ETAPA 1

Date inițiale :

 Turație n n=5750 [rot/min]

 Număr cilindri i i=4
 Alezaj D D=84 [mm]=8.4 [cm]
 Cursă S S=90 [mm]=9 [cm]
 Raport de comprimare ε ε=8
Motor cu aprindere prin scînteie

Parametri constructivi și mărimi de bază

a) Cilindreea unitară Vs

 D2
Vs  S  10 6 dm3
4
𝟐
𝝅∗𝑫
𝑽𝒔 = ∗ 𝑺 = 𝟒𝟗𝟖. 𝟕𝟓𝟗𝟐 [𝒄𝒎𝟑 ] = 𝟎. 𝟒𝟗𝟖𝟕𝟓𝟗𝟐[𝒅𝒎𝟑 ]
𝟒
b) Cilindreea totală Vt

Vt  Vs  i dm3

1
 𝑽𝒕 = 𝑽𝒔 ∗ 𝒊 = 𝟏𝟗𝟗𝟓. 𝟎𝟑𝟔𝟖 [𝒄𝒎𝟑 ] = 𝟏. 𝟗𝟗𝟓𝟎𝟑𝟔[𝒅𝒎𝟑 ]

c) Volumul cilindrului Va Va= Vs + Vc dm3

𝑽𝒂 =𝑽𝒄 + 𝑽𝒔 = 𝟓𝟕𝟎. 𝟎𝟏𝟎𝟓 [𝒄𝒎𝟑 ] = 𝟎. 𝟓𝟕𝟎𝟎𝟏𝟎𝟓[𝒅𝒎𝟑 ]

d) Volumul camerei de ardere Vc

Va V  Vs V
    c  1 s  𝑽𝒄 =
𝑽𝒔
dm3
Vc Vc Vc 𝜺−𝟏

𝑽𝒔 𝟒𝟗𝟖.𝟕𝟓𝟗𝟐
𝑽𝒄 = = =71.2513[𝒄𝒎𝟑 ] = 𝟎. 𝟎𝟕𝟏𝟐𝟓𝟏𝟑[𝒅𝒎𝟑 ]
𝜺−𝟏 𝟖−𝟏

e) Viteza medie a pistonului wp

S n
wp   10 3 m/s
30
𝑺∗𝒏 𝟓𝟕𝟓𝟎∗𝟗𝟎
𝒘𝒑 = ∗ 𝟏𝟎−𝟑 = ∗ 𝟏𝟎−𝟑 = 𝟏𝟕. 𝟐𝟓 [m/s]
𝟑𝟎 𝟑𝟎

Pe baza acestor valori pot fi stabilite următoarele categorii de motoare:

 motoare lente, cu valori ale wp situate în intervalul 4 … 6 [m/s];
 motoare de turaţie medie, pentru valori ale wp de 6 … 9 [m/s];
 motoare rapide, la care wp este între 9 şi 13 [m/s].

f) Valoarea raportului dintre cursă şi alezaj  = S/D

În funcţie de valoarea acestui raport, motoarele cu ardere internă cu piston se clasifică în:
 ψ < 1, motoare subpătrate (S < D);
 ψ = 1, motoare pătrate (S = D);
 ψ > 1, motoare suprapătrate (S > D).
MAS de construcţie actuală, sunt în general motoare subpătrate, cu ψ = 0,57 … 0,95 în timp
ce MAC sunt, în general, suprapătrate, având ψ = 1,05 … 1,35. În funcţie de destinaţie, MAC-
urile au ψ = 0,9 … 1,2 pentru automobile şi ψ = 1, 1 … 1,3 pentru tracţiune.

𝑆 90
Ψ= = = 1.0714
𝐷 84
Suntem în cazul ψ > 1, motoare suprapătrate (S > D).
Sporirea raportului  = S/D are ca urmare o reducere a alezajului D și a spațiului în
care se pot instala supapele,o sporire a înalțimii motorului,o reducere a solicitărilor termice
și realizarea unei camere de ardere cu forme avantajoase.Această sporire trebuie sa țina
seama de turația nominală a motorului,care are o importanță deosebită la alegerea
raportului ψ.O creștere a valorii acestuia,pentru aceeași turație n,conduce la o mărire a
vitezii medie a pistonului și implicit la creșterea solicitărilor inerțiale și a uzurii pieselor.

2
 Tipul motorului ψ
MAS(autovehicule) 0.6..........1.0
MAC(rutier,feroviar) 0.9....1.2
MAC(naval,semirapid,rapid) 0.9........1.2
MAC(tractor) 1.1...1.3
MAC(naval lent) 1.5....2.2
Valorile uzuale ale raportului ψ
𝑺
g) Raza manivelei arborelui cotit r 𝒓 = 𝟐 mm

𝑺
𝒓 = 𝟐 = 𝟒𝟓 [𝒎𝒎]

h) Raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei (Λ)

Este un parametru constructiv al motorului. Pentru motoarele de autoturism semirapide și rapide

Λ = 1/3...1/3,8, iar pentru motoarele de autocamion Λ = 1/3,8...1/4,2.
Se adoptă Λ=1/3,9
i) Unghiul de rotaţie al arborelui cotit ( ) reprezintă unghiul făcut de manivelă cu axa
cilindrului. Originea unghiului  ( = 0) se alege corespunzător poziţiei pistonului în PMI. O
cursă completă a pistonului corespunde la un unghi  = 180 RAC, iar pentru  = 360 RAC
arborele cotit efectuează o rotaţie completă în timp ce pistonul parcurge două curse simple.
j) Determinarea turațiilor necesare
n
k e  M  0,50...0,65
nP
Se adopta 𝒌𝒆 = 𝟎. 𝟓𝟎
𝒏𝑴 = 𝒏𝒑 ∗ 𝟎. 𝟓 = 𝟓𝟕𝟓𝟎 ∗ 𝟎. 𝟓 = 𝟐𝟖𝟕𝟓 [rot/min]
nVmax=(1.1….1.2)np
𝒓𝒐𝒕
𝒏𝑽𝒎𝒂𝒙 = 𝟏. 𝟏 ∗ 𝒏𝒑 = 𝟏. 𝟏 ∗ 𝟓𝟕𝟓𝟎 = 𝟔𝟑𝟐𝟓 [ ]
𝒎𝒊𝒏
nmin = 600…1000 rot/min
𝒓𝒐𝒕
Se adopta 𝒏𝒎𝒊𝒏 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [𝒎𝒊𝒏]

𝒓𝒐𝒕
𝒏𝒎𝒊𝒏 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏
𝒓𝒐𝒕
𝒏𝑴 = 𝟐𝟖𝟕𝟓[ ]
𝒎𝒊𝒏
𝒓𝒐𝒕
𝒏𝒑 = 𝟓𝟕𝟓𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏
𝒓𝒐𝒕
𝒏𝑽𝒎𝒂𝒙 = 𝟔𝟑𝟐𝟓 [ ]
𝒎𝒊𝒏

3
ETAPA 2

Calculul procesului de admisie a motoarelor în patru timpi

Ipoteze de calcul. În cadrul acestui model se utilizează următoarele două ipoteze de bază:

– fluidul proaspăt şi gazele reziduale sunt considerate gaze ideale;

– după intrarea în cilindru, energia cinetică a încărcăturii proaspete se transformă integral în
căldură.

Condiţiile iniţiale de stare. Presiunea şi temperatura fluidului proaspăt la intrarea în

motor, în cazul admisiei normale sunt presiunea şi temperatura mediului ambiant p0 şi T0, care
pentru condiţiile standardizate au valorile p0 = 0,1 [MPa] şi T0 = 293 [K] (STAS 6635 – 87).

Presiunea şi temperatura gazelor reziduale. Presiunea acestor gaze, pr, numite şi gaze arse
restante, la motoarele în patru timpi, se consideră că este egală cu presiunea medie din colectorul
de evacuare. Valorile pentru calculele aproximative relativ la diferite tipuri de motoare se pot
adopta din recomandările următoare:
– pr = (1,20 ... 1,25) p0 la MAS;
– pr = (1,05 ... 1,15) p0 la MAC rapide;
𝑝𝑟 = 1.23 ∗ 0.1 = 0.123 [𝑀𝑃𝑎]
Presiunea gazelor reziduale variază în funcţie de turaţia motorului; pentru un calcul mai
riguros, variaţia sa se poate aprecia prin relaţia:


pr n   p0 1,035  C 108 n2  Mpa
în care:

C   pr p0  1,035  108 nP
2

pr [MPa] – presiunea gazelor reziduale la turaţia nominală;

n [rpm] – turaţia; considerată ca variabilă în relaţia pentru pr(n) şi ca turaţie nominală
la calculul constantei C.

𝑝
(𝑝𝑟 − 1.035) ∗ 108 (0.123 − 1.035) ∗ 108
𝐶= 0 = 0.1 = 0.5897
𝑛𝑝 ∗ 𝑛𝑝 5750 ∗ 5750

𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [rot/min]

𝑝𝑟(𝑛) = 0.1 ∗ (1.035 + 0.5897 ∗ 10−8 ∗ 10002 ) =j [MPa]

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑟(𝑛) = 0.1 ∗ (1.035 + 0.5897 ∗ 10−8 ∗ 28752 ) = 0.10837423 [𝑀𝑃𝑎]

4
 𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑟(𝑛) = 0.1 ∗ (1.035 + 0.5897 ∗ 10−8 ∗ 57502 ) = 0.1229969 [𝑀𝑃𝑎]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325[ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑟(𝑛) = 0.1 ∗ (1.035 + 0.5897 ∗ 10−8 ∗ 63252 ) = 0.12709131 [𝑀𝑃𝑎].

Temperatura gazelor reziduale Tr depinde de tipul motorului, de raportul de comprimare şi

de coeficientul excesului de aer; valorile uzuale ale temperaturii Tr pentru diverse motoare se pot
aprecia între următoarele limite:
MAS cu carburator sau injecţie ................................................................ 900 – 1100 [K]
MAC ......................................................................................................... 600 – 900 [K]

Fig 1 Variaţia coeficienţilor λ, Tr, φpu şi ξz la m.a.s.

Din fig 1 se alege temperatura gazelor reziduale funcție de turație și coeficientul de

comprimare

𝒓𝒐𝒕 𝑻𝒓 = 𝟗𝟎𝟎 [K]

𝒏𝒎𝒊𝒏 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏
𝒓𝒐𝒕 𝑻𝒓 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [K]
𝒏𝑴 = 𝟐𝟖𝟕𝟓 [ ]
𝒎𝒊𝒏
𝒓𝒐𝒕 𝑻𝒓 = 𝟏𝟎𝟕𝟎 [K]
𝒏𝒑 = 𝟓𝟕𝟓𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏

5
 𝒓𝒐𝒕 𝑻𝒓 = 𝟏𝟏𝟎𝟎 [K]
𝒏𝑽𝒎𝒂𝒙 = 𝟔𝟑𝟐𝟓 [ ]
𝒎𝒊𝒏

Creşterea de temperatură a fluidului proaspăt, T. Fluidul proaspăt se încălzeşte în

contact cu pereţii sistemului de admisie şi ai cilindrului precum şi datorită gazelor reziduale.
Creşterea de temperatură depinde în principal de viteza fluidului proaspăt, de durata admisiei, de
temperatura pereţilor şi a fluidului proaspăt.
În funcţie de tipul motorului, T poate avea valorile următoare:
MAS cu carburator 0 – 20 [°C]
MAC nesupraalimentat 0 – 20 [°C]
La MAS cu injecţie de benzină, creşterea de temperatură a amestecului proaspăt este mai
redusă decât în cazul carburaţiei.
Variaţia lui T în funcţie de turaţie, în vederea unui calcul mai complet, poate fi stabilită
orientativ cu relaţia:
110  0,0125n
T (n)  TN [K],
110  0,0125n p
în care TN este creşterea de temperatură corespunzătoare valorii nP a turaţiei nominale, în
relaţia prezentată n fiind argumentul (variabila) funcţiei .
𝛥𝑇𝑁 = 15 [𝐾]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
110−0.0125∗1000
Δ𝑇(𝑛) = 15 ∗ = 38.36065 [𝐾]
110−0.0125∗5750
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
110−0.0125∗2875
Δ𝑇(𝑛) = 15 ∗ = 29.13934426 [𝐾]
110−0.0125∗5750
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
110−0.0125∗5750
Δ𝑇(𝑛) = 15 ∗ = 15 [𝐾]
110−0.0125∗5750
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
110−0.0125∗6325
Δ𝑇(𝑛) = 15 ∗ = 12.1721311 [𝐾]
110−0.0125∗5750
Presiunea din cilindru la sfârşitul cursei de admisie, pa , se poate exprima prin:
pa  p0  pa [MPa],
în care pa [bar] este căderea de presiune şi se poate deduce din relaţia lui Bernoulli;

 
2
w
pa     a  a   0  10 6 [MPa],
2

2
în care:
–  este coeficientul de reducere a vitezei în secţiunea minimă a sistemului de admisie
(diametrul minim al secţiunii de trecere al supapei de admisie – dc);

6
– a este coeficientul de rezistenţă gazodinamică al sistemului de admisie raportat la secţiunea
minimă a sistemului de admisie;
– wa [m/s] reprezintă viteza fluidului proaspăt prin secţiunea minimă a sistemului de admisie,
stabilită pentru viteza maximă a pistonului;
– 0 [kg/m3] – densitatea fluidului proaspăt (0 pentru presiunea p0).

wa
wa  An  nP  An  , An- constanta care depinde de viteza medie a pistonului, aria
nP
pistonului, cursa, aria secțiunii de trecere a gazelor pe sub supapa etc.

 
2
A
pa     a  n   0  n 2  10 6
2

2 [MPa]
Pentru motoarele de automobil, la regim nominal, rezistenţa gazodinamică totală şi viteza medie
a fluidului proaspăt, se pot alege astfel:
(2 + a) = 2,5 … 4 şi wa = 50 ... 130 [m/s]
Valorile densităţii aerului la presiune atmosferică în funcţie de temperatură
t [ºC] - 20 0 10 20 40 60 80 100 200
T [K] 253,15 273,15 283,15 293,15 313,15 333,15 353,15 373,15 473,15
0 [kg/m3] 1,365 1,252 1,206 1,164 1,092 1,025 0,968 0,916 0,723
𝑚
𝑤𝑎 = 110 [ ] (2 + a) = 3.5
𝑠
𝑤𝑎 110
𝐴𝑛 = = = 0.01913
𝑛𝑝 5750
𝑘𝑔
𝜌0 = 1.164 [ ]
𝑚3
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛

0.019132
𝛥𝑝𝑎 = 3.5 ∗ ∗ 1.164*10002 ∗ 10−6 =0.00074545[MPa]
2
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.019132
𝛥𝑝𝑎 = 3.5 ∗ ∗ 1.164*28752 ∗ 10−6 =0.006161644 [MPa]
2
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.019132
𝛥𝑝𝑎 = 3.5 ∗ ∗ 1.164*57502 ∗ 10−6 =0.0246465 [MPa]
2
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.019132
𝛥𝑝𝑎 = 3.5 ∗ ∗ 1.164*63252 ∗ 10−6 =0.02982236 [MPa]
2

𝑝𝑎 = 𝑝0 − 𝛥𝑝𝑎 [MPa]

7
 𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑎 = 0.1 − 0.00074545 = 0.09925455 [𝑀𝑃𝑎]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑎 = 0.1 − 0.006161644 = 0.093838356 [MPa]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑎 = 0.1 − 0.0246465 = 0.0753535 [𝑀𝑃𝑎]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑎 = 0.1 − 0.02982236 = 0.07017764[𝑀𝑃𝑎]
Coeficientul gazelor reziduale, r, se defineşte prin raportul:
 r   r  fp
în care: r [kmol/ciclu] – numărul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu;
fp [kmol/ciclu] – numărul de kmoli de fluid proaspăt pe ciclu
Valorile coeficientului gazelor reziduale pentru diferite tipuri de motoare, se situează în mod
curent între limitele de mai jos:
MAS cu carburator sau injecţie 0,04 – 0,10
MAC nesupraalimentat 0,02 – 0,05
MAC supraalimentat 0,00 – 0,03
To  T pr 1
r    pu 
Tr   pu  p a  p r 1   pu
Din figura 1 se alege valorile pentru 𝝂𝒑𝒖 funcție de turație
𝒓𝒐𝒕 𝝂𝒑𝒖 = 𝟎. 𝟗𝟓
𝒏𝒎𝒊𝒏 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏

𝒓𝒐𝒕 𝝂𝒑𝒖 = 𝟏. 𝟎𝟑
𝒏𝑴 = 𝟐𝟖𝟕𝟓[ ]
𝒎𝒊𝒏

𝒓𝒐𝒕 𝝂𝒑𝒖 = 𝟏. 𝟏𝟎
𝒏𝒑 = 𝟓𝟕𝟓𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏

𝒓𝒐𝒕 𝝂𝒑𝒖 = 𝟏. 𝟏𝟓
𝒏𝑽𝒎𝒂𝒙 = 𝟔𝟑𝟐𝟓 [ ]
𝒎𝒊𝒏

𝒓𝒐𝒕
𝒏𝒎𝒊𝒏 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏
293 + 15 0.123
𝛾𝑟 = ∗ = 0.066673
900 8 ∗ 0.95 ∗ 0.09925455 − 0.123
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛

8
 293 + 15 0.123
𝛾𝑟 = ∗ = 0.0582626
1000 8 ∗ 1.03 ∗ 0.093838356 − 0.123
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
293+15 0.123
𝛾𝑟 = ∗ = 0.0655524
1070 8∗1.1∗0.0753535−0.123
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
293+15 0.123
𝛾𝑟 = ∗ = 0.06589693
1100 8∗1.15∗0.07017764−0.123

Temperatura la sfârşitul cursei de admisie, Ta , se poate determina din relaţia bilanţului

termic aplicat fluidului proaspăt înainte şi după amestecare cu gazele arse. Dacă se consideră că
amestecarea se produce la presiune constantă, iar capacitatea calorică specifică a amestecului
este egală cu a fluidului proaspăt, temperatura Ta se calculează cu relaţia:
T0  T    r Tr
Ta  [K],
1  r

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
293 + 15 + 900 ∗ 0.066673
𝑇𝑎 = = 345.00329 [𝐾]
1 + 0.066673
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
293+15+1000∗0.0582626
𝑇𝑎 = = 346.098028 [𝐾]
1+0.0582626
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
293+15+1070∗0.0655524
𝑇𝑎 = = 354.87796 [𝐾]
1+0.0655524
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
293+15+1100∗0.06589693
𝑇𝑎 = = 356.9638041[𝐾]
1+0.06589693

unde  = Cpr/Cpfp , iar Cpr şi Cpfp sunt căldurile specifice la presiune constantă a gazelor
reziduale, respectiv a fluidului proaspăt.;  = 1 la motoarele cu formarea exterioară a
amestecului, valoare care se poate utiliza, cu aproximaţie, şi la celelalte motoare.
Gradul de umplere, v , denumit şi randament al umplerii, coeficient de umplere, sau
chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masică, gravifică, molară,
volumică) de fluid proaspăt reţinută în cilindru la sfârşitul admisiei şi cantitatea posibilă de a fi
introdusă în cilindreea VS, în condiţiile de presiune şi temperatură de la intrarea în motor, adică
fără pierderi.

9
 pa T0  1
v 
p0 Ta   1 1   pu   r

𝟏
𝝋𝒑𝒖 = 𝟏 − 𝝂
𝒑𝒖

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1 1
𝜑𝑝𝑢 = 1 − =1− = −0.0526315
𝜈𝑝𝑢 0.95
0.09925455 293 8 1
𝜂𝑣 = ∗ ∗ ∗
0.1 345.00329 8 − 1 1 + 0.0526315 + 0.066673
= 0.86067
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1 1
𝜑𝑝𝑢 = 1 − =1− = 0.0291262
𝜈𝑝𝑢 1.03
0.093838356 293 8 1
𝜂𝑣 = ∗ ∗ ∗
0.1 346.098028 8 − 1 1 − 0.0291262 + 0.0582626
= 0.8822017
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1 1
𝜑𝑝𝑢 = 1 − =1− = 0.09090
𝜈𝑝𝑢 1.1
0.0753535 293 8 1
𝜂𝑣 = ∗ ∗ ∗ = 0.729514
0.1 354.87796 8 − 1 1 − 0.09090 + 0.0655524
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325[ ]
𝑚𝑖𝑛
1 1
𝜑𝑝𝑢 = 1 − =1− = 0.1304347
𝜈𝑝𝑢 1.15
0.07017764 293 8 1
𝜂𝑣 = ∗ ∗ ∗
0.1 356.9638041 8 − 1 1 − 0.1304347 + 0.06589693
= 0.7037329

în care  pu   fp  fp reprezintă gradul de postumplere sau raportul dintre numărul de kmoli

de fluid proaspăt care pătrunde în cilindru după PME (după terminarea cursei de admisie) şi
numărul total de kmoli de fluid proaspăt reţinut în cilindru.
Pentru motoarele în patru timpi, la sarcini ridicate pu = 0,08... 0,25, valorile fiind
dependente de turaţie şi de perfecţiunea umplerii.

10
 Parametrul U.M. nmin nM np nVmax

ΔT oC 15 15 15 15

Δpa MPa 0.00074545 0.006161644 0.0246465 0.02982236

pa MPa 0.09925455 0.093838356 0.0753535 0.07017764

r _ 0.066673 0.0582626 0.0655524 0.06589693

Ta K 345.00329 346.098028 354.87796 356.9638041

ηV - 0.86067 0.8822017 0.729514 0.7037329

Tr K 900 1000 1070 1100

pr MPa 0.123 0.123 0.123 0.123

Valorile uzuale pentru ƞ𝒗 la motoarele de automobile si tractoare,la sarcină plină sunt:

MAS cu carburator sau injector 0.70………………..0.90
MAC nesupraalimentate 0.80…………………0.94
MAC supraalimentate 0.80…………………0.97

11
ETAPA 3

Calculul procesului de comprimare

Presiunea şi temperatura la sfârşitul comprimării se pot calcula, aproximând comprimarea

cu o evoluţie politropică cu exponent constant mc:

pc  pa mc [MPa]
Ta pc
Tc  Ta mc 1 
 pa [K]

În funcţie de tipul motorului aceste valori se pot situa între următoarele limite :

MAS ................................................ pc = 0,9 – 2,0 [MPa]; Tc = 600 –800 [K];

MAC nesupraalimentat ..................... pc = 3,5 – 5,5 [MPa]; Tc = 750 – 900 [K];
Motoare supraalimentate ................... pc = 5,0 – 10,0 [MPa]; Tc = 900 – 1100 [K].

Exponentul mc reprezintă de fapt o valoare medie pe durata procesului de comprimare.

Valorile exponentului politropic mediu depind de schimbul de căldură dintre fluidul motor şi
pereţii cilindrului. Dintre toţi factorii de influenţă, ponderea principală o are turaţia; la creşterea
turaţiei, mc are o creştere importantă. Motoarele răcite cu lichid au un regim termic mai redus decât
cele răcite cu aer şi, ca urmare, au valori pentru mc mai mici.
Alţi autori recomandă determinarea exponentului mediu mc pe baza exponentului adiabatic
de comprimare nc. Valorile lui nc se determină, din nomograma din fig.2. Exponentul mc se
apreciază pe baza aproximaţiilor următoare:

MAS .......................................................................... mc = (nc – 0,00) … (nc – 0,04);

MAC nesupraalimentate ............................................. mc = (nc + 0,02) … (nc – 0,04).
Din figura 2 se alege 𝒏𝒄 funcție de ε și de 𝑻𝒂 calculat la etapa anterioară.
𝑻𝒂 =𝟑𝟒𝟓. 𝟎𝟎𝟑𝟐𝟗 𝒏𝒄 =1.378 𝒎𝒄 =1.378-0.02=1.358
𝑻𝒂 =𝟑𝟒𝟔. 𝟎𝟗𝟖𝟎𝟐𝟖 𝒏𝒄 =1.3778 𝒎𝒄 = 𝟏. 𝟑𝟕𝟕𝟖 − 𝟎. 𝟎𝟐 = 𝟏. 𝟑𝟓𝟕𝟖
𝑻𝒂 =𝟑𝟓𝟒. 𝟖𝟕𝟕𝟗𝟔 𝒏𝒄 =1.3766 𝒎𝒄 =1.3766-0.02=1.3566
𝑻𝒂 =𝟑𝟓𝟔. 𝟗𝟔𝟑𝟖𝟎𝟒𝟏 𝒏𝒄 =1.3764 𝒎𝒄 =1.3764-0.02=1.3764-0.02=1.3564

Influenţa turaţiei poate fi introdusă printr-o relaţie experimentală de tipul:

A
mc  1,41 
n
Unde constanta A=100....250,valorile mari corespunzînd motoarelor cu turații maxime mai
reduse.
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑐 = 𝑝𝑎 ∗ 𝜀 𝑚𝑐
𝑝𝑐 = 81.358 ∗ 0.09925455 = 1.67165 [𝑀𝑃𝑎]
12
 𝑇𝑐 = 𝑇𝑎 ∗ 𝜀 𝑚𝑐−1 = 80.358 ∗ 345.00329 = 726.32242 [K]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑐 = 81.3578 ∗ 0.093838356 = 1.579777 [𝑀𝑃𝑎]
𝑇𝑐 = 𝑇𝑎 ∗ 𝜀 𝑚𝑐 −1 = 80.3578 ∗ 346.098028 = 728.324169 [𝐾]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑐 = 81.3566 ∗ 0.0753535 = 1.265421[𝑀𝑃𝑎]
𝑇𝑐 = 𝑇𝑎 ∗ 𝜀 𝑚𝑐 −1 = 80.3566 ∗ 354.87796 = 744.939352[𝐾]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑐 = 81.3564 ∗ 0.07017764 =1.1780128 [MPa]
𝑻𝒄 = 𝑻𝒂 ∗ 𝜺𝒎𝒄−𝟏 = 𝟖𝟎.𝟑𝟓𝟔𝟒 ∗ 𝟑𝟓𝟔. 𝟗𝟔𝟑𝟖𝟎𝟒𝟏 = 𝟕𝟒𝟗. 𝟎𝟎𝟔𝟐𝟔𝟖 [𝑲]

Parametrul U.M. nmin nM nP nVmax

nc - 1.378 1.3778 1.3766 1.3764
Ta K 345.00329 346.098028 354.87796 356.9638041
mc - 1.358 1.3578 1.3566 1.3564
pc MPa 1.67165 1.579777 1.265421 1.1780128
Tc K
726.32242 728.324169 744.939352
(tc) (oC) 749.006268

A - 250 250 250 250

În urma prelucrării unui număr însemnat de date experimentale literatura indică pentru
exponetul mediu politropic următoarele valori:

MAS…………….1.28-1.38
MAC
-dimensiuni mari și turații reduse(cameră unitară)…………..1.25-1.30
-dimensiuni și turații medii(cameră unitară)..............................1.34-1.39
-dimensiuni mici și turații mari...................................................1.37-1.41

13
Fig.2.Nomogramă pentru determinarea exponentului adiabatic de comprimare

14
ETAPA 4

Calculul arderii

Ipoteze de calcul:
 căldurile specifice depind numai de temperatură;
 arderea se desfăşoară după evoluţii simple: izocore, izobare şi izoterme; în cadrul lucrării
se consideră că arderea se desfăşoară izocor pentru MAC-uri lente, respectiv izocor şi
izobar, adică mixt, pentru MAC-uri rapide;
 compoziţia fluidului motor la sfârşitul arderii depinde de coeficientul excesului de aer;
pentru   1, produsele arderii sunt CO2, H2O, O2 şi N2, iar pentru  < 1, CO2, CO, H2O,
H2 şi N2;
 gazele reziduale au compoziţia produselor de la sfârşitul arderii;
 căldura dezvoltată prin ardere este egală cu căldura de reacţie chimică la presiunea şi
temperatura mediului înconjurător, degajată până la formarea produselor de ardere,
neglijându-se variaţia căldurii cu temperatura;
variaţia energiei interne a fluidului motor şi efectuarea lucrului mecanic exterior în timpul arderii
sunt efectul căldurii utile măsurate prin coeficientul de utilizare a căldurii z, care ţine seama de
căldura degajată prin ardere până în punctul z şi de pierderile de căldură aferente.
Aerul necesar arderii. Combustibilii lichizi au următoare compoziţie elementară:
c  h  o  s  1 [Kg]
în care: c, h, o, s sunt participaţiile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf, etc.
Cantitatea de aer teoretică necesară arderii sau cantitatea minimă de aer necesară arderii
complete, ţinând seama de proporţia volumică de oxigen în aer (21%), este:
1 c h o 
Lmin      [kmol aer/kg comb];
0,21  12 4 32 
Din figura 1(etapa 2) se alege 𝝀 funcție de turație.
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝜆 = 0.86
Pentru
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝜆 = 0.96
Din tabelul 2 Caracteristici ale combustibililor petrolieri se alege pentru benzină
Compoziţia Omin Lmin Hi [kJ/kg]
Combustibil
c h o [kmol/kg] [kmol/kg] experimental calculat
Benzină 0,854 0,142 0,004 0,1065 0,5073 43529 43500

Cantitatea reală de aer, disponibilă pentru arderea unui kg de combustibil va fi:

15
 L  Lmin [kmol aer/kg comb];
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝐿 = 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 0.86 ∗ 0.5073 = 0.436278 [kmol aer/kg comb];
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝐿 = 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 0.96 ∗ 0.5073 = 0.487008 [kmol aer/kg comb];
Numărul de kmoli de substanţă iniţială care participă la reacţia chimică este:

 i  Lmin  c [kmol/kg comb],

unde:
1
c  [kmol/kg comb] – numărul de kmoli de combustibil pentru 1 kg combustibil;
Mc

Mc [kg/kmol] – masa moleculară a combustibilului.

Valori medii recomandate pentru Mc, în funcţie de tipul motorului sunt:
benzine – MAS ....................................................................... Mc = 110 ... 120 [kg/kmol]
motorine – MAC ......................................................................... Mc = 180 ... 200 [kg/kmol]
Se adoptă 𝑀𝑐 = 120[kg/kmol]
1 1
𝑣𝑐 = = = 0.00833 [kmol/kg comb]
𝑀𝑐 120
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑣𝑖 = 𝜆𝐿𝑚𝑖𝑛 + 𝑣𝑐 =0.86*0.5073+0.00833=0.444608 [kmol/kg comb],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑣𝑖 = 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 + 𝑣𝑐 =0.96*0.5073+0.00833=0.495338 [kmol/kg comb],
Se observă că pentru cele patru turații  < 1, arderea incompletă a combustibililor lichizi
În calcule, uneori, se înlocuiesc benzina cu n-octanul – C8H18 având Mc = 114 [kg/kmol]
iar motorina cu cetan – C16H32 cu Mc = 224 [kg/kmol]. La MAC, se admite c = 0.
Produsele arderii. Cantităţile lor se stabilesc din ecuaţia chimica de ardere, pentru cazurile
redate mai jos:
– arderea completă a combustibililor lichizi cu   1,

c h
 CO  H O 
2
12 2
2
16
  O  0,21   1  Lmin
2
 N  0,79    Lmin
2

Numărul total de kmoli de produse de ardere pa este:

    0,21Lmin [kmol/kg comb].

c h
 pa 
12 2
– arderea incompletă a combustibililor lichizi cu  < 1:

c 1  1 
 CO  2 0,21 Lmin  CO  2 0,21 Lmin
2
12 1 1
[kmol/kg comb]
h 1  1 
H O   2 0,21 Lmin  H  2 0,21 Lmin  N 2  0,79  Lmin
2
2 1 2
1
 H2
în care   valorile sale alegându-se în funcţie de raportul h/c al combustibilului.
 CO

Pentru combustibili petrolieri cu h/c = 0,17 … 0,19, inclusiv benzină, se aleg valori în
intervalul  = 0,45 … 0,50; la benzen,  = 0,30, iar la gaze naturale,  = 0,60 … 0,70.

Se adopta  = 0,50
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛

𝑐 1−𝜆 0.854 1 − 0.86

𝑣𝐶𝑂2 = −2∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = −2∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073 = 0.051280
12 1+𝜃 12 1 + 0.5
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛

𝑐 1−𝜆 0.854 1 − 0.96

𝑣𝐶𝑂2 = −2∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = −2∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073 = 0.065484
12 1+𝜃 12 1 + 0.5
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1−𝜆 1 − 0.86
𝑣𝐶𝑂 = 2 ∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 2 ∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073 = 0.01988616
1+𝜃 1 + 0.5
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛

1−𝜆 1 − 0.96
𝑣𝐶𝑂 = 2 ∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 2 ∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073 = 0.00568176
1+𝜃 1 + 0.5

17
 𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
ℎ 1−𝜆 0.142 1 − 0.86
𝑣𝐻2 𝑂 = −2∗𝜃∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = − 2 ∗ 0.5 ∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073
2 1+𝜃 2 1 + 0.5
= 0.06105692
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
ℎ 1−𝜆 0.142 1 − 096
𝑣𝐻2 𝑂 = − 2 ∗ 𝜃 ∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = − 2 ∗ 0.5 ∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073
2 1+𝜃 2 1 + 0.5
= 0.06815912
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1−𝜆 1 − 0.86
𝑣𝐻2 = 2 ∗ 𝜃 ∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 2 ∗ 0.5 ∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073 = 0.00994308
1+𝜃 1 + 0.5
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1−𝜆 1 − 0.96
𝑣𝐻2 = 2 ∗ 𝜃 ∗ ∗ 0.21 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 2 ∗ 0.5 ∗ ∗ 0.21 ∗ 0.5073 = 0.00284088
1+𝜃 1 + 0.5
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑣𝑁2 = 0.79 ∗ 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 0.79 ∗ 0.86 ∗ 0.5073 = 0.34465962
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛

𝑣𝑁2 = 0.79 ∗ 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = 0.79 ∗ 0.96 ∗ 0.5073 = 0.38473632

Numărul total de kmoli de produse de ardere:

c h
 pa   CO  CO  H O  H  N    0,79  Lmin [kmol/kg comb].
2 2 2 2
12 2
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑐 ℎ 0.854 0.142
𝑣𝑝𝑎 = + + 0.79 ∗ 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = + + 0.79 ∗ 0.86 ∗ 0.5073 = 0.48682628
12 2 12 2
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
18
 𝑐 ℎ 0.854 0.142
𝑣𝑝𝑎 = + + 0.79 ∗ 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 = + + 0.79 ∗ 0.96 ∗ 0.5073 = 0.5269029
12 2 12 2

Variaţia molară. Variaţia numărului de kmoli în urma arderii este:

   pa  i [kmol/kg comb];
în care indicele „pa” reprezintă produsele de ardere, iar indicele „i” – substanţele iniţiale.
Coeficientul chimic de variaţie molară este exprimat prin raportul    / şi are
c pa i
următoarele forme:
Lmin  h 4  o / 32
– pentru   1, c 
Lmin   c
0,213,76  1Lmin  h 4  o / 32
– pentru   1, c 
Lmin   c
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.142 0.004
0.21 ∗ (3.79 ∗ 0.86 + 1) ∗ 0.5073 +
𝜇𝑐 = 4 + 32 = 1.094544
0.86 ∗ 0.5073 + 0.00833
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.142 0.004
0.21 ∗ (3.79 ∗ 0.96 + 1) ∗ 0.5073 +
𝜇𝑐 = 4 + 32 = 1.0633133
0.96 ∗ 0.5073 + 0.00833
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑣𝑝𝑎 𝑣𝑝𝑎 0.48682628
𝜇𝑐 = ⇒ 𝑣𝑖 = = = 0.44477543
𝑣𝑖 𝜇𝑐 1.094544
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑣𝑝𝑎 0.5269029
𝑣𝑖 = = = 0.49552930
𝜇𝑐 1.0633133
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝛥𝑣 = 𝑣𝑝𝑎 − 𝑣𝑖 =0.48682628 − 0.44477543 =0.04205085
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛

19
 𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝛥𝑣 = 𝑣𝑝𝑎 − 𝑣𝑖 =0.5269029 − 0.49552930 = 0.0313736
Dacă se iau în considerare gazele reziduale, coeficientul total al variaţiei molare devine:

t   pa   r   i   r   c   r  1   r 
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛

𝜇𝑐 + 𝛾𝑟 0.066673 + 1.094544
𝜇𝑡 = = = 1.0886344
𝛾𝑟 + 1 1 + 0.066673
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],

𝜇𝑐 + 𝛾𝑟 0.0582626 + 1.0633133
𝜇𝑡 = = = 1.0598275
𝛾𝑟 + 1 1 + 0.0582626
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛

𝜇𝑐 + 𝛾𝑟 0.0655524 + 1.0633133
𝜇𝑡 = = = 1.0594182
𝛾𝑟 + 1 1 + 0.0655524
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝜇𝑐 + 𝛾𝑟 0.06589693 + 1.0633133
𝜇𝑡 = = = 1.059399
𝛾𝑟 + 1 1 + 0.06589693

Valorile lui diferă foarte puţin faţă de c şi se situează între limitele următoare, după tipul
motorului:
MAS ................................................................................ 1,02 – 1,12
MAC .................................................................................. 1,01 – 1,06

Puterea calorică a combustibilului. Pentru calcule termice se poate folosi formula lui D.I.
Mendeleev:
H i  34013  c  125600  h  10900  o  s   2512  9  h  u 
[kJ/kg];
𝐻𝑖 = 34013 ∗ 0.854 + 125600 ∗ 0.142 − 10900 ∗ 0.004 − 2512 ∗ (9 ∗ 0.142 + 0.0005)
𝑘𝑗
= 43627.11 [ ]
𝑘𝑔

unde c, h, o, s şi u – reprezintă fracţiunile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf şi umiditate

din combustibil. Pentru combustibilii petrolieri din România s  0, iar u = 0,0001 ... 0,0005; în
tabelul 2 sunt date orientativ, compoziţiile lor, cantităţile minime de oxigen, Omin, şi de aer, Lmin,
necesare arderii complete, precum şi puterile calorice inferioare Hi.
Tabelul 2 Caracteristici ale combustibililor petrolieri
Compoziţia Omin Lmin Hi [kJ/kg]
Combustibil
c h o [kmol/kg] [kmol/kg] experimental calculat
Benzină 0,854 0,142 0,004 0,1065 0,5073 43529 43500
Petrol 0,860 0,137 0,003 0,1058 0,5038 43111 42207
Motorină 0,857 0,133 0,010 0,1043 0,4966 41855 42667

20
 Păcură 0,860 0,120 0,020 0,1010 0,4809 41855 41269

În cazul când motorul funcţionează cu lipsă de aer, arderea fiind incompletă, în produsele
de ardere apar CO şi H2. Astfel, căldura degajată fiind mai mică, puterea calorică pentru arderea
incompletă se determină cu relaţia:
H in  H i  120000  1    Lmin [kJ/kg];
unde Lmin  0,5 [kmol/kg] corespunzător valorii indicate în tabelul 2

Calculul temperaturii maxime de ardere. Temperatura Tz la sfârşitul arderii se

determină cu ajutorul ecuaţiilor de ardere care reprezintă de fapt bilanţul energetic al procesului
respectiv. temperatura maximă Tz, va fi soluţia pozitivă a următoarei ecuaţii de gradul doi:

a2  Tz  a1  Tz  a0  0
2

- valori subunitare pentru .

𝜆 = 0.86 < 1
𝜆 = 0.96 < 1

a2  0,21  1,05   103


a1  1,49  0,21103  T0  11,47  1,05 103  T0   
 pa 6912,31   1953,31 103   z
a0  { [  ...
t 57,83    1  1   r 
 19,67  2,51 103  Tc  Tc  T0 ]  1,49  11,47     T0}.

- valori supraunitare pentru .

a2  0,42  0,85   103


a1  1,99  0,41103  T0  10,98  0,85 103  T0   
 pa 4959 103   z
a0  { [  ...
t 57,83    1  1   r 
 19,67  2,51 103  Tc  Tc  T0 ]  1,99  10,98     T0}.

- Calculul temperaturii maxime de ardere se va face pentru cazul valori subunitare pentru
.
𝝀 = 𝟎. 𝟖𝟔 < 𝟏, 𝝀 = 𝟎. 𝟗𝟔 < 𝟏
𝒓𝒐𝒕
𝒏𝒎𝒊𝒏 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏
𝝀 = 𝟎. 𝟖𝟔

21
 𝑎2 = [0.21 + 1.05 ∗ 0.86] ∗ 0.001 = 0.001143

𝑎1 = 1.49 − 0.21 ∗ 0.001 ∗ 293 + (11.47 − 1.05 ∗ 0.001 ∗ 293) ∗ 0.86 = 11.028091
0.48682628 (6912.31∗0.86−1953.31)∗1000∗0.95
𝑎0 = −{ ∗[ (57.83∗0.86+1)∗(1+0.066673)
+ (19.67 + 2.51 ∗ 0.001 ∗
1.0886344

726.32242) ∗ (726.32242 − 293)] + (1.49 + 11.47 ∗ 0.86) ∗

293}=−36985.3369

0.001143 ∗ 𝑇𝑧 2 + 11.028091 ∗ 𝑇𝑧 − 36985.3369 = 0

Δ=𝑏 2 − 4 ∗ 𝑎 ∗ 𝑐

Δ=290.715751413;√𝛥=17.0503886

−𝑏 − √𝛥
𝑇𝑧1 = <0
2∗𝑎

−𝑏 + √𝛥
𝑇𝑧2 = = 2634.42589 [𝐾]
2∗𝑎
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [𝑚𝑖𝑛],
𝜆 = 0.96

𝑎2 = [0.21 + 1.05 ∗ 0.96] ∗ 0.001 = 0.001218

𝑎1 = 1.49 − 0.21 ∗ 0.001 ∗ 293 + (11.47 − 1.05 ∗ 0.001 ∗ 293) ∗ 0.96 = 12.14436
0.5269029 (6912.31∗0.96−1953.31)∗1000∗0.95
𝑎0 = −{ ∗[ (57.83∗0.96+1)∗(1+0.0582626)
+ (19.67 + 2.51 ∗ 0.001 ∗
1.0598275

728.324169) ∗ (728.324169 − 293)] + (1.49 + 11.47 ∗ 0.96) ∗

293}=−43450.311684

0.001218 ∗ 𝑇𝑧 2 + 12.14436 ∗ 𝑇𝑧 − 43450.311684 = 0

Δ=𝑏 2 − 4 ∗ 𝑎 ∗ 𝑐

Δ=359.17539833;√𝛥=18.951923341

−𝑏 − √𝛥
𝑇𝑧1 = <0
2∗𝑎

−𝑏 + √𝛥
𝑇𝑧2 = = 2794.566232[𝐾]
2∗𝑎
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑎2 = [0.21 + 1.05 ∗ 0.96] ∗ 0.001 = 0.001218

𝑎1 = 1.49 − 0.21 ∗ 0.001 ∗ 293 + (11.47 − 1.05 ∗ 0.001 ∗ 293) ∗ 0.96 = 12.14436
22
 0.5269029 (6912.31∗0.96−1953.31)∗1000∗0.95
𝑎0 = −{ ∗[ (57.83∗0.96+1)∗(1+0.0655524)
+ (19.67 + 2.51 ∗ 0.001 ∗
1.0594182

744.939352) ∗ (744.939352 − 293)] + (1.49 + 11.47 ∗ 0.96) ∗

293}=−43401.0569098 [𝐾]

0.001218 ∗ 𝑇𝑧 2 + 12.14436 ∗ 𝑇𝑧 − 43401.0569098 = 0

Δ=𝑏 2 − 4 ∗ 𝑎 ∗ 𝑐

Δ=358.93542907;√𝛥=18.94559128

−𝑏 − √𝛥
𝑇𝑧1 = <0
2∗𝑎

−𝑏 + √𝛥
𝑇𝑧2 = = 2791.966865[𝐾]
2∗𝑎
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑎2 = [0.21 + 1.05 ∗ 0.96] ∗ 0.001 = 0.001218

𝑎1 = 1.49 − 0.21 ∗ 0.001 ∗ 293 + (11.47 − 1.05 ∗ 0.001 ∗ 293) ∗ 0.96 = 12.14436
0.5269029 (6912.31∗0.96−1953.31)∗1000∗0.95
𝑎0 = −{ ∗[ (57.83∗0.96+1)∗(1+0.06589693)
+ (19.67 + 2.51 ∗ 0.001 ∗
1.059399

749.006268 ) ∗ (749.006268 − 293)] + (1.49 + 11.47 ∗ 0.96) ∗

293}=−43418.2911049 [𝐾]

0.001218 ∗ 𝑇𝑧 2 + 12.14436 ∗ 𝑇𝑧 − 43418.2911049 = 0

Δ=𝑏 2 − 4 ∗ 𝑎 ∗ 𝑐

Δ=359.019394073;√𝛥=18.9478071

−𝑏 − √𝛥
𝑇𝑧1 = <0
2∗𝑎

−𝑏 + √𝛥
𝑇𝑧2 = = 2792.87647972[𝐾]
2∗𝑎

Coeficientul z din aceste relaţii reprezintă coeficientul de utilizare a căldurii în procesul

de ardere şi:

MAS ........................................................................................... 0,85 – 0,95

MAC cu injecţie directă,

‫ـ‬ cu turbulenţă redusă .............................................................. 0,80 – 0,90
‫ـ‬ cu turbulenţă extinsă în perioada arderii................................ 0,75 – 0,88
‫ـ‬ cu ardere peliculară prin procedeu MAN-HM ...................... 0,75 – 0,85
‫ـ‬ supraalimentate ...................................................................... 0,85 – 0,90
23
 MAC cu cameră divizată,
‫ـ‬ cu cameră de turbulenţă ......................................................... 0,70 – 0,80
‫ـ‬ cu cameră de precombustie.................................................... 0,65 – 0,85

Raportul z este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de creştere a presiunii în

procesul arderii şi se defineşte ca z = pz /pc în care pz reprezintă presiunea la sfârşitul arderii iar
pc este presiunea la sfârşitul comprimării.
La MAS-uri acest raport poate fi calculat cu relaţia z = t(Tz/Tc), luând valori în intervalul
3,3 … 4,2;

𝑇𝑧
𝜆𝑧 = 𝜇𝑡
𝑇𝑐
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑇𝑧 2634.42589
𝜆 𝑧 = 𝜇𝑡 = ∗ 1.0886344 = 3.9485586
𝑇𝑐 726.32242
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛

𝑇𝑧 2794.566232
𝜆 𝑧 = 𝜇𝑡 = ∗ 1.0598275 = 4.0665382
𝑇𝑐 728.324169
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑇𝑧 2791.966865
𝜆 𝑧 = 𝜇𝑡 = ∗ 1.0594182 = 3.9706057
𝑇𝑐 744.939352

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛

𝑇𝑧 2792.87647972
𝜆𝑧 = 𝜇𝑡 = ∗ 1.059399 = 3.9502614
𝑇𝑐 749.006268

Calculul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat). La nivelul ciclului rotunjit,

valoarea presiunii maxime reale, pmax , în cazul MAS-ului, diferă de valoarea pz = zpc
determinată la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, fiind mai mică. Corectarea ciclului teoretic
conduce la valori ale presiunii maxime reprezentând cca. (0,85 ... 0,92)pz, cuprinse între
următoarele limite:
MAS 3,5 – 7,5 [MPa]
MAC rapide 5,0 – 12 [MPa]
lente 4,5 – 5,5 [MPa].
𝑝𝑧 = 𝜆𝑧 ∗ 𝑝𝑐
𝑝𝑚𝑎𝑥 = 0.92 ∗ 𝑝𝑧
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑧 = 𝜆𝑧 ∗ 𝑝𝑐 = 3.9485586 ∗ 1.67165 = 6.6006079
𝑝𝑚𝑎𝑥 = 0.92 ∗ 𝑝𝑧 = 6.072859344
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑧 = 𝜆𝑧 ∗ 𝑝𝑐 = 4.0665382 ∗ 1.579777 = 6.4242235

24
 𝑝𝑚𝑎𝑥 = 0.92 ∗ 𝑝𝑧 = 5.910285636

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑧 = 𝜆𝑧 ∗ 𝑝𝑐 = 3.9706057 ∗ 1.265421 = 5.024487835
𝑝𝑚𝑎𝑥 = 0.92 ∗ 𝑝𝑧 = 4.62252880
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑧 = 𝜆𝑧 ∗ 𝑝𝑐 = 3.9502614 ∗ 1.1780128 = 4.65345849
𝑝𝑚𝑎𝑥 = 0.92 ∗ 𝑝𝑧 = 4.28118181

Parametrul U.M. nmin nM nP nVmax

λ - 0.86 0.96 0.96 0.96

νpa Kmol/kg comb

µc -

µt -

Tz K
(tz) (oC)

λz - 𝟑. 𝟗𝟓𝟎𝟐𝟔𝟏𝟒 𝟑. 𝟗𝟕𝟎𝟔𝟎𝟓𝟕

pz MPa 𝟒. 𝟔𝟓𝟑𝟒𝟓𝟖𝟒𝟗 𝟓. 𝟎𝟐𝟒𝟒𝟖𝟕𝟖𝟑𝟓

pmax MPa 𝟒. 𝟐𝟖𝟏𝟏𝟖𝟏𝟖𝟏 𝟒. 𝟔𝟐𝟐𝟓𝟐𝟖𝟖𝟎

Etapa 5

25
Calculul destinderii

În condiţiile unui permanent schimb de căldură între gazele care evoluează în cilindru şi
exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilată unei transformări politropice, cu
exponent politropic md constant, egal cu o valoare medie.
Relaţiile de calcul pentru presiunea şi temperatura de la sfârşitul cursei de destindere, pd,
respectiv, Td sunt pentru:
– MAS, caracterizate prin ardere la volum constant:

p d  p z /  md [MPa];

Td  Tz /  md 1 [K];
La MAS, se utilizează de obicei următoarea relaţie:

md  1,22  130 n
𝒓𝒐𝒕
𝒏𝒎𝒊𝒏 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 [ ]
𝒎𝒊𝒏
𝟏𝟑𝟎
𝒎𝒅 = 𝟏. 𝟐𝟐 + = 𝟏. 𝟑𝟓
𝟏𝟎𝟎𝟎
𝒑𝒛 𝟔.𝟔𝟎𝟎𝟔𝟎𝟕𝟗
𝒑𝒅 = = = 𝟎. 𝟑𝟗𝟖𝟒𝟖𝟓𝟒𝟑 [MPa]
𝜺𝒎𝒅 𝟖𝟏.𝟑𝟓
𝑻𝒛 𝟐𝟔𝟑𝟒.𝟒𝟐𝟓𝟖𝟗
𝑻𝒅 = = = 𝟏𝟐𝟕𝟐. 𝟑𝟒𝟑𝟖𝟑𝟔 [𝑲]
𝜺 𝒅 −𝟏
𝒎 𝟖𝟎.𝟑𝟓
𝒓𝒐𝒕
𝒏𝑴 = 𝟐𝟖𝟕𝟓 [ ]
𝒎𝒊𝒏
𝟏𝟑𝟎
𝒎𝒅 = 𝟏. 𝟐𝟐 + = 𝟏. 𝟐𝟔𝟓𝟐𝟏𝟕
𝟐𝟖𝟕𝟓
𝑝𝑧 6.4242235
𝑝𝑑 = = = 0.46261087 [MPa]
𝜀 𝑚𝑑 81.265217
𝑇𝑧 2794.566232
𝑇𝑑 = = = 1609.902555 [𝐾]
𝜀 𝑑 −1
𝑚 80.265217
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
130
𝑚𝑑 = 1.22 + = 1.2426086
5750
𝑝𝑧 5.024487835
𝑝𝑑 = = = 0.3792315 [MPa]
𝜀 𝑚𝑑 81.2426086
𝑇𝑧 2791.966865
𝑇𝑑 = = = 1685.82644569 [𝐾]
𝜀 𝑑 −1
𝑚 80.2426086

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
130
𝑚𝑑 = 1.22 + = 1.2405533
6325
26
 𝑝𝑧 4.65345849
𝑝𝑑 = = = 0.35273177 [MPa]
𝜀 𝑚𝑑 81.2405533
𝑇𝑧 2792.87647972
𝑇𝑑 = = = 1693.59846761 [𝐾]
𝜀 𝑚𝑑−1 80.2405533
Valorile uzuale ale presiunilor şi temperaturilor la sfârşitul destinderii, pentru motoarele
de automobile şi tractoare actuale, nesupraalimentate sunt:
MAS ................................................................ pd = 0,35 – 0,60 [MPa], Td =1200 – 1700
[K];
MAC ............................................................... pd = 0,20 – 0,50 [MPa], Td =1000 – 1200
[K].

Cunoscând presiunea şi temperatura la sfârşitul cursei de destindere pd şi Td, se poate

verifica temperatura admisibilă a gazelor reziduale, Tr adm , în raport cu valoarea Tr, determinată
sau adoptată anterior:
Tr adm  Td 3 pd / pr [K]
Dacă valoarea obţinută pentru Tr adm diferă faţă de Tr cu peste 1 ...  3 % se impune reluarea
calculelor
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑇𝑑 1272.343836
𝑇𝑟 𝑎𝑑𝑚 = 3 𝑝𝑑
= 3 0.39848543
= 859.87511 [𝐾]
√𝑝 √
𝑟 0.123

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑇𝑑 1609.902555
𝑇𝑟 𝑎𝑑𝑚 = = = 1035.2121193 [𝐾]
3 𝑝𝑑 3 0.46261087
√𝑝 √
𝑟 0.123
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑇𝑑 1685.82644569
= 𝑇𝑟 𝑎𝑑𝑚 = 3 𝑝𝑑
= 3 0.3792315
= 1158.27877 [𝐾]
√𝑝 √
𝑟 0.123

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑇𝑑 1693.59846761
= = = 1192.05775 [𝐾]
3 𝑝𝑑 3 0.35273177
√𝑝 √
𝑟 0.123

27
Parametrul U.M. nmin nM nP nVmax

md -

pd MPa

Td K

(td) (oC)

Tr adm K

28
Etapa 6

Determinarea parametrilor indicaţi şi efectivi ai motorului proiectat

Determinarea parametrilor indicaţi

Lucrul mecanic indicat, Li, este lucrul mecanic dezvoltat într-un ciclu motor real şi reprezintă
lucrul mecanic al diagramei de presiune înaltă, exprimat în [J]. Acest lucru mecanic este
proporţional cu aria considerată pozitivă a diagramei indicate, adică cu aria dczd din fig.2.11. Pe
diagramele reale această arie poate fi pusă în evidenţă prin planimetrare. Lucrul mecanic al
diagramei de presiune joasă, aferent proceselor de schimbare a gazelor în motor, corespunzând
ariei considerată negativă, sau lucrul mecanic de pompaj, se consideră inclus în consumul propriu
de lucru mecanic al motorului sau în randamentul mecanic.
Presiunea medie indicată, pi, reprezintă lucrul mecanic indicat pe unitatea de volum a cilindrului;
presiunea medie indicată este deci un lucru mecanic specific, fiind definită prin relaţia:
pi  Li / VS
[MPa].
Aşa cum se sugerează în fig.2.11, într-o interpretare grafică, presiunea pi reprezintă înălţimea
dreptunghiului cu suprafaţa egală cu aria pozitivă dczd şi lungimea VS.
Uzual, presiunea medie indicată pi se determină în două etape. Într-o primă etapă, în funcţie de
tipul motorului, se determină presiunea medie indicată a ciclului de calcul nerotunjit, pe care o
notăm cu pi.
Astfel, din diagrama ciclului teoretic, pusă în evidenţă în fig.2.12 se deduce, pe baza lucrului
mecanic Li al acestui ciclu, presiunea pi, pentru:
– ciclul izocor nerotunjit, la care ρ = 1:
pc  1 1 1
p'i  [ z (1  md 1 )  (1  mc 1 )]
  1 md  1  mc  1 

PMI PME

PMI PME

Fig. 2.11 Reprezentarea lucrului mecanic indicat în

Fig. 2.12 Ciclul teoretic corectat în patru timpi
diagrama p–V a ciclului în patru timp

29
 În cea de a doua etapă se obţine presiunea medie indicată a ciclului rotunjit, adică a ciclului
real, prin modularea valorii obţinute pentru presiunea pi cu coeficientul φr. Astfel, rezultă:

pc λz 1 1 1
p′ i = ∗[ ∗ (1 − m −1 ) − ∗ (1 − m −1 )]
ε − 1 md − 1 ε d mc − 1 ε c
rot
nmin = 1000 [ ]
min
1.67165 3.9485586 1 1 1
p′ i = 7 ∗ [ 1.35−1 ∗ (1 − 80.35 ) − 1.358−1 ∗ (1 − 80.358 )]= 1.04274288
rot
nM = 2875 [ ]
min
1.579777 4.0665382 1 1 1
p′ i = ∗[ ∗ (1 − 0.265217) − ∗ (1 − 0.3578 )]= 1.1358856
7 1.265217−1 8 1.3578−1 8
rot
np = 5750 [ ]
min
1.265421 3.9706057 1 1 1
p′ i = ∗ [1.2426086−1 ∗ (1 − 80.2426086 ) − 1.3566−1 ∗ (1 − 80.3566 )]= 0.90672099
7
rot
nVmax = 6325 [ ]
min
1.1780128 3.9502614 1 1 1
p′ i = ∗ [1.2405533−1 ∗ (1 − 80.2405533 ) − 1.3564−1 ∗ (1 − 80.3564 )] = 0.8405822
7

pi   r p ' i
[MPa],
în care φr este coeficientul de rotunjire a diagramei şi poate avea, în funcţie de tipul motorului,
următoarele valori:
MAS 0,94 – 0,97; MAC 0,92 – 0,95.
Valori orientative ale presiunii medii indicate în [MPa], pentru sarcină plină:
MAS, patru timpi 0,6 – 1,2 [MPa] MAS, patru timpi forţate 1,6 – 1,9 [MPa]
MAC, patru timpi, nesupraalimentate 0,7 – 1,1 [MPa] MAC, patru timpi, supraalimentate ›
2,2[MPa].
Se adopta 𝜑𝑟 = 0.97
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑖 = 1.0114605936 [MPa]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑖 = 1.101809032 [MPa]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑖 = 0.8795193603 [𝑀𝑃𝑎]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑖 = 0.815364734 [𝑀𝑃𝑎]

Randamentul indicat, i , reprezintă raportul dintre lucrul mecanic indicat şi căldura introdusă în
ciclu, respectiv căldura disponibilă a unităţii masice de combustibil. Acest randament
30
caracterizează de fapt economicitatea ciclului real. În aceste condiţii, randamentul indicat se va
defini ca raportul dintre lucrul mecanic indicat şi puterea calorică inferioară a combustibilului:
i  Li / H i .
Pentru motoarele cu combustibili lichizi, considerând că fluidul proaspăt conţine numai aer:
i  103 pi Lmin  / H i   0 v ,
unde: pi [MPa]; Lmin [kg/kg comb]; Hi [kJ/kg comb], iar 0 [kg/m3] este densitatea aerului; indicele
„0” se referă la p0, T0 . Această relaţie indică dependenţa randamentului indicat de principalii
parametri ce caracterizează funcţionarea motorului, adică , v, Lmin.
1 8 𝐾𝑔
𝐿𝑚𝑖𝑛 = ( 𝐶 + 8𝐻 − 𝑂) = 14.957 .
0.23 3 𝐾𝑔 𝑐𝑜𝑚𝑏
1000 ∗ 𝑝𝑖 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛 ∗ 𝜆
ƞ𝑖 =
𝐻𝑖 ∗ 𝜌0 ∗ ƞ𝑣
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 14.957 ∗ 0.86 ∗ 1.0114605936
ƞ𝑖 = = 0.29767737
1.164 ∗ 0.86067 ∗ 43627.11
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 14.957 ∗ 0.96 ∗ 1.101809032
ƞ𝑖 = = 0.35313823
1.164 ∗ 0.8822017 ∗ 43627.11
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 14.957 ∗ 0.96 ∗ 0.8795193603
ƞ𝑖 = = 0.34089299
1.164 ∗ 0.729514 ∗ 43627.11
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 14.957 ∗ 0.96 ∗ 0.815364734
ƞ𝑖 = = 0.32760488569
1.164 ∗ 0.7037329 ∗ 43627.11

Valorile randamentului indicat pentru motoarele de automobile şi tractoare sunt cuprinse între
următoarele limite:
MAS 0,26 – 0,35 MAC 0,38 – 0,50.

Randamentul ciclului teoretic, notat t , se defineşte ca raportul dintre lucrul mecanic al ciclului
teoretic, Lc şi cantitatea de căldură introdusă în ciclu, Ql , corespunzătoare unităţii de masă a
combustibilului:
t  Lc Ql
şi constituie un criteriu de apreciere a eficienţei economice a motorului. Pe de altă parte, din analiza
termodinamică, se poate stabili că randamentul ciclului teoretic mixt, ca un caz general, este dat
𝟏
de relaţia: 𝜼𝒕𝑽 = 𝟏 − 𝜺𝒌−𝟏 unde k este exponentul adiabatic al aerului, k=1.4.

31
 1
𝜂𝑡𝑣 = 1 − = 0.5647247
80.4
Randamentul relativ, simbolizat prin r se defineşte ca raportul dintre lucrul mecanic indicat, Li
şi lucrul mecanic al ciclului teoretic, Lc:
r  Li Lc ,
şi sugerează gradul de perfecţiune al ciclului real al motorului, comparativ cu ciclul său teoretic.
Se observă că randamentul indicat se va putea exprima prin produsul:
i  t r
𝜂𝑖
𝜂𝑟 =
𝜂𝑡
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝜂𝑖 0.29767737
𝜂𝑟 = = = 0.527119
𝜂𝑡 0.5647247

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝜂𝑖 0.35313823
𝜂𝑟 = = = 0.625328111
𝜂𝑡 0.5647247
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝜂𝑖 0.34089299
𝜂𝑟 = = = 0.60364455
𝜂𝑡 0.5647247
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝜂𝑖 0.32760488569
𝜂𝑟 = = = 0.58011432
𝜂𝑡 0.5647247

În regim nominal randamentul relativ ia valori în intervalul 0,5...0,8 [16].

Puterea indicată, Pi, este puterea corespunzătoare lucrului mecanic indicat al ciclului. Ea are
expresia generală:
piVS ni
Pi 
30 [ kW],
când pi este exprimată în [MPa] , VS în [dm ] şi n în [rpm].
3

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 1.0114605936
𝑃𝑖 = = 16.81584 [𝐾𝑊]
120

32
 𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
2875 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 1.101809032
𝑃𝑖 = = 52.664 [𝐾𝑊]
120
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
5750 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 0.8795193603
𝑃𝑖 = = 84.0781047 [𝐾𝑊]
120
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
6325 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 0.815364734
𝑃𝑖 = = 85.73973 [𝐾𝑊]
120

Momentul motor indicat, Mi, este momentul corespunzător puterii indicate a motorului,
la o anumită turaţie, adică:
Pi
M i  9550
n [Nm] ,
unde Pi este exprimată în [kW] iar n în [rpm].
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
16.81584
𝑀𝑖 = 9550 ∗ = 160.591272 [𝑁 ∗ 𝑚]
1000
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
52.664
𝑀𝑖 = 9550 ∗ = 174.9360 [𝑁 ∗ 𝑚]
2875
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
84.0781047
𝑀𝑖 = 9550 ∗ = 139.642765 [𝑁 ∗ 𝑚]
5750
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
85.73973
𝑀𝑖 = 9550 ∗ = 129.4568 [𝑁 ∗ 𝑚]
6325
Consumul specific indicat, ci, reprezintă consumul de combustibil al motorului, raportat la
unitatea de putere indicată şi are următoarea formă de exprimare generală:
Ch
ci  103
Pi [g/kWh],
unde Ch este consumul orar de combustibil al motorului, adică consumul de combustibil în unitatea
de timp, măsurat în [kg/h].
În cazul utilizării combustibililor lichizi, consumul specific indicat se poate determina cu una
dintre relaţiile următoare:
ci  3,6  10 6 /( i H i ) ci  3,6  103  0 v /( pi Lmin )
, sau [g/kWh].
Valorile medii ale consumului specific indicat, sunt cuprinse între următoarele limite, în funcţie
de tipul motorului:

33
 3.6 ∗ 1000 ∗ 𝜌0 ∗ ƞ𝑣
𝑐𝑖 =
𝑝𝑖 ∗ 𝜆 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164 ∗ 0.86067 𝑔
𝑐𝑖 = = 277.20447313 [ ]
0.86 ∗ 14.957 ∗ 1.0114605936 𝑘𝑊ℎ
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164 ∗ 0.8822017 𝑔
𝑐𝑖 = = 233.66911653423 [ ]
0.96 ∗ 14.957 ∗ 1.101809032 𝑘𝑊ℎ
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164 ∗ 0.729514 𝑔
𝑐𝑖 = = 242.06276034[ ]
0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.8795193603 𝑘𝑊ℎ
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164 ∗ 0.7037329 𝑔
𝑐𝑖 = = 251.88116072165 [ ]
0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.815364734 𝑘𝑊ℎ

MAS 235 – 320 [g/kWh] MAC 170 – 230 [g/kWh].

Determinarea parametrilor efectivi

Lucrul mecanic efectiv, Le, este lucrul mecanic cedat consumatorului de către un cilindru al
motorului, pe durata unui ciclu de funcţionare, măsurat în [J]. În aceste condiţii, la cuplajul de
legătură dintre arborele cotit al motorului şi utilizator se va măsura lucrul mecanic efectiv dezvoltat
de către toţi cilindrii, adică iLe.
Presiunea medie efectivă, pe, se defineşte, împreună cu celelalte mărimi efective, prin analogie cu
parametrii indicaţi. Astfel, presiunea medie efectivă, reprezintă lucrul mecanic furnizat de motor,
adică lucrul mecanic efectiv, pe unitatea de cilindree şi se exprimă prin relaţia:
pe  Le / VS [MPa], în care Le se introduce în [kJ] iar VS în [dm3].
Dacă lucrul mecanic corespunzător rezistenţelor proprii ale motorului se notează cu Lrp, atunci se
L  Li  Lrp ,
poate stabili relaţia e din care se deduce diferenţa de presiuni medii:
pe  pi  prp
[MPa],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑒 = 1.0114605936 − 0.0679 = 0.9435605936 [MPa]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑒 = 1.101809032 − 0.1314625 = 0.970346532 [MPa]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑒 = 0.8795193603 − 0.228925 = 0.6505943603 [𝑀𝑃𝑎]
34
 𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑒 = 0.815364734 − 0.2484175 = 0.566947234 [MPa]

unde prp este presiunea medie a rezistenţelor proprii (de fapt lucrul mecanic specific al rezistenţelor
proprii),
p
Pentru calculul global al presiunii rp [MPa] se pot folosi următoarele relaţii empirice, în funcţie
de tipul şi caracteristicile motorului [9, 16]:
 MAS cu un număr de cilindri până la i = 6 şi
 1, prp  0,049  0,0152  wp
[MPa],
 1, prp  0,034  0,0113  w p
[MPa],
În cazul nostru i=4 și 𝛹 ≤ 1,𝛹 = 1.0714
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑟𝑝 = 0.034 + 0.0113 ∗ 3 = 0.0679 [𝑀𝑃𝑎]
90 ∗ 1000 ∗ 0.001 𝑚
𝑤𝑝 = =3 [ ]
30 𝑠
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑟𝑝 = 0.034 + 0.0113 ∗ 8.625 = 0.1314625 [𝑀𝑃𝑎]
90 ∗ 2875 ∗ 0.001 𝑚
𝑤𝑝 = = 8.625 [ ]
30 𝑠
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑟𝑝 = 0.034 + 0.0113 ∗ 17.25 = 0.228925 [MPa]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
𝑝𝑟𝑝 = 0.034 + 0.0113 ∗ 18.975 = 0.2484175 [𝑀𝑃𝑎]
90 ∗ 6325 ∗ 0.001 𝑚
𝑤𝑝 = = 18.975 [ ]
30 𝑠

prp  0,039  0,0132  w p

 MAS cu i = 8 cilindri şi   1 , [MPa],
 MAC în patru timpi cu cameră de ardere unitară:
prp  0,089  0,0118  w p
[MPa],
 MAC cu camera de turbulenţă
prp  0,089  0,0135  w p
[MPa],
În cadrul acestor expresii, wp semnifică viteza medie a pistonului, definită anterior.
p
În mod curent, valorile presiunii medii efective e , la sarcină nominală variază între limitele:
35
MAS în patru timpi 0,60 – 1,10[MPa] MAS în patru timpi forţate până la 1,3
[MPa]

MAC în patru timpi nesupraalimentate 0,55 – 0,85[MPa]MAC în patru timpi supraalimentate

până la 2,0 [MPa].

Randamentul mecanic, m, se defineşte ca raport între Le şi Li, adică  m  Le Li . În acelaşi timp
se pot utiliza şi relaţiile derivate:
 m  p e / pi sau
 m  1  p rp / pi
,
pe   m pi [MPa],
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.9435605936
𝜂𝑚 = = 0.932869
1.0114605936
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.970346532
𝜂𝑚 = = 0.8806848
1.101809032
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.6505943603
𝜂𝑚 = = 0.7397157
0.8795193603

𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
0.566947234
𝜂𝑚 = = 0.695329599
0.815364734

Valorile randamentului mecanic pentru regim nominal sunt cuprinse, în principiu, între limitele
de mai jos:
MAS în patru timpi 0,7 – 0,9 MAC în patru timpi nesupraalimentate 0,70 – 0,82
MAC în patru timpi supraalimentate 0,8 – 0,9

Puterea efectivă este puterea disponibilă la arborele motorului, cu alte cuvinte reprezintă puterea
transmisă de arborele motor consumatorului; ea este egală cu diferenţa dintre puterea indicată şi
puterea consumată pentru învingerea rezistenţelor proprii:
Pe  Pi  Prp
[kW] sau, e
P  P m i [kW].

Prin înlocuire se obţine o expresie similară puterii indicate, adică:

peVS ni
Pe 
30 [kW].
când pe este exprimată în [MPa] , VS în [dm3] şi n în [rpm].
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛

36
 1000 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 0.9435605936
𝑃𝑒 = = 15.686984 [𝐾𝑊]
120
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
2875 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 0.970346532
𝑃𝑒 = = 46.3803874 [𝐾𝑊]
120
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
5750 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 0.6505943603
𝑃𝑒 = = 62.193901844[𝐾𝑊]
120
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
6325 ∗ 4 ∗ 0.4987592 ∗ 0.566947234
𝑃𝑒 = = 59.617373053 [𝐾𝑊]
120
Momentul motor efectiv, Me, se determină relaţia:
Pe
M e  9550 
n [Nm] ,
unde Pe este exprimată în [kW] iar n în [rpm]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
15.686984
𝑀𝑒 ≅ 9550 ∗ = 149.81069 [𝑁 ∗ 𝑚]
1000
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
46.3803874
𝑀𝑒 ≅ 9550 ∗ = 154.0635477 [𝑁 ∗ 𝑚]
2875
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
62.193901844
𝑀𝑒 ≅ 9550 ∗ = 103.295958 [𝑁 ∗ 𝑚]
5750
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
59.617373053
𝑀𝑒 ≅ 9550 ∗ = 90.015164056 [𝑁 ∗ 𝑚]
6325

Randamentul efectiv, e, este definit prin relaţia:

e  Le / H i , Le
[kJ/kg comb.] fiind lucrul mecanic efectiv, raportat în acest caz la 1 kg
de combustibil.
Din expresia de definiţie a randamentului efectiv, se deduce:
e  im  trm
Pentru combustibilii lichizi expresia randamentului efectiv devine:

37
 e  103 pe Lmin  /( H i  0 v ) , în care pe [MPa], ceilalţi termeni având semnificaţia
anterioara
Valori uzuale ale lui  e , pentru regim nominal sunt indicate mai jos:
MAS, în patru timpi 0,25 – 0,33 MAC în patru timpi, rapide 0,27 – 0,41
MAC în patru timpi, rapide (D<180 [mm]) 0,35 – 0,37
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 0.86 ∗ 14.957 ∗ 0.9435605936
𝜂𝑒 = = 0.2776940979
43627.11 ∗ 1.164 ∗ 0.86067
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.970346532
𝜂𝑒 = = 0.31100349
43627.11 ∗ 1.164 ∗ 0.8822017
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.6505943603
𝜂𝑒 = = 0.25216393
43627.11 ∗ 1.164 ∗ 0.729514
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
1000 ∗ 0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.566947234
𝜂𝑒 = = 0.22779337
43627.11 ∗ 1.164 ∗ 0.7037329
Consumul specific efectiv de combustibil, ce, reprezintă consumul de combustibil al
motorului, raportat la unitatea de putere efectivă şi are forma de exprimare generală similară celei
corespunzătoare consumului specific indicat:

Ch
ce  103
Pe [g/kWh],
unde Ch este consumul orar de combustibil al motorului, adică consumul de combustibil în unitatea
de timp, măsurat în [kg/h].
În cazul utilizării combustibililor lichizi, consumul specific efectiv se poate determina cu una
dintre relaţiile următoare:
ce  3,6  10 6 /( e H i ) e c  3,6  103  /( p L
0 e )
min ; [g/kWh]
, sau
Valorile medii ale consumului specific efectiv, exprimate în [g/kWh] sunt cuprinse între
următoarele limite:
MAS, în patru timpi 275 – 345 [g/kWh] MAC în patru timpi, rapide 230 – 280 [g/kWh]
MAC în patru timpi, rapide (D<180 [mm]) 220 – 240 [g/kWh]
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 1000 [ ]
𝑚𝑖𝑛
3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164
𝑐𝑒 = = 345.2571977
0.86 ∗ 14.957 ∗ 0.9435605936
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑀 = 2875 [ ]
𝑚𝑖𝑛

38
 3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164
𝑐𝑒 = = 300.75502784
0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.970346532
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑝 = 5750 [ ]
𝑚𝑖𝑛
3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164
𝑐𝑒 = = 448.56921
0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.6505943603
𝑟𝑜𝑡
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 = 6325 [ ]
𝑚𝑖𝑛
3.6 ∗ 1000 ∗ 1.164
𝑐𝑒 = = 514.75089875
0.96 ∗ 14.957 ∗ 0.566947234
Parametrul U.M. nmin nM nP nVmax
pi MPa 1.0114605936 1.1018 0.8795 0.8153
ηi 0.29 0.35 0.34 0.32
Pi Kw 16.81 52.664 84.078 85.73
Mi Nm 160 174 139 129
ci g/KWh 227 233 242 251
pe MPa 0.9435605936 0.970346532 0.6505943603 0.566947234
ηe 0.2776940 0.31100349 0.25216393 0.22779337
Pe Kw 15.686984 46.3803874 62.19390184 59.617373053
Me Nm 149.81069 154.0635477 103.295958 90.015164
300.75502
ce g/KWh 345.25719 448.56921 514.75089

Trasarea diagramei indicate

39
 Diagrama indicată a motorului cu ardere internă se construieşte pe baza calculului
proceselor de lucru. Se trasează mai întâi diagrama nerotunjită, apoi se rotunjește în raport cu
cotele de reglaj care se adoptă. Trasarea se face în coordonate p-V.
Se consideră drept moment inițial al ciclului cel în care pistonul se află în PMI, la începutul
cursei de admisie. În această poziție pistonul delimitează numai volumul spațiului de comprimare
Vc, deplasarea sa fiind Sx=0, iar unghiul manivelei α=0. Întrucât volumul descris de piston
reprezintă produsul dintre deplasarea sa Sx și o constantă ( suprafața pistonului), este avantajoasă
trasarea diagramei în coordonate p-S, diagrama având aceeași formă,în acest caz conversia
unităților de deplasare în unități de volum se realizează simplu prin poziționarea a două axe
paralele cu notații corespondente.
Reprezentarea proceselor de evacuare si admisie se face prin cate o izobară de valoare p=pr
si p=pa.
Procesul comprimării este descris de o politropă având ecuația:
mc
 Ss  k1
p cx  p a     𝒌𝟏 = 𝒑𝒂 (𝑺 + 𝒔)𝒎𝒄
 x
S  s  S x  s  mc

Unde:
pcx – presiunea corespunzătoare deplasării Sx a pistonului în timpul cursei de comprimare,
pa – presiunea la sfârșitul cursei de admisie,
Sx – cursa pistonului, masurată din PMI;
 1  cos     1  cos    
Sx  S    sin 2    S      cos 2  
 2 4   2 4 4 
 = r/L – raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei,
 [RAC]– unghiul de rotaţie al manivelei la un moment dat, măsurat de la axa cilindrului
în sensul de rotaţie al arborelui cotit.
s – înălțimea cilindrului de diametru D (alezajul) care are același volum cu camera de
ardere;
S
s
 1
Procesul destinderii este descris de o politropă având ecuația:
md
 s  k2
p dx  p z     𝒌𝟐 = 𝒑𝒛 ∙ 𝒔𝒎𝒅
 x
S  s  S x  s  md

pz – presiunea teoretică la sfârșitul procesului de ardere.

Arderea se reprezintă în cazul ciclului necorectat,la MAS, printr-o izocoră. La capătul
cursei de comprimare (Sx=0, α=360˚) se consideră ca presiunea evoluează brusc p=pz.
În timpul unui ciclu de funcționare, arborele cotit efectuează două rotații complete, deci α
variază între 0 si 720. Legătura dintre variația unghiului α de rotație a arborelui motor și procesele
de lucru este dată explicit în următorul table:
Calculele se efectuează pentru 𝒏 = 𝑛𝑝
90
𝑠= = 12.857142
8−1
Se adoptă Λ=1/3,9

40
 α Procesul de lucru Legea de variație a presiunii
0  180 Admisia p = pa
180  360 Comprimarea p = pcx
360  540 Arderea și destinderea p = pdx
540  720 Evacuarea p = pr

Admisia
α p 𝑆𝑥
0
0 0.0753535 0
1800 0.0753535 90

Comprimarea
α p 𝑆𝑥
1800 0.0753535 90
2250 0.0869442429 79.70442053
2700 0.14457277 50.76923076
3150 0.421307613 16.0648102311
3600 1.26542178 0

1−𝑐𝑜𝑠( 𝛼) ∧ ∧
𝑆𝑥 = 𝑆 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠 2 ( 𝛼)]
2 4 4
𝑆+𝑠 𝑚
𝑝𝑐𝑥 = 𝑝𝑎 ∗ ( ) 𝑐
𝑆𝑥 + 𝑠
α=1800
1−𝑐𝑜𝑠( 1800 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(1800 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(1800 )]=90
2 4∗3.9 4∗3.9

90+12.857142857 1.3566
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( ) =0.0753535
90+12.857142857

α=2250
1−𝑐𝑜𝑠( 2250 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + 4∗3.9 − 4∗3.9 ∗ 𝑐𝑜𝑠(2250 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(2250 )]=79.70442053
2

90+12.857142857
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( )1.3566 = 0.0869442429
79.70442053+12.857142857

𝛼 = 2700
1−𝑐𝑜𝑠(2700 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(2700 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(2700 )] =50.76923076
2 4∗3.9 4∗3.9
90+12.857142857
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( )1.3566 = 0.14457277
50.76923076+12.857142857

𝛼 = 3150
41
 1−𝑐𝑜𝑠(3150 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + 4∗3.9 − 4∗3.9 ∗ 𝑐𝑜𝑠(3150 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3150 )] =16.0648102311
2

90+12.857142857
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( )1.3566 = 0.421307613
16.0648102311+12.857142857

𝛼 = 3600

1−𝑐𝑜𝑠(3600 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3600 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3600 )]=0
2 4∗3.9 4∗3.9
90+12.857142857 1.3566
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( ) = 1.26542178
0+12.857142857

Arderea și destinderea

𝛼 𝑝 𝑆𝑥
3600 5.024487835 0
4050 1.834806422 16.0648102311
4500 0.688825466 50.769230769
4950 0.432335 79.704420538
5400 0.3792315094 90
𝑠
𝑝𝑑𝑥 = 𝑝𝑧 ∗ ( )𝑚𝑑
𝑆𝑥 + 𝑠
𝑝𝑧 = 5.024487835
𝑚𝑑 = 1.2426086
𝛼 = 3600
1−𝑐𝑜𝑠(3600 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3600 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3600 )]=0
2 4∗3.9 4∗3.9
12.857142857 1.2426086
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 5.024487835
12.857142857 + 0

𝛼 = 4050
1−𝑐𝑜𝑠(4050 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(4050 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(4050 )]=16.0648102311
2 4∗3.9 4∗3.9
1.2426086
12.857142857
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 1.834806422
12.857142857 + 16.0648102311
𝛼 = 4500
1−𝑐𝑜𝑠(4500 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(4500 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(4500 )]=50.769230769
2 4∗3.9 4∗3.9
1.2426086
12.857142857
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 0.688825466
12.857142857 + 50.769230769

𝛼 = 4950
1−𝑐𝑜𝑠(4950 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(4950 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(4950 )]=79.704420538
2 4∗3.9 4∗3.9

42
 1.2426086
12.857142857
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 0.432335
12.857142857 + 79.704420538

𝛼 = 5400
1−𝑐𝑜𝑠(5400 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(5400 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(5400 )]=90
2 4∗3.9 4∗3.9
1.2426086
12.857142857
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 0.3792315094
12.857142857 + 90

43
 Rotunjirea diagramei indicate

Rotunjirea digramei constă în corecția evoluției presiunii din cilindru între anumite
momente ale ciclului pe baza unor considerente care țin seama de modificările reale (obținute
experimental) induse de caracteristicile procesului de ardere sau de schimbul de gaze.
Momentele ciclului în care trebuie introduse corecții ale presiunii sunt delimitate de
unghiul de avans la aprindere (βs), unghiul întârzierii închiderii supapei de evacuare (βÎSE), unghiul
avansului la deschiderea supapei de evacuare (βDSE), unghiul avansului la deschiderea supapei de
admisie (βDSA) și unghiul întârzierii închiderii supapei de admisie (βÎSA).
Pentru a putea trece la rotunjirea diagramei indicate trebuiesc adoptate cotele de reglaj ale
motorului:
DSE ISE DSA ISA βs
M.A.S 40  80 10  60 5  45 45  85 30  40

În intervalul 0˚ ≤ α < βÎSE se poate aproxima că presiunea scade liniar cu unghiul α de la pr

la pa adică:
𝑝𝑟 −𝑝𝑎
𝑝 = (𝑝𝑟 − ∙ 𝛼)
𝛽Î𝑆𝐸
Se adoptă o valoare pentru 𝛽Î𝑆𝐸 = 500
00 ≤ 𝛼 < 500 ,se adoptă o valoare pentru 𝛼 = 450
0.123 − 0.0753535
𝑝 = (0.123 − ∗ 45) = 0.08011815
50

În intervalul βÎSE ≤ α < 180˚ presiunea rămâne constantă la valoarea p=pa

500 ≤ 𝛼 < 1800
𝑝 = 𝑝𝑎 = 0.0753535
În intervalul 180˚ ≤ α < 365˚ - βs, se admite că presiunea are o variație politropă cu
exponentul constant mc. (p=pcx).
Se adoptă o valoare pentru 𝛽𝑠 = 350
1800 ≤ 𝛼 < 330
α p 𝑆𝑥
0
180 0.0753535 90
2250 0.0869442429 79.70442053
0
270 0.14457277 50.76923076
3150 0.421307613 16.0648102311

𝑆+𝑠 𝑚
𝑝𝑐𝑥 = 𝑝𝑎 ∗ ( ) 𝑐
𝑆𝑥 + 𝑠
α=1800
1−𝑐𝑜𝑠( 1800 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(1800 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(1800 )]=90
2 4∗3.9 4∗3.9

44
 90+12.857142857 1.3566
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( ) =0.0753535
90+12.857142857

α=2250
1−𝑐𝑜𝑠( 2250 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + 4∗3.9 − 4∗3.9 ∗ 𝑐𝑜𝑠(2250 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(2250 )]=79.70442053
2

90+12.857142857
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( )1.3566 = 0.0869442429
79.70442053+12.857142857

𝛼 = 2700
1−𝑐𝑜𝑠(2700 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(2700 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(2700 )] =50.76923076
2 4∗3.9 4∗3.9
90+12.857142857
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( )1.3566 = 0.14457277
50.76923076+12.857142857

𝛼 = 3150

1−𝑐𝑜𝑠(3150 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + 4∗3.9 − 4∗3.9 ∗ 𝑐𝑜𝑠(3150 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3150 )] =16.0648102311
2

90+12.857142857
𝑝𝑐𝑥 = 0.0753535 ∗ ( )1.3566 = 0.421307613
16.0648102311+12.857142857

Limita superioară a intervalului de 365˚ - βs, ține seama de faptul că modificările efective
ale presiunii în raport cu evoluția politropă datorată începerii arderii, apar mai târziu cu cca. 5˚
față de momentul βs al declanșării scânteii.
După declanșarea arderii (începând cu momentul 365˚ - βs) se constată experimental că
presiunea acuză o creștere față de evoluția politropă astfel încât atunci când α = 360˚ se ajunge la
p = 1,25pc. În continuare presiunea atinge valoarea maximă după ce manivela se rotește cu cca.
10˚, adică la α = 370˚. După acest moment se constată o scădere a presiunii până la α = 380˚, iar
apoi se poate considera că evoluția presiunii decurge după o politropă cu md = constant.
Astfel:
În intervalul 365˚ - βs ≤ α < 360˚ se admite o variație liniară a presiunii funcție de α,
după:
3300 ≤ 𝛼 < 3600
𝛼 + 𝛽𝑠 − 365°
𝑝 = [𝑝1 + (1,25 ∙ 𝑝𝑐 − 𝑝1 ) ]
𝛽𝑠 − 5°
 1  cos365   s   
mc
 Ss  
p1  p a    S x1  S      cos 2 365   s 
 S x1  s   2 4 4 
0)
1 − 𝑐𝑜𝑠(330 1 1
𝑆𝑥1 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3300 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3300 )] = 7.471164522
2 3.9 ∗ 4 3.9 ∗ 4
90 + 12.8571428571428571
𝑝1 = 0.0753535 ∗ ( )1.3566 = 0.67972083
12.8571428571428571 + 7.471164522

45
 α p
3300 0.67972083
3400 0.98040597
3500 1.28109111
𝛼 = 3300
330 + 35 − 365
𝑝 = 0.67972083 + (1.25 ∗ 1.265421 − 0.67972083) ∗ ) = 0.67972083
35 − 5
𝛼 = 3400
340 + 35 − 365
𝑝 = 0.67972083 + (1.25 ∗ 1.265421 − 0.67972083) ∗ ) = 0.98040597
35 − 5
𝛼 = 3500
350 + 35 − 365
𝑝 = 0.67972083 + (1.25 ∗ 1.265421 − 0.67972083) ∗ ) = 1.28109111
35 − 5

În intervalul 360˚ ≤ α < 370˚ diagrama se rotunjește cu un arc de parabolă, relația dintre
presiune și deplasarea pistonului fiind:
1,25 ∙ 𝑝𝑐 − 𝑝𝑧 2 𝑝𝑧 − 1,25 ∙ 𝑝𝑐
𝑝= 2 ∙ 𝑆𝑥 + 2 ∙ ∙ 𝑆𝑥 + 1,25 ∙ 𝑝𝑐
𝑆𝑥2 𝑆𝑥2
 1  cos 370   
S x2  S      cos 2 370 
 2 4 4 
𝛼 = 3600
1 − 𝑐𝑜𝑠(3700 ) 1 1
𝑆𝑥2 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3700 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3700 )] = 0.8576147083
2 3.9 ∗ 4 3.9 ∗ 4
𝑆𝑥 = 0
𝑝 = 1.25 ∗ 1.265421 = 1.58177625
𝛼 = 3650
1 − 𝑐𝑜𝑠(3650 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3650 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3650 )] = 0.215062375
2 3.9 ∗ 4 3.9 ∗ 4
1.25 ∗ 1.265421 − 5.024487835
𝑝= ∗ 0.2150623752 + 2
0.85761470832
5.024487835 − 1.25 ∗ 1.265421
∗ ∗ 0.215062375 + 1.25 ∗ 1.265421
0.8576147083
= 3.091926841
α p 𝑆𝑥
0
360 1.58177625 0
0
365 3.091926841 0.215062375

În intervalul 370˚ ≤ α < 380˚ presiunea se rotunjește cu un arc de parabolă a cărei ecuație
este:
𝑝𝑧− 𝑝3
𝑝 = [𝑝𝑧 − ∙ (𝑆𝑥 − 𝑆𝑥2 )2 ]
(𝑆𝑥3 − 𝑆𝑥2 )2

46
 md
 s   1  cos 380   
p3  p z    S x3  S      cos 2 380 
 x3
S  s   2 4 4 

α p 𝑆𝑥
0
370 5.024487835 0.8576147083
0
375 4.801274838688 1.919802998386
0
α= 370
1 − 𝑐𝑜𝑠(3700 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3700 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3700 )] = 0.8576147083
2 3.9 ∗ 4 3.9 ∗ 4
1 − 𝑐𝑜𝑠(3800 ) 1 1
𝑆𝑥3 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3800 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3800 )] = 3.38870386
2 3.9 ∗ 4 3.9 ∗ 4
1.2426086
12.8571428571428571
𝑝3 = 5.024487835 ∗ ( ) = 3.757036353
12.8571428571428571 + 3.38870386

5.024487835 − 3.757036353
𝑝 = [5.024487835 −
(3.38870386 − 0.8576147083)2
∗ (0.8576147083 − 0.8576147083)2 = 5.024487835
α= 3750
1 − 𝑐𝑜𝑠(3750 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3750 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3750 )] = 1.919802998386
2 3.9 ∗ 4 3.9 ∗ 4
5.024487835 − 3.757036353
𝑝 = [5.024487835 −
(3.38870386 − 0.8576147083)2
∗ (1.919802998386 − 0.8576147083)2 = 4.801274838688

În intervalul 380˚ ≤ α < 540˚- βDSE presiunea are o variație politropă cu exponentul md.
𝛽𝐷𝑆𝐸 = 600
3800 ≤ 𝛼 < 4800
𝑠
𝑝𝑑𝑥 = 𝑝𝑧 ∗ ( )𝑚𝑑
𝑆𝑥 + 𝑠
𝑝𝑧 = 5.024487835
𝑚𝑑 = 1.2426086

α p 𝑆𝑥
3800 3.7570363707 3.3887038
4200 1.23842601 26.8269230
4600 0.59829075 58.40943517035
𝛼 = 3800
1−𝑐𝑜𝑠(3800 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(3800 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(3800 )]= 3.3887038
2 4∗3.9 4∗3.9
1.2426086
12.857142857
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 3.7570363707
12.857142857 + 3.3887038
𝛼 = 4200
47
 1 − 𝑐𝑜𝑠(4200 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(4200 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(4200 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 26.8269230
1.2426086
12.857142857
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 1.23842601
12.857142857 + 26.8269230
𝛼 = 4600
1 − 𝑐𝑜𝑠(4600 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(4600 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(4600 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 58.40943517035

1.2426086
12.857142857
𝑝𝑑𝑥 = 5.024487835 ∗ ( ) = 0.59829075
12.857142857 + 58.40943517035

În intervalul 540˚- βDSE ≤ α < 540˚ se practică o rotunjire cu un arc de parabolă a cărei
ecuație este:
𝜷𝑫𝑺𝑬 = 𝟔𝟎𝟎
𝟒𝟖𝟎𝟎 ≤ 𝜶 < 𝟓𝟒𝟎𝟎

(𝒑∗ − 𝒑𝟒 )𝟐
𝒑 = 𝒑∗ + √𝒑∗𝟐 − (𝑺𝒙𝟒 − 𝑺𝒙 ) + (𝒑𝟒 − 𝟐𝒑∗ )𝒑𝟒
𝑺𝒙𝟒 − 𝑺
𝒑𝒅 + 𝒑𝒓
𝒑∗ =
𝟐
 1  cos540   DSE    
S x4  S     cos 2 540   DSE 
 2 4 4 
md
 s 
p 4  p z   
 S x4  s 

𝒑𝒓 + 𝒑𝒅 𝟎. 𝟏𝟐𝟑 + 𝟎. 𝟑𝟕𝟗𝟐𝟑𝟏𝟓
𝒑∗ = = = 𝟎. 𝟐𝟓𝟏𝟏𝟏𝟓𝟕𝟓
𝟐 𝟐

1 − 𝑐𝑜𝑠(4800 ) 1 1
𝑆𝑥4 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(4800 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(4800 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 71.826923076
1.2426086
12.857142857
𝑝4 = 5.024487835 ∗ ( ) = 0.482860058
12.857142857 + 71.826923076

48
 𝑝 = 0.25111575
+ [0.251115752 − (71.826923076 − 71.826923076)
(0.25111575 − 0.482860058)2
∗ + (0.4828600585 − 2 ∗ 0.25111575)
58.40943517035 − 90
1
∗ 0.482860058]2 = 0.4828600575

𝛼 = 5000
1 − 𝑐𝑜𝑠(5000 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(5000 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(5000 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 81.8557071
𝑝 = 0.25111575
+ [0.251115752 − (71.826923076 − 81.8557071)
2
(0.25111575 − 0.482860058)
∗ + (0.482860058 − 2 ∗ 0.25111575)
71.826923076 − 90
1
∗ 0.482860058]2 = 0.40625494
𝜶 = 𝟓𝟐𝟎𝟎
1 − 𝑐𝑜𝑠(5200 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(5200 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(5200 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 87.9610397
𝑝 = 0.25111575
+ [0.251115752 − (71.826923076 − 87.9610397)
2
(0.25111575 − 0.4828600585)
∗ + (0.482860058 − 2 ∗ 0.25111575)
71.826923076 − 90
1
∗ 0.482860058]2 = 0.328740323

α p 𝑺𝒙
𝟒𝟖𝟎𝟎 0.48286005 𝟕𝟏. 𝟖𝟐𝟔𝟗𝟐𝟑𝟎𝟕
𝟓𝟎𝟎𝟎 0.40625494 𝟖𝟏. 𝟖𝟓𝟓𝟕𝟎𝟕𝟏
𝟓𝟐𝟎𝟎 0.328740323 𝟖𝟕. 𝟗𝟔𝟏𝟎𝟑𝟗𝟕

În intervalul 540˚ ≤ α < 540˚+ βDSE se admite o rotunjire cu un arc de parabola, expresia
presiunii fiind:
(𝒑∗ − 𝒑𝒓 )𝟐
𝒑 = 𝒑∗ − √𝒑∗𝟐 − (𝑺𝒙𝟓 − 𝑺𝒙 ) − 𝒑𝒅 𝒑𝒓
𝑺𝒙𝟓 − 𝑺

49
  1  cos540   DSE    
S x5  S      cos 2 540   DSE 
 2 4 4 
𝟎
𝜷𝑫𝑺𝑬 = 𝟔𝟎
5400 ≤ 𝛼 < 6000
1 − 𝑐𝑜𝑠(6000 ) 1 1
𝑆𝑥5 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(6000 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(6000 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 70.3846153
𝛼 = 5400
1 − 𝑐𝑜𝑠(5400 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(5400 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(5400 )] = 90
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9

𝑝 = 0.25111575
(0.25111575 − 0.123)2
− [0.25111575 − (70.3846153 − 90) ∗
2
− 0.123
70.3846153 − 90
1
∗ 0.3792315]2 = 0.25111575

𝛼 = 5600
1 − 𝑐𝑜𝑠(5600 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(5600 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠(5600 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 87.9610397
𝑝 = 0.25111575
(0.25111575 − 0.123)2
− [0.25111575 − (70.3846153 − 87.9610397) ∗
2
70.3846153 − 90
1
− 0.123 ∗ 0.3792315]2 = 0.2098101920
0
𝛼 = 580
1 − 𝑐𝑜𝑠(5800 ) 1 1
𝑆𝑥 = 90 ∗ [ + − ∗ 𝑐𝑜𝑠(580) ∗ 𝑐𝑜𝑠(5800 )]
2 4 ∗ 3.9 4 ∗ 3.9
= 81.8557071
𝑝 = 0.25111575
(0.25111575 − 0.123)2
− [0.25111575 − (70.3846153 − 81.8557071) ∗
2
70.3846153 − 90
1
− 0.123 ∗ 0.3792315]2 = 0.168563141549

α p 𝑆𝑥
5400 0.25111575 90
5600 0.2098101920 87.9610397
0
580 0.168563141549 81.8557071

În intervalul 540˚+ βDSE ≤ α < 720˚ se consideră p=pr

50
51