You are on page 1of 3

Realizat de Radu Georgiana Corina,grupa 228

Deseuri selective si masuri de ecologizare

Colectarea selectivă reprezintă o parte a procesului de reciclare, prin care


materialele reciclabile sunt adunate și transportate spre centre de reiclare.
Procesul de reciclare presupune compostarea deșeurilor, colectarea separată și
tratarea deșeurilor pentru reintroducerea lor în circuitul economic. Colectarea
selectivă are ca scop protejarea mediului înconjurător. De asemenea, contribuie
la o eficiență sporită de utilizarea resurselor.
În anul 2010, Uniunea Europeană a reciclat în medie 35%[1] din totalul
deșeurilor reciclabile, în timp ce în România procentul de reciclare este de 3%.[2]
Conform Ordinului nr. 1281/2005, privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru diferite tipuri de material în scopul aplicării
colectării selective, pentru aplicarea la nivel național a colectării selective,
containerele și recipientele de colectare a deșeurilor se inscripționează cu
denumirea materialelor reciclabile și culoarea specifică pentru fiecare tip de
material.Materialele ce pot fi reciclate sunt: hârtie, sticlă, plastic și metal.
Colectarea selectivă se realizează prin intermediul a 3 containere, de culoare și
destinații diferite, astfel:

 Culoarea galbenă a containerului presupune depozitarea de deșeuri


din metal și plastic;
 Culoarea albastră a containerului presupune depozitarea de deșeuri
din hârtie și carton;
 Culoarea verde a containerului presupune depozitarea de deșeuri din sticla.

Ierarhia deşeurilor se aplică în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei


şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor,
după cum urmează:

a)prevenirea; măsurile luate înainte ca o substanţă, un material sau un


produs să devină deşeu, care reduc:
- cantitatea de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau
prelungirea duratei de viaţă a acestora;
- impactul negativ al deşeurilor generate asupra mediului şi sănătăţii
populaţiei; sau
- conţinutul de substanţe nocive al materialelor şi produselor;
b)pregătirea pentru reutilizare; operaţiunile de verificare, curăţare sau
valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor
care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă
operaţiune de pretratare
c)reciclarea; operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate
în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială ori
pentru alte scopuri.
d)alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;
valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept.

e)eliminarea, orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare. Se aplica


deseurilor din a caror componenta nu mai poate fi utilizat nimic.

In vederea respectarii Ierarhiei deseurilor si atingerii obiectivelor in domeniul


Regimul Deseurilor, colectarea separata a deseurilor pe categorii, incadrarea
acestora pe coduri conform listei deseurilor si facilitarea cresterii gradului de
valorificare este imperios necesara.

POSIBILITĂŢI DE RECICLARE

Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile.


Creşterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10 ani, a dus la sporirea
alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil în natură. Prin
colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului
înconjurător. Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre
de poliester (75%) folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare,
tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca izolaţie la paltoane, saci de
dormit, industria auto ş.a.; folie industrială; chingi şi benzi; noi ambalaje PET
alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc).
Un alt aspect pozitiv al reciclării PET-urilor constă în reducerea cantităţilor
de deşeuri ce merg spre gropile de gunoi; ponderea acestora a crescut înfiorător
în ultimii ani, ajungând până la 30% din volumul total.
În ţările din Europa de Vest există un întreg sistem de reciclare. Buteliile
PET sunt colectate de la agenţii economici şi de la populaţie, sortate şi
transformate în noi bunuri. Din deşeurile PET se produc fulgi curaţi care pot fi
exportaţi ca atare (la un preţ de 550-600 dolari tona) sau vânduţi în ţară, sub
formă de fibre sau aliaje, industriilor prelucrătoare.
De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obţine căptuşeala pentru o
jachetă de iarnă, iar 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de
dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obţine folii pentru izolarea
acoperişurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat şi
altele.
Metoda clasică folosită în România, arderea şi îngroparea cantităţilor mari
de deşeuri urbane (umede, din plastic) în aer liber, produce emisii de dioxină,
una dintre cele mai toxice substanţe cunoscute până în prezent, care mai este şi
bioacumulativă.

ATENŢIE! Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de


plămâni, iar într-o perioadă îndelungată pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şisângele.
Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul,
ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc
cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi toate
organele corpului.
Astăzi există tehnologii care, respectând normele de protecţia mediului, sunt
capabile să retopească şi să reprelucreze deşeurile din plastic. Acest lucru nu se
face încă în România, dar există firme româneşti care adună ambalajale din
plastic, le mărunţesc şi le exportă fabricilor din străinătate care dispun de
instalaţiile necesare reciclării lor. Întrucât suntem printre ultimele ţări europene
care nu au un sistem public de reciclare a deşeurilor, implementarea urgentă şi
necondiţionată a unui sistem public naţional de colectare selectivă a deşeurilor
în vederea reciclării trebuie să fie o prioritate a tuturor cetăţenilor!