AUTISMUL IN MASS MEDIA

Prin maniera în care este redactat un articol ascunde adesea, sub aparența de neutralitate și
obiectivitate, aprecieri ale jurnalistului sau ale instituției media pentru care lucrează. Există
mai multe tehnici prin care se poate strecura opinia jurnalistului în informația prezentată
cum ar fi tonul ca limbaj orientat. Utilizarea după caz a unui ton triumfalist, peiorativ, ironic,
poate influența perceperea unui eveniment ca fiind pozitiv sau negativ. Utilizarea
ghilimelelor fără scopul cătării este o metodă subtilă de a induce îndoiala asupra unui
eveniment sau de a discredita un fapt. O anumită opinie se poate impune și prin ceea ce se
cheamă „cuvinte magice”, adică acei termeni cu conotație pozitivă cum ar fi: flexibilitate,
toleranță, dezvoltare, creștere, tehnologie sau negativă: radical, ilegal, primitiv,
protecționism, fundamentalism. Manipularea consta in a intra prin efractie in mintea cuiva
pentru a-i forma o opinie sau a-i provoca un comportament, fara ca el sa stie ca efractia s-a
produs.

O actiune este manipulatoare cand: contine intentia de a schimba opinii; nu are la baza
utilizarea for 牛 ei; lasa impresia libertatii actiunii celui care este manipulat; influenteaza
opiniile sau comportamentele celui manipulat.

Traim zilnic un razboi informational, iar mesajele la care suntem expusi pot fi de multe ori
daunatoare pentru noi. Informatia pe care o receptam provine din diferite medii care nu
respecta intotdeauna principiul adevarului. Stirile cu caracter negativ, ziarele
de scandal, mesajele subliminale si diferitele emisiuni TV care promoveaza violenta sunt
doar caracteristici negative ale mass-media.

– Induce în eroare și panică populația prin știri negative asociate cu muzică potrivită,
creând un fundal potrivit pentru sensibilizarea opiniei publice (ex.emisiunea Surprize
Surprize, o știre despre o inundație prezentată pe fundalul unei melodii de jale etc.)

– Desensibilizează populația prin combinarea rapidă a știrilor tragice cu reclame sau

alte știri de divertisment (de exemplu se prezintă o știre despre câte victime au fost într-un
cutremur din China sub fundalul unei melodii tragice, iar în următoarele secunde se face
reclamă la pastă de dinți, sau altele). Trecerea de la un subiect la altul atât de rapid,
neoferind omului posibilitatea de a gândi în profunzime la știri, duce la o desensibilizare a
oamenilor în masă, aceștia ajungând la un moment dată să creadă că este normal tot ceea
ce se întâmplă.

– Expunerea populației la imagini din ce în ce mai imorale sau violente (deși toate
emisiunile sunt categorizate și însemnate prin cercuri, pătrare etc., asta nu schimbă
conținutul lor. Dacă până în urmă cu 10-15 ani nu existau emisiuni în care să apară imagini
obscene, astăzi până și vremea este prezentată de domnișoare îmbrăcate sumar (politicos
spus), sau filme în care crimele sunt la ordinea zilei, iar segvențele de groază sunt ceva
obișnuit. Și acest lucru ajută la desensibilzarea opiniei publice, și la acceptarea lucrurilor
imorale din ce în ce mai ușor.

– Evadarea din realitate – expunerea excesivă în fața mijloacelor mass-media pentru a

uita de realitatea vieții cotidiene.
 Pentru cei mai mulţi dintre oameni, televiziunea şi internetul, sau mai nou televiziunea pe
internet accesată de pe telefonul mobil şi comunicarea prin reţelele de socializare din spaţiul
internetului reprezintă o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber, un mod de
relaxare, dar şi un «aliat» puternic în momentele de plictiseală sau de singurătate. Astfel,
rolul televiziunii în viaţa noastră a devenit extrem de important, ajungând o dependenţă de
neînvins, mai ales în rândul copiilor“.

În timpul utilizării celor mai sus amintite, privitorul se transpune într-o stare hipnotică,
asemănătoare cu somnul, ceea ce conferă o cale uşoară de acces către subconştient.
„Efectul hipnotic este în mare parte provocat de lumina radiantă produsă de tehnologia cu
raze catodice din televizor, acea pâlpâială a ecranului care comută undele cerebrale într-o
stare alfa, o stare mentală pe care în mod normal o asociem cu relaxarea profundă. La
majoritatea oamenilor, după doar 30 de secunde de privit la televizor, creierul începe să
producă unde alfa, ce indică rate ale activităţii cerebrale mult scăzute. Într-o stare hipnotică,
informaţia la care suntem expuşi este descărcată direct în subconştient, acolo unde va
influenţa convingerile existente şi va crea noi concepţii, fără ca subiectul să fie conştient de
acest lucru. Acest fenomen are implicaţii evidente pentru specialiştii în marketing care
doresc să-şi vândă produsele către «grupuri-ţint㻓

Privitul la televizor amorteste emisfera stanga a creierului si lasanemisfera dreapta a

creierului sa indeplineasca toate activitatile cognoscibile, numai ca partea dreapta a
creierului are tendina a de a nu analiza in mod critic informatiile asimilate.

Din acest motiv, oamenii care se uita in mod excesiv la televizor au tendinta de a avea o
perspectiva nerealista si incorecta asupra realitatii

Dependenţa aceasta afectează dezvoltarea şi funcţionarea creierului uman, autism, dureri

de cap şi de ochi, probleme de atenţie, concentrare şi memorie, oboseală nervoasă cronică,
bulimie, probleme psihologice şi depresie severă.

Simptome obișnuite ale autismului includ acțiuni repetitive/monomane, contact și

comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte restrânse.

Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala.

probleme semnificative in dezvoltarea abilitatilor de comunicare nonverbala, cum ar fi

privirea ochi-in-ochi, expresii faciale si posturi ale corpului

- incapacitatea de a stabili relatii de prietenie cu copiii de aceeasi varsta

- lipsa interesului in a impartasi bucuria, preocuparile sau realizarile cu alte persoane

- lipsa empatiei. Persoanele cu autism pot avea dificultati in intelegerea sentimentelor altor
persoane, cum ar fi durerea sau tristetea.

Comunicarea verbala si nonverbala

Simptomele pot fi:

 - intarziere in vorbire sau lipsa acesteia. Aproximativ 50% din persoanele cu autism nu vor
vorbi niciodata.

- probleme in initierea unei conversatii. De asemenea, persoanele cu autism au dificultati in

mentinerea continuitatii unei conversatii incepute.

- limbaj sterotip si folosirea repetitiva a unor cuvinte. Persoanele cu autism repeta o

propozitie sau o fraza pe care au auzit-o de curand (ecolalie).

- dificultate in intelegerea punctului de vedere al persoanei cu care are conversatia. De

exemplu, o persoana cu autism ar putea sa nu inteleaga ca cineva glumeste.

- pot interpreta comunicarea cuvant cu cuvant si nu au capacitatea de a intelege mesajul,

sensul transmis.

Interes diminiuat in diverse activitati sau in joc

Simptomele pot fi:

- o atentie neobisnuita asupra jucariilor. Copiii mai mici cu autism se concentreaza adesea pe
anumite parti ale jucariilor, cum ar fi rotile unei masinute si nu se joaca cu intreaga jucarie.

- preocupare fata de anumite subiecte. Copiii mai mari si adultii sunt adeseori fascinati de
programul trenurilor sau de buletinele meteo.

- nevoie de uniformitate/simetrie si de rutina. De exemplu, un copil cu autism poate avea

intotdeauna nevoie sa manance paine inainte de salata si insista sa mearga in fiecare zi pe
acelasi drum spre scoala.

- comportament stereotip. Acesta consta in batai din palme sau in leganarea corpului.

Simptome din perioada copilariei

Simptomele autismului sunt, de obicei, observate mai intai de catre parinti sau de alte
persoane in primii 3 ani de viata ai copilului. Desi autismul este prezent de la nastere (e
congenital), semnele acestei tulburari pot fi dificil de identificat sau de diagnosticat in timpul
copilariei timpurii.

Adesea parintii devin ingrijorati atunci cand copilul lor nu vrea sa fie tinut in brate, cand nu
pare sa fie interesat de anumite jocuri si cand nu incepe sa vorbeasca.

De asemenea, parintii sunt nedumeriti in legatura cu capacitatea copilului de a auzi.

Adeseori, pare ca un copil cu autism nu aude; totusi in alte momente el sau ea pare ca aude
zgomote de fond aflate la distanta, cum ar fi suierul unui tren.

Cu ajutorul unui tratament administrat precoce si intensiv, majoritatea copiilor isi

imbunatatesc capacitatea de a relationa cu altii, de a comunica si de a se autoingriji pe
masura ce cresc.
 In contrast cu credintele populare legate de copiii cu autism, foarte putini sunt complet
izolati din punct de vedere social sau "traiesc intr-o lume a lor, proprie".

Simptome din perioada adolescentei

In perioada adolescentei, comportamentul se modifica. Multi adolescenti castiga abilitati,

dar raman totusi cu un deficit in capacitatea de a relationa si de a-i intelege pe ceilalti.

Pubertatea si sexualizarea se pot face cu mai multa dificultate la adolescentii cu autism

decat la copiii de aceasi varsta.

Adolescentii au un risc usor crescut de a dezvolta

tulburari depresive, anxietate sau epilepsie.

Simptome la varsta adulta

Unii adulti cu autism pot fi capabili sa aiba o profesie si o viata independenta. Gradul in care
un adult cu autism poate duce o viata autonoma depinde de inteligenta si de abilitatea de a
comunica. Aproximativ 33% sunt capabili sa aiba cel putin o independenta partiala.