcugi el ca cel dintii, atita numaici seldsdcevamai injos.
- Acum e r6ndul meu sA mA las in pdpastie, zise Pr6slea,
vdzind,c6,fralii cei mari se codesc";cdndvoi migcafringhia, voi mai
mult sAmA lasati in jos; 9i dupd ce veli vedeacd frdnghianu se mai
duce la vale, si puneli pamici si pdzeasci 9i, cdnd va vedea cd
frdnghiasemiqci de loveqtemarginilegropii, sdo trageli afar5.
Seldsd9i cel mai mic dintre fra1igi, din ce miqcafrdnghia,d-aia
il l6saumai jos, gi-l 16sar5, qi-l l6sarh,pind ce vdzur6cEfrdnghianu
mai staintins6,cumestecandarecevaatamatde capAtulei.
Atunci.fralii!inurAslat!i ziserA:
- Si a$teptim pind ce vom vedea daci face vreo izbdnd6,pr
atunci, ori bine ori rdu de va face, sdJ pierdem,ca si ne curdlim de
unul ca ddnsulcarene facede ruqine.
Prnsleaajunsepe tirimul celilalt, se uit6 cu sfiald in toate
pa4ile. 9i cu mare mirare vezu bate lucrurile schimbate;pemantul,
florile. copacii.lighionile-,altfel frptuiteeraup-acolo.Deocamdatiii
cam fu fricd, darn,imbirbdtdndu-se,apucdpe un drum qi mersepAnd
detede ni$tepalatecu totul $i cu totul de aramA.
Nevizdnd nici pui de om pe care sdl intrebecateceva,intr6 in
palat, ca sa vazd cine locuia acolo. In pragul utii il intampind o fatd
frumugicd,carezise:
- Multumesc lui Dumnezeucd ajunsei sd mai vdz om de pe
tdramulnostru.Cum ai ajunsaici, frate,il intrebeea; aici estemosia a
trei ffali zmei, care ne-au rapit de la pdrinlii no9fi, $i suntemtrer
surori Si fete deimperatdepe tidmul de undee$titu.
Atunci, el povesti scurt toatd istoria cu merele,cum a r6nit pe
hol 9i cum a venit dupedarade sangepan6la groapape unde s-a lesat
in jos la ea, 9i o intrebi ce fel de oamenisunt zmeii aceiasi dacdsunt
voinici.
Ea ii spuseapoi cd f,ecaredin zmei qi-a alescdteuna din ele qi
5l
 le tot silescsd-i ia de berbali,iard ele tot se impotrivesccu fel de fel
de vorbe,cer6ndulecdtein lun6 9i in soare,9i ei sefac luntre$i punte
dele implinesctoatevoile.
- Ei sunt in adevdrvoinici, ad6ugi ea, insd cu werea lur
Dumnezeupoateii vei birui. Dar6,paneuna alta ascunde-te, vai de
mine! Undeva,sAnu deazmeulpestetine in casalui, cAe ndbdddios'
gi se faceleu-paraleu'. Acum e timpul cdndaresdvind la prdnz,5i are
obicei de arunc6buzduganul'calede un conac i lovegtein ugd,in
masdqi sepunein cui.
N-apucdsi isprdveascivorba, 9i se auzi ceva cd guierd,cd
lovegtein ug6,in masd,9i buzduganul se aretAqi seagezdin cui. Dari
Prdslealud buzduganul, ?l azvArliinapoimai depa(edecit il azv6rlise
zmeul;gi, cind eraprin dreptullui, il atinsepe umere.
Zmeul,speriat,stAtuin loc, seuite dupebuzdugan,sedusede-l
lui qi seintoarseacas6. CAnderala poart6,incepusdstrige:
- Hm! hm! Aici miroasea camede om de pe teramulceldlalt;qi
vizind pe hul de impdratce-i ieEise?nainte, ii zise:Ce vdnt te-aadus
pe aici,omule,ca se-! r6maieoaselepe alt tdram?
- Am venitca seprindpe furii merelorde auraletatdluimeu.
- Noi su n l e m i,i z i s e z m e ul;cu m vr e i sd n e b a te m ?in
buzdugane si ne lovim,in s6biisdnetiiem, ori in luptAsdne luptimt
- Ba in lupt6,cAe mai dreapte, rispunsePrislea.
Atunci,seapucarila rrdntd,qi seluptardqi seluptar6,pdndcdnd
zmeulbdg6pe Prisleain pemantpan6la glezne;iar Prdsleaseopintio
dat6,adusepe zmeu9i,trantindul,il bdgi in pdmdntpind la genunchi
gi-i t6iecapul.
Fata,cu ochiiplini de lacrimi,ii mullumicAa scepat-o de zmeu,
9i-lrugAsd-ifie mili 5i desurorileei.
Dupe ce se odihni weo doudzile, pomi, dupdpovalafetei, la
sor6-sacea mijlocie careaveapalatelede argint.Acolo, ca gi la cea
mare,fu primit cu bucurie.Fatail rugAsaseascunz6; iar el nu voi; ci,
cdndveni buzduganul sAse agezein cui, pe careil aruncase zmeulei
calede dou6conace,el il aruncdmult mai indirdt, izbind gi pe zmeu
in cap; iar6 zmeulveni turbat,se luptl cu Prdsleaca gi frate-seucel
mare,gi rdmasegi el morl.
Fata,dup6ce ii mulqumi,il poveFi cum sAfaceca si scapedin
52
roble$rpe soraror ceamlca.
- Degi e mai putemic,zise fata, decatfralii lui pe care i-ar
omorit, dar cu ajutorul lui Dumnezeu,9i mai alescd e gi cam bolnar
din lovitura ce i-ai dat cu sAgeatacand a vrut si fure merele-
nidijduiescc6-ivei veni dehac.
O siptdmdnaintreagase desftte impreunecu am6ndoudfetele.
EiPrdslea, odihnindu-se de ostenelileceincercase,porni $i cAtrezmeul
de al treilea.
V6zdndpalatelede aur in care locuia zmeul cel mic, r6mase
campe g6nduri,dar6,lu6ndu-9iinimain dinli, intrAinAuntru.
Cum il vdzu fata, il ruge ca pe Dumnezeuse o scapede zmeu,
careziceaea,e hotaratca,indat6ce sefacesdndtos bine,si o sileasci
oricumsdseinsoteascicu dinsul.
Abia ispr6visevorba,9i buzduganul, izbindin u96qi in mas6,se
pusein cui. Prasleaintrebece puterearezmeulqi ii spuseci anrnci
buzduganulcale de trei conace;atunci el il aruncdqi mai departe,
lovindu-lin piept.
Zmeul,turbatdem6nie,seintoarsenumaidecdt acasd.
- Cineesteacelacarea s)tezats6calcehotarelemele5i si intre
in casamea?
- Eu sunt,zisePrislea.
- Daci eqti tu, ii rispunsezmeul, am sa te pedepsesc amar
pentrunesocotinla ta. Cum ai vrut, venit-ai;dari nu te vei mai duce
cumvei voi.
- Cu ajutorullui Dumnezeu, ii rispunsePr6slea,am eu ac 9i de
cojocultiu.
Atunci seinvoirdsdseia la luptddreapt6,
qi se luptard,
Si se luptard,
zi de vard
pdnd-nseard;
iard cind fu pe la ndmiez,se frcurd amdndoidoud focuri qi agase
biteau.Un corbinsdle tot daocol,croncinind.
VizAndul, zmeulii zise:
- Corbule,corbule!ia seuin gheareletale gi punepestemine,
cd-1ir oi dasrdnrl dsta1ie.
JJ
 - Corbule,corbule!ii zise gi Pr0slea,daci vei punepestemine
seu,eui1ivoi da hei stin'uri.
- Unde dd Dumnezeusd cazdo asemenea tiflA. pestemine!
Mia$ seturasalatulintreg.
- Adevdr grAieqteguramea,ii rdspunsePrAslea.
Corbul, {hri a mai.int2irzia,adusein ghearelesale seu, puse
pesteviteazulPrdslea, qi prinsemai multeputere.
Cdtre sear6,zise zmeul cdtre fata de impdrat,care privea la
d6ngiicumseluptau,dupi ce sefbcuseriiari oameni:
- Frumugicamea, dd-mi nilicA apa sA me rdcoresc,9i-!i
fbgdduiesc sdnecunundmchiarmaine.
- Frumupicamea, ii zise qi Prdslea,di-mi mie ape, qi-!i
fdgdduiesc si te ducpe teramulnostruEiacolosdne cunundm
- Sd-!i auzd Dumnezeuvorba, voinice, 9i s6{i implineasca
gAndul!ii r6spunse ea.
Fatade impdratdeteapdlui PrAslea de b[u Eiprinsemai multe
putere;atuncistdnsepe zmeuin brale,il ridic6in susqi, cdndil l6sd
jos, il bdgdpdndin genunchiin p6mint; seopinti qi zmeul,ridic6 qi el
in suspe Prdsleagi, ldsindu-ljos, il bdgdp0ndin brdu;puindu-titoate
puterile,Prdsleamai stranseo dati pe zmeude-i plriird oaseleqi,
apucindu-l,il trdntiagade grozav,deil bdgi pdndin gatin pimant q1-1
tdie capul.Iar6 fetele,de bucurie,se adunardimpregiurullui, il luard
in brale,il stuutardqi ii ziser6:
- De azi inaintefrates5ne fu.
ii spuserdapoi cd fiecaredin palatelezmeilorare cdteun bici,
cu careselove$tein celepatrucolluri ale lor qi sefac ni$temere.Aga
IEcurd,qi fiecaredin feteanrrd cateun mAr.SepregAtir6,deci,sd se
intoarcape teramullor.
Ajungdnd la groapd,clatini fringhia de se lovi de toate
marginile acesteia.Paznicii de sus pricepur6cA trebuie se traga
frdnghia. Se puserdla vdrtejuri 9i scoaserepe fata cea mare cu mdrul
ei de aram6.
Ea, cum ajunsesus,aretaun rdvdqelce-i dasePrdslea,in care
scriacd aresdia debirbat pe frate-siucelmare.
Bucuria fetei fu nespusdcdnd vdzu iari pe lumea unde se
nescuse.
 Ldsarddin nou frdnghiagi scoaseriqi pe fata ceamijlocie,cu
m6rul ei cel de al€int gi cu altd scrisoare,in careo hoteraPrisleade
soliefrateluiceluimijlociu.
Mai lasarafringhia 9i scoaserigi pe fata ceamice:aceastaera
logodnicalui Prdslea;insdmirul ei cel de aur nuJ dete,ci il jinu la
sme.
El simlisede mai-nainte cd frat;i sAiii poanasambetele- Sr.
cdndsemai l6si fringhia ca s6-lridice9i pe el, dinsul legAo piatrd$i
puse cdciula deasupraei, ca s6-i incerce;iar6 fralii daceyez)ft
ciciula, socotindca estefratelelor mai mic, slibird vdrtejeleqi deterd
drumulfringhiei, carese 16sA in jos cu mareiuleal6,ceeace fhcupe
ffali secreaz6 ce Prdsleas-apripadit.
Luard, deci, fetele, le duserdla imp6ratul, ii spuserecu
preficutemihnire c6 fratelelor s-apripidit, 9i se cununardcu fetele,
dupdcum r6nduisePrdslea. Iari ceamai micdnu voia cu nici un chip
sdsemdrite,nici sdia pe altul.
Prdslea,caregedeadeoparte, vAzupiatracarecizusecu zgomot;
mullumilui Dumnezerrcd i-a scdpatzilelegi segdndeace sefaceca sA
iasd afard.Pre cdnd se gindea gi se plingea ddnsul,auzi lip6t 9i o
veietarecareii umpluinimadejale; seuitd imprejurgi vezuun balaur-
care se incoldcisepe un copacAi se urca sA menancenigtepui de
zgripsor.ScoasepaloqulPrislea,se repezila balaurqi numaidecitil
ficu in bucdlele.
Puii, cumvdzur6,ii mullumiri gi-i ziser6:
- Vino incoace,omuleviteaz,sAte ascundem aici, cd, de te va
vedeamamanoastr6,te inghitedebucurie.
Traserdo pandde la unuldin pui gi-l ascunseriin ea.
C6ndveni zgripsoroaica qi vdzugr6madaaia marede bucilele
de balaur,intrebdpe pui, cinele-alicut dstbine?
- Mamd,ziserdei, esteun om de pe tdramulceldlaltgi a apucat
incoace,sprerisdrit.
- Md duc,le ziseea,s6-imullumesc.
Ea pomi ca vAntulinspreparteaincotroii spuseseripuii cd a
apucatomul.Dupi catevaminute,seintoarse:
- Spuneli-midrept,le zise,incotros-adus.
- Spreapus,mam6.
JJ
 $i, intr-o buca6 de weme,ca de cdndincepuisAve povestesc,
strabetucelepatrupa4i ale tdramuluidejos 9i se intoarsecu de$ert'.
Ea ceru puilor ca numaidecits6-i spuie.In celemai de pe urmd,ii
ziserdpuii:
- Dace 1i l-om areta,mamA,ne fbgdduiegticd nu-i vei face
nimic?
- Vd figiduiesc,dragiimei.
Atunci,ei il scoaser6 din pandqi il ardtar6;iardea,debucurie,il
stransein brale $i cat p-aci era sd-l inghi!6,dacanu l-ar fi acoperit
puii.
- Ce bine vrei sd-1ifac Ai eu, pentrucA mi-ai scipat puii de
moarte?
- Sdmd scotipe tarAmulcelilalt,rdspunse Prislea.
- Greulucrumi-ai cerut,ii zisezgripsoroaica; darApentrucAtle
i1i suntdatoaremdntuirea puilormei, m6invoiescla asta.
Pregetegte o suteocale"de camefbcutdbucdlelede cateo oca
una,9i o sutddep6ini.
Fdcuce fhcu Prislea,gdti p6inile9i cameagi le adusela gura
gropii.Zgripsoroaica zise:
- Pune-te deasupramea cu merindecu tot $i, de cite ori or
intoarcecapul,se-midai cAteo pAine$i cateo bucatedecame.
Seagezariqi pomiri, ddndu-i,de c0teori cerea,piine gi came.
Cdnd era aproape,aproapesa iase deasupra,pasdreauriagd mai
intoarsecapul si-i mai dea de mdncare;dare camease sfhrqise.
Atunci, Pr6slea,fdri s6-qipiardacumpitul, trasepaloqul$i-giGie o
bucata de came moale din coapsapiciorului de sus qi o dete
zgripsoroaicei.
Dupdce ajunserd deasupraqi vdzucd Prdsleanu puteasdumble,
ii zisezgripsoroaica:
- Dacdnu erabinelecemi-ai lEcutqi rugdciunea puilormei, mai
ce te mancam.Eu am simtit cd aceacamecaremi-ai dat in urmdera
mai dulcedecit ceade mai inainte,9i n-aminghift-o; r6u ai fdcutde
mi.ai dat-o.Apoi o deteafarddintr-insa,i-o pusela loc, o unsecu
scuipatde al sdu,9i se lipi. Atunci se imbr6{igar6, igi mul1umir6unul
altuia, $i se despA4ire;ea se dusein prdpastiade unde ieqiserdqr
Prisleaplec5cdrreimparatia tatAluisdu.
56
 Plecindcdtreoragulin carelocuiaupSrinlii9i fratii lui, imbrdcat
fiind in haineproastelAr6ne$ti, intalninitte drume1iqi afld de la ddnqii
cd fralii lui au luat de soiii pe fetelepe carele-atrimis el, dupdcum le
hotirdseinsuqi,cApdrinlii lui eraufoartemihnili' de pieireafiului lor
celui mic, cd.fata ceamic5.e imbri.catdin negru9i-l jelegteEi ci nu
voieltea semdxitanici in ruptulcapului,mecarcAaupelit-omai mulli
fii de impdrat;ci acum,in celedin urm6,fralii lui i-au adusun ginere
preafrumosgi cd o silesccu tolii sdl ia qi cd nu se $tiede va putea
scApa.
Pr6sleaauzindde toateacestea, nu pulin s-aintristatin sufletul
lui, qi, cu inima frint6, a intratin orag.Mai cercetdnd in susgi in jos,
afld cd fata a mai zis imperatuluice, daci voieStese o marite cu
t6nirul careiJ aduseri,sdporunceasce a-i faceqi a-i aducela odoare
o furcd cu caierul9i fusulcu totul de aur gi sAtoarcdsinguri, fiindcd
agaii licuse 5i zmeulqi ii pleceafoafie mult. Mai afl6 cA imparatul
chemasepe starosteade argintai ti-i poruncisezicdndu-i:"Iati, de
azi in trei septemanisa-mi dai gata furca pe care o cere fata mea cea
mic6; c6 de nu, unde-1istaupicioarele,i1i va sta 9i capul";qi, bietul
argintarseintoarseacasdtrist gi pldng6nd.
Atunci,Prdsleasedusede sebigd ucenicla argintar.
Praslea,tot vdzand pe stapanu-sdu viitandu-se fiindca nu
izbutisea facefurcadupdporunceal5, ii zise:
- St6pane, te ved fist cd nu poli sd faci furca ce !i-a poruncit
impe.ratul, iatamai sunttrei zile pind sd seimplineascd soroculce 1i-a
dat.Las6-mipe minesdo fac!
Argintarulil goni.zicandu-i:
- Atatiame$terimari n-aupututsAo fac6,qi tocmaiun trenteros
catine si o fac6?
- Dacdnu-{i voi da furca de azi in trei zile, rispunsePr0slea,
s6-mifaci ce vei voi.
Atunci, se invoiri a-i da o odaie s6 lucrezenumai Prdslea
singur,9i pe fiecarenoaptes6-ideacateo trdistutede alunesi cdteun
pahardevin bun.
Argintarulii duceagrija, fiindcd,ascultdndpe la uqa,n-auzea
alt zgomotdecdtcum spirgeala alunepe nicovald'llar6 c6ndfu a
tretazt, el ieqidis-de-dimineale din odaiecu furcape tav6,pe careo
 scosese din merulzmeului,ce erala ddnsul,9i o deteargintaruluica sA
o ducefetei imperatului.
Argintarul,nu mai puteade bucurie,gi-i ficu un rind de haine;
iar pe la ndmiez,cind veniserislujitoriiimperatuluica sdl chemela
palat,el seduse!i ii detefurca,caretorceasinguri.
Dupece impdratulseminuni de fitmuseleaei, deteargintarului
doi sacicu bani.
Fata,cumvdzufurca,ii trecuun fier arsprin inim6;ea cunoscu
furca qi pricepu cA PrasleaceI vrteaztrebuie s6 fi iesit deasupra
pdminrului. Atunci.eaziseimpdratului:
- Tatd,cinea fAcutfurcapoatesi-mi facdincdun lucrupe care
mi l-a adusla odoarezmeul.
Iardimpdratulchemi indatdpe argintargi-i poruncisi-i facdo
cloqcdcu pui cu totul $i cu totul din aur,qi-i detesoroctrei sdptdm6.nr
qi dac6nu i-o face-o,undeii staupicioareleii va stagi capul.
Argintarul,ca gi-ncelSlaltrdnd,seintoarseacas6trist; desprelui
ca $i intaiaoardpe Prdslea,careil intrebasegi de ast6datA;iare daca
seinlelesesere la cuvinte,seinvoirdqi lucrulsesivirgi cu bine.
Candv6zuargintarulcloqcacloncdnind9i puii piuind,cu totul Si
cu totul de aur gi ciugulindmei tot de aur, inlelesec6 trebuies6 fie
lucrumiiestru.
Argintarullud cloqca,o dusela impirat, iar6impiratul dupdce
seminuneindestulde frumuselea qi gingdgialor, o dusefeteiEi-izise:
- Iatd,Ii s-auimplinit toatevoile; acum,lata mea,sAte gete$ti
denunte.
- Tati, ii mai zisefata,cinea fecutastedouelucruritrebuiesl
aibd 9i mirul de aur al zmeului;porunceqte, rogu-te,argintaruluisd
aduc6pe me$terulcarele-alicut.
Primind porunca asta, argintarul se inld{i96 impdratului
rugdndu-se s6-lierteqi zicdndu-i:
- Cum o sd aducinainteaMeriei talepe megter,fiindcdesteun
om prost $r trenFros $i nu estevrednic sdvaz6 luminatafate a Meriei
tale.
impdratulporuncisd-laducdoricumar fi.
Atunci,argintarul,dupdcepusede spdlepe presleaSi-lcur6li,il
imbricd in niqtehainenoi qi-l dusela imp6rat:iarAimpdratulil infi1iga
58
rercl.
Cum il vizu fata,il ti cunoscu.Ea nu putu sd-gilie lacrimile
careo podidiser6',debucuriemarece aw,9i ziseimpiratului:
- Tat6,acestaesteviteazulcarene-ascapatdin mdnazmeilor.
$i, cizdndin genunchi,ii sirutdmiinile qi pe fa15qi pe dos.
Ludndu-i seamaimpdratul,il recunoscu9i dinsul, mecar ca
foartemult se schimbase. Il imbritisd gi-l sdrutdde sutede ori. Dar el
tAs6duia.
In celedin urmd,inimalui induioqatide rugeciuniletateluiseu.
ale mamei sale qi ale fetei care remesesein genuncherugandu-I,
mirturisi c6in adevdrel estefiul lor cel mai mic.
Prisleale povestiapoi toatepAlaniilesale,le spusegi cum a
ieqit deasuprapdmintului 9i le ardtdqi mdrul de aur al zmeului.
Atunci, impdratulsupdrat,chemdpe feciorii lui cei mai mari;
ei, cum vizurd pe Pr6slea,o sfecliri". Iard impdratulintrebe pe
Pr6slea. cumsa-ipedepseascA. Viteazulnostruzise:
- Tat6,eu ii iert qi pedeapsa sd o ia de la Dumlezeu.Noi vom
gi
ieqi la scarapalatului vom aruncafiecarecdteo sageatain sus fi
Dumnezeu, daci vom fi cinevagregifi,neva pedepsi.
Aga fEcur6.Iegirdc6tetrei fralii in cufte,dinainteapalatului,
aruncardsdgelilein susqi, cind cdzut'a,ale fralilor mai mari le cizurS
dreptin creqtetulcapuluigi-i omor6r6,dar a celui mai mic ii cdzu
dinainte.
Iard dacdingropari pe lratii cei mai mari, fdcurdnuntd mare gi
Pr0slealud pe fataceamici.
Toatdimpardlias-abucuratce le-a adusDumnezeusanAtos pe
fiul cel mai mic al impiratuluiqi semdndrea,{dlindu-sede vitejiile ce
fhcuseel; iarddupemoarteatetane-seu, sesui el in scaunulimpir6{ier,
$i impExeliin pace de atunci 9i pdni in ziua de astdzi,de or mai fi
triind.
Trecuiqi eupe acoloqi st5tuidemd veseliila nuntddeundeluai
O bucatdde batoc
$-unpicior de iepureqchiop,
qi incilecaip-o gaqi v-o spuseidumneavoastre a$a.
 Cuvinteti explesii:
nici o ispravi - fhrd nici un rezultal zadarnic;
piroteali - picoteali,moldiala,somnolenla;
sulile - unitatede misuli a timpului, egali cu circa o ord $ijumetate,
calculatadupi spaliul strdbetutde un astrupe cer,incepandde la rdsAritul
soarelui:
pargui- a incepe sasecoaca. a da in copl:
deznidljduit - caregi-apierdutorice nAdejde;
cii - a-i pdreacuivariu, a rcgreta,a recunoatteca a geiit; a cdina;
a sealega- a selega;
tipsie - tigaiei
pizml - ciud6,necaz,nemullumire; ur6,du$mirie,invidie;
codi,codesc- a stala indoiald,a qovdi,a ezitasefaci c€va
vertej - scripete
lighioani - animalsSlbatic;
zmeu, zmei - personajfantasticdin basme,imaginatca un uria' cu puteri
supnnatuale, intruchipanddutatea gi fiind intotdeaunacuprinsde forlele binelui;
a cidea tifla pestecineya - a da pe neatteptatenoroculpestecin€va;
nibidiios - caresesuperdu$or,carei$i ieserepededin firc;
leu-paraleu - leu mare ti cu o putereextaordinara;
buzdugan,buzdugane- miciucd saughioagdde fler (cu meciulia
lintuite), folosite in vechimeca a1mAde luptd sauca semllal puterii domnefti;
a purta sambetele- a du$m6ni,a ud; a puta (cuiva) un galld reu; a c6uta
sdlaci reu cuiva;
balaur, balauri - monstu careintruchipeazddul, imaginatca un $axpe
uria! cu unul saucu mai multe capete,adeseainaripat;
zgripsor/zgriplor, zgriptori - speciede acvild mare;animalfa.ntastic,
uda$,imripat, cu ghearede paseregi foarterdu;
seintoarsecu detert - seintoarsefhrdnimic;
starostea conducetor al uneibresle;
oca - unitatevechede mdsurdpentrucapacitaf ti geutAti, egaldcu un liA!
sauun kilogam $i un sfeft;
nicovali - unealtdpe caresebatemetalul,peltru a i seda diferite forme,
podidi,podidesc(despre lacrimi)- a pomi sdcurg6cuputere:a n5pddi;
a o sfecli - a ajungeintr-o situa[ieneplicutd, a o peli, a o b6gape maneca.

Actit'itdli/ftagmente de activitate care pot ,eni in eontinuarea celei ile

Povestbe:
. Repovestireatextulri ,,Prasleacel voinic Aimerelede aur";
. Convo/bi/etematicrT: ,,Desprecuraj gi perseverenla,,
(dupdce
copiilor le-aufost citite $i altetexte cu o tematicAasemdnAtoare)l
. Pwzk Aa actlyitd,lile liber-alese):o imaginedin ,,Prdslea
cel voinic
 fi merelede auf' de PetreIspirescu;
Dramatizale:"Pr?Lslea cel voinici ;i merclede aur";
Frfa ,,lmaginiamestecat€" (la activitdlileliber-alese):imaginidin
,,Prdsleacel voinic Aimerele de aur" de Pete Ispirescua$ezateintr-
o alte ordinedecatcaafireascd,datAd€ text; copiii vor numerota
imaginile in ordineadatdde text $i vor numi momentele
prezentale;
Citire de imagini (1aactivitatileliber-ales€):,,Perconaje$i pove$ti
cu10scute".

Alte ,extesuport:
1 Proverbesi zicdtori;
"Figdduialadatde datodecurate,";
"Faptarea,candvatot sepedepsegte."
"Vrcdnicia searat6prin fapte,nu prin vorbe."
'Numai cu vorba,nu sefaceciorba!"

2. Ghicitori/rime:
Mingigoaxe audi, Litere trei are
Galbenesausengedi, Si-osilabi-ri pare,
Hai sdle ghicili copii!(Mercle) ln livadade$te
Ftii cum senumegte?(Mer)

Fetila cu chibrituri
deHansChristianAndersen
ffra cumplitde frig; incepusesA ningA de dimineala 9i
ningeaintruna;se gi intunecase, searaseapropia,searaceadin urmda
anului.Pe ffigul mare,in viscol,mergeao biatefetip pe o sfadd in
sus;pe capn-aveanimic,gi picioareleii eraugoale.
Cdnd plecasede acasd,de dimineal5,plecasecu pantofi in
picioare,nigtepantofivechipe careii purtasemult6\Tememamaei \ir
careeraumari de-i iegeaudin picioare.De aceeaii qi pierducandfu
silitd sd fugd ca sdn-o calcenigtetrisuri careveneauin goanacailor.
Dup6 ce trecurdtrisurile, se intoarseea ca s6-qicautepantofii,dar
unul nul mai gAsise,iar pe celdlaltil luaseun $trengarde b6iatcare
fugeardzdnd9i spunindcd rrea se facddin el leagdnpentrucopilul
lui, cind o aveaunul.

61
 $i biataledtAnu mai alrr cu ce se-fi fereascA de frig picioarele
carese rogiserigi se invineliserd.Fetilamergeagrdbiti gi-n 9o4u1ei
vechiaveaniqtecutii cu chibrituriqi mai avea5i-nmAndo cutie.Dar
in ziua aceea,in ajunulAnului Nou, toatdlumeaeragrdbite.Cine sa
se mai opreascd pe viscolulacela,si cumperechibrituri!Zita erc pe
sfnrgite9i ea nu vdndusenici micar o cutiede chibrituri.Biata fetite
treceadin straddin straddqi ii eratarefrig gi foame.
Pdrulei blond,lunggi frumoscareii cddeain buclepe spateera
plin de fulgi mari. Dar ei nu-i pdsade acegtia.Pe la toateferestrele
str6luceau lumini; din mai toatecaseleieqeamirospl6cutde fripturd
de gdsc5,cumsefacede Anul Nou. $i mirosulacelaii incetineapagii.
In sfhrqitdupd ce se mai rugi o datA- tot in zadar- de un
trecdtorsd-icumpereo cutiecu chibrituri,v6zuun colt intre douacase
$i, obositAsepusejos acoperindu-qi picioarelecu rochifa.Dar frigul o
frcea si dArdiiegi mai tareca inainte,fiorii ii cutremuraucorpul.Ea
nu indrezneasd se duci acasapentrucd nu c6gtigase nici un bin 9i ii
era fiicd si n-o batAtate-seu.$i, pe urmd gi unde locuiauei, intr-o
mansarde cu acoperiqul crdpatprin caresuflavdntulca la el acasd,era
tot agade frig ca qi afar6,c6cilemnes6faci foc nu aveau.
Manutelebieteifetileerauamo4itede frig.
- Imi vine sAscotun chibritdintr-ocutie,igi ziseea ce n-o sa
bagetatade seamecd lipsegte gi si-l aprindca sd-miincilzescun prc
degetele.
$i agaqi fbcu.Aprinseun chibritqi ii inconjuri flacdracu mdna.
Ce flacird minunate!I sepArufetilei cA$adein fa{aunei sobemari de
tuci impodobitd. cu alimuri qi in careardeafocul.Ce cildur6l... Fetira
era s6-qiintindd picioareleca sd gi le incilzeascd,c6nd flacdrase
stinse.Sobapieri qi fetila rdmasenumai cu un bAt de chibrit ars in
min6.
Mai aprinseunul. Flac6ra-ilumind zidul din fald care se fbcu
straveziuca o pdnzdsublire.Fetilaputu vedeapdnd-ntr-oodaieunde
era o masAacoperiti cu o fatd de masdpe carestrdluceaunigtefarfurii
de po4elan.In mijloc se afla o gdsci marefripta umplutecu meregi
pruneuscate.$i, lucru de necrezut,deodatigascasdri de pe mas6,9i
veni legdndndu-se cu furculilati culitul in spinarepdn6la fedti. pe
utrnAflacira sestinsegi rimasenumaizidul receqi gros.
 Mai aprinseun chibritgi sepomenil6ngdun pom de CrEciuncu
mult mai fiumos de cum vdzuseea anultrecutprin geamulde la uga
unul negustorbogat.Pe ramurilelui verzi striluceaumii de lumAndri
colorate;in toatepA4ileatamaucofeturi,jucdrii poleitegi o grdmadi
de minuni.Fetilaigi intinseamdndoud bralelesprepom 9i chibritulse
stinse.Pomulpdruce seurcdsprecerqi lumindrilesefdcurdstele;una
cizu sprepimAnt lisdnd o dAri de lumind in urm6-i.
- O sEmoari cineva,cugetefata.
Bunicaei, singurafiin1dcarea iubit-oweodati,qi careacumnu
mai trdia,ii spusese odat6:,,Cdndcadeo stea,un suflet se inaltd la
Dumlezeu".
Mai aprinseun chibrit. O lumini mare se rispindi gi in fata
fetilei se ivi bunica ei. Haineleei stdluceau,fala ii era plin6 de
blandele.
- Bunico,strigefetila,bunico,si md iei gi pe minecu d-ta.Ah!
Nu mi pirdsi 9i d-tac6nds-o stingechibritul,nu pieri din fala ochilor
mei ca sobacaldd,cag6scafripti, caminunatulpom deCrAciun.
gi fetila mai aprinseun chibrit qi pe urme altul gi altul p6nd
aprinsetoatechibriturilece-i mai ramaseserd in cutie,cdci voia si o
mai vadi pebuniculaei.
$i chibritudleluminardmai frumos dec6tcea mai frumoasd
lundplini...
Bunicanu mai eracoco$atA qi slabi ca atuncicdndmurise,ci se
schimbase cu totul.Obrajiiii eraurogii qi zdmbea. Ea o lud pe fetiti in
gi
brale amAndoud seinSlfariveselein srrilucireau.".u, agu.rr,.rrrr,
acoloundenu mai eranici frig, nici foame,nici durere...Se aflaula
Dumnezeu...
. A doua zi de diminealdtrecetoriio gisiri pe fetdi in colpl
dintre cele doudcase.Ea zdceajos, cu obrajii rogii, cu zAmbetulpe
buze...moafta.moaftade frig.in ceadin urmanoapte a anului.
- Ia te uite ce prostie!spuseun om fdr6inim6.Cum o fi crezut
eacd o sdseincdlzeascicu foc de chibrituri?
Allii o pl6nser5, ins6nimeninu gtiace lucrurifrumoasevizuse
fetita,gi-nce strelucireintraseeacu bunicaei, in ziuaAnului Nou.
(DupAtraducerealui Dumitru Stencescu)

63
 Activitdli/frugmente de actfuitate care pot veni in continuarea celei de
Povertire:
. Repo|estircatextultt ,,Fetilacu chibrituri";
. Co rorbire tematic.::,,Desprcsperanla";"Desprevisul fiecerui
copil de a fi inconjwat dejucdrii, de oameniiubitori etc." (dupAcE
copiilorle-aufostcititeli altetextecu o tematiceasemandtoare);
. Puzzle(la actlit tile liber-alese):o imaginedin,,Fetila cu
chibdturi" de HansCltristianAndersen;
. Drumatizarc:"Fetila cu chibrituri";
r figa - ,,lmagini amestecate"(la activite,tileliber-alese):imagini din
,,F€ti!acu chibrituri" de Hars Chdstiar Andersenalezateintr-o
altd ordinedecatceafireascd,datAde text; copiii vor numerota
imagioilein ordineadati de text si vor numi momentele
prezentate;
. Citirc de imagini(la activitSlileliber-alese): ,,Personaje $i pov€$tr
cunoscute".

Alte textesuport:
1. Proverbesi zicitori:
"socotealade acasA nu sepotrivegte
cu ceadin targ."
"UIl rdu niciodatanu vine singur."
"Omului sirac
Nici boii la jug nu-i trag,
Nici lernnele-n foc nu-i ard."

2. Ghicitori/rime:
"Ce sestinge "intr-un colt uitate,
Cdndse-aprinde?"(Chibritul) Ramanvaratoata
Iama-njulul meu
V-adunalimereu!"(Soba)

61
 Cuprins
pag.
Prefala 3
Indicatii metodicegenerale 4
La cirete,de Ion C.eangi 8
Pupiza din tei, de Ion Creangd t2
Poyesteaunui om lenet,deIon Creanga l8
Giinu$a ceamolati, de CdlinGruia 2l
Ciubo!elele ogarului.deCrilirCruia 24
Nuielutade alun, deCdlinGruia 29
Undea zburat randunica?,deTitel Constanti[escu
Tapul li qarpele,dePetreIspirescu 46
Presleacel Voinic $i merelede aur,de Pete Ispirescu 48
Fetita cu chibrituri, de HansChristianAndersen- dupi trad.lui
Dumih'u Stancescu 6l

Bibliografie

Andersen,Hans, Cbristian,"Pove,stlde Crdciun", Edihra Libreriei Carol

Muller,1895.
Creangd,lon,"Amintiri dincopildrie",Editlr^Tineretului,Bucuregti, 1959.
Creatgd,lot,"Operecomplete",Edit]ufaMlnerva, Bucu.eqti,1915.
Gruia,Cilin,'?ove,rti", EdituraTineretului, Bucureiti,1967.
Gntia,Cdlin," CiuboI elele ogarului ",Editura Ion Crcangi,Bucuesti, I 983
Ispirescn,Pete, "Snoavesaupovestipopulare",EditttraCarteaRomAneasci,
Bucure$ti,1988.
Ispirescu,Petre,'Zegende saubasmeleromAnilor", Edit:u'ra Facla,Timigoara,
r984.
Nacu,Safta,"Gllcllori qiprotterbe delaAlaZ ", EdituraAllEducalional, 2001.
*** *Proverbele lumii desprecalitdli$i defecte ", EditwaAlbahos,Bucurelti,
t9'18.
*** *Programaactit itdlilor instructiv-educativein grddinila decopil ", Editura
V&I Inte$al",Bucwe$ti,2000.

Edifurr T€hno-Art
07221413175
Tel./fax:0254/546888;
E{ai: tehnoat@hohiail.cotn

Lucrareaexecutatiila
Imprimeria.ARDEALULChi
B-dnl2l De.embrienr 146Chj'Napoca
T e l .:4 l l 8 7 l F u :,+ 1 3 883
Com.r.70097/2007
Tiaj: 4000exemplare