Vv ORIENTARI cl PENTRU_LEGIONART. Anul XV - Nr.140 ERDING/BAVARIA Noembrie-Decembrie 1973 PENTRU_ADUCERE AMINTE 8 Noembrie 1923 C&pitanul di numele sffntului Arhanghel Kihail organi- zatiei tineregti al c&rei plan l'a lucrat fn inchisoarea Vscuregti. i ci Vo 8 " ™ 1927 In Iagi, la C&dminul Cultural Cregtin de le R&pa Galbin&, are loc’ legim&ntul celor dint&i legionari luat de Capi- > ane 8 " " 1930 Se inaugureazd in Bucuresti -in Calea Victoriei nr.40- cel dintéiu sediu al Garzii de Fier. 16" “ 1934 Gurtea cu juri din Bucuresti jedec# procesul Caépitanului SIANCU. Tribunul Motilor este achitat. 20" " 1940 WMarele nationalist ardelean,protopopul Ion MOpA,incetea— zi din viet& la Bucuresti in varsta de 72 de ani. 21" " 1941 Moare la Bucuresti Prof.Ion Zelea CODREANU, indureretul Tat& ea C&pitanului, care gi-a vazut trei ménéri feciori ripugi de cAlaii Neamului romfnesc. 21" " 1947 Iancu ADAMICU, student si gef de grup in "Fratiile de Cruce", Gheorghe GEAGEA, elev de liceu gi Nicolae ANA- GNOSTU, elev de liceu, sunt executati intr'o inchisoare grecease’ pentrucd au’afirmat dreptul la vieji el neamu- iui lor oprimat. "o™ " 1938 Asasinarea CAPITANULUI, NICADORILOR gi DECEMVIRILOR de politia carlisto-politicianista. 1 Decembr.1918 Unirea Transilvaniei cu Jere Mum&. Jo 1922 Isbucnirea Migcrii Studentegti. 3 " 1938 Legionarii N.Pagidaru, Bici Ananie gi P, Andrei sunt Qmpugcati de jandarmi in urma ordinului det de guvern de a se trage in legionari fara somatie. 9 " 1933 A treia dizolvare a "G&rzii de Fier" de guvernul liberal I.G.DUCA. Bilantul acestei prigoane "Liberale" e fost: 18.000 de arest&ri, 16 morti.gi 3 inmormntati de vii, sub p&mant. 12 " 1937 Asesinarea legionarului Ion TARCOLEA in comma Siiveni, Judetul Ialomi ya. ad 1937 Asasinarea la Sirct, fn campania electoral’, a legiona- rului A,TURCANU, student. 20“ 1937 Marea victorie legionaré in alogorile generale: in par- lament 66 de deputati. 30 “ 1933 Asesinarea le Bucuresti a lui Steric CIUMBII de catre comisarul de politie Panova, I) SUNT JUDECATORI LA PARIS ! Parafrazind un cunoscut dicton, s'ar putea spune:"Sunt judecitori la Peris"! Dup& cum se stie,in gedinta sa din 8 Noembrie Sot fettonanut ath Paris a condamnat pe "Mr.Pierre-Bloch,zis Jean-PierreBloch,care s'a facut culpabil de delict de dofaimare a Perintelul Vasile BOLDFANU,prin artico- lele publicate in jurnalul su "Le droit de Vivre" ,nr. 374-375, din Oct.9i Noembrie 1972. In consecint&, cum se serie textual in sentinta data: "Condamne PIERRE BLOCH & la peine de TROIS MILLE FRANCS, d'amende ....... stetuant sur la demande de la partie civil,condame le prévenu & payer au sier BOLDEANU,1a somme de UN FRANC A titre de dommages et intéréts ... ordone l'insertion du présent jugement dans le prochain numéro du journal "le DROIT de VIVRE", aux mdmes caracttres que les articles incriminés ... ordone I'insértion par extraits du présent jugement dans trois journeaux au choix de la partie civile, sans que le cout de chaque insertion puisse excéder 1.500 F...." Deci, 0 condamnare pe toat& linia,atat pe plan moral cAt gi material.-— * Acest& sentint& prezintaé o valoare deosebité nu numi ci s'a facut « dreptate in cazul care a provocat-o,der gi pentru o problemi mult mai general&:se descurajeaz’i o tendinté de abuz a unei categorii de cement, VSait priviligiat& dup& ultimul rasboi.Ne referim la cei de origine evre- josod, Furs indoialé,acegtia prigoniyi silbetic in yarile cu regimuri @ictatoriele ca Germania National-Socialista sau Rusia Sovieticaé de la faza stalinisté incoace au un drept legitim de a 1i se face dreptate; @up% cum un asemenea drept l'ar avea $i RomSnii apartin&nd Migc&rii Le- gionare, care au fost prigoniti sfngeros sub dictatura regalist& a lui Carol-Lupeasca,in Rom&nia, cand miii de legionari in frunte cu CAPITANUL lor nevinovati, eau fost masacraji in lagére de concentrare, sau impugcati fHrh somatie, pe str&zi, de organcle"pelitici. Dar, acest drept trebuie revendicat gi exercitat cu echitate gi misurd. Ori, lipse acestui simt al m&surii a determinat campania calomnioast eagienie cant nreeus conismietsmtat prin sentinta reprodusd mai sus.Asemenea abuzuri sunt frecvente. Cand scricm aceste rénduri, o campanie calomnica~ si asemin&toare, se duce in U.S.A. impotriva Episcopului Rom&no-American Valerian Trifa de alti coreligionari al condamnatului amint,in carddgie cu satrapii comunisti,adic&d aceia cere oprim& ast&zi,intreg poporul romén. Abuzdnd de marea lor putere de influent de care dispun in lumea liberd, ei nu-gi dau seam& c& f9i gubrezesc propria lor pozitie cnd din persecu- fati vor sa se trancforge in inplacabili perescutori Sentinga dreapts da in procesul Parintelui Vasile foldeani cate un auvorizat avertisnent de a se fncete cu asenenes abusuri Piindc& aga este gi in interesul cau- zei lor. Dealtfel,pe un plan spiritual superior,Sféntul Parinte PAUL a1 VI-lea priming @n audient& pe Premierul Izreelian Golda Keier,a tinut dintr’un — neeput, s&-gi manifeste nedumerirea cum un popor ca poporul Evreu,care a p&timit' din cauze persecutiilor sub st&p@niri stra&ine, a putut si se com porte aga cum s'a comportat fat% de poporul Palestinian isgonit din pro- pria~i jar& pe care o ocupé de milenii. Desigur,asemenea observatii juste care sunt gi spre folosul lor,Evreii 4m general,ie privesc ca acte dugmnoase.Dovad’ sunt reactiunile gi fap- tele lor despre care am amintit.Dar imultimul timp, au inceput si-gi ia vant oameni mai injelepti 9i mai reelisti care fgi dau seama c& perseve— rénd pe linia arogant& a bunului plac, se riscd @ se spulbera toatad inte— legerea gi simpatia acumulets in trecutul lor de suferints.§i sentinge judec&toregti ca aceasta de care este vorba, vin si legitimeze perspica- Citatea unor asemenee orient&ri juste gi necesare. Multi camarazi au vazut in faptul cd i s'a recunoscut dreptatea Psrin- telui Vasile Boldeanu,care a fost calomiat, tocmai in ziua de 8 Noembrie, adic& ziua Sf€ntului Arhanghel Miheil,hramul Bisericei gi patronul Legiu- nii,o adevirat& minune.biei ales,daci se tine seam& de marea putere de in- fluenté de care dispun implacabilii adversari.Far& indoiel&,coincidente este uimitoare gi justifict aceasta credinj&Dar si pentru cei care nu in- clin& s& creads in interventia supranaturalului,faptul constituie o mimune Dupé ataétea procese politice fuoute de 1a terminaree ultimulud résboi ,unde s'a nesocotit cele mai elementare principii de drept,iat& un proces care indreptategte in plin rostirea dictonului:"SUNT JUDECATORI LA PARIS". 2) SOLIDARIETATE ROMANEASCA $I CRESTINA. In zilele de 10-11 Noembrie 1973,s'e tinut 1a Peris,in locagul Biseri- cei Ortodoxe Romane, Congresul Bparhial gi succesiv Adunarea Generalé a enoriegilor.Punctul principal al ordinei de zi 11 forma alegerea noului episcop romin al Europei Occidentale,in locul rams vecent dupe Tniature— Fee Eplscopulut Teofit Tonesou.caresnesocotind rostul pentru care fusese ales,trecuse sub obldduirea Patriarhiei din Bucurogti,controleta de c&tre cei fara Dumezeu.la aceasta’ adunare,au perticipat delegati din toate tari Te din Furopa Dibera,ier prin delegatii,toti cei care,pentru diferite mo- tive,n'au putut veni’ personal.Multe adeziuni scrise au sosit si de la Ro- méni’stabiliti in t&rile de peste ocean.Acestia,degi apartin canonic, de alt&é eparhie,au tinut s&i-gi arate solidarictatea lor romfneasc& gi cregtin Organizarea Congresului Episcopal a fost bine pusi le punct.Rapoartelc prezentate de Parintele mitrofor gi Vicar al Episcopiei, Vasile Boldeanu,: — precum $i de c&itre Dommii: I.MILOAIA,Titus BRBULESCU,Demostene NACU, - G.PILITI,?.MEJEANU,gi P.BARBA NEAGRA,eu fost tomeinic documentate,Diferi- tele probleme care se pun in mod acut Bisericei romfnegti libere din }8- rile occidentale, au fost desb&tute pe toate leturile,atat din punct de vedere religios o&t 91 din punct de vedere romfnese. Singura desonanta care s'e observat a fost atunci cnd unii dintre cei care au participat la discutia rapoartelor,fie c& au uitat c& se gisese intr'o bisericé ro- méneasc& fie din complezenta fata de strdinii cere erau prezenti la adu- nare, sau de fendoseala, au tinut s& vorbeascé in limbe statului in care se gdsegte Biserica. Aceasta pe plan intern. de temeinic egétitaé a fost activitatea desfa- Fire te etn cnPeee SenePeuD Beno Penctacrment che” OhirncE se. vee re cregtin.In mod deosebit,ar trebui relevat&é actiunea fin procesul pe ca- re P&rintele Vasile Boldeanu, parohul biscricii cu hramul "Sfintilor Arhan gheli Mihail si Gavril" 1'a intentat contra calommiatorilor s&i gi a in- tregii comunitaéti romfnesti din Paris grupate in cadrul acestei biserici. Cum s'a ar&tat fn nota precedenté, acest proces cAgtigat iar calomniato- rul a fost condamnat pe toaté linia, P&r&é fndoial&, la acest rezultat eu contribuit fn primul rand, avocati tn frunte cu maestrul V.V.STANCIU,care au expus in mod magistral aspectul juridic al problemei,fin strans& coreletie cu inexactit&tile debitate de inculpatul calomiator.Dar intrucAt problema avea gi un pronuntat aspect politic,imprimat de RESERISTI, ld&muririle deveneau absolut necesare gi sub acest aspect, spre a transpune problema de pe plan personal sau local pe un plan mai general ca sf nu epunem "univereal" Sub cecst aapect; un mare uerit revine lui Demostene NACU, care, ca un bun cunoscitor a stari- lor de lucruri din t&rile comuniste, pus printr'o muncd asidu&,in eviden $& intreaga tacticd a celor far& Duimezeu, in subminarea agezirii cregti ne. F&r& indoial’, acest "dosar" bine documentat a ldmurit: nu numai cer- curile politice care se intereseaz& de scctorul Sud-est-european,dar pre- supunem, gi cercurile politice interesate. Toate aceste manifestéri, ca gi existentea hotéritd a elementulor cele mai dinamice,care au impiedicat ocuparea prin forjéi,a Bisericei,de c&tre uncltele satanice, au contribuit.la cfgtigarea acestei batilii. ’Semnifi- cativ este faptul’ci in aceasta lupté s'eu entrenat, cu elanul caracte- ristic tinere}ii multi pui de romfni n&scuti in exil.Este un fapt imbucu- rator gi semificativ, Piinées er represined vittoral- In fata primejdiei’ce amenint& Biserica romfneasc& din Paris si cad& in mina celor far&é Dumezeu, toti Romfnii constien}i din Europa Occiden- tal au facut zid de apirare, trecfnd in asemenca imprejurtri, peste tot co-i desparts. Din pacate, n'au lipsit gi cAteve elemente simiste care s'au remarcat in a face congtient sau incongient, jocul dughanului,alte— rand sub diferite pretexte,atmosfera de unanimitate ce se creiase th adu- narea eparhial& pentru solutionarea crizei provocat& prin defectiunea fo- stului episcop Teofil Tonescu.Apelurile acute de oameni cu raspundere au rimas infructoase.Bgecul acestor actiuni perturbatoare s'a vazut in rezultatul vot&rii,cdnd alegitorii gi-eu mirturisit,prin vot secret hoté- rirea lor: 247 voturi pentru _consacrarea Parintelui Vasile ca Episcop, 10 voturi contra §i 1 vot pentru prelungired vacantel episcopale. n acéast& operatie,s'a parcurs prima etapé fin alegerea unui episcop. Altele vor urna la timp. 'Desigur, dugmanii instigati de Belzebut nu se vor resemna. Noi piedici vor ridica ia cale, Dar cu ajutorul sfantului Arhanghel Nihail.gi solidaritatea rom@neeseé gi cregtind, ele vor fi pan& la sfargit, biruite = enwunetas wae 4 ose a ke 3)GARTEA PARINPELUI PALAGHITA $I INSINUARILE SIMISTE. In ultimul timp, ne-a cézut in m&nd o broguré simist& intitulota “CARTEA PREOTULUI PALAGHITA, 0 analiz&i si un r&spuns", tipdrité le MADRID Sian ae ee sis ae=4- Ca autor al acestui pamflet, figureaz’ "mugcheterul" Gheorghe Costea, Dupé stilul unctos gi pompos,cu termeni savanti pe cere prezuntul autor nu banuiegte nici micare sensul lor, apare clar c& brogura a fost scrist de fostul "Comandant" Horia SIMA.In planul c&rtii,se observa cunoscuta gmecherie simist&: denatur&rile care par "pasabile" gi le insugegte "Co- nandantul" sub forma de "declaratii"; pe c&nd minciunile prea gogonate seu insinurile perfide le las& pe scama aghiotentilor sau mai bine zis, a valetilor sii. Cu alt prilej,(a se vedea "Orient&ri",Anul IX,nr.106,Iunie 1966,arti-~ colul intitulat: ISTORIA CU FALSIFICAREA ISTORIEI",pag.3-14), am pus le punct®melte din falsurile gi insinudrile.perfide reproduse 9i in brogura mentionat& mai sus. Vom reveni cu alt ocazie Intr'un cadru mai general. Deagemenea,Parintele $tefan Peleghit&,raspunzénd prompt scrisorii lui Grigore Menoilescu,a spulberat, prin brogura sa intitulatd:"Tregedia GAR- ZII DE FIER"(Replica 1a pamfletul D-lui Grigore Manoilescu, publicets le Buenos Aires 1951),toate calomniile debitate de c&tre acest dom, de o provenient& atat de dubioasa&. Deaceea,in aceast& nota, ne von mirgini e le reaminti pe scurt, zito- vind mai mult, asupra unci’proaspete calomnii, strecurat& in mod perfid, le Inchieres panfletulut eikiste 1) Mai int@iuo precizare: at&t in prefatad, ct si in cuprinsul brogu- rii in chestiune,fostul "Comandant" Sima scrie textual:"Dl. Papanace nici odaté nu s'a pronunta deschis in favoerea cértii der nici n'a condamnat-o p.41. Adevirul este c& din primul moment,cum am primit $i citit cartea Parintelui Palaghit’, am publicat in NORLENTARI" (prima serie) ,din 23 Aprs 1951, note nr.3, cu urmMtorul continut: "CARTEA PARINTELUI PALAGHTA a fost publicaté fara stirea "Forului Legionar". Autorul a scris-o din pos- tura unui "simist" desmiticit cere a avut térie sufleteascd si nu se lase derutat de atentia cu gradul de "comandant" sau cu cooptarea in cuibul de comand’. Cartea contine pagini frumoase (cuvantarea de ziua C&pitanului), adeviruri crude, multe lacune gi unele exagerdri. Forul n'e considerat—o oportuné fn actualile tmprejurari tragice. Se va citi retin&ndu-se partea bund". Cam in acest sens i-am scris si autorului(Parintelui Paleghité) c@nd iam confirmat de primirea c&rtii. 2) Indemnul pentru a scrie o istorie 2 Migcirii Legionsre. Parintele Palaghi{e I's avut dela tnsugi Roria Sima. heesta serie textual: "L'an ins&rcinet s& strangi materialul dgcumenter pentru o viitoare istorie a Tegiunii"(p.19). Mai mult: l'a ineintat Ia gredul de COMANDANT LEGIONAR gi l'a cooptat in GRUPUL DE COMANDA(p.42). Cu asemenea maguliri smecherul nostru "Comandant" spera si-1 capteze, fécfnd din cl un "om al sau". Dar Parintele, care,ca orice om o fi avand gi el p&catele lui, dar care nu se poate luuda de afi "cel mai vechiu legionar cu drept de @ de lectii de legionarism" n'a avut gtof& de lichea spre a se preta la injositorul rol de paravan pentru a trai mai comod. Dimpotriv&, c&nd dupa informatiile culese din toate p&rtile -cum este firesc pentru orice istorie obiectiv- gi-a facut o convingere proprie, a expus pirerile sale pe gleau,in omelia sa de la biserica din Viena, de fat& fiind insugi fostul "Comandant" Dl. Horia Sima, trig&nd toate consecintele: a renuntat 1a gradul de Comandant Legionar, la "Grupul de comand&", cu toate avantajele materiale ce le oferea aga zisul "Guvern Notional de la Viena", expundndu-se la prigoana exercitataé de "Brigadirii Comandentului",ambuscati ca gi acesta, prin lu- xoasele hoteluri de la Viena, Feptul de e se fi expus la atétea mari ne- ajunsuri si prigoane, cfnd avea posibilitetea s& le evite, erat& desinte— resul gi sinceritatea credintei sale, expusi cu un temperament focos care explic& multe erori si nedreptati. 3) GOLABORAREA CU_ANA PAUKER.Crigore Menoilescu,scuzd po Palaghtt, fiinde% a scris o carte "menit& sé loveasc& in legionari gi geful lor,dar nu este atdcat regimul comunist de azi din Rom&nia gi nu e pomenit, decét doar incidental,numele Anei Pauker $i a coleboratorilor s&i.Dugmanii au- torului ctirtii nu sunt comunigtii, ci legionarii"(p.11). R&posatul ee d&dea seami c& pomenind de "Ana Peuker $i colaboratorii s&i",vorbegte de funie in casa ankincratalel cOloisvoctatoret for" al acestel Evreice sangui nare a fost Nicolae Pitragcu,omul cel mai de fncredere al "Comandantului" Sima,c&nd fi denunta pe legionarii cere refuzau si asculte de ordinul stuBAS yah i_s& colaborezé cu comunigtii. Atunci’a cdzut fn mAincle sbirilor com- Sigti-ge Tange Cle atari 3ti_pe alti atayia legionari si geful frétiilor din Capitala MIHAILESCU, care epoi a murit fn inchisoaren de la Aiud. 4). BANI PENTRU TIPARTREA CARTII. Acelagi Manoilescu intreab& in moa perfid,de unde a avut beni Palaghits si-gi tipdreascd cartea. la pagina 12 a brogurii cu r&spunsul su de care am amintit,Pirintele d4 0 socotea- 14 detaliataé p&n% 1a centesim&.Nu stim dac& aceiagi socoteala limpide si detalieat& ar putea-o da Dl. Sima gi acolitii s%i pentru volumele atat de luxoase pe care le publicd in editurile sale.Ne amintim cu cAt& greutate s'a tipérit "PENTRU LEGIONARI",editiea I-a intr'un moment c&nd Migcarea fn prigoan& in vreme ce.@mmbescu igiwputea tiptri pe hartie de lux, publi- catiile sale menite s&-1 lanseze. Scria Capitanul: "cu bani dugmani..... aceasta foaie de lux pe care noi,in nemiloasa noastré sarécie in timp de 10 ani,niciodataé nu l'am putut ajunge"(cire.p.37).Secretul provenientei acestor copioase surse s'a 1&murit cand un emul de al "Comandantului" asi. gure pe unii Camarazi ci pot avea la dispozitie copioase sume pentru pu- Dlicatii, "deck se angajeaz&"... Se intelege c& legionarii "care nu sunt progti gi nici de vanzare", au privit cu desgust asemenea oferte murdare. 5) PROVENIENTA DUBIOASA. Intrucét brogura in chestiune ia ca document: de bazi scrisoarea defunctului Grigore Manoilescu, suntem nevoiti s& ars- t#m ceva fn leg&tura cu provenienta dubioasd a acestui neofit care gi-a permis, cu o obraznicie tipic levantin&’ , s& insulte si s& considere ca "eliminati din Migcare", oameni care au fundat aceasta Migcare. Fratii Manoilescu s'au apropriat de Migcarea Legionara,cfnd au vazut: c& diversiv- nea cu "Migcarea corporativist&",sugerat& de Carol al II-lea,cu care pes- te aparenté continuans pastre ‘Leg&turi, a eguat complect, totul reducén- @u-se la o revist& de doctrin& fascistd' de scurt’ durata. Atunci au editai ziarul ."Buna Vestire". Faptul c& la acest ziar au colaborat si multi le- gionari notorii a Pecut si se cread& de citre cei neavertizati, cM ar fi un oficios al Migc&rii Legionare. In realitate ins&, C&pitanul care, nu hesoootes. provententa Tor dubioa: ioas&, avea legitime rezerve,$i a intervenit promt, cfnd Manoilegtii s'au dat fn petec, cu intriga ce au vrut s& o feo’ intre CAPITAN $i Tuliu MANIU prin deslantuirea unei campanii de con- promitere.a acestuia din urm&, Coada lui Carol gi a Lupestei in aceasta campanie a ap&rut evidenta. Prin cireulara nr.62 din 4 Martie 1937, C&pitanul, dup& ce precizeazd c& “acest ziar nu este legionar gi e& n'ar dori "ca punctele de vedere al giarului 8& poa’ confundate vreodata de c&tre legioneri,cu puncte de vedere ale Migearii Legionare" atra&gandu-le atenjia "s%_stea in garda", serie despre fuliu Maniu: "Posto alte deosebiri no! creden c& DL AANTU este un om corect $i de tinuté moral&, intr'o tari care moare in fiecare zi din lips& de tinuta moralé gi corectitudine interioar&.0& pentru acea- st&é tinuta in contra sa se uneltegte, dup% cum se uneltegte ceas cu ceas gi contra tineretului,..."(pag.133). Faptul c& fostul "Comandant" $i Zoptul smugchetar” nu "stau in garda" de ceeace scrie acest om incorect mu trebuie s& ne mire, dack ne gandim la céirdigia ce au avut-o sau o au cu alti ingi din camarile Carol-Iupeasct ca Sén Giorgio, $eicaru,etc., care au denigrat gi uneltit impotrive C&pi- tanului. Intr'o zi se va lamuri pe deplin §i acest lucru. 6) DEDICATIA PENTRU LEIBOVICI fa&cut& de Palaghit&é pe un exemplar al eart:i sale, reproaus n brogura simist& in puntata p-38) ca o pies& compromitétoare de prim ordin fiinde& acesta £1 m&guleste cu afirmatia de "mare ‘ubitor de Romfni si de tar&...",poate nedumeri sau scandaliza pe oricine, afar& de fostul "Comandant" gi acolitii sdi. C&éci -cum se gtie- aceste (Sima),tn declaratia difuzata prin buletinul(agentie) "DANUBE PRESS” din 4 Februarie 1950 (adic& fnainte ca Palaghit& s&i fac&i dedicatia incri- minata), anunt& c& "Migcarea Legionara e dizolvat&é politiceste gi nu va apdrea tn forma care a eristal (aetm. Wembrii ei igi vor lua o iden— titate politicd.In acest organism, dac& vor s& intre Evr n'au decét SA POPTEASCA".Deci, th gruparea politica a lui Sina, putea s& intre ou toate onorurile, gi jupén LEIBOVICI, cu atét mai mult,cu Cat,el era "un mare iubitor de Rom4ni gi de tar&"!'Nu stiu ce ar putea spune "vechiullegionar care se considera indreptitit si dea lec}ii de legionarism", sténd, dupa "dizolvarea Wigerii Legionare" eldturi de cetateni ca Leito- viei,etc. Dact star compiace Thtr'e astFel de conpanie inscaun& of, in ucenicia facuts in Frétiile de Cruco, el s'a fmbibat de spiritul lui Ste- lescu,dec&t cel al lui Mota.S'ar putea ca pentru "intarziati",s& se gop- teased c& este o tactics pentru a-i duce pe edversari,intr'un’ moment end ei sunt teri pe situatia politics’ international. Dar cu o astfel de teorie,s'ar putea justifica gi "dedicatia" lui Pelaghita.Dacé cu ase- menea "dizolvari" gi "poftiri", Sima nu merge pe o linie trasaté initial de o forte “oculta" ce-1 maneyrenss, stunol, el 9 gat fnok 9 dovads de ~vwingenuit spunem altfel.,, Organizatiile Evre: o_ex=,. perient& milenar& in manevre so teersees . see a laisa wens nee ae gme- cherii copildresti de acest gen. $i cele ce au urmat, au dovedit cu pri- sosint&, acest adevar elementar, 1) aD II SIMISTI. In leg&turé cu numArul legionarilor inchigsi in lagir Ta Buchenwald, Sima serie c& majoritatea legionarilor i-a rames eredincioas& lui si "numai 10% din efective #1 urmase(pe Papanace) ,apro— ximativ 40 de ingi! rigiag’ gi in aceast& privint&.adevarul este ca inainte de aducerea le Buchenwald,a ultimului lot de legionari aflati la Rostock,num&rul total al legionarilor fnchigi era de 250 din care 185 - 74% aga zisa grupd "mare" gi 65-16% aga zisa grupé "micé". Dupa sosirea ultimului lot,proportia s'a schimbat,dar nu prea mult.In ceeace priveste luarea de pozitie situatie prezente alt espect. In vreme ce in grupa "ma- re",erau foarte multi legionari cari aveau aversiune gi dispret pentru aga zigii "Brigadiri"(oamenii lui Sima) gi agtepteu si 1amureascé cu el situatia acestor rat&citi, crez@nd ci "Comandantul" nu este 1a curent cu ereziile de la Rostock; in celalt& grup pozitia era net&. Pentru acegtie nu ineéipea indoialé c& r&ul pornegte de la fnsugi Sima. Multi din grupa “mare” ca Racoveanu gi altii, au reactionat,sub diferite forme, costituind "grupe" distincte, in interiorul “grupului mare".Situatia s'ar fi clari- ficat finc& din lagir dac& Comandantul lagdrului ar fi adus la cunogtinta, aga cum i s'a cerut, hot&rfrea "Forului Legionar" luat& fn unanimitate. Ia aceast& hotaérfre au aderat gi toate serviciile legionare,aflate pe lang grupul de comand&. Din acest grup faceau parte 2 din cei 3 funda~ tori(Comandanti ai "Bunei Vestiri" aflati in viata,Ilie G&rneat& gi Cor- neliu Georgescu). Dece Comandantul Legirului,Obersturmbannfuhrer Pister n'a adus la cunogtinta camarazilor care erau in acelag lagér $i nici la lagtirul de la Rostock,se.va ldmuri odat& pe larg,in eontextul si a altor fapte gi mai edificatoare.Cand,dupi rasturnarea lui Antonescu, legionarii inuti aproape 2 ani de zile fn lagrile de concentrare,au fost adugi la Viena unde au luat contact cu Sima,s'a vaézut clar cai toata pervertirea sufleteasc& pornea de la acesta. Unii desgustati ca Prof.Misu TASE au plecet spre Jari, pe socoteal& proprie. Pedrum Tase gi-a gisit moartea. Alfii au adus le cunogtinta lui.Sima atitudinea nelegionaré a "oamenilor sii”. In trei memorii, Petre VALIMAREANU, care Smpreund cu Ghit& COSTEA, au condus ultimul grup de legionari venit de la Rostock a ar&tat in mod documentat, opera de decompunere legionar&é practicataé 1a Rostock, de a- cegti "oameni ai s8i". Dintre acestie multi erau far& trecut legionar $i chiar suspecti. Vaézénd ci "Comandantul", nu numai cf nu ia misuri de im éreptare, dar chiar promoveaz& asemenca elemente dubioase, a tras toate consecintele,intrand fn prigoan&. $i multi alti ar fi adoptat aceasta pozitie, dac& nu s'ar fi amenintat de c&étre Nemji cu perspectiva de a fi prigoniti gi readugi in lag&rul de concentrares:., = atersteneep 8) APELUL NEMPILOR, Sima scrie mai departe: "La 23 August,guvernul ger- man n'a facut apel la el (Papanace),ci la mine (Sima),Serviciul germam cunogtea reelitatea gi, pand le urmd,disidenta gi-a pierdut: orice credit fn fata acelora care aveau ca devizé "Unsere Ehre heist Treue".Far& indo- ial&, serviciul German cunogtee bine realitates. Cand la 1? Martie 1942, cu o¢agia intrevederii avute Th Tocalitates Bercentrilok ou representantal Ministerului de Externe german Franz RADEMACHER, eacesta i-a spus textual lui pte c& unii vi atribuie intentia de e fi preg&tit conditii: PENTRU, ASA’ CODREANU?", eT ea aluzic oun Ts Fe ‘ormila* amintit& de Sima, ma: oo Unsere Ehre heist Treue" adic& "Onoarea noas—- i sus: : tr& se chiema ceedings". Sima s'a BXIbSit fiinded se simjea cu musca pe oi . A tre 8a intervenim noi spre a-l scoate din acea situatie penibil&, Este o incongtient& ca s& nu spunem obraznicie a lui Sima s& invoace respectarea acestei formule faté de d&nsul, adic& omul care sta purtat fér& credinté ca s% nu spunem mai mult, fat& de C&piten,cu toate c& mereu rostise juramfntul: "Jur c& nu voi trdde Legiunea gi pe C&pitan' Acelagi lucru se poate spune §1 pentru “ved! egionar care are pre- tentia s& dea lectii de legionarism" cfnd are necuviinta fn prefata bro- gurii de care ne ocupiim, s& precizeze cé "serie aceasta broguré “pentru @ ap&re memoria miilor de camarazi cari au luptat $i au ca&zut: sub ste Legiunii 9i cu tncredere {n Comandantul ei". ~Dintr‘on~oportunism al ; uita acest "vechiu legionar" de margul "SFINTEI TINERETI LEGIONARE", al c&rui refren este "ni-e oregt moartea pentey CAPITAN", Pentru a-gi arate eredinta feta de Capitan, Sima, ‘in "brigadirii si", c&tutau mai ales fata de cei tineri, in mod peak s& nu se mai cfnte acest marg legionar. Ei considerau pe cei care totugi, £1 cAntau, ca nigte protivnici Comen- dantului. Aga dar,despre aceste ambitii luciferice ale lui Sima de a parveni cu orice pret,Serviciul german era edificat.Deaceea a apelat la el fiinded gtiau bine c& se poate prete la orice,adic& i se satisface aceasta natén- g& ambitie.Dar,in aceleg timp,igi d&ideau seam& ci Sima nu mai poate re- Prezente adevarata Miscare Legionar&. Deaceea,abia dup& 4 luni, la 10 Dec.1944, cénd au vazut c& nu pot indupleca rezistenta noastra,cu toate presiunile féoute, de a colabora cu Sima, s'au decis s&-i satisfaci am- bitia lui puerild, spre a se servi de el, la spartul t&rgului,pentru ceva actiuni de sabotaj. 9) MBTAMORFIZARI SIMISTE. Referindu-se le manifestul pentru abdicarea regelui Carol II, semmat de multi gradati care formau grupul celor refu- giati in Germania, Horia Sima se intreab&: "Ce vroia Papanace cu acest: Manifest?"(p.17). Cum am specificat la Inoepatal aseater mate ei note,am r&spuns pe larg, 1a aceasté intrebere, cu alt prilej. Intruc&t preopinentul nos- tru_se face c& nu gtie, vom reaminti pe scurt, cAteva date. Fortat de evolutia situatiei externe,Regele Carol II initiaz& o poli- tic& de apropriere de Migcarea Legionar& inc& de le fnceputul anului 1940, primind o delegatie format& de Comandantii "Bunei Vestiri" Ilie Garneatd, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici si Comandantii Legioneari Augustin Bideanu gi Dr.Vasile Noveanu. 0 alt& delegatie formaté de Radu Mironovici qi Augustin Bideanu, ums si vind le Berlin, spre e lue contact ou grupul Gin: Germania. Spree le creee un alibi preventiv, am hot&rit si fix! pozitia noastr& politicd,inaintea sosirii acelei delogatii.In acest scop, Sima cu un grup restrfns de legionari,a inut' in ziua-de-17 Martie 1940, o gedint& la Tempelhoff; iar fn ziua de 24 aceleagi luni intr'o gedint& generald cu toti camarazii, dup& ce am comemorat pe Nae IONESCU,s'a sem- nat de toti cei prezenti, un document prin care se preciza pozitie "Mig- c&rii Legionare fat&é de aga zis& fmpicare intre Garda de Fier gi regimul lui Carol al II-lea", Le concluziile ecestui document,dup& ce se preciza e& "decleratiile date de cemarazii din Jar& nu pot angaja Migcaree Legio- nar&,intrucdt sunt smulse cu silnicie si sub amenintarea de moarte $i ni- ci nu pot pune fn discutie unitatea Migc&rii", declar& c&."se mentine ne- clintit& pe linia moral $i politicé fixat& de C&pitenul nostru, Corneliu Zelea Codreanu,atAt pe planul politicei interne cAt gi pe acel al politi- cei externe”. Deaceea, “Se pune in gard& sever& fat& de toti aceia care luereaz& in cadrul Migc&rii din sugestii gi pentru interese str&ine..... (Wess ae POLITICE IN PRINUL EXIL -1939-1940- p.14), Biblioteca erde, nr.9. Le 28 Martie 1940,soseste 1a Berlin delegatia legionaré anunteté,for- mat& de Radu Mironovici si Constantin Stoic&nescu. De la Radu Mironovici, am aflat ci trebuia si vind cu Bideanu,dar cd, fn ultimul moment,a fost: inlocuit cu Stoic&nescu de c&itre cei de la sigurant&.Dup& ce le-am ard- tat care este pozitia la care ne-am fixat noi,gi dup ce tmpreund,am avut: o audient& la Stableiterul Schukedanz de la sectia partidului condus& de, Rosenberg, unde om ar&tat care este rostul real al ecestei delegatii,s'au fntors in’ dr. Trebuie s& comunic’ positia pe care ne-am fixat noi pre- - ‘eum §i ratiunile unei asemenea pozitii, Din diseutiile avute.cu aceasta delegetie, mia isbit o spus& e lui Stoictinescu care cred ck i-a sctipat involuntar: "Grabe: torte Hori e& 1-0 in inainte Noveanu! KCESTE VOREE, dar tAlcul lor complect I'am deslugit mai tarziu dupa cele ce au aurmat. Ie 2 Mai 1940, sosegte 1a Berlin o a doua delegetie. In loeul lui Mi- ronovici,de-data aceasta a venit Augustin Bideanu,dar insotit de acelag Sbic&nescu. In discutiile evute cu Bideanu,au fost gi momente incordate mai eles cand em criticat cu severitate atitudinea lor prea remisiva fata de Carol.Unele din aceste momente le mentioneaz’ si N.Patrageu in aminti- rile sale,"DIN VIATA LEGIONARA*rSerte-e?-textual:"Cel-mai neimpicat, cu tot ce se proecta,era Costache Papanace.El nu consideré toat& aceasta ac- tiune de aga zis’ destindere,dec&t ca o incercare a guvernului de a se folosi de Migcare....Venind vorba despre memoriul inaintat Regelui Carol II, Papanace 11 g&sea mai putin demn decAt acele al lui Ion Mihalache. - "Da, dar Mihalache a fmbricat uniforma partidului Renagterii Nationale" r&spunse Bideanu, -"Aceaste nu inseam’ nimic, 0 s'o imbraécati gi voi mai t€rziu",a replicat cl&tin@nd din cap gi plin de griji Papanace"(p. 31). Am reprodus acest citat’ spre a se vedea de cftaé rea credint& este SIMA cand scrie c& "Niciodat& Papanace n'a condamnat pe acest trio carlist, (n.n, este vorba de Noveanu,Bideanu gi Budigteanu),cere s'a facut vinovat de participarea in guvernul care a cedat Ardealul"...(p.47). $i, doar el a fost prezent cfnd am fAcut aceste imputari lui Augustin Bideanu, care mai t&rziu imbrécase gi uniforma "Frontului Renagterii Nationale" !aceasi atitudine voi adopte gi fat& de Sima atunci cfnd va colabora ou Carol. Prin aceasté a II-a delegatie, atét subsemnatul c&t gi Horia Sima, am trimis Regelui Carol II,cAte un memoriu prin care se precizeazi punctul de vedere al Migc&rii Legionare fn politica extern&.Dup& c&teva zile,de- legatia s'a inapoiet fr Jard, Cam fn acelag timp,f4r& gtirea ei,sau mai bine zis al lui Bideanu, a plecet gi Horia Sima cu Nicolee Patrageu gi ali cAtive partizeni de ai s&i, spre Tard. Inainte de plecare, a venit le mine acas&(st&team atunci pe Niebuhretrasse)gi am stat mai mult. de vor- ba. Parerea mea a fost si-gi mai amfne ceva plecarea fiindc& exist&é simp- toame c& sunt in pregttire evenimente importante.$i,intr'adevir dupa vre o s&ptém&n&,s'a pornit marea ofensivd german& pe frontul de Vest care s'a terminat prin capitularca Frantei.Sime ins& a plecat imediet. A doua zi eitind in ziare despre nigte arest&ri de legionari fn Banatul sarbesc,am chemat pe Ponta care gtia parcursul drumului apucat, s& plece imediat dup& Sima gi s81 anunte,spre a nu c&dea in capcand,Acesta ins&,gi-a con- tinuat drum, Ia 9 Iunie este arestat de jandarmi, le 15 Iunie este eli- verat, la 18 are audient& la Rege, la 23 cere printr'un manifest legiona— rilor s& se inserie in partidul "Natiunii" al lui Carol, iar 1a 28 Tunie este numit subsecretar de stat la Ministerul Educetiei Nafionale-Ca intr! o operet& bufS, Sima s'a metamorfizat din "terorist teribil",in "colabo~ ratorrationist” sau mai bine zis,in "servitor plecat al Majestétii sale", G&1&ul C&pitanului nostru, Mei milt:el trimite la Berlin o delegatie for- mat& de camenii s&i de cas& Stoic&nescu gi Borobaru cu misiunea de a con- vinge pe camarazii din Germania s& se intoarc&é in Jard;sau s& se mute in alt& tard.Aceasta,dupi ce fi scoasc din clandestinatate gi fi prezentase politiei po cei din Jar&.Apirea clar c&,in felul acesta,el tindea s& su- praliciteze pe Noveanu, adic’ "si o ie tnaintea lui". Incepea deci, si prinds mai mult& consisten}& ipoteza o& totul a fost o regizare facuta de politia special’ a lui Carol.0 serie de fapte convergeau in acest sens: punerea pe fir a lui Stoicdnesou fn cele doud delegatii,gtirea data de P&rintele Dumitresu-Borgea,trenspirataé de le Victor Birig, ci Sima ar fi avut contact, intre prima gi a II-a delegatie, cu Niki $tefanescu gi Mu- rozoff, 1a Berlin, precum gi faptul c& atunci cfnd plecase spre Tard, luase valut& de la unul Negoiescu pe care noi 71 suspectam.Acesta era la Berlin reprezentantul lui Macovei, Directorul General al C&ilor Ferate si omul Lupegtii,ete-Toate aceste fapte trezeau multe Indoieli gi seme de Antrebare, Mai ales c& unii din oamenii lui Sima nu-se sfiau si impute‘C&pitanului atitudinea de a nu se fi apropriat de Rege.Totugi,n'am exlus gi ipoteza unor simuldri tactice din partea lui Sima de a cgi din tneur- c&tura in care s'a varit..Atunci, nu se cunogteau alte date,ca destdinu- irile de mai térziu ale lui Birig, documente,ete. spre a putea avea o imagine mai exact&. Ca prime, m&suri de punere in gard%, eu fost dou& intruniri a camarazi- lor din Germania. Prima a avut.loc la 24 Iunie 1940, de fat& fiind gi de- legetii lui Sima gi anume Stoic&nescu si Borobaru. In expunerea facuté, aupé ce am ardtat Adirecsiile.apre-care se pot Ibirepte eforturile legio— narilor:1) Una imediat& de evitare a dezastrului, 2) In viitorul apropr: at pentru atenuarea dezastrileest 3) In viitorul mai indepirtat,, pentra repararea dezastrului,am precizat: ca réspuns acelora care au venit: s& ie chome TH ? "Pentru aceste considerente, ar fi o adevirat& crima, ack toate cadrele legionare er fi angajate intr'o intreprindere extrem de dubicas&, chiar de la inceputul ei. Deaceca, pentru cazul int@iu, ac- jiunea pentru eviterea dezastrului, nu poate avea sans& de reugité decht numai dac& in interesul J&rii, al Dinastiei 9i al Neamului romnesc,Rege- le face un sacrificiu gi abdicd in favoarea Voivodului Mihai care se bu- cura de simpatii fn generatia tA@n&r& gi care poate face in mod real o noua orientare moral& 9i politicé atat pe planul intern cAt gi pe cel extern".(Vezi "“Orient&ri politice In primul Bxil"(1939-1940), Biblioteca Verde,nr.9 Editura Armatoli 1953,p.30-32. Cetatea Eterna. A doua gedint& generalé cu camarazii din Germania s'a tinut dup& o siptimfnd,adic& in ziua de 30 Iunie 1940.In intervalul scurs de le prima gedint&,Sovieticii au ocupat Basarabia,Bucovina de Nord gi tinutul Her- fei, fara ca regiml carlisto-politicianism s& opun& vre o rezistenta, Se realizase temerea exprimataé in prima gedint&.In aceast& geding&, dup& ce sta fixat "POZIFIA MISCARII LEGIONARE FApA DE AUTORII DEZASTRULUI TA- RII", denuntand ci gi "alti dugmani de moarte stau gata s% sffgie din TERITORIUL TARII", se Sia ee SS zeack o& nunai prin rea lui Carol,se pot evita alte nenorociri pentru Jara. S'a hotérit: 1) "Nici un legionar care nu se gisegte prizonier fn mAnile politiei lui Carol al Il-lea m trebuie si se inscrie in ega zisul.partid al Natiunii, adicd ultima di- versiune inventaté de Carol,prin care fncearc&’ si se Salveze; 2)Nici un legionar eflat in strain&tate, nu trebuie si se intoerod in Tard,mai ales c&, ined nu sunt ldmurite adevaratele intentii ce le urm&reste regele Carol fat& de Migearea Legionar&; 3) Incepénd de ast&zi, toti legionarii aflati in stréindtate se consideré mobilizati spre a apéra cauze neamului rom&nese, acolo unde va fi necesar; 4) Toti legionarii care inteleg s& rém&n& mai departe pe linia de lupt& a Migc&rii trasaté de C&piten, vor lua cunogtint& de cele ar&tate mai sus gi vor semna, Data fn Berlin, 30 Iunie 1940. - = Aceast& luare de pozitie contrasta cu faptul acceptirii lui Horia Sim 1a 28 Iunie de a intra fn guvernul T&t&réscu al lui Carol al II-lea ca subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale.Situatia nu schimba esenjial nici dupé demisie lui T&t&rescu $i formarea guvernului Giugurtu in care, pe léng&é simpatizantul legionar Mihai Manoilescu,la externe,mai participau ca minigtri sau subsecretari de stat gi fruntagi legionari ca Horia Sina,Dr.Vesile Noveanu gi Av.Augustin Bideanu.Puterea real& rama- nea tot in m&na lui Carol care putes foarte bine si-gi continuie mai de- parte jocul lui nefast,dup& fatada acestui guvern paravan,cu orientare “spre areapta".Desigur,Guvernul gorman ¢ sesizat cA toataé aceasta opera— tie nu are alt scop decAt c>igarca de timp.Deaceea,imediat dup& consti- tuirea noului guvern, am fost invitat de c&tre Stableiterul Schikedanz de le sectia Partidului spre a ne face o comunicare importanté si urgenté fn legaturé cu ultimile evenimente din Jars. Le aceasta Intrevedere, om luat,pe 16ng& Adrien Br&tianu,cere facea ca interpret,gi pe C.Stoicdnescu. Aceste venise -cum am spus- ca trimis al lui Sima si ne indemne a ne in- toarce fn ard sau a p&rasi Germania, In esent&, Ministrul Reichului ne- @ comunicat c& a primit un telefon de le Dr. LAMMERS,Ministrul Reichului la Cancelariatul Fuhrerului, care l'a rugat: "si avertizeze Conducerea Legionar& of dac& Legionarii vor continua s& serveasc® de paravan lu: Gafor Tr spre eesti ge timp gi unelti mai usor Impotrive Reichului,