Vel ORIENTARI : PENTRU_LEGIO! Anul XVI - Nr.141 ERDING/BAVARIA Iamarie-Martie 1974 PENTRU _ADUCERE AMINTE 13 Ianuarie 1937 ‘Jertfa lui Mota gi Marin pe frontul de la Majada- honda. "Eu age am inteles datoria viejii mele,am iubit: pe-Hréstos-9i am mers la moarte pentrw él (Din testamentul lui Ion Mota). 21-23 "" 1941 Lowitura de stat e generalului Ion Antonescu fn potriva Migc&rii Legionare, prezentaté tendentios sub numele de "Rebeliune Legionara". Din commica- tul dat de guvernul de atuncl, regwlt& c& din 490 de victime, 346 erau legionari, A se pomeni cama razii eazuti. 12 Februarie 1937 In prezente C4pitanului, are loc jurémfntul grade- lor legionare, pe trupurile lui Mota gi Marim, fm Biserice Sf.Ilie Gorgani. : 1 Martie 1919 C&pitamil ia leggamant: in p&durea Dobrina(Hugi) unui grup de 20 de elevi, de a lupta impotrive eomunigtilor. LEGIONARUL IN LUME. Sorie C&pitanul: "Dup& ce legionarul se va fi desvoltet intr'un astfel de mediu,in cuit, in teb&ra de.munc&, fn fns&gi organizetia si in familia legionara,- va fi trimis in mijlocul lumii:.s& triiasc&, pentru.a invata sk fie corects s& lupte, pentru e se invite viteaz 51 tare; s& minciasc&, pentru a se _ Enviar mint tor fubteor ae a muncitor, iubitor de toti cei ce muncese; sa surere, pentru a se oteli; s& se jertfeasci, pentru a se deprinde cu depégirea propriei lui persoane, Siujinticet mean (Poke pes ein)e JUBILEUL (Un sfert: de veac de la infiintarea ei) Comemorarea la 4 Mai a.c. a unui sfert de veac de 1a intemeierea "Bibliotecii Romane" de la Freiburg,la care s'a addugat ulterior gi “Institubul de Cercet&ri Romanegti" constituie un prilej de mare bucurie een Sotl HomBnit domict de sealizari culturale gi nationale dim acest exil. . Z%mislitaé in anii grei de imediat dup& rasboiu, intr' tard devastata, sceasté institutie romfneascé a marcat, prin fapte contsructive,o etapa atét pe plan cultural, c&t: gi pe cel national. De la inceput, a’ devenit: un centru de polarizare gi propolsiune rom&neasc&. Cuci Biblioteca Rom- né de la Freiburg nu s'a mentinut la o functiune static&, congeniala unei diblioteci, limit&ndu-se fn a colecta caérti, opere de arta, manus- crise,etc. Ea a luat un caracter dinamic pentru mentinerea $i afirmarea identitéii romanegti fn diaspora refugiatilor si expatriatilor Rom&ni. Adun&rile ei generale, comemorarea marilor evenimente istorice romfinegti, conferintele stiintifice-literare, festivalurile, etc. ofereau tot ata tea prilejuri pentru Rom&nii risipiti in diferite téri si se stréngd dim cand in cfnd, s&gi schimbe gndurile gi si-si impart&geasca durerile gi bucuriile, Intremayi sufleteste intr'un mediu romnese insufletit, ei puteau mai ugor birui, inerentele greut&ti ale vietii, ivite mai ales tm mediu strain, departe de Jara. Activitatea culturalé a Bibliotecii devenea cu at&t mai necesar& gi urgent&, cu eét regimul din Jara cotropita, animat de o conceptie mate- rialistdé, ateist’ si cosmopolita, tindea la deformarea autenticei spiri- tualitati romAnegti 9i la falsificarea trecutului istoric al poporului Romén. Epurarea bibliotecilor din Jara a c&irtilor sau a documentelorcare p&reau suversive actualilor guvernanti, fiind considerate ca o ex- presie a "spiritului burghez", a determinat eonducerea Bibliotecii Rom&- ne, s& ducd batalia de a salva gi colecta c&t: mai multe din aceste c&rti amenintate cu distrugerea. Prin cdut&ri asidui pe la anticarii dim Europa liber& 9i mai eles, prin donatiile primite de la Rom&nii sau prieteni Ro- m4nilor din Occident, s'eu salvat multe din aceste c&rti menite s& fie nimicite. $i astefl astazi, ele pot sta la dispozitia cercetatorilor im probleme rom&negti, spre a fi consultate. La actyiunea initial de nimicire, s'a addiugat in ultimii ani, o ten- dint& de inundare a t&rilor occidentale gi cu cdrti de autori rom&ni cle- sici, dup& ce fn prealabil,"awfost™Cénzurate piirtile ce nu conveneau ac— tualului regim. In acest scop s'au f%cut: prefete ori introduceri menite a le altera sensul original, Pentru ca aceast& operatie de falsificare s& fie dus& ou mai mult& eficacitate, s'a proectat creiarea de aga zise "Biblioteci Rom&negti" in oragele mai principale din Europa Occidentala, printre care si oragul Freiburg. In acest scop, se folosesc gsi de anumite elemente dubioase, infiltrate mai demult fn exil, gi la timp identificate gi demascate. Aceasta pe plen intern, In ciuda acestor meltiri, opers fecund& romneascd, s'a facut: gi pe plan extern, at&t c&t au permis mijloacele materiale de care se dispune. Diferite studii, cercet&ri monografice sau articole, in limba rom&n& gi limbi stréine, au apirut fn editura Bibliotecii, Ele au fost difuzete pe le diferite biblioteci gi institute culturale din toate térile unde ar #1 de folos, pentru a face cunoseut Neamul Rom@nese gi juste sa cauzi. Pedealt& parte, materialul documentar colectat, zi de zi, vreme de um sfert de veac, din toate pirtile, si sistematizat: (un adevirat tezaur cum s'au exprimat unii cercetitori) spre a fi mai ugor utilizet, formeaz’ um alt aspect pozitiwal acestei institujii. In felul ecesta, se umple un mare gol documentar in stréindtate determinat de carenta guvernelor din trecut e céror aga zigi "atagati culturali",adevarate sinecure,aveau mai mult preocup&ri mondane, decét culturale. Acestie au neglijat s& alimen- teze Bibliotecile sau institutile culturale din stréindtate cu carti gi documente, folositoare cauzei romfnesti. Cine freeventeaz’ aceste insti- tutii culturale occidentale, igi poate da seam& cAt de mare a fost incu- via diplomatilor nogtri gi in acest sector. Deaceea, opera realizataé de Biblioteca Rom4n& din Freiburg, ca centru xomfnese de documentare, este in mod unanim, apreciat& de cercet&tor: stréini, care se ocup& de problemele romfnegti, In mod special din Jara care gdzduiegte institutia. Adesea ori, ecegtia se adreseazd pentru refe- rinte, folosind un material documentar bine sistemat gi ugor de consultat. Pentru toate aceste pretioase servicii in opera de cercetare, at&t auto- rita&jile germane centrale cAt $i cele regionale, caut&é si ajute bine mi- siunea ei culturald gi documentar& folositoare deopotriva, pentru toti cei interesati de problem2le romfnegti, fn cadrul spatiului Sud-Est: euro- pean, Trebuie recunoscut si precizat, cé toate aceste realizéri impresionan- te n'ar fi fost posibile, in conditiile grele in care s'au facut, dac& n'ar fi fost energia gi pasiunea de fapté romfneasc& a lui Virgil MIHAI- LESOU, directorul acestei institutii. El a facut din aceasta admirabild opera romfneascd, fnsugi sensul vietii sale, Ajutat: cu mult& intelegere gi incomparabild atnegatie de conscarta sa Doamna Maria gi alti membri ai familiei, el a putut s& strabataé noianul de greut&ti ale inceputului. Cu o perseverenta exceptionalé, timp de un sfert de veac, el a reugit,s& ajung& la croiarea unei institutii romfnegti de cultur&, care astézi, st@rnegte admiratie, la orice om de bund credint& Nu star exegera, dac&t s'ar spune cH la temeliele acestei institutii, el « o viata de om Viata lui fn contin a fost absorbita de grijes Si-> Tnowl ae 7 Sam dea c&t mai mare amploare, spre a putea dura gi atunci, c&nd noi, cei de astézi, nu vom mai fi, In felul acesta, Biblioteca Romén& gi centrul de documentare de la Freiburg,la care au contribuit: sub diferite forme, aproape toti Romanii din pribegie, va deveni o piatr& de hotar, un monument 51 un testament al actualei generatii,care s& indemne pe cei’ce ne vor urma,s& continuie mai departe aceasta oper& de cultur& gi afirmare romfneascd. Constantin Papanace-3e : MOARTEA COMANDANTULUI LEGIONAR GHEORGHE DRAGOM ILAVA Din Argentina, ne-a venit trista tire a mortii Comandantului Legio- nar Ghit& Dragomir-Jilava. A murit in preejma Créciunului, dupa o grea operatie, intr'un spital din Buenos Aeres. Prin moartea lui, dispare in- e& unul din vechii luptitori ai Migc&rii Legionare. S'a n&scut la Buzdu, la 3 Martie 1902. Activitatea lui pentru sfirmarea gi propagarea crezului legionar a fost necurmat&.Ca functionar la Cile Ferate, a fost printre Pemmii dac& nu chiar primulp care.a,ficut: brege in acest sector ce oferea baza cea mai importanté pentru partidul comunist. De aci, gi ceva mai tfr-| ziu,de le S.1.B,(Societatea Tramvailor fucuresti)se vor recruta elenente- le cele mai dinamice, care se vor incedra fn "Corpul Muncitorese",formémd: wnul din cei mai trainici st&lpi ai Migedrii Legionare. Ghit& Dragomir era un neastémpSrat om de actiune. Prin pozitia gi fe- lul lui de ase face simpatic, avea aderent& cu toate straturile societ&- ii romfnesti. Deaceea, activitatea lui Legioners a fost multipl& gi va- riat&. Dup& fnfiintarea Corpului Muncitorese, pus. sub comands Comandantu- lui Bunei Vestiri inginer Gheorghe CLIME, el s'a ocupat mai indeaproape, de muncitorii din Valea Prahovei. Din initiativa lui, s’au ridicat (im Octombrie 1936) troite de pe muntele Sorica(Valea Prahovei) fn memoria eroilor c&izuti fn r&sboiul de intregire, Sfintirea s'a fucut in prezenta generelului Gh. Gantecusino—Grinicerul. Ridicaren de troige de citre mn- citori, care pind atunci, erau intoxicati cu idei materialiste gi atcis- te, avea atunci o semnificatie cu totul deosebit&. Se dovedea c&, credim- te Cépitenului incepea s& infloreasci $i pe terenul muncitorese conside- rat pané atunci, ca cel mai arid. Intr'o 2i, va trebui relevata mai pe larg, marca activitate pe téram legionar desfiguraté de camaradul Ghitaé Dragomir, La aceasta ar putea servi gi notele lui zilnice pe care obignuia s& le ia, dac& nucumva s'au pierdut in prigoanele sau exilurile in care s'a perindat. Aci,vom reaminti doar pe scurt numai cAteva etape mai importante.El a fost fnchis in prigoana de le 1933-1934 la Jilava unde ne-am cunoscut mai bine, In marea prigoan& din 1938-1939, a fost mereu actiw pe teren.Am pa- j rasit Jara fmpreuné cu el, Nieu Seitan i Eugen Teodorescu la 27 Februa- | rie 1939, fiind ultimul grup care se refugia in stréindtate,im primul \ exil. In aceast& prigoan&, el, care s'a migcat: tot timpul pe teren,e cu- noscut din proprie experienté, multe din dedesupturile weltirilor car- liste. A fost priml care binuise incé de atunci, rolul suspect pe care £1 juca Victor-Birig, rol pe care acesta 1'a confirmat in marturii gi de~ pozitii fécute ulterior. In amintirile lui, dup& céte gtiu, d&du-se mite | aménunte, araétaénd pe larg, elementele care. fi justificau suspiciumea. In | témplarea a f&cut ca gi al doilea exil s&-1 facem mpreund la Berkenbruck, | Buchenwald gi Dachau o bund parte,Viena,etc. pan’ a plecat in Argentina. In toate eceste imprejurari vitrige, dragostee lui pentru Cépitem gi credinta fn Legiune, nu numai c& n'a sldbit, der cimpotrivé, le m&rturi- sea_cu mai mult% vigoare. Deceptiile avute cu devierile wnora de la linia legionar& pe care el 0 considera ca cea mai ortodoxd, 1'au f&cut in ultima perioadé a acestui exil, si se izoleze. In ultimul timp, probabil simtjindu-gi sfargitul, e luat leg&tur& cu Secretariatul Migc&rii, trimiténd unele amintiri. Ca um prim omagiu adus memoriei lui red&m mai jos fregmentul din care. rezultd: CUM AM FOST NUMIT DRAGOMIR "JILAVA™" Dupé ce C&pitanul s'a instalat cu sotia sa in casa Diui General, dir Gutenberg, £1 vedeam at&t pe Capitan c&t gi pe Dl Generel in fiecare ai. Cand Dl General nu-mi zicea Dragomir ci numai Jilavea ceiace am observat. c&, nu numai pentru camerazii prezenti, dar gi pentru C&épitan era o enigmé. Sémb4ts(Sémb&te Mare) spre seara,CApitanul {mi spune: "Ghia dacd mz ai ceva mai bun de facut, in aceast& noapte, vom merge cu Dl General 1a Bise- rica unde slujegte Purintele Prof. Universitar Cristescu pentru a parti- cipa la sfante Slujb& a Invierii M&ntuitorului gi si-I multumim c& ne-a selvat din ghirele fierelor slbatice".i -4- Dup& cum era gi normal propunereo Dansului m'a bucurat. Chiar nici mr m'am indepirtat de Sediu gi a gi venit uw grup tun de camarozi printre cari Voicu Popescu, Prof.Ion Dobre, Fénic& Anastasescu gi altii.... La ora hotarita de Capitan gi de Dl’General am pornit: cu Sogid 1a Bi rica unde sluja Parintele Cristescu. Sfanta slujb& a Invierii a fost aga de in&t&toare ineft am avut. impresia c&-1 vad pe Méntuitorul esimiviw din morm&nt, Dup& SfAnta Inviere am condus a casé at&t pe Capitan ct: gi pe Dl General. Cfnd am vrut s& m& despart de Dansii pentru a mA duce a casd, Cépitanul fi reaminteste Dlui General de s&rbitoarea Sféntului Gheorghe (ziua nume- Tui Dlui General) propunfndu-i s&-1 sarbitorim ou totii impreuns, @u-1 fn acelag timp s& accepte ca totdeodaté si fiu gi eu srbétorit: de~ oarece m% chiamd tot Gheorghe. Prpunere pe care a acceptat-o Dl General cu mare bucurie, indicnd §i marele salon in care va avea loc. Propunerea Okpitanului §i acceptarea Dui General m'a facut si m& con- sider printre cei mai fericiti. Lg cespartire am rugat pe Dl General s& nu se ingrijeascd de vin deoarece'¥oi aduce din vie p&rintilor mei. In dimineata Sfa€ntului Gheorghe n'am prezentat1n Sediu cu dous dami- gene cu vin care se numia sénge de epure gi cu 2 ker. de babie (o specia~ litate bulgdreasci care se putea gsi numai in oregul Buztu gi pe care nimeni dintre cei prezenti nu o cunostea.Era un fel de salem-facut: din 25% carne de pore gsi restul ardei mic foarte picant- cu o vechime de cel putin trei ani, foarte uscat si tare. ‘Dintre toti camarazii prezenti doar C&pitanul a mAncat: cu o mare pof td d@eoarece 11 creden d&ttitor de sin&tate, in timp ce ceilel4i 11 mesteceu suflénd ca ergi, dar totug 71 mncau pentruct-gi stingeau arsura cu winul adus, care prea o raritate pind gi specialistilui Voicu Popescu. Sérb&torirea a fost 1a in<ime, dar pe fetele tuturor se vedea totug nemultumirea ci nu sunt prezen{i gi Nicadorii. Nemultumire si tristete pe care a spulberat-o in parte Dl General anunt@nd c& chier in dup& amia~ z& acelei zile cAtiva dintre noi le vom face o vizit& le Jilave pentrw a s&rbtori gi cu ei. In tot timpul Sarb&torirei -cfnd era vorba de mine Dl General 4mi spur nea numai Jilava, ceiace e facut pe Cépitan s& intrebe: -"Dle General mz inteleg dece fi spuneti numai lui Ghit& Jilava?? Dec& nu va supirati, s'ar putea gti detorité carui fapt? La intreborea Cépitanului i-a raspuns exact. cu propunerea ce a f&cuty o la Jilava in 1934 si dece a f&cut-o .... Ere in ajunul anului Nou 1934, cfnd Dl Generel -in inchisoarea de la Jilava- foarte serios ne-a spus urmmatoerele: "Dragii mei, ne gisim intr'o mare zi c@nd, afar& in liberta- te tot omul petrece eu familia lui, cfnd de obicei spun c& ingroapa anul vechiu fn agveptarea anului Nou despre care speri ai fie mai tum Noi sunten aici far& libertate, fré familie gi fari posibilitetea de a avea bun&titile necesare unei astfel de zile. Deasemeni gi noi s& ingropéim acest an vechi care pentru intregul neam a fost foarte riu gi s& agteptim ca Dumnezeu ne ve aduce Anul Nou cu regolvarea dorintelor noastre.#i pem- truc& noi nu avem minc&ri gi bauturi ce sd petrecem conform obiceiului, avaénd fn vedere ci in aceast& mare zi ne gisim inchigi aici pentruct lup- +m pentru salvarea Neamului, propun ca fiecare Gintre noi s% adaoge le numele lui gi numele de Jilava care si reprezinte pentru noi um titlu de pe care s&1 purtim cu totii toat& viata". Le auzul explicatiilor date de Dl General, C&pitanul cu o bucurie in- gereasci i-a réspuns Dlui General: "Dle General, dacd destinul a hotarit ca numai el s& ramfn& cu acest titlu de noblete, apoi cu acest titlu de nobleje 98 rlinin. Asa ine@t din acel menppk, Cepitanal fnsugi {mi spunea numai Jilava. Chiear a'a ajuns ca putini e Snari gtiau c& m& numese Dre- gomir. Acest titlu de noblete a fost gi un mare noroc pentru mine deoare- ce m'a sc&pat de multe ori dela arestéri si chiar dela moarte cici,eu mai legitimam cu cernetul de identitate pe numele de Dragomir in timp ce au- toritatile politienesti 11 urm&reau pe Jilave, cere le-a dat destul de lucru. Abia dup& ce eu m=am refugiet la Berlin autoritatile gi-au dat seema c& Dragomir 9i Jilava este aceiag persoand, Gheorghe Dragomir—Jilavepro CRIMA DE LES NATIUNE In buletinul "ORIENTARI",nr.135-138 din 1972,om ardtat: sub cAite forme, se manifest "Conspiratia t&cerii" e Cripto-Fanariotilor intrati suk pie— lee lui CRAUSESCU,rofentvor Ta Ro eritor 1a Rom&nii din Sudul Dun&rii fn general gi la Macedo-Rom&nii in specicl. Credeam ci acegst&"conspiratie” se mirgine- gte mai mult le fapte cotidiane m4runte care nu pti de oame- ni cu mare rdspunderi fn treburile Stetului, Iata,insS, acum ne gisim tm fata unei dovezi de netag&duit, cd de asemenea fapte antiromfnesti, adevi- ‘erime=de les C “oo stréinesmici cereusrt rile culturale sau politica dela cel mai fnalt nivel, In: "Micul dictionar enciclopedic", apirut recent: (1972) in Editure en eiclopedich TomeattTsO" ‘de pag Tapia format mare gi litere m&runte) ,redactat: de un colectiv de 40 de redactori gi peste 150 de colaboratori, mu se men~ tioneaz& nimic despre Rom&nii din Sudul Dundrii. Le cuvantul Romfnia ca- Pitolul "istorie", unde se trateaz& despre formarea poporului romAm, dease- menea nu se pomenegte despre faptul istoric c% le origine, acest popor s'a 2imislit pe ambele maluri ale Dundrii, avand ca baz acelas substrat: etnie(Geto-Dac),pe care s'au grefat apoi, colonistii de origine sau limba gi culturd latin&, Din acest trunchiu initial, s'au desvoltat ulterior, dupé ravisiree unitétii etnice de cdtre ndvalirile barbare, cele doud ra- muri mai principale, Daco-rom&nii la Nord si Macedo-rom&nii la Sud,cu dia~ leetele lor specifice. Acest fapt: dovedit: att cu documente istorice c&t: gi cu probe linguistice,este recunoscut de toti oamenii de stiimj& obiec- tivi, cu exceptia acelora, care pentru motive politice cauté a4 r&stélmi— ceascS adevirul. In aceasté privinté s'au remarcat: Ungurii la Nord gi Grecii la Sud. Aceast& problemi s'a desbatut vreme de coud secole la toate nivelurile. Deci, chiar dac&d colectivul care a redactat: aceast& enciclope- aie ar fi formaté de criterii partizane, punfnd in "Colectivul redactional", elemente incompetente, totugi ignoranta’ lor nu putea merge at&t de departe, nesocotind lucrurile cele mai elementare. Far& indoiald, cum se va putea vedea gi din cele ce urmeazé, trebuie si fi fost: um ordin de sus de tot: sau un true al unor criptostr&ini sau mai bine zis Criptofanarioti care, abuzfnd de fncrederea acordata, au fidcut in mod intentionat:o serie de omisiuni. Red&im msi jos dous exemple edificatoare: 1) Denumirea de "Arméni" sau "Arom&ni",cum se numese Romfnii dim Mace- donia, Pind, Tesalia,etc., nu se gasegte inserat& in dictionarul enciclo- pedic RESERIST, amintit mai sus. Un cititor mai putin la curent cu isto- ria, un elev,etc. care ar vrea si se limureascd asupra semnificatiei ace- stui cuvant cu care se denumeste o ramur&é romfneascd de cAteva sute de mii ée oameni de origine romfn&, n'ar gisi nici o indicatie. In schimb, ar putea gisi suficiente limuriri dac& ar consulta "Dictionarul lui Lazar $aineanu unde se scrie: "ARMANI": pl.adic& Rom&ni, numele national al Romfnilor din Tesalia,Epir Albania de mijloc gi Macefonia, numiti si Jintari, iar de greci Cuto-Vlahi Datele statistice asupra lor variaz& dela 200.000 1a 800.000 de suet ete; ei sunt nomazi(p&stori) gi stabili(agricultori si negustori).Graiul lor e un dialect al limbei roméne".(Dictionar Universal al Limbei Roméne, aS IV-a din 1922). ) Acelagi procedeu se observa gi la cuvantul "Valehia".In dictionarul enciclopedic Reserist se scrie: : falahia, denumire data de “StPaini-parit=Romanesti sivuneorizgiaMoldo= + vei". (pag.1687). Aci reaua intentie apare gi mai evident&. Cuvantul n'a fost omis ca in cazul precedent: ci a fost numai restrans $i denaturat. C&ci, “cum se stie, au fost si alte "Valahii". Le gésim enumerate gi Im micul dictionar al lui §dineanu citat mai sus, unde se serie: "Valehie f.nume etnic slavo-german dat Munteniei, trecut gi le celelal- te popoare gi admis odinioar& in limba noastra oficiala. "Viehie-Mare f.numele Tesaliei fn sec.XIII. Vlahia Mick f. numele Eto- liei gi Acarnaniei le scriitori bizantini".(Idem p.> ae Aceste menjion&ri se fac intr'un dictionar de sconl&, la indeména oricui, care ca volum gi continut, este de vre o zece ori mai redus de cel Reserist. Se Intelege, in ¢ictionarele enciclopecice romanesti din aga zisa perioad’ "“burghezi", s'ar gisi mai multe amSnunte, in legaturd cu aceste Valahii gi altele, nementionate de c&tre "Dictionarul Enciclo- pedic" Reserist, precum gi Ce rolul lor istoric. : Intrebarea care se pune in mod firese este: cece s'au facut. asemenea omisiuni 51 mistificiri grosolane ca sf nu spunem neruginate. Se vere c& @ fost vre'un cripto-fanariot cu mare influient& in colectivul de reéac- | wramured=- oreGh@. le-andiapise-A -vrutewi Steangi—numole i tcoute roménesti cela sudul Dundrii, l&sand in ee noile gencratii. Cu al- te cuvinte, se merge fn concordant& cu politica ce cesnationalizare for- fata care se practict tn térile baleanice, cu ceosebire in Grecia. Aci c opresiunea sub toate formele, merge m&ni in mand, cu omisiuni gi mistifi- e’ri istorice de felul celor amintite mai sus. Excesul ce zcl trebuie si fi fost at&t de merc incét s'a mers 1a omi- siunea in éictionarul Reserist pin& gi cuvantul Vleh sau Valah. Se vede e& acest cuvént a fost considerat incomod fiinded ar eminti dé legdtura istoricé intre Vlehii gi Vlahiile lor atét de la norcul c&t gi ¢e le su- cul Dunarii. Alt® explicatie n'ar ‘putea fi cect superficialitate sau ignoranta cras&, ceeace ar fi greu ée conceput pentru un colectiv intreg. Aceasta, cu at&t mai mult cu cAt, printre colaboratorii recati in lista de le inceputul Dictionarului ‘enciclopedic Reserist, figureazé gi wmele nume de Aroméni ca Sterie Ciulache si Serban Papacostea. Cum este gi fi- rege, denumirea de Valah éste mentionati in orce cictionar fiinéed nu numai e% se identificd o colectivitate etnicd dar in acelas timp areata, aldturi de cenumirea Rom&n sau Armin, o origine comund gi cu alte ginti din Europa, de origine sau culturé latina, Taté cum red& 9i explicd Lazir Saineanu cuvéntul "Valeh" sau "Vleh": "Vealah" m. 1 nume ce Germanii $i Slavii dau Romfnilor; 2 pl.numele Rom&- nilor slavizati din Moravia gi Croatie (Cu Valah Germani desemnau popoa- rele invecinate negermane (Celti gi Romani); dela aénsii numele trecu la Slavi: Valahu, Viahu, om de origine romana (pl.Italia seu Valahia), de unde rus,Volohi, gr. ‘mod. Vlahos, ung. Oleh §i ture. Iflak". Am reamintit aceste lucruri elementare spre a se vedea mai bine c&t ge mare a fost indrasneala "Tovarésilor". din "colectivul de redactie" al "Dictionarului enciclopeé@ic" Reserist cand au fScut omisiuni si mistifi- cee acee @e Clementarc 9 grosolane. E La inceputul Dictionarului, ca o prefatd, se giseste poza surgzétoare @ lui Nicolae Ccaugoscu din care transpiré debordante lui vanitate. Sub aceast& ‘po2% i se reproduce o frazi sforditoare, care fincepe cu cuvintele: "S& facem totul pentru a fi demni ée istorie glorionsé e poporului nostru' Aceste civinte apsr cao créneink® ironie lao carte in care, cum am vazut se mutileazt si se mistificd tocmai istoria a intregului popor romén. Se vedo ck Maria Sa nu stie sau nu-gi d& seam% c& prin asemenea omisiuni gi mistifictri se face o adevérata "Crims de les Natiune". Tar dac& to- Same tugi igi di seam& si o tolereaz&, atunci va s& rfspund& la ora ju- Cec&tii gi pentru aceast& fapt& ‘antiroméneasca, c.P. ans ne AT sere