Вы находитесь на странице: 1из 9

Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

DOMENIUL DE STUDII: Managementul capabilităților


organizaționale
DISCIPLINA: Metodologia cercetării științifice în științele social
TEMA: Inteligența emoțională

Masterand: Vătămanu Vlăduț-Florin

1
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

CUPRINS

1. DEFINIRE CONCEPTULUI ,,INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ’’


2. PREZENTAREA ARTICOLELOR
2.1,,Emotional Intelligence and Leadership’’
2.2 ,,Emotional Intelligence and Personality Traits as Predictors of
Psychological Well-Being in Spanish Undergraduates’’
2.3 ,,Emotional Intelligence and Stress in Medical Students
Performing Surgical Tasks’’
2.4,,Emotional Intelligence and Job Satisfaction: A Correlational
Study’’
2.5,,Emotional intelligence and social perception’’

3. BIBLIOGRAFIE

2
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

1. DEFINIRE CONCEPTULUI ,,INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ’’

Termenul "inteligenta emotionala" a fost formulat pentru prima data


într-o teza de doctorat, în S.U.A., în 1985, de catre Wayne Leon Payne care
considera ca aceasta este o abilitate care implica o relationare creativa cu
starile de teama, durere si dorinta. D. Wechsler a remarcat ca adaptarea
individului la mediul în care traieste se realizeaza atât prin elementele
cognitive, cât si prin cele non-cognitive. Aspectele non-cognitive ale
inteligentei include factori de ordin afectiv, personal si social, fiind esentiale
pentru reusita în viata a individului.

Inteligența Emoțională reprezintă capacitatea de a conștientiza,


controla și manifesta emoțiile personale, respectiv de a gestiona relațiile
interpersonale într-un mod eficient și empatic.

Pentru a putea defini IE este bine să ne concentrăm pentru început asupra


celor 2 termeni care compun acest concept.
- inteligența - capacitatea unui individ de a învăța din experiența, acumulată
cunoștințe și de a raționa în mod abstract în vederea atingerii scopurilor și
adaptării la mediu;
- emoția - o activitate de răspuns a organismlui care include o combinție de
reacții psihofiziologice, sentimente și activități cognitive (furie, tristețe,
teamă, bucurie, surpriză, dezgust)

2. PREZENTAREA ARTICOLELOR

2.1 ,,Emotional Intelligence and Leadership’’

 Publicația: Emotional Intelligence and Leadership. Global Journal Of


Management And Business Research, 12(16).
 Autori: Vipin Mittal, Dr. Ekta Sindhu, E. (2012).
 Sursa: https://journalofbusiness.org/index.php/GJMBR/article/view/794

În acest prim capitol cei doi autori abordează subietul din perspectiva
oamenilor care au succes și afirmă despre aceștia că sunt cei care au o
atitudine optimistă, o flexibilitate în gânduri, o atitudine rapidă de învățare și
sunt echilibrați emoțional. Un profesionist echilibrat emoțional are capacitatea

3
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

de a face față incertitudinii și imperfecțiunii. El nu analizează foarte mult


oportunotățile și crede în situația câștigătoare. Acestor oameni le place să-i
călăuzească pe alții, să respecte oamenii și să-i trateze pe ceilalți ca de la egal
la egal. Ei au capacitatea de a face față cu tot felul de situații, fie că este vorba
de gestionarea unui sef rău, fie de un subordonat nedisciplinat, fie de un loc
de muncă foarte solicitant. O persoană care are o bună înțelegere a EQ nu
poate fi decât un bun jucător de echipă și, prin urmare, un lider eficient al
echipei. Prin intermediul acestui document, autorii doresc să pună în lumină
modul în care liderii eficienți demonstrează EQ și ce dimensiuni ale EQ sunt
foarte importante pentru o conducere eficientă. Articolul este structurat pe 5
părți, prima dintre acestea fiind o scurtă introducere a temei. În partea a 2-a,
sunt prezentate definiții ale inteligenței amoționale, fiind ilustrate astfel
diferite viziuni asupra conceptului. În partea a 3-a a lucrării denumită ,,How
effective leaders demonstrate EQ’’ autorii prezină un studiu făcut pe o
perioadă de 4 ani asupra a peste 500 de companii și agenții. Studiul s-a
concretizat într-un interviu, ale cărui rezultate obținute au fost prezentate în
capitolul 4. În ultima parte a publicației se regăsesc concluziile la care s-au
ajuns. Astfel, autorii subliniază o serie de calități pe care le-au regăsit la
persoanele supuse studiului, calități precum: empatia, conștientizarea
propriilor sentimente, cât și a efectului produs de acestea asupra persoanelor
cu care subiectul interacționează. Toate acestea fiind cunoscute și
constientizate, pot constitui atuuri pentru cei care le dobândesc. Nu în cele din
urmă se evidențiază crearea unei stări de echilibru astfel încât tipul de
leadership să fie eficient.

2.2 ,,Emotional Intelligence and Personality Traits as Predictors of


Psychological Well-Being in Spanish Undergraduates’’

 Publicația: Scientific Journal Publishers;


 Autori: Augusto Landa, Jose M. Martos, Manuel Pulido, López-Zafra,
Esther;
 Sursa: https://doi.org/10.2224/sbp.2010.38.6.783

Relațiile au fost analizate între inteligența emoțională (EI), trăsăturile de


personalitate și bunăstarea psihologică a studenților. În plus, a fost analizată
capacitatea predictivă a EI și a trăsăturilor de personalitate. Rezultatele au
arătat că scorurile scăzute în neuroticism și scorurile ridicate în extraversiune

4
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

sunt dimensiunile personalității cele mai legate de toate nivelurile psihologice


de bunăstare și, de asemenea, cei mai buni predictori ai bunăstării psihologice.
Mai mult, scorurile ridicate în ceea ce privește claritatea și repararea
emoțională s-au dovedit a fi doi predictori consistenți pentru toate nivelurile
de bunăstare psihologică, după controlul factorilor de personalitate. Aceste
rezultate confirmă semnificația prognostică pentru EI privind bunăstarea
psihologică.

2.3 ,,Emotional Intelligence and Stress in Medical Students Performing


Surgical Tasks’’

 Publicația: Emotional Intelligence and Stress in Medical Students


Performing Surgical Tasks
 Autori: Arora, Sonal PhD, MRCS; Russ, Stephanie PhD; Petrides, K.
V. PhD; Sirimanna, Pramudith MBBS; Aggarwal, Rajesh PhD, FRCS;
Darzi, Ara MD, FRCS; Sevdalis, Nick PhD
 Sursa:https://journals.lww.com/academicmedicine/abstract/2011/10000
/Emotional_Intelligence_and_Stress_in_Medical.35.aspx

Prin intermediul acestui articol, autorii doresc să evidențieze faptul că


având abilități slabe de gestionare a stresului pot fi compromise performanțele
în sala de operații, în special în cazul cursanților fără experiență. Se știe puțin
despre diferențele individuale în gestionarea stresului. Acest studiu a urmărit
să exploreze relația dintre inteligența emoțională trasată (EI) și măsurile
obiective și subiective ale stresului la studenții mediciniști care se confruntă
cu sarcini chirurgicale nefamiliare. Pentru realizarea studiului au fost aleși
șaptesprezece studenți mediciniști care au avut de finalizat o sarcină
laparoscopică necunoscut pe un simulator în perioada ianuarie-aprilie 2008.
Stresul obiectiv a fost măsurat utilizând monitorizarea continuă a ritmului
cardiac (HR). Participanții au completat, de asemenea, formulare care i-au
ajutat pe autori să calculeze scorurile. Rezultatele obținute au fost că cel mai
înalt nivel de stres subiectiv a fost raportat pe parcursul sarcinii și a fost
corelat pozitiv cu trăsăturile EI, precum și cu factorii EI de bunăstare și
emoționalitate. Stresul obiectiv (HR HR) în timpul sarcinii a fost pozitiv legat
de factorul de sociabilitate al trasului EI. Scorurile EI cu trasaturi mai mari au
fost de asemenea asociate cu o mai buna recuperare după sarcina din stresul
experimentat în timpul sarcinii. Concluziile studiului sunt că studenții cu EI
cu o trăsătură superioară au mai multe șanse de a suferi stres în timpul
scenariilor chirurgicale nefamiliare, dar sunt și mai susceptibile de a se

5
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

recupera mai bine în comparație cu colegii lor cu inferior trasabilitate. Trait


EI are implicații pentru proiectarea unei formări eficiente de gestionare a
stresului adaptate nevoilor individuale și aplicațiilor potențiale pentru selecția
și dezvoltarea stagiarului chirurgical.

2.4 ,,Emotional Intelligence and Job Satisfaction: A Correlational Study’’

 Publicația: Research Journal of Commerce and Behavioral Science,


Vol. 1, No. 4, February 2012
 Autori: Ealias, Abi and George, Jijo
 Sursa: https://ssrn.com/abstract=2061563

Inteligența emoțională și satisfacția locului de muncă reprezintă două


concepte de interes deosebit în mediul de lucru modern. Acestea servesc drept
avantaj competitiv în viața personală și organizațională. Cu toate acestea,
există doar câteva studii care explorează factorii care afectează cele două
concepte, unul dintre acestea fiind prezentat în cele ce urmează. Scopul
principal al acestui studiu este de a examina relația dintre inteligența
emoțională și satisfacția profesională. De asemenea, încearcă să analizeze
modul în care desemnarea, experiența și starea civilă a unui angajat afectează
inteligența sa emoțională și satisfacția profesională. Datele au fost colectate
de la 208 angajați ai unei firme de electronice internațională care operează în
India utilizând chestionare administrate în mod autonom. Rezultatele au fost
prelucrate cu ajutorul unor instrumente statistice standard cum ar fi
coeficientul de corelație Karl Pearson, ANOVA, testul T și alte instrumente
precizate în conținutul articolului.
Studiul arată că există o relație pozitivă între inteligența emoțională și
satisfacția locului de muncă. De asemenea, arată că desemnarea angajatului
nu afectează satisfacția profesională și inteligența emoțională. Cu toate
acestea, experiența și starea civilă au efecte semnificative asupra celor două
concepte.

2.5 ,,Emotional intelligence and social perception’’

 Publicația: Personality and Individual Differences Volume 51, Issue 6,


October 2011, Pages 764-768;
 Autori: Kendra P.A, DeBusk, Elizabeth J., Austin;
 Sursa:https://doi.org/10.1016/j.paid.2011.06.026

6
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

În acest articol este analizat unul dintre aspectele cheie ale inteligenței
emoționale (EI), și anume capacitatea unui individ de a recunoaște emoțiile în
ceilalți. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost testat inter-cultural, în ciuda
cercetării care indică faptul că oamenii sunt mai buni la recunoașterea
afectării faciale a membrilor culturii lor. Având în vedere aspectul
recunoașterii emoției din inteligența emoțională, se pare că aceasta ar trebui să
fie legată de identificarea corectă a emoțiilor în ceilalți, indiferent de rasă.
Pentru a testa acest lucru, a fost efectuată o sarcină de timp pentru inspecția
percepției sociale, în care participanții (41 caucazieni și 46 din Asia de Est),
din Orientul Îndepărtat, au fost nevoiți să identifice emoțiile ce erau ilustrate
pe fețele asiatice și caucaziene a diferitor subiecți, care ilustrau diferite emeții.
Rezultatele din acest studiu indică faptul că EI nu era legată de identificarea
corectă a expresiilor faciale. Rezultatele au confirmat faptul că participanții
sunt mai capabili să recunoască oamenii de etnie proprie, deși acest lucru a
fost aplicabil numai emotiilor negative.
Pentru a obține a serie de rezultate, au fost urmați o serie de pași:
- Au fost examinate efectele (EI) și ale grupului în recunoașterea emoțiilor.
- Studiul a inclus participanți asiatici caucazieni și Orientul îndepărtat.
- Stimulentele de imagine utilizate au fost ale indivizilor din aceste două
grupuri etnice.
- A fost găsit un avantaj în grup în identificarea emoțiilor negative.
- (EI) nu avea nicio legătură cu performanța de identificare emoțională.

7
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

3. BIBLIOGRAFIE

Vipin Mittal, Dr. Ekta Sindhu, E. (2012). Emotional Intelligence and


Leadership. Global Journal Of Management And Business
Research,12(16).Retrieved from
https://journalofbusiness.org/index.php/GJMBR/article/view/794

Augusto Landa, Jose M.; Martos, Manuel Pulido; López-Zafra, EstherSocial


Behavior and Personality: an international journal, Volume
38, Number 6, 2010, pp. 783-793(11)Scientific Journal
Publishershttps://doi.org/10.2224/sbp.2010.38.6.783
Arora, Sonal PhD, MRCS; Russ, Stephanie PhD; Petrides, K. V. PhD;
Sirimanna, Pramudith MBBS; Aggarwal, Rajesh PhD, FRCS;
Darzi, Ara MD, FRCS; Sevdalis, Nick PhD (2011),,Emotional
Intelligence and Stress in Medical Students Performing Surgical
Tasks’’ - Volume 86 - Issue 10 - p 1311-1317
Ealias, Abi and George, Jijo. February 2012, Emotional Intelligence and Job
Satisfaction: A Correlational Study Research Journal of Commerce
and Behavioral Science, , Vol. 1, No. 4

Kendra P.A, DeBusk, Elizabeth J., Austin ,October 2011, Emotional


intelligence and social perception ,Personality and Individual
Differences Volume 51, Issue 6, Pages 764-768;

,,

8
Academia Forțelor Terestre ,,NICOLAE BĂLCESCU”

Вам также может понравиться