ORIENTARI PENTRU LEGIONARI 134 ERDING/BAVARIA Aprilie-Iunie 1972 PEWIRU ADUCERE ANTE BA MLBQIUNTL 45 DE _ANI DE LA INFI ARHANGHELUL _MTHATL" ‘In luna aceasta (24 Iunie a.c.) se implinesc 45 de ani de le infiinte- rea "Legiunii Arhanghelul Mihail", iar la 10 Decembrie a.c. o jumitate de secol de Ja izbucnirea "Miscdrii Studentesti" din 1922, a cred expresie ge~ nuind e fost aceast& Legiune. Pentru comemorare, reproducem mai jos ordinul de 2 al Cpitanului pre- cum gi unele gfniuri ale Lui gi ale primilor s&i camarazi de lupt%, exprima te cu ocazia acestul mare eveninent pentru destinul neanului romfnesc. FRIMUL ORDIN DE 27 “Astézi, Vineri 24 Tunie 1927 (Sf. Ion Botes&torul),ora zece seara, se infiinteas% :"LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL", sub conducerea meas S& vink in aceste rénduri cel ce crede nelimitat. SH rumint fn afe- r& cel ce are indoieli. Fixez ca gef ag girzii dela icoan4 pe Radu Mironbvici"s ete Corneliu Z. Codreanu A = Din gandurile C&pitanului “Patru linii brizdeazi mica noastr’ viata inijialé : 1) Credinte in Dumneziouj 2) Increderea’fn misiunea noastré; 3) Dragostea fntre noi; 4) Can- tecule (P.L. 281). : cesses Jara noastr& piere din lipst de oameni, nu din lipst de progra~ me. Aceasta este pirerea noastra. Ca deci, nu programe trebuie ©& oreiemsci cameni, oameni noui. Pentru c& aga cum sunt ast8zi oamenii crescu{i de poli- ticianism gi infectati de influenta iudaic&, vor compronite cele mai strélu- cite prograne. Acest fel de om, care tr&iegte azi in politica roméneasot 1-am mai fnt@lnit fn istorie. Sub domnia lui au murit natiuni gi s'au dlrdmat Btatereeeesee sseoesGoa mad mare primejdie nationald sti in aceea de a ne fi diformat,de ane fi desfiguret structura noastr& rasial& daco-romani, dnd nagtere aces- tui tip de om, creind aceast& cliaturh, acesstS starpiturk moralt: politicia- nul care nu mai are nimic din nobletea rasei noastre; care ne dezonoreazt si ne omoard", (Idem,p.285). Foporul romfin, in aceste zile ale lui, nu are nevoie de un mare om litie, aga cum se crede, ci'de un mare educator gi conducktor, care s& bi- Tulasc& puterile rului gi s% sdrobeasc% tagma celor rai. Pentru aceasta {n- s&, el va trebui s& biruiasol mai intéi r&ul din el gi din ai lui.Din acea- et& gcoald va trebui st iast un om nou..... Un om in care s& fie desvoltate, pént la maximum, toate posibilitutile de mirire omeneasc% ce se aflA stidite de Dumnezeu fn séngele neamului nostru (p. 286). 0 scoal& legionari insi poate si dea #&rii acegtia un mare tip de ronén....., Vom crea un mediu sufletesc, un mediu moral in care s& so nasc% gi din care s& creas oml erou. Mediul acesta trebue izolat de restul lu- mii prin int&rituri sufletegti cat mai inalte.=o. peyuré. Ve £1 un exemplu. Va face alti legionari. Gi lumea, in ofuterea cor zile nai bune, £1 va urma. Cei nou veni ti vor trebui of traiascl tn respeotul gecloregi norm dé yiati lesionard, Toti la un loc, fn aceeagi oaste, wee ty ° ei care va lupta gi va birui. Aceasta va fi 28, chelul Mi. hail". (p. 287). B - Din n&rturiize (4pirute in "Paingntul Striimogeso" - August 1927.) 1)+- Jon Mota : "Dela Yooant si Altar am pornit, apoi am ritticit o buca- $a dg wrone Purtaji de valurile onenegti.oi n'an ajuns 1a nie un mal; © oe foatt curttenis inpulsurilor noastre. doun ou sufletul gren, risletiti, sar- pice, ne strangen 1a adtpost,ia singure cilduré gi alinare,tarie gi recon, fortare a noastré, readucdtoare deputeri,la piciorele lui Teus,in Pregul or- Ditoared straluciri a cerului 1a Iocan’, Noi nu facom gi n'an fdout Politica, 0 Singur 21 in viata noastra. Noi avon o roligio, not suntem robil sel ose’, dante, In fooul ef ne consumin g4 fn introgine stépaniti de oa; 0 slujin saad ie ultine putere. Pentru noi nu oxisté infrangere 91 desermare, olici for ta,ale otred unclte vrom noi s& fin, e otern invincibila’ 2)+~ Corneliu Georgescu : "Lupt&tori} Aprindoti ain nou fm suflete f4- elie oredingei c& biruinga gi igbénda va fi a noastra, 3)+~ Radu Mironovicd : "ou credinté in Dumezeu s& pornin la luoru gi incetul cu incetul, si netlédin o nouk cask, care si fie do dou’ ori mad frumoas’. Int "Legiunca", : 4)+~ Tide Gérnoat : ...... Pe drumi pe care ni 1-am ales acun 7. ani, von gti s& morgem tot aga de hotiriti. Ciolanele deprinse cu asprinea 2ile. jor de inchisoare g1 de mizeric, so vor sinti foarte bine in trangeele de lupt&é pe poaifie, contra dugmanului. Deci jidanii care se bucuri azi, crezand cH a sosit ccasul st&panirii lor, si afle ci in jera aceasta oxisti wn colt, unde, Je orice ceas din 21 91 din noapte, o gard& yegheazi ou fata le dugnan" 5)e- Inginer Gheorghe Glime : "Desigur, trobuio contributia multora, a futaror co astisi stau rasleti in tabere denoralizate, In acoast& privint, dso% exist& cineva, fn vreun cooly el Roméniel, care si fi tnceput tnscricres in vreo list de subscrip{ie, autorized sau nu, si mi fnecrie gi pe mine ou aceea ce pot da : viata", Te comenorarea a 45 de ani de la infiintares Legiunii, am gisit necesar si roanintin aceste ginduri de viat% nowt, care ai stat la’ tenelia Migotirii creati de Cépitan pentru marea fnviere a intregului nean romfnesc. Ele au insufletit doul genera}ii de tineri care s'auavantat in lupth, privind"Moor- tea Legionaré ca cea mei soumpi nunt& dintre nun{i". §i multi au fost aceia care s'au invrednicit de aceast& moarte, Dupi asasinarea Capitanului gi a bimei p&rti din elita legionaré fornaté de el, a fost lansat& prin mijloace viclene eresia sinist’. Pentru dugnanii de moarte ai Migcirii Legionare nu era suficient& asasinarea lui fizich.Tre- buiau desfigurate gi principiile de viat& nouX formulate de el. Numai aga in- fréngerea Migotrii putea fi complecti. 1.~ Pornirea de la Iooan& a fost consideraté de inpostura simisté ca ceva Nnistic! care trebuie abandonat. Inc& din timpul conjuncturii politice "ne- iste", fn al II-lea Eril din Germania, se proectase o editie a cirtii Cipi- tenului "Pentru Legionari", epurat'de misticisn, adic de partes esential& a doctrined legionare. 523- 2e- Dragostea gi increderea intre camarazi a fost inlocuitd cu suspiciu- nea gi spionarea reciproct, aga cum se practic in dictaturile inspirate g4 Smbibate de duhul satanic. 3e- CurStenia sufleteasct a fost inlocuité cu gmecheria degencratului. 4. In locul desinteresului gi e abnegatiei, a fost cultivaté setea de parvenire a neofitilor pentru partizanléc personal. Orice sectitur& septem - prist& sau clement dubios putea si minimalizeze gi chiar s& ia in derédere trecutul de jertfe gi de lupte al orictrui luptitor verificat in timpul Cupi- tenului, numai prin faptul cM ficea osanale "Comandantului' 5. Mediul creat de erezia simist% nu numai of n'a fost un "mediu moral" necesar unui "om in care e& fie desvoltate pind la maximum, toate posibilita- file de mirire omencascd ce se afl4 sidite de Dumnezeu in séngele neamulut nostru", ci, dimpotriv’, a devenit un mediu propice de @ promova "cel tip de om,creini acea cizituré, acea stérpiturt moral: politicianul.... care no dezonoreaz’ gi ne omoari". 6.- Atmosfera acestui mediu nesinStos a fost atat de infect incét a nar- cotizat multi camarazi, chiar dintre aceia formati la gcoala Cépitanului ,pa~ ralizéndu-le reflexele sAniitoase. Din picate mai sunt unii care fnck nu s'au desmeticite ‘Te~ Poate asemonea confruntéri st paré anumitor elemente congenital ver- satile, un criticism otrivit. Noi ins& le considerm vitale pentru insugi existenta Mgc&rii Ctipitanului. Intr'un moment cand omenirea se sbate in cles gtele satanic al celor fir Dumnezeu, ou dictatura vizibilt a t&rilor comu= Rizate gi cea “invizibilS" a ecelora fardate cu poleialé "democratic#!'» numai Pastrénd identitatea genuind dati de CXpitan, intr'o conjuncturd politics ostil, ca aceca pe care o strbatom, putem infrunta raul ce ne inconjoar’ a~ tat ca Migcare c&t gi ca neam, §i poate lictrirea acestei identitéti,intr'o June abrutizat’ de meterialisaul satenic, 0% indice drum salvator gi pentru alte neamur: entru nod - oum'a marturisit Ion Nota le infiinjares Legiunii- fu exist® infréngere gi dezarmare, c&ci forte, ale ofrei unelte vren noi si fin, © etern invincibils", §i ou ajutorul lui Dumnezeu, age va fi! “Orient iri" 1).- GONVOCARBA CONSILIVIWI IZGIUNIL - (Circulars) GONVOCAREA CONSILIUIUT LEGTUNTL In referire la circulara din 3 Iunie 1971 gi ca urmare a consfétui- rid avut& ou mombrid Consiliului Legiunii din Europa, se face cunoscut hoti- }irea de a se convoca CONSILIUL LEGIUNII pentru luna Septembrie a.c. intr’o qari ain Buropa Occidentalé. Date gi locul procis se vor comunica 1a monentul oportun printr'o circulari special&. T.- Situatia de drept. Se anintegte cl, in confornitate cu actul de 1a Majadahonda din @ Noonbrie 1954, "toti Conandantii Bunei Vestird gi Conanden- fii Legioneri f8outi de Cipitan gi rlmagi fideli principitlor sale fac paste de arept din Consiliul Legiunii. De asomenes fac parte de drept,po toat® dun Sata functiunil lor, tofi aced care Sndeplinesc functiuni importante in Mig- Tare,ca secretar, cesier ,gefii pe tiri gi alte functiuni po care Consilint Conasestor le va-aprecia de acelag rang. In acost Consiliu vor intra prin coustare gi elemento de prostigiu, din toate categoriile sociale, care au dat dovada credintei gi a constanjei." tn acolse tinp amintin o&, "in interpretarea gi intregires actului de te Majedahonda, Consiliul Legiunii a statuat ou privire la atributiile ¢i nodul lui de functionare urmitoarele : @)- Consiliul Legiunii este organul suprem Ae ocancore al Migetirdi Logionare panX 1a constituires Senatulul Legionar care £1 ve substitulsm& ‘b) ~ Componenta lui rméne aceea stabilit% prin actul dela Majadshonda; co) - Consiliul Legiunii este prezidat de Dl.Cdt. al Bunei Vestiri gi Fonda- tor al Migckrii Legionare Tlie Garneat&. In caz de vacant’, din motive de forg& major’ sau personale, Consiliul Legiunii tntrunit sub pregedintia co- lui mai fnalt gi veohiu grad prezent la adunare, va hot&r! complectarea va~ cantei. - Seful Serviciului de Secretariat este gi secretarul Consiliului Logiunii; d) - Consiliul Legiunii se intrunegte intr'una din f&rile libere din Europa fn adunare ordinard odat& po an, in sezon de vard, sau in aduna- re extreordinar& le data gi locul fixat prin convocare sorisd conjindnd si ordinea de zi a desbaterilor; e) - Atributiile Consiliulut Legiunii : - Con- siliul Legiunti este depozitarul doctrinei gi randuielii legionares - Rezolv& succesiunes la conducerea Migclrii; - D& directive in mare Consiliului Condu- cator al Migotrii Legionere." (Din hot&rirea Consiliului Legiurii fntrunit la Freiburg-fn zilele de 12 - 18 Iulie 1958). II ~ Dispozitii. Pentru frile unde sunt vacante furcpiunile de gef, se recomand& rezolvarea acestei probleme inaintea tinerii gedintéi Consiliului Legiunii, spre a putea astfel, potrivit nornelor tn vigoare, st participe fie- care jar& la acest consiliu cu vot deliberatiy. In acest scop,se va lua con- tact cu serviciul de secretariat spre ase gsi solujie cea mei indicat&,ca- re "s& tin& seam’.- conform punctului 3 al Hot&ririi de 1a Majadahonda - de condifiile specifice ale ficctiroi t&ri din omigratie gi conformindu-se legi- lor {n vigoare!" In baza acestei dispozitii, s'ar putea adopta gi alta for- ni de reprezentarc, aga cum s'n sugerat de cMtre unii camarazi de peste ocean. III - Qrdinea de zi, 1,- Comamorarea Dlui Cdt.al Bunei Vestiri Ilie Gar~ neat’, a camarazilor gi prietenilor decedati fntre timp; 2.- Darea de seam a Consiliului Conducttor gi a serviciilor centrale : secretariat gi casierie; 3e~ Solutionarea problemei coniucerii : a - Alegerea pregedintelui Consiliu- lui-Legiunii pe o durat& ce urmeazi a se fixay b - Completarea sau alegerce unui nou Consiliu-Conducttor, sau adoptarea unsi alte forme pentru organul ““ékectitiv al Migetyit pe Oaurat-ve se ‘va Tixay 4 ~’Cooptareade ‘noi~mekbri: in Consiliul Legiunii; 5 - Problem extinderii votului deliberativ le toti legionarii cere au aderat gi ader& 1a actul de 1a Majadahonda; 6 - Probleme de orientere in viitor pe plan doctrinar gi politic. Comarazii care, potrivit normelor fn vigoare, au droptul la vot delibe- rativ gi, din sotive indreptitite, n'au posibilitatea s& participe la adunare, pot si-gi exercite acest drept gi in mod indirect, delegénd o persoand din acelea care au dreptul s& participe 1a lucrtrile Consiliului Legiunii. Continufnd tradi ia inauguraté cu ocasie aduntrii Consiliului Legiunii din 12 - 18 Tulie 1958 1a Froiburg, se ve tine fn prealabil o adunare genere- 18 consultativs la care si participo g1 camarazii care nu fac parte din Con- siliul Legiunii, In felul acesta s'ar putca avea o imagine mai complect’ asu- pre problemelor care frémént& lumea legionar& gi primi sugostii de folos Con- siliului Legiunii. Erding,19 Mai 1972 Mentru al Consiliului Conducktor Serviciul de Score tariat Cat.Log. Constnantin Papanace Cdt.Aj.Victor Apostolescu 2)e~ MOPIVAREA CONDUCERIT PLURALE In ultimul timp s'au manifestat cortroverse publice intro unii comarazi ou privire la felul de conducere a Migcirii Legionare dup moartea Cipitanu- lui. Sta pus in disoutic dact trobuie pistratt forma do conducere unick exer~ cdtatS de El, sau trebuie adoptat’, fie gi in mod trenzitoriu, o conducere plural’. Pontru limurirea faptului deog la adunarea de la Erding gi apoi prin hotarirea dele Majedahonda s'a.optat pentru conducerea pluralS,aga cum rezul- +8 94 din "Convocares Consiliului Legiunii" inserat’ mi sus,rodim mai jos unelo extrase din oxpunerea do motive flicuth 1a Consiliul Legiunii ‘Sntru- nit la Freiburg in zilele de 12 - 18 Iulie 1958-o- "Pentru refacerea Miscrii. In anul 1954 mai toji legionarii - cu puti- ne excep}ii - au optat pentru refacerea Migo&rii Legionare in sensul ca toate grupurile existente si se resuieze intr'un singur bloc,aga cum era pe vremea Clipitanului. Se credea c& sentimentul de raspundere, desinteresul personal gi dragostea pentru Migcare vorfinlesni aceast& salutera contopire legionara. $4 Gntrucdt experienja fScuta dup& moartea CApitanului a dovedit c& conducerea exercitat% de o singur& persoan’ (conducerea unic’) comporta mari riscuri de riticire depe druml drept dac& persoana care 0 exercita nu intrunegte toate calitétile necesare aga cum le avea C&pitanul, s'a optat aproape in unaninita- te pentru forma de conducere plurel. In acest sens au fost aproape toate in~ dicatiile legionerilor din exil: inainte, in timpul gi dup adunerea dela Er- ding, {inutS acum patru ani, Dealtfel, rezerva cu care au fost intémpinate u- nele initiative de poleriz&ri personale a constituit o dovadd in plus. Cel putin pentru actuala fazi de tranzijie, nu sunt posibile solutii de conducere unict £4r% riscul de care am vorbit de a pulverize Migcarea in grupe gi gru- pulefe gi a o arunca in lupte intestine. Pentru e opri procesul de fardmitere (aezagregare) gi a promova unul de reintegrare s'a recurs la solutia "Consi- liului Conduc&tor" format de trei comandanti legionari, considerati atunci ca ced mai potriviti pontru ectiunea de refacere a Migokrii Legionare. Interpretind aceasté stare de spirit gi tindnd seanS de realitatile qeate in anii sourgi dela asasinerea CApitanului ou validérile gi invalidéri- le aduse de lanyul de prigoane, Consiliul Coniucdtor desemnat 1a adunarea de le Erding gi formt de Cdt. al BeV. Ilie Gérneati. Cat. Leg. Vs Jasinschi gi CdtelegeCe Papanace, a dat decizia dela Majadahonda din 6 Noembrie 1954,pen- tru refacerea Misctrii Legionare. Principiile clltuzitoare ale acestei de- cizii, care tinde ca, in cadrul iererhiei legionare stabilitd de Cipitan, si asigure func{ionarea conducerii plurale, au fost in esenté : 1) Asigurarea unui echilibru intre spiritul tradi tionalist-conservator, representet nai mult de gradele vechi gi cel inovator-progresist, adus in go nerel de elenehtelS“tinere - caro s'au distins in luptele ce au urmat dup moar— tea Cipitanului. 2).- Greares de institutii legionare viebile care sé garan- teze buna reglonentare gi adminbtrare a puterii in cadrul legionar,asigurdnd echilibrul necesar gi oviténd ebuzuri de orice natur&; 3).- Seperarea Misci~ rii in dubla ef functiune de gooald spirituald permanent& a nafiunii roméne $i organism politic de aptirerea intereselor ronSnegti in cadrul diferitelor Gonjuncturi politice; 4).- Folosirea tuturor tendintelor sinitoase - fie Ri @ivergente - inerente unei MigoSri vii gi sinitoase, in sens constructiv,ac— centénd educatia in legiturd ou ideia de "functiune necesarA" le fiecere din aceste curente; 5).- Reafirmarea cu mai mult& tirie a principiilor gi obiec— fivelor morale’ indicate de Cipiten gi sanc{ionarea oricirei abateri; 6). lectionarea elitei legionare pe basa principiilor indicate de Cépitan gi re~ examinarea gradelor féoute in exil’pe oriterii lAturalnice gi far respectaq rea acestor principii; 7).- Afirmarca ceracterului trenzitoriu al acestei for- me de conducere pani a luarea de contact cu canarezii din Jari ofnd urmeazit a se adopta fntr'un cadru politic intern gi extern mai stabilizat, form de conducere cea mai potrivits. Din adeziunile individuale sau colective primite de "Consiliul Con wktor" din toate pir tile unde se giseste diaspora legiona- rH, rezalt& o& merea majoritate a legionarilor a aderat la aceast& form’ de conducere plurali. Malte sperante s'au pus atunci in reugite ei. ‘"Dao& insé se va porni dela premiza - cum este gi firesc - ci institu- fille create la Majadahonda n'eu fost anulate automat prin descompletarea Con siliului Conducttor, s'ar putea lua in considerare orice solujie care ar con- tribui la inl&turarea deficientelor anintite gi le perfectionarea institujii- lor existente. Din numeroasele sugestii primite pani acum redau ofteva ca ja~ loane de orientare pentru discutie. ‘)e- Completarea Consiliului ConiuoStor ou parsoana care ve indeplini funetiunea de secretar al Migotirii din exil pe tot timpul oft va detine aces funotiunes 2).- Dologaroa alternativ& gi pe timp limitat (2 sau 5 ani) a fie~ carui maxbru din Consiliul Conducttor cu conducerea Migoirii Legionare dinexil, ceilel{i doi rminfnd a se ocupa ou problemele gonerale-care’ privese intreaga Migcare; 5).- Delegarea pe timp linitat a unei persoane in afarii de Consiliu care s& se ocupe cu conducerea Migclrii fn exil sub directa suprave~ ghere a Consiliului Conductor; 4).- Mentinerea temporars a Consiliului Condu~ odtor la douk persoane pént oSnd se va glsi elomentul de completare care “sit poat& looui fn acelag loc cu ceilalfi si repartizares atribujiilor pe crite- rii objective doeene elcea iste; 5).- Mirirea atributiilor secretarului Migctirii pentru e rozolva direct toate problenele generale, ramanfnd Consi- liului Conductttor de a se ocupa de problemele care priveso Migcarea in:intre- gimea ei,etc. etc. In toate aceste roglementtri de atributii "Consiliul Legiuii" or ré- nfne instante suprem a Migc&rii Legionare pfrii cGnd Smprejurérile vor ingi- dui s& fie substituit de Senatul Legionar. Consiliul Conductor care in faza de tranzifie a avut rolul de a creia aceasti institutie de baz4,dupX consoli- darea ei, va indeplini funcfiunea unui conitet executiv,dat fiind o& Consi- liul Legiunii na se poate intdlni decft anuel sau in caguri exceptionale. Evident fiecare din aceste solujii sau altele ar fi fost mai ugor de pus in practic dact lumea legionaré gi-ar fi pistrat senindtates sufleteascd de alti det& Dar, cun am relevat, riticirile survenite dup asasinarea C&pi- tanului, evolutia societatii, influenta diferitelor mediuri strdine si greu- tatea mentinerdi contactului, au creat in general la legionarii din exil o nentalitate hibrid%, care impicdict o jinut& ei un stil unitar fn conduite lore Din cauza accasta atét forma conducerii unice cit gi aceea a conducerii plurale s'au manifestat gi mai dezichilibrat de cum er fi determinat deficien- ele lor congenitale. Prima a produs abueuri gi pervertiri norele incalifica- pile. A doua a generat anerhia prin relaxarea oricirei forme de disciplini exterioaré sau interioar&. Rectipitarea echilibrului oufletesc este lucrul cel nai urgent finde’ aga cum pune Cpitanul : "intreg réul pornegte dela su- flot", Cét privogte sinteza intre factorii conservatori (traditionalisti) gi ‘cei inovatori (progrésigti) -"Cegpotriva acTegitini ; cum um“spus, pentra-un: organism viu gi echilibrat - ca a fost realizat& ino dele inceput in forma de constituire a "Consiliului Legiunii".Din 25 de maabri care ficeau parte @in acest Consiliu, numad 7 erau Comandanti Legionsri,membri de drept.Restul de 18 reprezentau functiuni (6 centrale gi 12 extericare pe tari). Sub rapor- tul posibilit&tilor de int@lnire in Europa, numai 4 erau mentri de drept,pe cénd functiunile erau 10. Intrucit fn discutiile la care ne-am referit mai sus s'e féout gi efir- matie of Dl. Gérneati a fost constrahs s% accepte solutia conducerii plurale, redim urmtoarele cuvinte rostite de dérisul le incheierea desbaterilor adunt— Tii generale consultative, age cum au apérut fn darea de seam la redacteree ctreia a participat: "Dl, Cat. al Bune Vestiri Tlie Girneat% incheind desbaterile in 1e- gSturd ou problema formei/de conducere, {ine s& precizeze o& D-sa inct dela disparitie fiziol a C&pitenului, a fost permanent pentru ideea unei condu- ceri plurele gi a militat in acest sens. Cu documentele ce le posedi,va i- Justra acest fept an gedintele delibertaive ele Consiliului Legiunii." (Orien— tiri, m. 10, Tulie 1953, pag. 14.) : * ‘ha gigit necesar s& reproducen aceste extrase spre a risipi uncle e- chivocuri dguntitoare. Pentru.cei care doresc of eibti o idee mai. cuprinzittoa- re spre'a vedea problemele care s'au discutat la primul "Consiliu al Legiu- iii", sé recomand’ 88 citeaso% numMrul din"Orientéri" citat mai sus care @ fost consacrat ‘in intregime acestui eveninent. 3e- EXPOZEUL D-LUT COMANDANT AL BUNEI VESTINI rL1s Ginwgagh La DescHI- ‘DEREA "CONSILIULUI LHGIUNII" (Freiburg 12-16 Tulie 1958). Not&.= La inchiderea acestui buletin, no-a olizut in minK oficiosul mist "Para gi Exilul" (lai-Iunie 1972),un numir special de 26 pagini scris "Le un an de 1a moartea lui Tlie Gérneath".os Cu increctitudinea ce-1 caracterizeaz4, Horia Sima Sncearc# prin denatu- varea faptelor gi fel de fel de inventii puerile, s&-si acopere activitates lui nefast&,care in mod incongtient sau congtient ca agent provocator,a dus la desaxarea gi destramarea Migcirii creaté de Cépitan. Gu alt& ocazie vom pune la punct toate aceste falsuri gi calomii debi- tate in sus menfionatul panflet. Pentru moment reproducem oa r&spuns din par— tea mult regretatului Comandant al "Bunei Vestiri" Ilie Gérnea{&, expozeul sta f¥out la deschiderea primului Consiliu al Legiunii, care pune in adevirata lui lumina pe amintitul Sima. Poate nici acum nu s'ar fi publicat acest expozeu, spre a se evita darea in spectacol,dact acest impostor n'ar fi atacat ca até- ta rea credin{% pe un om decedat, care nu se poate apira. Tati textul acestui expozeu t Cel dint@i génd gi toat& recunogtinta noastr& s'o inchin&m memoriel C&- pitanulul, astiizi ofmd ne adunm s& punen pujin& ordine in Migcarea pe care el a creat-o gi a sfintit-o cu sSngele lui de Martir. Sd-1 rugim pe el gi pe toti Camarazii nogtri din Legiunea de dincolo si vie in.aceste monente de réscruce fn mijlocul nostru s& ne int&reasc& gi s& ne luminoze in hot&ririle ce vom lua. S& ne rugim lui Dumnezeu ca desbricati de patimi,ambi fii,interese perso~ nale sau calcule meschine gi inc&lziti de dregoste curat&, si ne putem regisi din nou in Legiunea noastra ou spiritul gi entuziasmul ei de altt data. 2 Deschizdnd gedinta Consiliului Legionar, se cuvine a face o mick privire retrospectivd asupra perioadei dela Aprilie 1936 pén& in aiua de azi-Accasta ne va 1dmuri sau cel putin va aduce in memoria noastrd momentele de ratdcire care au dat nagtere crizei in care ne sbatem de ani de ziles G&sesc prilejul s& accentuez asupra necesit&tii de a se face un efort ge~ nerel pentru a strange materialul necosar pentru o eventual& scriere a Isto- riei Migctirdi Legionare. Cartea Cdpitanului, memoriile vietei sale, Pentru Le- gionari, ne furnizeaz’ fér& posibilit&ti de disoujie materialul necesar pentru © perioad’é de timp, cea ale primelor inceputuri pén& le 1930-31. Cireulérale, Memoriile dela Jilave si memoriile personale scrise in pericada ce a urmat du- p& cfderea lui I6G.Duca, pot servi deasomeni ca material initial necesar spro a fi comploctat cu datele si informatiile personale a celor ce au trait sau activat in aceasta perioadi. Elemmtele legionare cari au participat le tabe- rile de muncd, le constructia Casel Verzi sau Sediului din Gutenborg,gi care avi se afl& in exil, la adipost, au aceast& sfant& datoric. Si-gi dea contri- butia lor spre a se putea serie complect istoria perioadel de 1a 1951 - 1938 gi au datoria de a o face cat mai curand, deoarece ani trec,lucrurile se uitt, der multi trobuesc s& dea tributul firesc a sférgitului vie{ii lor scurtath poate de inprejurtrile nefaste in care igi duc existen{a. ‘Aceeagi contributie obligatorie pentru menoria celor c&zuti in frunte cu C&pitanul nebbligi pe tofi si ldmurim pentru istorie faza a doua a Migcetirii, fneeput& cu arestérile din 16 Aprilie 1938, cénd s'a aruncat cu noroi,celcu- lat gi urit de ciitre adversari asupra spiritului insugi al MigcBrii. Trebue s& ne m&rturisin toti gregelile mai mici sau mai mari care au con- tribuit sau au dat prilej dugmanilor s& ne arate in lumefn fals& lumind, de age manierS c& an ajuns 8& fim socotiti rili fMcktori gi dugmeni ai intereselor yoménesti. Mumai aceasta mirturisire sincer&, cinstitt,poate servi ca mate~ pial pentru istoria Migoirii gi ne va da gi nowt fn parte micar, linigtes eu- fleteasc’ de a fi putut reabilita Migcarea pentru posteritate. ‘Resunttoarea biruin{& legionar& din alegerile dela 20 Dec. 1937, a dat de géndit gi a alarmat dugmanii rominismului, cari pfn& atunci fncd nu-gi di- dean complect seami de forta politict c@feprezenta Migcarea Legionaré. Diver- Siunea de 40 zile a guvernului Goga-Cuze terminat in dictatura sinistrului rege oldu, Carol II este inceputul unei noi gi greleperioade din viata Mig- curii. Pentru osrecare simplificare ag vrea s& impart timpul scurs dela in- fiintarea Legiunii gi pani azi in trei perioade ‘T= Perioad’ dela infin: ani la instaurarea dictaturii carliste Prine perioadé este perroada eroicl de gestajie gi creajie a spiritulul care Ya trebui s% fie tezaurul Migo&rii ei indicajia destinului ce s'a hirazit cu-6- voia Cerului acestei Migctri. Credinji, armonie, dragostea, disciplina,spi- ritul perfect de jertf%, dezinteresul total personal gi hot&rirea eroicd de ol&dire sufleteasc&’ gi materiald vor caracteriza pe lupt&torii acestei pe- rioade de timp. Sub semnul acestei perioade Legiunea intr& fn istoria romf- neascd. Neamul roménesc cu bunul lui simt deosebit intuegte gi raspunde che- m&rii ostagilor Sféntului Arhanghel..J&rani, muncitori, studenji gi intelec- tuali tineri, toti, gi 0 parte din cei bitréni se infraitesc in duhul sem&nat ou d&rnicie de Corneliu Codreariu. Toti recunosc fn el omul trimis si ne fie indrum&tor pe drumul realizirii fm slujba Neamului si a lui Dumnezeu. Aceasti perioadé, a c&rei culme spirituali o marcheazé jertfa lui Mota, dar culmepoliticd de fort&, alegerile din Dec. 1937 - se termini odata cu, arestarea C&pitanului la 16 Aprilie 1938. A doua perioad’ care incepe cu data de mai sus » este perioada tragic de martiriu a Migcdrii gi ea creatorului ei. Caracteristica acestei perioa- de este suferinja generald. Seful Migclrii impunea legionarilor rezistenta pasiv’ de care trebuiau s& se loveascd gi s% se macine toate fortele r&ului; s& le uzeze gi banalizeze in fata Najiunei,:oreénd aureol& de martiri celor ce sufereau fn lagire gi inchisori pentru cauze dreapti. Consemnul dat de Capitan : "15 metri sub pAmfnt gi nimeni nu migch un deget" apare acum pentru toti de mare gi inspirata intelepciune, Problema r&bd&rii era una din cele mai importante gi poste cea mai greu de realizat intre ostegi invatati s& activeze gi s& reactioneze cu demnitate. $i totugi, Corneliu Codreanu, care igi didea scama de toate greutitile, a luat aceast& hotirire spre a complecta astfel educatia legionard."Buteti-ne, ucideti-ne, . mu vom migca un deget". Era poate biitilia cea mai grea de cégtigat dar gi cea care ar fi asigurat pentru totdeauna gloria Migc&rii gi puterea ei de a realiza fn viitor. le dovezile de eroism in actiune gi realiztri,se edi oga disciplina raébd&rii spartane gi aureola martirajului pentru dreptate gi Dumiegeu. V&-fnchipuiti acum le ce intl timi se ‘putea ridica astfel Migcarca. ~‘autoritatéa “6inoralé eégtigat®“astfél ar ft fost: garanyic’ impotrive’ wlte- rioarelor atecuri vrijmage. Dar chiar dacd ar fi fost sacrificat Capitenul gio parte din fruntagi, forta morald gi autoritatea cfgtigat% pe aceasta cale o ficea de neinvins.De acest lucru gi-a dat seama vriijmagul $i din ne- fericire a gisit putinja s& anuleze aceastA eroicd gi folositoare atitudine prin cfiteva capete ambitioase,necoapte gi incongteinte de crima ce fdceau 1Ssandu-se impingi la acte de anarhie gi tulburéri Smpotriva disposi {iilor categorice gi permanent repetate ale C&pitanului fnsugi care,degi inchis igi pistra postul de comand’ pe care #1 gi putea exercita prin bun&voin{a unor functionari simpatizen{i care inlesneau legiturile. Prin felul cum s'a urm&rit sistematic ctloarea dispozitiunilor Cépite- nului s'a stivargit cel mai oribil act de trédare a Mige&rii. Autorul acestor fapte $1 gtifi cu tofii.Este Horia Sima. Ramas nearestat e avut rol s& pistre- ge legiturile cu legionarii ramagi liberi ca s& transmiti ordinele ce trebu- da s& primeaso& dela C&pitan din Jilava sau Rémicul-Sérat. Folosind aceast& situatie gi socotindu-se un predestinat sau mai gtiu eu ce coloan’ vertebral&, dispretuind atitudines gi intolepciunea CHpitanului,a fneeput 8% lucreze dupd stramtimea vederilor lui gi dupaé sugestiile pe care le c&pita, acum sunt sigur, din tabura dugmen&. Vina maro a lui Sima este ci a abuzet de Sncrederea lcgionarilor gi de spiritul lor de disciplinad gi jert- £&%, Dar vina nu este numai a lui. Este in mare parte a noastré a tuturor, a celor ce-am cunoscut mai de vreme sau mai ta@rziu deviorile gi uneltirile pa- tologice ale acestuia gi n'am luat mdsuri ca sal Ampiedictim si fack pe mai departe r&u Migcirii. In ultima sa lucrare despre Migcares LegionarS, Cdt. Leg. Ce Pepanace explio& o deviatie produc de confuzia semnaté in suflete- le disciplinate ale camarazilor prin accentuarea din partea celor interesati asupra probleme! unitutii Migo&rii prin disciplin&. Discipline, care trebuia s&% fie instrumentul de punere, in, valoare a celorlalte virtuti legionare si s& faciliteze realizarea obiectivelor fundamentale ale MigoZrii - devenind yirtutea supremi - i-a fost ugor celui réu intentionat s& fect toate devierileor gi toate orimele care constituie singure activitate a lui Horia Sima. Pénd fn anul 1953,$n exil, Horia Sima gi cétiva ciraci ai lui au célarit pe acest prin- cipiu obligénd prin presiuni morale gi uneori prin teroare chiar sti-gi ptstre ze gefia gi prin aceasta posibilitates de a mMcina fortele vii ale MigcMrii. Sloganul pe care $1 adoptaser& el gi ciracii lui inci din 1940 din devie- rile de le principiile fundamentale ale Migc&rii:"Cpitanul a avut camenii lui, Sima trebue st-gi aib& oamenii lui dac& vrea si aib& putinta s& lucreze" este motorul actiunei de refacere a aga zisei "Migctri legionare siniste, Inl&turénd dele posibilitates de a actiona,majoritatea legionerilor gi gradelor vechi, create de C&pitan, Sima se Snconjoar& de o serie de necunos— cufd infiltreti de adversarii Migctrii g1 porneste lupte de distrugere a ic- rarkiei orest& de C&pitan. Aceast& precoupare se desemeaz& ca un fir rgu in toat& "activitatea" lui Sima. Provocéni micelurile din 1939, inl&turéndu-i de Ja cooperare in 1940, micindndu-i in rebeliunea dela 1941 gi dup aceea pu- néndu-i in eituatie de a fi asasinati de Antonescu in {nchisori gi unit&yi de reabilitere pe front, discrediténd prin etacuri din umbr& pe cei ce-i sc&pau controlului gi nu-1 urmau,actiunea lui nefast% culmineaz’ ou neruginata vanza- re os peragutigti gi a pufinelor elemente legionare din emigratie insufletite de cel mai larg spirit de jertf& Felul cum s'au organizat gi efectuat aceste paragutari constitue un oribil gi ticlos procedeu, Mu e cazul sé insistin as- pre lui, mai ales ci marea imjoritate din cei prezenti cred c& sunt informati. In rezumat “actiunea" lui Sima a avut un obiectiv precis, sugerat gi di- rijet din afara Migolrii : mMcinarea fizick si moral a Legiunet. Acum ofnd au trecut ani gi avem gi perspective lucrurilor ¢: ovaaticbeat finite es poa- te afirma, fri st plodtuin : Sima, in prigoana din 1938 fost crutat ca si dea in vileag toate elementele legionare, sf le punt in Snchisori gi legi— re, srrvind el de pasirea din colivie a pasHrarilor. Daéndu-i in mana adverse rilor, el le fcea un serviciu lor ei cra asigurat de contra-serviciu, spriji- nol lor in ajungerea ambitiilor sale. Aga a intrat le sfargitul lui Iunie 1940 pe poarta de serviciu a palatului ca 8 depun& jurdmant ca sub-secretar de stat la miez de noapte, fn fmprejurtiri tragice pentru Neamal Romfnesc. Dipti céteva luni, tot pentru aceleagi servicii, a fost numit prin decret regal §ef al Mig- c&rii Legionare, S& mi jortati dact vin ou date unde trebue si anesteo gi per- soana mea, Nu este o pledoarie "pro domo" ci restabilirea unor adeviruri is- torice ce s'au c&utat a le deform. Afar de aceasta sunt date pe care majori- tates dintr Dvs. nu le cunoagte gi care pot fi contribujii istorice. dat cu pribugirea guvernului de 40 de aile Goga-Cuza,- inscenare a re~ gelui C&léu spre a compromite Migcarea nationalist& reprezentat& prin acesti doi s'au f¥cut incerc&ri de a antrena gi Migcarea Legionard pe acelag drum. 0 guvernare gubred#,in conitii impuse, trebuia st macine g1 prestigiul cfg- tigat ou eforturi gi jertfe al MigcUrii noastre. Intalnirea dintre Goga~Codreanu in preziua pr&bugirii, cu scop de sonda- re,a fost urmati de un trimis al Palatului dup ora 12 noaptea la Casa Verde, ca st invite pe Cipitan la o int@lnire cu regele Carol. Ia aceast& invitatie C&pitenul er fi raspuns pe o bucat& de hértie alb&,de cele ce se puneau pe nesele de 1a restaurantele noastre. Aga cel putin ne justifica Urdéreann supi- rarea Regelui pe Capitan, cand noi tratan desfiinjarea lagérelor legionare gi gi realizarea unei destinderi, Refuzul C&pitanului de a lua contact in impre- jurrile cunoscute cu Regele este o dovadii cl-gi diidea seami de scopul inco- rect urmMrit de acesta. Incerciri de tatontri gi de convingere spre a reveni asupra acestei hotiriri s'au fUout prin cdteva persoane dup aceea asupra Cé- pitanuluijnu prea insistente insi. La cAteva zile numai dup decretarea dic~ taturei personale'e regelui, Capitenul a primit alte sugestii intre care gi aceea de a pleca fn Italia. I s'au inlesnit pagaport in sourt timp 9i Capita- nul a dst o Circular& anun{and plecarea sa in Italia. Fira si fie prea con~ vins c& o va face, C&pitanul agtepta reactiunea dugmanilor. $i aceasté reac~ fiune a venit prea gr&bit& poate, din punctul lor de vedere, Mu s'a agteptat plecarea lui gi s'a pornit la atacuri ca si-i anuleze prestigiul moral gi si distrugd fn felul acesta forta Legiunei, singurul lor adversar care {i impie~ dica de la actiunea de tr&dare masiv’ oepregiteau Natiei gi statului ronénesc.. 10 0 circular& apocrif% -fHcut& de un grup de liberali .g1 semnat& "un grup de legionari"-f1 acuzi pe Cipitan de intelegere cu Lupeasca gi lagita- te. Pleact cu banii legionarilor,igi pune viata la adépost gi las pe cama~ vazii lui prad% prigoanelor. Se desemnau astfel inten{iile adversarilor.Noi toti ceilalti, aferd de Cépitan, am inteles of aceste atacuri grabite er fi avut interesul si-1 fact pe Capitan si nu plece spre a-1 avea in mini. Ajun- génd la aceast4 concluzie, dup& sftuirea cu menbrii Consiliului Supren gi odtive din bitrénii din Senatul Legioner,m'am dus la Casa Verde,pe la jumita- tes lunii Martie 1938 cu scop de a-1 convinge pe Capitan s& plece. Am stat o noapte intreagi de vorb& fn camera lui Clime,care a venit din tari pe la ore- le 4 dim. gia luat gi el parte la discutie sus{indnd aceeag tem. Cant&rind argumentele pro gi contra, C&pitanul s'a decis in acea noapte si rimind in jar’. Argumentele lui ne-au convins gi pe noi (Clime gi pe mine). Sustinea CApitanul :Qnoarea $1 obligS si infrunte, alituri de cei pe care i-a antro- nat fm eocast% lupt gi-cari 1-au urmat cu devotament cu toate greutitile, suferinjele gi riscurile prigoanei. A dous zi 1a Centru in Gutenberg, Capi- anul a soris circulara prin care.anunté ci nu.mat plesct in Italia. ‘Aceast& circularé scrist fn prezenta.mea gia lui Cline a nelinigtit mai mult pe camarazii nogtri de pretutinieni. la 8 - 9 Aprilie am fost obligat de sled 88 plec din nou le C&pitan. Tot aga, intr'o discutie de-o noapte,Cépitanul Mm'a convins c&'e bine totusi s&.rémén&. Am plans Smpreund gi ne-am despir {it pentru totdeaune fn aceast& lume. E ultima dat& cfnd.l-am vicut gi an stat de vorb& cu el viu. De data aceasta argunontele lui au fost : pe léngi pro- plema onoarei personale a §efului Legiunit,care trebue p&strati neintinats, a addugat necesitates jertfei spre.a sfinti opera care in faze de. atunci era aga de puternicd of nici ol n'ar mai putea-o anula gi aproape $1 depa- gogte, ier Jertfa lui personalM féoutd in condi tii avantajoase pentru Migca— -re,ar putes si'dea acesteia forte care s'p. fact, invincibila,cu toate stri- * quiinteBe setantee> de ninicdrenele.adversezilor.,Prin apartea, jut. poate face mult mai mult decét prin incero&rile de a se salva. Tot cu aceasté ocdzie Ca pitanul afirmi : Migcarea se gisegte pus bine pe cursul destinului rondnese, ca o barcé ce navigheaz& pe cursul principal al unui fluviu. Grija celor din arc trebue si fie doar si n'o lase s& se isbeasct de malurile st4ncoase gi colfurosse. Oper& care ou putin’ injelepoiune se putea ugor realiza. A Pistre barca legionart pe cursul fluviului care.era destinul Neamului,aga cum 0 fixase ‘el, nsemna a ne pistra in cadrul- principiilor de bazt ale Mig- clirii in ceeace privegte actiunea gi comportamantul nostru. Pistrarea mij Joacelor ‘legale gi morale de lupt& erau yéslele care ar fi esigurat pistra- Fea pe mijlocul curentului. ‘Aceste génduri gi sentimente 1-aa'stapanit pant la moarte. Incercirile “g&torva camarazi de a-l salva ‘dela R.-Strat s'au lovit de aceast& intransigen— 48 convingere. Conditiile avantajoase pentru fructificares jertfei lui supre- me le vedea in ceea ce a preconizat gi fn cdroulrSrile din acest timp.Ideca rezistentei pasive, concretizaté in discutia de atunci."15 metri sub pimdnt- hhimeni nu migeS nici un deget" gi fn circuléri n'a pirdsit-o Cépitanul pant “$m ultimele clipe ale vietei sale pindntegti. ULtimul document care-mi con- firm’ aceasta I-am avut fn man’ in logérul dele Ciuc,1a inceputul lunii Noen- drie 1938 (ajuns intr'un tub de pasté de dinti,trimis prin intormediul D-nei Codreanu gi a lui Alex. Ghicas), adic’ mai putin de o luni fnainte de asasi- “area lui. Bgit din legir am putut constata ci gi cei ce erau liberi gi aveau “sarcina de a face logiiturile intre Capitan, lagire gi cei liberi primisertt $n repetate randuri aceleagi disposi tii stricte gi neschimbate, chiar cénd se incerca 8& i se prezinte fale situatia dé pe teren. Vor trebui adunate ‘toate aceste mirturii dact mu s'au putut pistre documentele originale. In tot timpul'cfnd era prizonier, C&pitanul cu pesibilitatilece le avea a putut dirija b&tilia, Dispozi tiilolui nu se mirgineau numai ca s& plistre- Ze linigtea Somplectti é4 nu se iveasc& acte izolate de nebunie gi anarhie, dar #1 preocupa gi faptul o& erau Snchigi aproape toti fruntasii legionari.ak © Dup& o sipttimént de la acoastt ultimA intalnire, tn noaptea de 16 spre 17 Aprilie 1936 (Ploriile),in toat& tara au fost clilcate casele legionarilor gi aproape toti fruntagii arestati. Se infiinteazi lagtrele de la Tismana, Ciuc, gi Dragomirna,care pan la urmi, fn prima jumMtate a lunii Mai,acelag an, se contopesc toate la Ciuc in localul unei gcoli profesionale. Astfel ne-am gisit adunati intre 8 randuri de sérm& acolo peste 500 de comandan{i gi legionari. §i aceasta ou atat mai mult Sntru cat apiruse in pres&,scrisoarea lui Iorga, “o& se uneltogte dintrgblide" gi instigatiile lui Seicaru cu "Insula Serpilor". Paralel cu inchiderea in lagtre, o serie de legionari erau trimigi pentru di- ferite motive in judecaté, condamnati gi igi isplgeau pedepse in Snchisorile de pe tot cuprinsul tarii. Pe teren rimanoau din ce in ce mai putini. Legitu- rile acestora ou Sima (multi ingela{i fn buna lor credint% de acesta), care rimisese ultimul dup arestarea lui Mironovici,Iordache Nicoar&, Belgea gi in- posibilitatoa lui Papanace de a activa fiind descoperit, au dus treptat, c&l- cand toate dispozijiile - 1a o serie detulburari far rost in ce priveste lup- ta, dar oferind justific&ri de reprosiuni sangeroase c&léilor. Alecu Cantacuzino gi Vasile Cristescu fugiti de sub escort& cfnd erau condugi st fie judecati ou un lot de 16 camarazi, ar fi putut stingheri mult din plénurile 1ui Sima,care prin Varfureanu,agent al politied,luora sau mai bine zis se agita aga cum convenea dugmanilor Legiunii. E de neinchipuit oun au clizut toate echipele pregitite gi organizate de Sima gi el care se gisea 4m unele {mprejurtri la cAtiva pagi de grupul adunat de el pe cfnd acesta era erestat, a putut e& se salveze, Norooul, aga cum insinue el gi apoi ciracii Sntru anarhii gi tradare,a fost ulterior limurit- fn ce consta. Iar "misiunea" lui divin, cun ou emfaz& afirma el, s'a vazutgi apare acum gi celor mai putin clar vaedtori,din ce intunericuri venea. Cuderea lui Alecu Cantacuzino,pe care Sima putea s'o Smpiedice, dup& cum gi moartea de mai térziu e lui Vasile Cris- tescu, dup’ informatiile deme de inoredere, lusat in pirlisire de acelag,1-au eliberat pe Sima de obligatia,cel putin aparentd, de a se consfatui cu cineva dintre fruntagii rispunzdtori liberi gi-i da posibilitates astfel ca fn cursul anului 1939 si lucreze nestingherit gi si-gi des&vérgeaso% opera de distrugere. Spre sfargitul verii 1938, C&pitanul d&duse dispozitii foarte discrete, of deck se oferd posibilitates faré prea multi compromitere, legionarii si fact declara tii demne de egire din lagire C&pitanul grefa aceast’ dispozi tic gi pe incercdrile regimului ca prin eliberarea unei par{i din cei inchigi st poaté speoula faptul ca o desolidarizare de Migcare a celor eliberati Deoa~ rece la Ciuc se crease o atmosfer& de totald intransigont’ gi unde Migcares igi tr&ia intens viata iar faptul de a fi cu totii impreund ora un suport mo- ral de rezistent& cu tot rogimul de izolare gi lipsuri ce ni se impunea,auto- Pitétile au gisit ou cale si inflinjeze prin Sept. lagirul de 1s Vaslui,unde erau trimigi in ultimul timp cei descoperiti ca legionari, Acolo au fost tri- migi,in trei serii, grupuri de legionari de la Ciuc. Sustragdndu-i de sub in- fluenya "Academiei’ Legionare" - cum se botezase legérul Ciuc - se spera si le reduc& tenacitatea gi s&-i impingS le declaratii de compromis. Aceast& atitu- dine suprapunéndu-se dispozitiilor secrete venite de la C&pitan, am cdutat s'o folosesc . La plecare fiec&rui grup s'a dat comanda unui comandant legio- nar din cei plecati, cu dispozijia expres& ci dact 1i se cere o declaratie in sensul c& se obligé si nu mai activese in Migcare, f&r& desolidarizare de Cu- pitan gi Migcare, s'o fact. Ajungi le Vaslui,conandintii respectivi Antoniu, Copuzeanu, Ventonic, n'au gtiut st se inteleagé asupra conducerii lngérului. 0 serie de comandanti-ajutori care gtiau dispozitiile au fécut o incercare de fa degi gi au dat céte o declaratic aga cum 1i se indicase. Rezultatul a fost o& NeStrugeru, Rpgculet gi aljii 2 sau 3 au fost pugi Sn libertate. Hgirea din lagir fn aceste condi{ii er fi ingrogat numirul celor de pe teren,ar fi fost o garantie de p&strarea dispozitiilor CApitanului gi fn acelag timp o- ferea posibilitéti de ingrijorere regimului dack ar fi avut intentia s& supri- me pe C&pitan. Aceast& posibilitate a fost sabotata de Stoicinescu,care fi- xandu-se in aparen}a pe o linie de intransigen} absoluté a pledat pentru n declaratie colectivi,lucru ce n'a fost admis de autoritati.