You are on page 1of 28

APLICAŢII ALE

LASERILOR

CURS 7

Elemente de Fizică Tehnologică


Proprietăţile radiaţiei laser
• Monoromaticitate : proprietatea prin care o radiaţie are
o singură lungime de undă (o singură culoare).

▫ Radiaţia laser este cu atât ai monocromatică cu cât se


încadrează într-o bandă ∆λ mai mică;
▫ Proprietate realizată datorită cavităţii rezonante care
selectează din fotonii incidenţi numai pe aceia care au aceiaşi
frecvenţă;
▫ Se defineşte factorul de calitatte al laserului:
𝜗0
𝑄=
∆𝜗𝐿
Unde:
𝜗0 -frecvenţa corespunzătoare maximului intensităţii liniei laser;
∆𝜗𝐿 - lărgimea liniei laser.
Exemplu: laserul He-Ne se încadrează la ∆𝜆 = 0,001 ∙ 10−10 𝑚
Proprietăţile radiaţiei laser
• Direcţionalitatea: proprietatea laserului de a emite lumină
într-o singură direcţie, adică de a se propaga sub forma unor
unde foarte apropiate de undele plane.

▫ Se datorează cavităţii rezonante care selectează doar undele ce se


propagă paralel cu axa cavităţii;
▫ Există împrăştiere a fasciculului laser determinată de difracţia ce
are loc la marginea cavităţii rezonante;
▫ Fasciculul emis poate fi focalizat într-un spot al cărui diametru
minim impus este egal cu lungimea de undă a radiaţiei emise;
▫ Prin focalizare se pot obţine divergenţe mici ale fasciculului ceea
ce permite obţinerea unor intensităţi mari.

Exemplu: laserul He-Ne, P=1 mW, λ= 632,8 nm şi o dimensiune a


spotului de 1mm, la o distanţă de 1 km are un diametru al spotului
de 1 m.
Proprietăţile radiaţiei laser
• Coerenţa: proprietatea radiaţiei laser prin care
toţi fotonii au aceeaşi fază.

▫ Coerenţa poate fi:


 Coerenţă temporală este legată de monocromaticitatea
acesteia.
 se referă la coerenţa undelor într-un punct din câmpul de
interferenţă, la două momente de timp diferite;
 Coerenţă spaţială este legată de forma frontului de undă
al radiaţiei emise.
 Se referă la coerenţa între fazele undelor în două puncte
diferite aflate într-un plan perpendicular pe direcţia de
propagare, la acelaşi moment de timp.
Proprietăţile radiaţiei laser

• Intensitate spectrală: energia emisă în unitatea de


suprafaţă a sursei, în unitate de timp, într-un unghi solid
de 1 steradian şi într-o bandă de frecvenţă de 1 Hz.

• Pulsuri ultrascurte: datorită coerenţei radiaţiei laser


se pot obţine pulsuri ultrascurte de ordinul: 10−16 ÷
10−12 𝐻𝑧 cu puteri de varf foarte mari ce pot depăşi
1012 ÷ 1016 𝑊
Ingineria fasciculului laser
• Pentru a putea fi utilizat în diferite domenii de activitate (ştiinţă,
inginerie, biotehnologie, metrologie, medicină) fasciculul laser trebuie să
fie prelucrat.
• Printre cele mai dese operaţii cerute în ingineria fasciculului laser se
numără:
▫ Controlul secţiunii fasciculului: divergenţa fasciculului laser
poate fi micşorată prin mărirea diametrului acestuia cu ajutorul unui
sistem afocal format din două lentile montate astfel:

Fig.1. Sistem afocal


Ingineria fasciculului laser
• Deflexia: fasciculul laser este dirijat către o oglindă care poate fi
orientată sau se află în mişcare continuă, fasciculul fiind astfel trimis
în direcţia dorită.
▫ Un deflector este format dintr-o oglindă care este montată pe un fir de torsiune
ce are ataşată o bobină mobilă.
▫ Modificând câmpul magnetic exterior acţionează asupra bobinei mobile
determinând rotaţia firului de torsiune.
▫ În cazul când oglinda se roteşte cu unghiul α, rezultă o deflexie a fasciculului
cu un unghi 2α

Fig.2. Oglindă deflectoare


Ingineria fasciculului laser
• Modulaţia intensităţii: reprezintă controlul intensităţii
fasciculului în funcţie de timp.
▫ rezultă în urma procesului de interacţie parametrică dintre unda
purtătoare (optică) şi unda de înaltă frecvenţă (radio) în urma
căruia se generează unda modulată, situată tot în domeniul optic
al spectrului.
▫ După poziţia ocupată de modulator există:
 Modulaţie externă: fasciculul laser acţionează asupra modulatorului
plasat în exteriorul cavităţii optice;
 Modulaţie internă: generarea purtătoarei optice are loc direct prin
modulaţia: constantei dielectrice a mediului activ plasat în cavitatea
optică, câştigului cavităţii, puterii de pompaj, prin absorbţie etc.

Modulaţia poate să fie în: amplitudine, fază, polarizaţie etc.


Aplicaţii ale laserilor:
• Aplicaţii în ştiinţă:
▫ Spectroscopie;
▫ Interferometrie;
▫ Modificări produse în materie;
▫ Măsurarea vitezei luminii;
▫ Măsurători geodezice şi atmosferice.
• Aplicaţii în tehnică:
▫ Comunicaţii;
▫ Detecţia vitezei unui mobil.
• Aplicaţii în industrie:
▫ Debitare laser;
▫ Sudare laser.
• Aplicaţii în medicină:
Aplicaţii ale laserilor în stiinţă
• 1. Spectroscopie : presupune iradierea unei probe cu
un fascicul energetic ce va fi absorbit şi va induce
tranziţii între stările electronice ale atomilor.

▫ Spectroscopia Raman-iradierea probelor se face cu un


fascicul laser, ce poate avea diferite lungimi de undă.
 Cea mai mare parte a radiaţiei este împrăştiată de probă cu
aceiaşi lungime de undă ca cea a radiaţiei incidente printr-un
proces numit împrăştiere Rayleigh;
 O mică parte din lumina incidentă este împrăştiată la lungimi
de undă deplasate faţă de lungimea de undă incidentă,
radiaţie anti-Stokes;
 Fotonii incidenţi care nu au fost împrăştiaţi se numesc fotoni
Stokes.
Spectroscopie Raman
Aplicaţii ale laserelor în stiinţă

• 2. Interferometrie:

▫ Utilizând sursa de lumină obisnuită, este dificil să se observe franjele de


interferenţă când diferenţa de drum depăseste 50 cm. Această
dificultate este legată în special, de coerenţa slabă a luminii emise de
aceste surse.
▫ Datorită coerenţei, monocromaticităţii si intensităţii remarcabile ale
radiaţiei emise de laser, observarea franjelor este posibilă – cel puţin în
principiu – pentru diferenţe de drum de ordinul câtorva kilometri.
Interferometrul Michelson
Aplicaţii ale laserilor în stiinţă
• 3. Modificări produse în materie: în special în
câmpuri electrice foarte intense, în care atomii sau
moleculele pot interacţiona într-un mod straniu sau
neprevăzut.

▫ ELI-NP-cea mai avansata infrastructura de cercetare


din lume care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare si
aplicatii ale acesteia, fiind alcatuita din:
 un sistem laser de foarte mare intensitate, cu doua
brate laser de 10 PW capabile sa atinga intensitati de
ordinul a 1023 W/cm2 si campuri electrice de 1015 V/m;
 un fascicul γ foarte intens, cu E γ pana la 19,5 MeV
Modificări produse în materie:
• Utilizarea fasciculelor laser de foarte mare intensitate si a fasciculelor gama foarte
stralucitoare, intense, va conduce la progrese majore in domeniul fizicii nucleare si
domeniile conexe:

▫ Investigarea interactiunilor laser-materie de mare putere in vederea studierii


posibilitatilor de obtinere a unor fascicule de protoni si ioni grei de inalta
calitate accelerate cu ajutorul laserilor.
▫ Investigarea structurii nucleare si a sectiunilor transversale de interes pentru
astrofizica utilizand reactiile fotonucleare.
▫ Noi metode de identificare si caracterizare de la distanta a materialelor nucleare
cu aplicatii pentru securitatea nationala (scanarea automata de la distanta a
containerelor de transport) si managementul materialelor nucleare.
▫ Noi moduri de producere mai eficienta a radioizotopilor utilizati in prezent in
medicina.
▫ Obţinerea de reacţii nucleare în plasma fierbinte şi densă care simulează în
laborator condiţiile astrofizice.
Aplicaţii ale laserilor în stiinţă
4. Măsurarea vitezei luminii:
Instrumentul de măsură a vitezei luminii emite pulsuri foarte mici de 20 ns
cu ajutorul unui LED performant.
După traversarea unei distante cunoscute în ambele direcţii, pulsurile de
lumină sunt transformate in pulsuri de tensiune ce pot fi observate cu
ajutorul unui osciloscop.
Aplicaţii ale laserilor în stiinţă
• 5. Măsurători geodezice si atmosferice:

▫ Scanarea terestră utilizând laserul


 Se colectează date ce pot fi apoi utilizate pentru construcţii 2D
sau 3D;
 Se pot înregistra un număr mare de puncte, cu precizie înaltă,
într-un timp relativ scurt.
 Tehnologia scanării laser actuală este:
 Scanare laser statică: scanerul este fix
 Scanare laser dinamică: platformă mobilă şi necesită sisteme
de poziţionare adiţionale GPS (Sistem de poziţionare
globală-prin satelit) sau INS (sistem de navigaţie inerţial-
utilizează senzori de mişcare)
Măsurători geodezice si atmosferice:
• Investigarea atmosferei bazată pe detecţia optică
LIDAR (Light Detection and Ranging)

• Un sistem LIDAR emite o radiaţie laser care interacţionează


cu mediul sau obiectul studiat. O parte din această radiaţie
este împrăştiată înapoi şi este captată de receptorul LIDAR-
ului, fiind utilizată pentru a se determina unele proprietăţi
ale mediului prin care s-a propagat radiaţia sau ale
obiectului pe care aceasta s-a împrăştiat.

• Orice sistem LIDAR cuprinde, o sursă laser, un receptor


care are la bază un telescop şi un sistem de achiziţie a
semnalului.
LIDAR (Light Detection and Ranging)
Aplicaţii ale laserilor în tehnică
• 1. Comunicaţii:
▫ Având o frecvenţă mult mai mare (de 1014 ori) decât frecvenţa
undelor radio utilizate în prezent în comunicaţii, sunt ideale pentru
acest scop.
▫ De exemplu, în televiziune, unda purtătoare transmite un semnal cu
o lungime de bandă efectivă de 4 MHz, pe când un singur fascicul
laser poate purta un semnal cu o lărgime de bandă de 100 000 MHz,
semnal care poate transporta o cantitate de informaţii echivalentă cu
cea transmisă de toate canalele de comunicaţii radio existente.

▫ Există un proiect susţinut de NASA ce prevede un satelit


echipat cu un terminal capabil să capteze laserul şi un sistem
de staţii pe Pământ care să poată menţine legătura
permanentă cu satelitul, indiferent de condiţiile meteo.
Aplicaţii ale laserilor în tehnică
• 2. Detecţia vitezei unui mobil:

▫ RADAR (Radio Detection and Ranging) măsoară


semnalele radio reflectate de mobile.

 Utilizând teoria Efectului Doppler detectează variaţia în


frecvenţa recepţionată, după reflexie, faţă de cea
emisă.
RADAR (Radio Detection and Ranging)
 Avantaje:
 Sunt dispozitive flexibile pt că pot fi utilizate în diferite
moduri (staţionar, mişcare, bidirecţional);
 Se pot detecta ţinte multiple;

 Dezavantaje:
 Timp mare de achiziţie (2s);
 Nu poate înregistra decelerări mai mari de 0,4447 m/s2
 Ţintele mari şi foarte aproape pot satura detectorul;
 Există multe surse de interferenţă;
 Fasciculul diverge foarte puternic .
Detecţia vitezei unui mobil:
• LADAR (Laser Detection and Ranging)
▫ Dispozitiv modern ce utilizează radiaţia laser emisă de o
sursă laser de tip diodă semiconductoare, de obicei la
λ= 904 nm (UV)
▫ Utilizează 2 pulsuri laser pentru a detecta 2 distanţe
consecutive.
LADAR (Laser Detection and Ranging)
▫ Avantaje:
 Timp scurt de achiziţie 0,33 s;
 Fascicul care nu diverge;
 Abilitate bună pentru detecţia deceleraţiei;
 Puţine surse de interferenţă;
 Dificil de detectat.

▫ Dezavantaje:
 Particulele din aer (praf, apă) îi pot limita domeniul de
utilizare;
 Suprafeţele rotunde şi culorile: negru, albastru şi violet sunt
slab reflectatoare;
 Este dificilă nimerirea ţintelor;
 Razele soarelor foarte puternice pot deteriora dispozitivul.
Aplicaţii ale laserelor în industrie:
• Debitarea cu laser este un proces de taiere termica in
care un fascicul laser de putere ridicata este utilizat ca
sursa termica.
• Debitarea cu laser este una din cele
mai performante metode de a
decupa profile, forme geometrice in
tabla de otel aluminiu sau inox.

• Acest procedeu de debitare este


folosit pe larg in domeniile de
constructii metalice, inginerie, agro-
alimentare, aviatie, armament si in
general de catre multitudinile de
tipuri de industrii care
confectioneaza sau utilizeaza piese
din otel aluminium sau inox.
Sudare cu laser:
• Face parte din categoria metodelor de sudare cu energie
concentrată a radiaţiilor;
• Utilizează în general laser de tipul CO2 sau Nd:YAG;
• Densitatea mare de energie a fasciculului laser permite
realizarea unor cratere capilare compuse din vapori metalici,
marginile capilarelor fiind umplute cu metalul topit.
• Baia de metal astfel obţinută se deplasează pe direcţia sudării,
iar solidificarea acesteia după trecerea fasciculului laser duce la
realizarea sudurii între componente.

• AVANTAJE:
▫ Viteza de sudare mare;
▫ Sudarea dintr-o singură trecere a grosimilor de până la 7 mm;
▫ Apariţia unor deformaţii mici;
▫ Zona este puţin afectată termic;
▫ Sudare fără adaos de metal;
▫ Flexibilitate, precizie şi calitate ridicată.
Aplicaţii ale laserelor în medicină:
• Chirurgie
▫ „se sudează” retina desprinsă de pe globul ochiului şi se corectează
defectele de vedere.
▫ Intervenţiile chirurgicale efectuate cu „bisturiul laser” traumatizează mai
puţin ţesuturile vii. În plus, radiaţia laser de mică putere grăbeşte
cicatrizarea rănilor
• Genetică:
▫ cu ajutorul laserului se taie şi se combină fragmente de gene,
molecule biologice şi obiecte cu dimensiuni de ordinul nm;
• Stomatologie :
▫ detectarea cariilor,
▫ obturaţii dentare,
▫ albire dentare, regenerarea nervilor,
▫ îndepărtarea tumorilor benigne, etc.
„Se poate afirma, fără prea mare exagerare, că
laserul apărut la mijlocul secolului XX a produs
un impact asupra omenirii, asemănător cu
acela pe care l-a avut energia electrică şi
radioul cu o jumătate de secol mai înainte.”