DOCUMENTATIA TEHNICA PENTRU FUSTEI CLASICE

CUPRINS

NOTA INTRADUCTIVA
CAPITOLUL 1 MODELUL ETALON
1.1. GENERALITATI
1.2. SCHITA DE MODEL
1.3. DESCRIEREA PRODUSULUI
1.4. FISA TEHNICA
CAPITOLUL 2 -CONSTRUCTIA TIPARULUI
2.1 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZA

CAPITOLUL 3 -REALIZAREA SABLONELOR

CAPITOLUL 4 - NORMA DE CONSUM

CAPITOLUL 5 -PROCESUL TEHNOLOGIC DE
CONFECTIONARE

BIBLIOGRAFIE
 Nota introductiva
Produsele de imbracaminte obisnuite prin elementele lor componente
sunt intr-o permanenta transformare dictata de tendintele ce se manifesta
in moda,cum ar fi:

 materii prime

 culori

 desene

 linii de croiala

 proportia diferitelor detalii

Pentru a satisface cerintele si exigentele produsului trebuie sa se

tina seama permanent de evolutia modei.

Varietatea sortimentelor de confectinare cu marea lor densitate de

caracteristici estetice si tehnice,impune pregatirea tehnica a productiei
fiecarui model inainte de intrarea lui in fabricatie.

Pregatirea tehnica a produsului insemna elaborarea documentatiei

tehnice indiferent de fabricatie produca toare de catre personal cu o
pregatire profesionala superioara.

Documentatia tehnica are rolul de a caracteriza un model sau

asigurandu-i acestuia realizarea pe scara industriala.

Elemente componente documentatiei tehnice sunt urmatoarele:

 modelul etalon

 tiparele si sabloanele

 normele interne si standardele

 consumul specific obisnuit in urmatoarele transformari

 procesul tehnologic de confectionare

 Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza
carora se desfasoara productia industriala a intreprinderii. Aceasta are o
importanta deosebita in procesul de productie, deoarece determina
valoarea unor indici tehnico-economici ai produsului ce trebuie
confectionat.

Aceasta are drept scop orientarea muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor

asupra modului de confectionare a imbracamintei si caracteristicilor tehnice
de fabricatie. Pentru aceasta, este necesar ca documentatia tehnica sa
cuprinda toate elementele componente acesteia. Conditiile tehnice de
confectionare trebuie sa corespunda indicatorilor din documnetatia tehnica.

Un factor important in elaborarea documentatiei tehnice industriale

este corelarea documentelor, pentru orientarea unitara a personalului
executant in realizarea produsului.

De asemenea realizarea documentatiei tehnice in conditii de calitate

constituie un stimulent in munca pentru personalul care o utilizeaza in
procesul de productie.
 CAPITOLUL 1. MODELUL ETALON

1.1 GENERALITATI
Este cunoscut faptul ca aproximativ 40% din calitatea
necorespunzatoare a produsului finit este rezultatul activitatilor de
proiectare, a calitatii documentatiei tehnice, baza conceptuala a produsului
si instrumentul activ de comunicare intre componentele de proiectare si de
fabricatie.

Problema calitatii produselor de imbracaminte este o componenta

intrinseca a procesului realizarii sale, se „dimensioneaza” incepand cu
cercetarea si creatia sa si se asigura prin proiectare constructiv-
tehnologica, realizandu-se in procesul tehnologic de confectionare si
finisare.

Creata la inceput pentru apararea corpului de actiunea nefavorabila a

mediului climatic inconjurator, sub influenta diferitelor conditii istorice,
social-economice, nationale, a evolutiei idealurilor estetice, imbracamintea
a suferit multiple transformari, atingand o mare varietate de tipuri si forme
si a devenit un obiect al artelor aplicate. Daca in epoca primitiva omul se
multumea cu o imbracaminte sumara obtinuta din piei de la animalele
sacrificate sau din scoarta sau frunzele copacilor, in zilele noastre
diversitatea formelor si modelelor este mare pe toate treptele sociale in
functie de locul ocupat de om in societate si de posibilitatile materiale ale
acestuia.

Prin imbracaminte in sens larg se intelege un complex de obiecte

care se imbraca pe corp (lenjerie, bluze, sacouri, caciuli, manusi, ciorapi,
etc.). In sens restrans prin imbracaminte se intelege totalitatea produselor
realizate de industria de confectii.

Prin specificul sau, suferind prin purtare o uzura mai rapida decat
celelalte obiecte de arta decorativa, imbracamintea se schimba cel mai
frecvent si oglindeste cel mai bine evolutia civilizatiei materiale, a
conceptelor si idealurilor estetice. Imbracamintea reflecta fidel originalitatea
culturii nationale a diferitelor popoare, simtul lor estetic, traditia, nivelul de
trai si particularitatile mediului natural. Ca linie si moda, imbracamintea a
fost dictata de clasele sociale instarite care impuneau restrictii si in
vestimentatia oamenilor de rand.
 Calitatea produselor de imbracaminte devine tot mai mult factorul
hotarator, in dorinta cumparatorilor de achizitionare a acestora, un mijloc
important de concurenta, un indicator esential de apreciere a intregii
activitati desfasurate la un moment dat de producatorul de confectii.

In activitatera de pregatire tehnica a productiei, proiectarea

constructiva este o etapa ce inglobeaza un complex de lucrari necesare
realizarii noilor modele de imbracaminte.

Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii

constructive si contine doua laturi- una creativa, orientata spre rezolvarea
constructiva a modelului si finalizata cu obtinerea tiparelor acestuia si o
latura tehnica, in care se obtin elementele documentatiei tehnice necesare
introducerii in fabricatie a noului model.

Cresterea eficientei in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei

necesita abordarea stiintifica a procesului de proiectare in care se implica
intuitia, experienta, gustul estetic a creatorului.

Lucrarea, prin continutul si modul de structurare, ofera o solutie

teoretica si tehnico-aplicativa privind elaborarea documentatiei necesare in
proiectarea unui produs de imbracaminte din tesatura, pornind de la
proiectarea modelului, continuand cu alegerea materiei prime si a
materialelor auxiliare, permitand o orientare a viitorului technician in
industria textila asupra modului de interpretare a documentatiei ce
insoteste procesul de creatie a produsului. Lucrarea reflecta clar fazele de
realizare a unui produs de imbracaminte si cerintele ce trebuie respectate
in procesul de proiectare a acestuia.

Un factor important in elaborarea documentatiei tehnice industriale

este corelarea documentelor, pentru orientarea unitara a personalului
executant in realizarea produsului.

De asemenea realizarea documentatiei tehnice in conditii de calitate

constituie un stimulent in munca pentru personalul care o utilizeaza in
procesul de productie.

Procesul de elaborare a prototipului cuprinde doua faze

principale:

 Proiectarea modelului sau a prototipului;

  Confectionarea prototipului.

A. Proiectarea prototipului consta din operatii de schitare si

construire a tiparului pentru produs, avandu-se in vedere linia modei,
scopul produsului si destinatia sa.

Faza de proiectare a modelului cuprinde doua etape:

- desenarea modelului, care se prezinta sub forma de schita sau

plansa;

- analiza tehico-artistica a desenului efectuata de catre colectivul

tehnic din cadrul intreprinderii.

Constructia tiparului cu respectarea stricta a schitei se va face grafic,

pe baza dimensiunilor corpului, folosindu-se in calculul detaliilor elemente
necesare ca:

 inaltimea corpului;

 circumferinta bustului;

 adaosul de lejeritate al produsului.

B.Confectionarea prototipului constituie faza de creatie in care pe

baza schitei avizate de colectivul de specialisti creatorul realizeaza modelul
respectiv.

Confectionarea prototipului cuprinde mai multe operatii:

- croirea produsului care se va face pe baza tiparelor produsului

creat. In cadrul acestei operatii se stabileste consumul estimativ de
materiale si conditiile ce urmeaza a se respecta in procesul de croire;

- confectionarea modelului este operatia de transformare a

semifabricatelor in produse finite. La operatia de confectionare a modelului
se stabilesc consumul de ata si celelalte materiale auxiliare utilizate in
confectionare.

- analiza tehnica a modelului creat efectuata de catre un tehnolog

sau un specialist in domeniu. La prezentare se analizeaza prototipul sub
toate aspectele negative (ale prototipului) care urmeaza a se imbunatati
prin modificarile ulterioare ce se impun.

Aceasta analiza tehnica a modelului creat este efectuata de comisia

tehnica artistica a agentului economic. La prezentare se analizeaza
prototipul sub toate aspectele sale, urmand a se imbunatati prin
modificarile ce se impun.

Cand modelul este in forma definitiva se prezinta spre contractare

devenind modelul omologat. Se fac apoi contractari ale modelului
omologat pentru a se fabrica in unitatile de productie.

Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii

constructive si comporta lucrari pe doua laturi:

Una creativa, orientata spre rezolvarea constructiva a modelului si

finalizata cu obtinerea tiparelor acestuia;

Alta tehnica finalizata cu obtinerea elementelor documentatiei tehnice

necesare introducerii in fabricatie a noului produs.

Pe baza subiectului lucrarii, avand precizat produsul pentru care trebuie

elaborata documentatia tehnica, se procedeaza la intocmirea unei game de
schite cu modele de fusta, din care se alege modelul preferat.

Schitele se intocmesc pe plansele A4 cu reprezentari din spate de 4-

5 ori mai mici in raport cu vederea din fata.
Structura documentatiei tehnice precum si modul de realizare a acesteia sunt redate in continuare.

Produsul etalon reprezinta partea din documnetatia tehnica care

stabileste aspectul, forma si caracteristicile finale ale produsului.

In intreprinderile de confectii, stabilirea produsului etalon este determinata

de

moda, de conditiile climatice si de destinatia acestuia.

Modelul etalon se realizeaza pe baza unei schite efectuate de catre

creatorul de imbracaminte.
 Acesta studiaza materialul de specialitate cum ar fi : reviste de moda,
reviste de specialitate participarea la diferite prezentari de moda
si expozitii in scopul stabilirii tendintei modei intr-o anumita perioada de
timp si a materiei si a accesoriilor propuse de linia modei .

Aceste caracteristici sunt reprezentate in schitele propuse tinandu-se

cont de virsta purtatorului,destinatia produsului si materialului ce la are la
dispozitie creatorul.

Modelul propus in lucrare reprezinta o fusta clasica pentru femei. Acest

produs poate fi confectionat intr-o varietate de tesaturi si tricoturi cit si intr-o
gama larga de modele.

Elaborarea prototipului este determinata de anumiti factori, ca:

 Destinatia produsului care poate fi : de lucru, de productie, de seara,

de odihna sau de sport.

 Materialele folosite, ca: tesaturi, tricoturi, uni, in dungi sau in carouri.

 Varsta si sexul purtatorului care determina linia produsului

Proiectarea prototipului consta in operatii de scihitare si de construire a

modelului, avandu-se in vedere linia modei, scopul produsului si destinatia
sa.

1.3 DESCRIEREA PRODUSULUI

FUSTA CLASICA

Fusta clasica este un articol de imbracaminte care are sprijin pe talie,

acopera partea inferioara a corpului si este un obiect de imbracaminte
specific persoanelor de sex feminin. Diversele modele de fusta se obtin
prin variatia lungimii si a largimii, precum si prin accesoriile utilizate.
Fusta se confectioneaza din materiale groase sau subtiri. Poate fi captusita sau necaptusita,se poarta cu bluza si
vesta, cu pulovar.

Indiferent de model, in toate cazurile trebuie sa asigure comoditate in

purtare.
 Modelul ales este fusta clasica cu urmatoarele caracteristici
constructive:

 Fata produsului este formata dintr-un singur reper

 Spatele este format din 2 repere simetrice fiind prevazut cu 1
fermoar pe mijloc

 Betelia este de latime dubla, este termoculata, montarea beteliei se

face cu primul tighel la 0,5 cm se monteaza fermoarul la 3 cm si apoi
se fixeaza betelia cu cel de-al doilea tighel.

Asamblarea fetei cu spatele se realizeaza prin cusaturile laterale la 1 cm.

Terminatia inferioara este finalizata printr-un tiv simplu.

Acest model simplu si tineresc poate fi purtat in orice anotimp, este

elegant si, in functie de material, poate fi si un model sport.
 1.4. FISA TEHNICA A PRODUSULUI

MATERIALE DE BAZA

1. - tesatura

MATERIALE AUXILIARE

1. - ata de cusut

2. - furnituri (fermoar)

3. - intarituri
 CAPITOLUL 2.

CONSTRUCTIA TIPARULUI

2.1 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZA

Tipare pentru reparele fata, spate, cordon la produsul fusta

clasica:

Fusta dreapta are o linie dreapta, simpla. Poate fi usor evazata spre
terminatie sau conica. Este cambrata an talie cu una sau doua pense.
Numarul acestora se alege in functie de diferenta dintre cifcumferinta
soldului si a taliei.

Tiparele se construiesc, folosindu-se etapele de proiectare cunoscute,

pornindu-se de la dimensiunile principale.

IC si PB. Detaliile de fata si spate se construiesc impreuna, pe jumatate,

corpul fiind simetric, incepand din partea stanga cu spatele si continuand in
dreapta, cu fata.

I. Stabilirea dimensiunilor principale

IC=168cm

PB=96cm masura este PB/2=48,talia II. Se alege adaosul Ad=1cm

II. Calculul dimensiunilor de baza. Se utilizeaza formulele de calcul

tabelat pentru:Ls; Pt; Ps.

III. Trasarea liniilor de baza.

Se incepe cu un punct T, in care se traseaza doua drepte perpendiculare.

 Se determina punctele numite S si L care stabilesc linia soldului si linia
terminatiei, pentru trasarea liniilor de baza in lungime.

TS=Ls=19cm *linia soldului

TL =Lpr=60cm *linia de teminatie

(tivul)

Pentru liniile de baza in latime se pozitioneaza punctele;S1 si S2

SS1=Ps+Ad=54cm *linia de mijloc a fetei

*linia cussturi laterale

Prin punctele pozitionate se traseaza perpendiculare care intersecteaza

dreapte din punctul T, notate cu T1, respectiv T2, si pe linia de terminasie,
cu L1,L2.

IV. Trasarea liniilor de contur.

Ajustarea produsului in talie se face cu ajutorul unor pense si prin

cambrarea acestuia pe linia cusaturi pe linia cusaturi laterale.

Diferenta dintre circumferinta soldului si a taliei se repartizeza pentru

cusatura laterala, rezerve pense la fata si rezerve pense la spate:

D=SS1-Pt=54-37=17cm

Diferenta obtinuta se repartizeaza pentru:

 cusatura laterala –3,5 –1,5cm

 rezerve spate –6cm (r1)
 rezerve pentru fata–6cm (r2)
Pensele de la fata sunt egale ca adancime respectiv cate 2cm, lungimea
penselor creste dinspre mijlocul de fata spre cusatura laterala astfel
 prima pensa va avea lungimea de 10cm, iar a doua pensa va avea
lungimea de 10cm, iar a doua de 8cm.

De cele mai multe ori, ajustarea se face prin doua pense pentru spate si
douapense pentru fata.

Pentru ajustarea cu o sigura pensa se introduce rezerva pe linia de mijloc

a spatelui, eventual a fetei.

Punctele ajutatoare care se pozitioneaza sunt necesare pentru trasare

liniilor de contur:

 arcuirea liniei de talie

 pozitia penselor
 lungimea si adancimea acestora. Se va trasa conturul pentru spate si
apoi pentru fata.

Punctele determinate se unesc si se contureaza spatele. Se continua cu ajustarea fetei.

Se obtine o cambrare avantajoasa a detaliului pe care si prin arcuirea

liniilor de contur a penselor in interior, la spate si in exterior, la fata.

I.pensa

Prin P se traseaza o verticala cu lg=10cm

II.pensa
Prin P3 se traseaza o verticala cu lg=8cm

Cele doua pense de la spate nu au aceiasi adancime. Pensa dinspre mijloc

de spate este mai adanca decat cea dinspre cusatura laterala.

Lungimea penselor creste dinspre mijloc de spate spre cusatura laterala.

I.pensa

Prin P6 se traseaza o verticala cu lg=10cm

II. pensa

Se verifica lungimea detliilor folosind relatia:

T5L3=T4L4=TL

Liniile de contur se traseaza cu linii mai groase decat de baza, liniile de

mijloc ale spatelui si ale fetei sunt trasate cu linie punct-linie de simetrie.

Daca fusta va fi taiata pe mijlocul fetei,linia de mijloc va fi continuata.

Fusta se poate incheia cu fermoar, fixat in partea stanga a produsului in

cusatura laterala, pe mijlocul fetei sau a spatelui.

Pentru proiectarea cordonului se traseaza un dreptunghi cu o latime totala

de 6-8cm si cu lungimea egala cu circumferinta taliei. Se adauga o rezerva
de 4…5cm pentru coaserea capetelor si suprapunerea acestora.
 Tiparul de baza pentru produsul

fusta clasica

CAPITOLUL 3 REALIZAREA SABLOANELOR

Sabloanele se obtin prin copierea tiparelor multiplicate. Sabloanele

sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusaturi. Ele se
executa pe carton, placaj sau placi sintetice, principiul de lucru fiindacela
de adaugare a rezervelor de cusaturi si tivuri la sabloae.

Acestea se aseaza pe carton sau pe un alt material si cu ajutorul unei

rulete se urmareste conturul tiparului marit cu rezerve de cusaturi. Ruleta
este prevazuta cu o rola cu dinti care, prin apasare, imprima conturul
tiparului pe carton.

Cu ajutorul unei foarfece sau a unei masini de taiat, se taie cartonul

pe conturul imprimat. Cel mai utilizat material pentru obtinerea sabloanelor
este cartonul, cu un pret de cost mai scazut si mai maleabil.

Pentru a controla efectul uzurii in procesul de croire asupra

sabloanelor, acestea se marcheaza cu un dispozitiv de marcat special.
Marcarea se face prin introducerea marginii sablonului intre cele doua role
ale dispozitivului, iar prin umezirea rolei superioare cu tus, semnele de
marcare de pe ea se vor imprima pe sablon.

Fiecare detaliu marcat este stampilat cu o stampila care cuprinde:

 denumirea produsului

 numarul de model

 detaliul

 talie, grosime

 numarul de detalii din completul de sabloane

 de cate ori se va incadra pe material

 Specificatia „fir drept” pentru a sti ca linia respectiva se va incadra pe firul drept al materialului si specificatia „fir
dublu” in cazul in care piesele respective necesita croirea pe dublul materialului.

Sabloanele servesc procesului de croit si controlului detaliilor

croite. In cadrul intreprinderilor de confectii se folosesc:

1. sabloane originale;

2. sabloane de lucru.

 Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin

prin reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt
folosite pentru lucru in sectiile de productie ci sunt pastrate in cadrul
serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

 Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie

sau ca sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasare a conturului sau
coaserea diferitelor garnituri.

In fabricatie se mai numesc sabloane de lucru, unele servind la coaserea

unor detalii cu dimensiuni foarte precise si in special care necesita
simetrie(colturi de guler, revere, mansete, clape); ele au dimensiunea
exacta a detaliului gata.

c. Determinarea necesarului de materiale auxiliare

La elaborarea prototipului, odata cu lucrarile de executie a produsului

etalon, materialele auxiliare necesare unui produs se stabilesc prin
masurare si in functie de model.
La modelul ales, materialele auxiliare sunt:

Nr.crt. Denumirea materialelor auxiliare U.M. Cantitate

1. Tesatura m.
2. Ata de cusut cu finete 85/3 Nm m.
3. Nasturi buc 1
4. Fermoar buc. 1

CAPITOLUL 5. PROCESUL TEHNOLOGIC DE

 CONFECTIONARE

Confectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finite

se fac la sectia de confectionat.

Procesul tehnologic de confectionare are ca scop stabilirea

operatiilor, ordinea in care se executa si indicatorii tehnico – economici de
fabricatie.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea

operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite.

Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului tehnic si

face parte din pregatirea fabricatiei.

Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din:

Operatii pregatitoare: rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. Aceste

operatii exista in toate etapele procesului tehnologic si in toate procesele
industriale.

Operatii de coasere mecanizata: se efectueaza cu masini clasice si

speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.

Operatiile de coasere manuala: insailare, montat maneci si guler, sunt

foarte restranse in productia industriala.

Operatiile de tratare umidotermica: descalcare, presare, netezire, aburire,

pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in
functie de natura operatiei.

Procesul tehnologic de confectionare se intocmeste sub forma de tabel, in

componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico- economice ale
produsului proiectat.

Se folosesc notatiile:

m- operatie manuala

M- operatie mecanizata
 C- operatie de calcare.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde etapele de lucru cu

operatiile si fazele de lucru care se desfasoara in flux continuu.

Etapele de lucru din cadrul procesului de confectionare sunt:

Prelucrarea detaliilor, in care fiecare detaliu principal se prelucreaza

separat si se asambleaza cu detaliile secundare ce-i apartin

Asamblarea detaliilor, in care detaliile principale se asambleaza in

vederea constituirii produsului confectionat

Finisarea produsului, in care produsul constituit prin asamblare este

adus la forma, dimensiunile si aspectul final
Procesul tehnologic de confectionare a FUSTEI CLASICE
NR. CRT. DENUMIREA OPERATIILOR FELUL UTILAJ
OPERA
TIEI
1. Alimentarea locurilor de munca m -
2. Insemneaza si executa pensele la M Masina simpla
spate, fata, taie atele de cusut
3. Surfileaza spatele si fata fuste, taie M Masina de
atele surfilat
4. Calca pensele la fata si spate, aplica C Masina de
intaritura pe cordon calcat
5. Incheie cusatura de pe mijlocul de M Masina simpla
spate, aplica fermoarul cu tighel, taie de cusut
atele
6. Incheie cusaturile laterale cu M Masina simpla
tighel, taie atele de cusut
7. Calca cusaturile realizate C Masina de
calcat
8. Aplica cordonul cu prima cusatura, M Masina simpla
richtuie, executa cusatura de fixare a de cusut
cordonului
9. Surfileaza terminatia, taie atele M Masina de
surfilat
10. Coase tivul M Masina simpla
de cusut
11. Inseamna pozitia nasturelui m -

Coase nasturele
12. Insemneaza pozitia butonierei m -

Coase butoniera M Masina de

cusut butoniere
13. Curata produsul de ate m -
14. Calcarea finala a fustei, impachetarea C Presa cu
manechin
 BIBLIOGRAFIE

F.Ciuca -Croitorie pentru toti-editura tehnica-BUCURESTI 1988

E.V.Ciontea -Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii-

ED.P Craiova

P.Dragu -Utilajul si tehnologia confectiilor textile si calcule in

confectii -ED.P.- Craiova