Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
CUPRINS:
1
Capitolul I. PREZENTARE GENERALĂ.......................................................................3
1.1. Poziție geografică...................................................................................................4
1.2. Istoricul stațiunii.....................................................................................................5
1.3. Relief......................................................................................................................6
1.4. Soluri......................................................................................................................6
1.5. Vegetație și faună...................................................................................................7
1.6. Hidrografie.............................................................................................................7
1.7. Climă......................................................................................................................8
1.8. Analiza economico-socială a stațiunii....................................................................9
1.8.1. Populație...................................................................................................9
1.8.2. Economie................................................................................................10
Capitolul II: ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN STAȚIUNE.....................11
2.1. Număr unități de cazare.........................................................................................11
2.2. Structura după gradul de confort...........................................................................11
2.3. Număr locuri de cazare..........................................................................................12
2.4. Număr locuri după gradul de confort.....................................................................12
Capitolul III: ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN STAȚIUNE.....................13
3.1. Analiza sosirilor în stațiune....................................................................................13
3.2. Analiza înnoptărilor în stațiune..............................................................................16
3.3. Durata medie a sejurului.........................................................................................17
Capitolul IV: AMENAJAREA TURISTICĂ A STAȚIUNII........................................18
4.1. Hotelui, pensiuni și case de vacanță......................................................................19
4.2. Structuri de primire cu funcție de alimentație........................................................27
4.3. Structuri de agrement.............................................................................................28
4.4. Analiza potențialului turistic..................................................................................29
CONCLUZII.......................................................................................................................34
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................35
2
Potrivit datelor OMT se apreciază că peste 30 milioane de persoane din Europa se
deplazează anual către țările ce dețin substanțe minerale și dotări pentru odihnă și tratament.
România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil 2/3 din total, ceea ce
a făcut ca activitatea balneară să aibă o veche tradiție și să cunoască o amplă dezvoltare.
Turismul baneo-medical din acele timpuri a reprezentat un privilegiu pentru cei înstăriți,
o formă a turismului de lux. Din a doua jumătate a secolului XX, odată cu dezvoltarea
generală a economiei mondiale, turismul balnear devine accesibil și celorlalte categorii
sociale, înregistrând o evouție spectaculoasă a calității ofertei și carierei.
Datorită dezvotării din ultimele decenii, oferta țărilor cu bogate resurse naturale și cu
tradiție în practicarea turismului banear este foarte bine structurată și deosebit de performantă.
Factorii naturali de cură, în special apa minerală au fost în atenția omului din cele mai
vechi timpuri fapt dovedit de numeroasele descoperiri arheologice care au scos la iveală părți
din instalațiile vechilor băi romane utilizate în scop balnear.
Despre o expoatare a factorilor naturali de cură putem vorbi însă începănd cu secoul XVII
când se descoperă și se redescoperă numeroase izvoare termale, se fac cercetări și testări ale
apelor minerale, are loc recunoașterea efectului terapeutic a acestora și se realizează primele
stabilimente rudimentale care vor constitui nucleul viitoarelor stațiuni balneare ale secolului
XIX.
În perioada interbaică, stațiunie balneare și de agrement se adresau unei clientele de lux,
după cel de-al doilea Război Mondial, dar mai ales în perioada 1965-1975, stațiunile baneare
s-au dezvoltat prin crearea a peste 30.000 de locuri în majoritatea lor în complexe sanatoriale.
După 1990, turismul balnear românesc a intrat într-o criză profundă ca urmare a
degradării fizice și morale a bazei materiale, a investițiilor reduse făcute pentru modernizarea
acesteia, degradarea surselor de factori naturali, protecția redusă a acestora, îmbătrânirea
personalului, clientela puțin exigentă reprezentată de pensionari, sindicaliști.
Particularitățile turismului balnear sunt:
- Durata lungă a sejurului (18-30 zile);
- Posibilitatea realizării curei pe întreaga perioadă a anului;
- Diversitatea prestației medicale;
- Modificarea rapoartuui între ponderea cureor de recuperare și a celor profilactice;
- Prezența altor categorii de tuiști decât curanții;
- Întrepătrunderea formelor de turism și apariția stațiunilor polivalente.
Factorii specifici turismului banear sunt:
- Creșterea duratei medii de viață;
- Deterioararea stării de sănătate a popuației;
- Intensificarea eforturilor individuale și colective pentru îngrijirea stării de sănătate și
prevenirea îmbolnăvirii.
Caracteristicile clientelei sunt:
- Media de vârstă (50-80 ani);
- Venituri mici și medii;
- Clienți fideli.
Rolul turismului balnear din localitatea Băile Felix, este accea de a oferi atât
populaţiei locale cât şi turiştilor posibilitatea de refacere în urma unor leziuni suferite sau doar
o simplă relaxare şi refacere din punct de vedere psihic, relaxare care contrabalansează viaţa
3
stresantă, de zi cu zi din marile oraşe. Astfel putem afirma că turismul balnear nu se adresează
exclusive celor cu probleme medicale, ci şi celor dornici de relaxare, celor care vor să-şi
recapete vitalitatea şi condiţia fizică, mentală şi spirituală. Un alt rol important al staţiunii este
crearea locurilor de muncă pentru populaţia locală şi nu numai, numeroasele unităţi de cazare
şi alimentaţie publică având nevoie iminentă de forţa de muncă.
1.1.Poziționare geografică:
Stațiunea Băile Felix, stațiune cu sezon permanent, este situată în nord-vestul României
(Județul Bihor), în Podișul Crișurilor, altitudine 140 m, într-o zonă deluroasă acoperită cu
păduri de fagi și stejari, 8 km sud de Municipiul Oradea (reședința Județului Bihor), și 22 km
sud-est de localitatea Borș (punct de vamă cu Ungaria).
Bogată în izvoare de ape minerale termale (20-48°C), oligotermale, radioactive, conținând
sulf, calciu, sodiu, descoperite la începutul mileniului. Namol sapropelic fosil.
Renumită prin efectul binefăcător al apelor sale în calmarea durerilor articulare și
musculare și a nevralgiilor reumatice, stațiunea este recomandată în tratamentul bolilor
reumatismale inflamatorii (poliartrită, spondiloză reumatoidă, urmări ale unui reumatism
articular grav), al bolilor degenerative (spondiloză, artroză, poliartroz, sciatica lombară), și al
diartrozelor (tendonită, tendomiotită, periartrită scapulohumerală etc.) al bolilor sistemului
nervos central și periferic (semipareze, parapareze etc.), al bolilor ginecologice
(metrosalpingit cronică, dereglări minore pubertale și de menopauză), al stărilor post-
traumatismale (urmarea unor operatii ale articulatiilor, oaselor și muschilor, urmarea unor
fracturi, entorse și luxatii etc.), al dereglărilor endocrine etc.
Stațiunea beneficiază de baze de tratament moderne, având toate dotările necesare pentru
băi în cadă sau bazin cu ape minerale, kinetoterapie în bazine cu apă minerală termală,
împachetări cu nămol cald, fizioterapie, inhalații și aerosoli etc., care permit un tratament
eficient chiar și în anotimpurile reci. Exist aici numeroase săli de gimnastică, saună, bazine de
înot etc.
În apropierea Băilor Felix se află stațiunea Băile 1 mai, stațiune situată în aceeași zonă
submontană (la altitudinea de 140 m), într-un parc natural de stejari batrâni, cu o climă
temperat continentală moderată, cu influențe oceanice din vest. În apa termală din râul și lacul
Petea, cu o temperatură constantă de 30-31°C, traiește melcul Melanopsis parreyssi (relicva
din Tertiar) și peștele Scardinus racovitzae ca și specia rară de nufăr subtropical - Numphaea
lotus thermalis - relicva din Tertiar, monument al naturii.
Staţiunea Băile Felix este cea mai mare și cea mai faimoasă stațiune balneară cu sezon
permanent din România și, totodată, una recunoscută pe plan internațional. Amplasată într-un
cadru natural pitoresc. Staţiunea Băile Felix este renumită, în primul rând, pentru calitatea
apelor termale, dar și pentru bioclimatul sedativ, de cruţare, cu efecte benefice asupra
organismului.
Stațiunea Băile Felix oferă posibilități multiple de agrement: băi și relaxare în piscine și
ștranduri, distracție în aqua parcuri, cură de teren în pădurea de lângă stațiune, echitație,
zborul cu parapanta pe Dealul Șomleu, seri culturale – distractive în cluburi și restaurante, în
esență – o stațiune modernă cu o ofertă complexă, care încearcă să satisfacă toate gusturile.
Aici, se află singurul complex balnear de cinci stele din România, iar pista de alergare din
pădurea stațiunii a fost și este utilizată de cei mai cunoscuți sportivi români. Băile Felix,
4
împreună cu stațiunea Băile 1 Mai, din imediata apropiere, dețin cele mai multe locuri de
cazare din țară, la nivel de stațiuni balneare (peste 7000 de locuri, distribuite în hoteluri, vile
și pensiuni clasificate de la două, la cinci stele).
Staţiunile balneare dispun de facilităţi specifice anumitor tipuri de tratament în căzi şi
bazine cu apă termală, instalaţii pentru aplicarea nămolului cald şi a parafinei, elongaţii sub
apă, electro şi hidroterapie, saună, gimnastică medicală în aer liber sau spaţii special
amenajate. Pe lângă serviciile clasice de tratament, au fost create centre de sport şi wellness
cu scopul, pe de o parte de a valorifica proprietăţile apelor termale în vindecare şi reabilitare,
dar şi pentru recreere şi divertisment.
Ca în majoritatea staţiunilor balneare din România, în Băile Felix – Băile 1 Mai,
principalul segment al vizitatorilor îl constituie pensionarii sau salariaţii cu probleme de
sănătate care presupun un tratament îndelungat, tichetele reprezentând în acest caz o soluţie
viabilă, accesibilă pentru persoanele în vârstă. Un alt segment în continuă dezvoltare, îl
reprezintă familiile cu copii care locuiesc în zonele limitrofe şi care preferă Băile Felix –
Băile 1 Mai pentru recreere la sfârşit de săptămână. Turismul de afaceri şi congrese (MICE)
s-a dezvoltat în ultimii ani, în ambele staţiuni existând infrastructură specifică pentru
organizarea de conferinţe şi întâlniri de afaceri.
1.2.Istoricul stațiunii:
În 1221, apare cea mai veche mărturie a Băilor Felix într-o Diplomă a Vaticanului fiind
menționate apele termale de lânga Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Băile Oradiei.
Efectul tămăduitor al băilor termale își pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus
Olahus, care le aduce un omagiu în 1536.
Mai târziu, între 1700 - 1721, Felix Heldres descoperă și utilizează izvorul Felix, a cărui
denumire s-a generalizat cu timpul pentru toată stațiunea. În 1731 se face prima analiză a
apelor termale și ale proprietății lor curative, unice, așa cum le cunoaștem până astăzi.
Prima atestare despre stațiune datează din anul 1763 și conține notele unui medic privind
construirea unui bazin pentru băi. În 1771, bazinul de lemn a fost transformat în bazin de
piatră atașându-se și cabine de băi. Prima clădire a fost construită între 1766-1772. Stațiunea
începe să se dezvolte după realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal în 1885.
Simbolul stațiunii, "nufărul termal" sau "floarea de lotus" (Nymphaea Lotus var.
Termalis), a fost descoperit în anul 1789 de botanistul P. Kitaibel şi denumit în 1908 de către
J. Tuzson, care face asemănarea cu nufărul de Nil. În 1931, planta a fost declarată monument
al naturii.
La expoziția mondială din 1896, apelor din această stațiune li s-a acordat medalia de Aur
și Diploma de onoare.
La ora actuală Băile Felix este cea mai mare stațiune cu funcționare permanentă din
România. Se află doar la 8 km de Oradea. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade.
Datorită conținutului ridicat de săruri minerale medicii interniști recomandă pacienților
tratamentele sau curele cu ape din băi.
Datorită climei blânde în lacurile stațiunii trăiesc nuferi subtropicali.
Stațiunea Băile Felix dispune de o bogată bază de tratament ce cuprinde: instalații pentru
băi la cadă, instalații pentru aplicații calde cu nămol și parafină, bazine cu apă termală,
instalații pentru elongații sub apă, instalații pentru electro și hidro terapie, fizioterapie,
5
inhalații și aerosoli, saună, piscine acoperite și în aer liber, săli de gimnastică medicală. Pentru
timpul liber stațiunea dispune de piscine acoperite și descoperite, săli de jocuri mecanice,
terenuri de sport, cinematograf, bibliotecă, club etc. Formate prin pătrunderea apelor de
suprafață până în zona calcarelor triasice fisurate, la adâncimi ce depășesc 1000 de metri și de
unde se întorc încălzite, apele termale de la Băile Felix și-au micșorat debitul natural în urma
unui cutremur de pământ ce a avut loc în 1834.
1.3.Relief:
Relieful, dispus în trepte descrescânde, de la est la vest, sub forma unui amfiteatru cu
deschidere spre NV, este constituit dintr-o zonǎ montanǎ, în S-SE şi est, ce ocupǎ 24% din
suprafaţa judeţului Bihor, o regiune deluroasǎ, combinatǎ cu depresiuni intracolinare în partea
de mijloc (32%), şi una de câmpie în vest (44%). Unitǎţile montane sunt reprezentate prin
prelungirile vestice ale Munţilor Bihor şi Vlǎdeasa din care se desprind trei culmi (Codru
Moma, Pǎdurea Craiului şi Plopiş) ce pǎtrund ca nişte tentacule în aria colinarǎ, spre vest,
închinzând între ele depresiunea Beiuş, pe cursul superior al Crişului Negru şi Depresiunea
Vad Borod, pe cel al Crişului Repede. Zona Munţilor Bihor şi Pǎdurea Craiului se
caracterizeazǎ prin extinse suprafeţe de eroziune, cu un grad înalt de netezime, ce contrasteazǎ
cu relieful carstic, bine dezvoltat (doline, uvale, avenuri, peşteri, chei, lapiezuri, vǎi subterane
etc), în regiunea Padiş – Cetǎţile Ponorului, Meziad, Vârtop, Vadu Crişului. Treapta
intermediarǎ de relief cu altitudinea de 250-450 m, înterpusǎ între munte şi câmpie, este
reprezentatǎ de dealurile piemontane Crişene – parte componentǎ a Dealurilor Vestice –
alcǎtuite din culmi prelungi, seperate de vǎi largi cu lunci şi terase, în cadrul cǎrora se
individualizeazǎ mai multe unitǎţi deluroase: Dealurile Viişoarei, Dealurile Barcǎului,
Dealurile Oradei, Dealurile Pǎdurii Craiului, etc. Ansamblul unitǎţilor de câmpie, ce ocupǎ
jumǎtatea de vest a judeţului Bihor aparţine Câmpiei de Vest, fiind rezultatul unui proces
îndelungat de acumulare şi eroziune prin divagarea reţelei hidrografice ce coboarǎ din zona
montanǎ şi din cea deluroasǎ. Prezintǎ o netezime remarcabilǎ, cu uşoarǎ înclinare de la est
spre vest. Subunitǎţile Câmpiei de Vest, cu extindere pe teritoriul judeţului Bihor sunt: pǎrţile
de sud ale Câmpiei Carei şi Câmpiei Ierului, Câmpia Tǎşnadului, Câmpia Barcǎului, Câmpia
Miersigului, Câmpia joasǎ a Crişurilor, partea de nord a Câmpiei Cernei ş.a.
Munții Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, cărbuni inferiori, minereuri
complexe și auroargintifere, mercur, molibden, bauxită, roci de construcție, pășuni, păduri,
hidroenergie, ape termale și un potențial turistic deosebit.
1.4.Soluri:
În ceea ce privește solurile, în zonă predomină combisolurile (soluri brune și brun acide)
pe cea mai mare întindere. În depresiuni apar și soluri argiloiluviale, iar la mari înălțimi (peste
1.600 m.) apar și spodosoluri.
1.5.Vegetație și faună:
Datorită prezenței în județul Bihor a unei suprafețe mari din Parcul Natural al Munților
6
Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atrcțiile majore ale
mediului natural din Bihor.
Din cele peste 1000 de specii rare de floră și faună din judetul Bihor, cele mai importante
sunt următoarele: specii regionale, endemice carpatice și daco-balcanice: Silene dubia,
Dianthus spiculifolius, Dentaria glanulosa, Viola declinata, Campanula cladniana, Centaurea
spinulosa etc.
Fauna rară este reprezentată de benatode în Parcul Natural Apuseni au fost descoperite 5
specii noi pentru știință și 15 specii noi pentru fauna României. Pe lângă toate acestea, fauna
sălbatică este bine reprezentată în pădurile din zona de deal și munte a județului: lupi, urși,
cerbi, căprioare etc.
Nymphaea lotus L. var. (nufăr termal) reprezintă unicul caz în care o specie de plantă
tropicală trăiește spontan într-o climă temperată în Rezervația Naturală Pârâul Petea" din
stațiunea Băile 1 Mai aflat la circa 3 km de Băile Felix. Nufărul alb poate fi văzut în stațiunea
balneoclimaterică Băile Felix fiind unul din frumusețile zonei.
Pe lângă nuferi, care au fost aduși din Băile 1 Mai, în lacurile artificiale termale din Băile
Felix se găsesc câteva specii de lotuși. Aceste specii de lotuși au fost aclimatizați, fiind aduși
din India și Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarenă, Asia și Africa -
Aeibornia crasepis.
În lacurile artificiale din stațiune, pe lângă plantele prezentate mai sus se găsesc și
numeroase specii de pești având mărimi și culori diferite.
1.6. Hidrografie:
Principalele râuri care scaldă regiunea înconjuratoare a stațiunii sunt: Crișul Repede și
Crișul Negru. Reţeaua hidrograficǎ care dreneazǎ judeţul Bihor de la Est la Vest, prezintǎ o
densitate mare şi aparţine ȋn majoritate celor trei bazine colectoare: Barcǎu, Crişul Repede şi
Crişul Negru, la care se mai adaugǎ cursul inferior al râului Ier. Regimul natural de scurgere
al râurilor prezintǎ variaţii mari de nivel (8-10 m) şi ale debitului lor lichid, ȋnregistrând o
creştere accentuatǎ de la izvor la vǎrsare(ex: Crişul Negru are un debit de 2,16 m3/s ȋn cursul
superior şi de 29 m3/s ȋn cel inferior), fapt ce a impus executarea unor extinse lucrǎri de
ȋndiguire şi de canalizare ȋn scopul combaterii inundaţiilor.
Ierul pătrunde pe teritoriul judeţului aval de Andrid şi reprezintă cel mai tipic râu de
câmpie din vestul ţării.
Barcǎu
lungime: 118 km;
suprafaţa bazinului: 1977 km2;
pǎtrunde ȋn judeţul Bihor dupǎ ce iese din defileul de la Marca şi strǎbate Depresiunea
Suplacului şi Câmpia Barcǎului;
Crişul Repede:
lungime: 148 km;
suprafaţa bazinului: 2425 km2;
pǎtrunde ȋn judeţ ȋn aval de Bucea, având un aspect de râu de munte, cu panta
accentuatǎ.
7
Crişul Negru:
lungime: 144 km;
suprafaţa bazinului: 4476 km2;
râul cel mai important, atât datoritǎ bazinului de recepţie cât şi faptului cǎ acesta e
cuprins, aproape ȋn totalitatea sa, ȋn limitele judeţului (strǎbate Munţii Bihor, Depresiunea
Beius, Depresiunea Holodului şi Câmpia Tisei).
Lacurile naturale sunt puţine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Peţea (4188,4 m2;
adâncimea maximǎ: 4,5 m, cu apǎ termalǎ(30̊ C), care asigurǎ dezvoltarea unor forme relicte
de florǎ. Existǎ şi o serie de lacuri artificiale, amenajate ca bazine piscicole(Cefa, Tǎmaşda,
Homorog).
Ȋn prezent, Bǎile Felix dispun de bazine cu apǎ termalǎ, instalaţii pentru aplicaţii cu
parafinǎ sau namol, sisteme de electro şi hidro terapie, saune şi piscine. Formate prin
pǎtrunderea apelor de suprafaţǎ pȋnǎ ȋn zona calcarelor triasice fisurate, la adâncimi ce
depǎşesc 1000 de metri şi de unde se ȋntorc ȋncǎlzite, apele termale de la Bǎile Felix şi-au
micşorat debitul natural ȋn urma unui cutremur de pamânt ce a avut loc ȋn 1834. Dupǎ o
jumǎtate de secol este captat ȋnsǎ un nou izvor, ȋn urma realizǎrii unui foraj. Purtând numele
celui care a administrat bǎile la vremea respectivǎ, izvorul Balint a stimulat procesul de
dezvoltare al staţiunii balneare, având un debit considerabil şi o temperaturǎ de 49 de grade
Celsius. La scurt timp apar pavilioane reprezentative arhitectural şi astǎzi, cu baze proprii de
tratament. Ulterior, staţiunea se dezvoltă tot mai rapid, bogǎţia inepuizabilǎ de ape termale
fǎcând din Bǎile Felix cea mai cunoscutǎ staţiune balnearǎ din ţarǎ, cu un program permanent
ȋn tot timpul anului. Apele termale provin din diverse sonde, inclusiv din puţurile formate în
urmǎ cu un secol. Temperatura celor utilizate pentru tratament este cuprinsǎ între 34 şi 39 de
grade Celsius, iar conţinutul de minerale, sub 1 gram / litru , le include ȋn categoria apelor
minerale oligometalice. Sunt indicate atât pentru cure cu scop profilactic, cât şi pentru
tratamentul terapeutic și recuperatoriu.
1.7. Clima:
Aşezatǎ în Câmpia Crişurilor la o altitudine de 140 m, staţiunea are un climat temperat-
continental moderat, cu influenţe ale circulaţiei maselor de aer vestice, care transportǎ un aer
umed. Valorile parametrilor meteorologici sunt influenţate şi de creşterea treptatǎ a altitudinii
reliefului de la Vest la Est. Astfel, temperatura medie anualǎ descreşte de la 10,5oC în
câmpie, la 8-10oC în zona deluroasǎ şi a munţilor cu altitudini mici şi la 2-4oC pe culmile
montane înalte din Est. În arealul judeţului Bihor temperatura maximǎ absolutǎ (40,2oC) a
fost înregistratǎ la Vaşcǎu (15 august 1952), iar temperatura minimǎ absolutǎ (-30oC) la
Beiuş (24 ianuarie 1942). Cantitatea de precipitaţii prezintǎ variaţii anuale, anotimpuale şi
lunare, în raport cu etajarea unitǎţilor de relief, atingând valori medii anuale de 600 mm în
câmpie, 700-1000 mm în regiunile deluroase şi peste 1400 mm pe treptele înalte de relief.
Direcţia predominantǎ a vânturilor denotǎ o frecvenţǎ accentuatǎ a circulaţiei aerului dinspre
Sud (28,1%), Nord(8,6%) şi Vest (3,6,%), viteza medie anualǎ a acestora variind între 7,5 şi
7,7 m/s.
În continuare este prezentată evoluţia activităţii specifice beta globală pentru probele de
depuneri atmosferice totale, în anul 2006.
8
Valorile activităţilor specifice globale ale depunerilor atmosferice totale s-au situat în
intervalul de variaţie al mediilor multianuale, în anul 2006 valoarea medie prezentând o
uşoară scădere faţă de media ultimilor 5 ani.
1.8.1.Populație:
Comună Sânmartin are în componenţa sa 6 sate: Sânmartin, Cihei, Haieu, Rontau, Betfia,
Cordauşi două staţiuni balneare Băile Felix şi Băile 1 Mai. Atât în satul Sânmartin care este
centru decomună, cât şi în satele apartinatinatoare funcţionează şcoli cu clase de învăţământ
primar şigimnazial, biserici ortodoxe şi biserici a cultelor penticostale şi baptiste. De
asemenea o amploaredeosebită a luat-o turismul, comerţul, ateliere pentru prelucrarea
materialului lemnos, a pielii şiîncălţămintei, mai multe secţii de prestării servicii, depozite de
materiale de construcţii, secţia de drumuri, Centrofarm. În Băile Felix există 242 de familii.
De asemenea funcţionează un dispensar uman cu un număr de 3 medici generalişti, o
9
policlinică,Spitalul de recuperare atât pentru locuitarii din comună cât şi pentru cei din ţară.
Funcţioneazăun post de poliţie, poştă, piaţa agroalimentară şi bazar, un număr mare de baruri
şi restaurante, o casă impunătoare de cultură, un număr de 12 hoteluri, unde au cele mai bune
condiţii detratament şi recuperare atât locuitorii din comună cât şi cetăţenii veniţi din ţară şi
străinătate pentru afecţiunile benefice a apei termale existente aici.
1.8.2. Economie:
Din punct de vedere economic, raportată la bugetul local, comună Sânmartin, se situează
în judeţul Bihor pe locul al II-lea. În ultimii ani, evoluţia economică a comunei se
caracterizează prin prisma tranziţiei de la proprietatea de stat la economia de piaţă. Treptat,
micii întreprinzători şi-au făcut simţită prezenţa în domeniul prestărilor de servicii, dând un
impuls favorabil bugetului local. Ca urmare, apar noi oferte în turismul balnear şi pentru
agrement, de această
dată pe domenii private. În paralel, o parte din fostele baze turistice ale statului sunt închiriate
sau administrate de agenţii economici locali, care fac eforturi să le modernizeze şi să le aducă
la standarde occidentale. Turismul privat a prins un contur tot mai clar după modelul
pensiunilorvestice, care oferă totul pentru un sejur agreabil , începând cu masă şi terminând
cu apă limpededin piscină. Treptat, în satele Sinmartinului începe să găsească un teren
prielnic şi ideeaagroturismului. Cei mai întreprinzători dintre localnici simt că aceasta este
una din direcţiile pe care se va dezvolta comună. Ei deţin deja construcţii cochete şi asigură
din resurse proprii o pensiune completă pentru turiştii care preferă zonele mai puţin circulate.
Toate aceste lucruri, inclusiv evoluţia staţiunilor nu ar fi însă posibilă dacă nu ar exista cea
maimare atracţie a locului : apa termală. Izvoarele calde, transformate în bazine, constituie
sursadezvoltării celor două staţiuni.Ştrandurile din băi atrag, în sezon, turişti din întreaga ţară
şi din străinătate, curele balneare din Felix fiind recunoscute pe plan mondial.
Informaţii Socio-Economice
populaţia activă - 18 - 62 ani - 4793
număr de şomeri - 150
rata şomajului - 3%.
10
Capitolul II: ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN SAȚIUNE
Reţeaua de cazare a staţiunii Băile Felix este alcătuită din forme principale de cazare:
hoteluri, vile şi pensiuni. Hotelurile din cadrul staţiunii au categorii cuprinse între una sau
patru stele, în funcţie de condiţiile de dotare, de calitatea serviciilor, reputaţiei şi
amplasament.
11
Hoteluri Nr. unități în anul
2017
5* 1
4* 4
3* 7
2* 7
1* 1
Stațiunea Băile Felix, se află într-o continuă dezvoltare. Băile Felix este și una dintre
stațiunile cele mai dezvoltate din punct de vedere al gradului de confort, fiind singura stațiune
care beneficiază de facilitățile unui hotel de 5*.
Tabel 5
Unităţi de cazare Număr locuri
Hoteluri 6723
4* 467
3* 911
2* 3555
1* 1490
Pensiuni turistice 270
4* -
3* 188
2* 72
1* 10
Vile turistice 172
3* 172
2* -
1* -
TOTAL 7165
Hotelurile din stațiunea Băile Felix predomină numărul locurilor de cazare în comparație
cu pensiunie turistice. Numărul locurilor de cazare din hoteluri sunt într-o continuă creștere.
12
Hotelurile dețin cel mai mare număr al locurilor de cazare din stațiune. Hotelurile de 2* dețin
3555 locuri de cazare în comparație cu hotelurile de 4* care dețin doar 467 locuri.
13
Turiștii sosiți în stațiunea Băile Felix, au ales ca structuri de primire turistică hotelurile,
fiind mai accesibile. Astfel numărul turiștilor sosiți la hotelurile din stațiunea Băile Felix a
crescut semnificativ de la an la an, înregistrând în anul 2010, 79181 turiști, iar un an mai
târziu numărul turiștilor sosiți la hotelurie din stațiune a fost de 92633. Anul de vârf a sosirilor
turistice a fost 2016 când s-a înregistrat 130621 turiști.
14
Băile Felix –înregistreaz o evoluție problematică a fluxurilor turistice. Dacă sosirile au
reușit în perioada de referință să înregistreze creșteri constante (cu excepția unei scăderi în
2013), înnoptările au scăzut atât în 2013 (accentuat) cât și în 2014.
În anul 2010, cel mai mare procent în cadrul sosirilor de turişti străini îl deţineau turiştii
din Germania (35.6%) şi Israel (35.5%), în timp ce ponderea altor ţări a fost scăzută, respectiv
Austria (8.2%), Italia (3.2%), Ungaria (3.1%). În perioada analizată nu s-au înregistrat
schimbări majore în ceea ce priveşte ţările de origine ale turiştilor sosiţi, principalele fluxuri
venind din Germania şi Israel. Eforturile campaniilor de marketing au fost orientate în special
către aceste pieţe, procentajul numărului de înnoptări în zonă crescând la 32.1%, respectiv
29.7%.
Sosirile de turişti interni şi externi în staţiunile Băile Felix – 1 Mai în perioada 2002 - 2010
15
3.2. Analiza înnoptărilor în stațiune:
Tabel 8
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Hotel 665646 735515 730443 667793 642546 583089 735469
Hosteluri 5071 4813 4203 4576 6363 8309 5502
Hotel- - - - - - 27504 26825
apartament
Vile turistice 2232 5116 6458 4045 5774 10871 16193
Bungalouri 152 - - - - -
Pensiune 110 - - - - 2686 -
turistică
Pensiune 25185 35403 43655 37361 45940 58711 68764
agroturistică
TOTAL 698244 786999 784759 713775 700583 690570 852753
Numărul înnoptărilor în rândul turiștilor variază de la an la an. În anul 2015 s-a înregistrat
cea mai mică valoare a numărului de înnoptări, acesta fiind de 690570, pe când în anul 2016
numărul înnoptărilor a fost de 852753.
16
Numărul de înnoptări interne şi externe în staţiunile Băile Felix – 1 Mai, în perioada 2002 – 2010
17
Indicatorul număr înnoptări a înregistrat, de asemenea un trend oscilatoriu în perioada
2002 – 2010, însă tendinţa de scădere este mult mai pronunţată decât în cazul numărului de
turişti sosiţi, respectiv cu 30.2% în 2010, în condiţiile în care numărul de înnoptări a atins un
total de 684,987. În cazul turiştilor străini, procentajul numărului de înnoptări a scăzut de la
5.5% în 2002 la 3.6% în 2010, cea mai mare rată atinsă fiind în anul 2007, respectiv 7.2% ,în
anul în care România a aderat la Uniunea Europeană.
S= Nr. înnoptări
Nr. sosiri
18
Institutul Național de Recuperare, Medicină, Fizică și Balneologie din București a stabilit
anumite norme de valorificare a substanțelor minerale terapeutice, respectiv o serie de
indicatori care vizează limitele de valorificare în scopul exploatării durabile a acestora.
Atunci când se determină capacitatea optimă pentru întreaga stațiune trebuie să se țină
cont și de celelealte proceduri asociate ce pot fi prestate în cadrul bazelor de tratament din
stațiunile balneare, proceduri ce nu necesită un consum al factorilor terapeutici, dar care sunt
condiționate de existența echipamentului necesar. Se mai ține cont și de faptul că fiecare
persoană beneficiază în medie de aproximativ 2,2 proceduri/zi. În ceea ce privește
dimensionarea optimă a structurilor turistice, plecând de la capacitatea de suport calculată se
apreciază că din totalul turiștior care vin într-o astfel de stațiune 70-75% vin pentru cură
balneară, aproximativ 20-25% vin pentru odihnă și recreere și doar 5-10% vin pentru alte
motivații sau weekend. Aceste valori sunt valabile și pentru România, ponderea turiștilor care
merg într-o stațiune balneară având drept motivație principală tratamentul balnear este de
aproximativ 77% la nivelul anului 2014.
Băile Felix este una dintre cele mai vizitate staţiuni balneo climaterice din România şi cea
mai mare din vestul ţării, fiind recunoscută pe plan internaţional. Atât staţiunea balneară Băile
Felix cât şi localitatea cea mai apropiată, Sânmartin oferă numeroase posibilităţi de cazare.
Peste 7000 de locuri de cazare sunt puse la dispoziţia turiştilor ce doresc să petreacă câteva
zile în apele vindecătoare din Băile Felix.
Locaţiile de cazare disponibile vizitatorilor includ hoteluri de două, trei şi patru stele dar şi
un număr mare de pensiuni şi case de vacanţă în perimetrul şi înafara staţiunii Băile Felix, în
localitatea Sânmartin.
19
Hotelul President are 104 camere, fiind compus din 2 clădiri: prima, alcătuită din camere
standard, a fost inaugurată în 2001, iar a doua, inaugurată în 2011, cu camere superioare, din
care zece sunt apartamente. La parterul hotelului este situată recepția generală pentru întreg
complexul President Hotels & Resort. Centrul de sănătate este situat la parter, iar piscina
acoperită se află în prelungirea hotelului, accesul realizaându-se printr-o zonă acoperită.
Piscina beneficiaz de un acoperiș retractabil, care se poate deschide vara. În imediata
vecinătate a piscinei se află zona wellness cu cele 3 saune (turcească, finlandeză și cu
infraroșii). Tot aici turiștii au acces a pista de bowling și sala de sport.
Compexul President dispune de un restaurant de 200 de locuri care oferă meniuri
românești și internaționale. Terasa tradițional românească este funcțională pe toată perioada
verii, iar aici oaspeții pot savura preparate la grătar și alte specialități specifice zonei. În
cadrul Hotelului Aqua President funcționează un restaurant de 180 de locuri, unde se servește
masa în regim bufet.
În cadrul complexului există cinci săli de conferințe de diverse capacități, între 20 și 350
de persoane.
Centrul de sănătate al complexului cuprinde cabinete dotate cu aparatură de ultimă
generație și este coordonat de personal medical specializat. Apa termală este recomandată în
tratarea reumatismului inflamator, în afecțiuni reumatice ab-articulare, afecțiuni post-
traumatice, afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, afecțiuni ale sistemului
circulator, etc. Apa termală folosit în centrul de sănătate și în piscinele complexului are 37-38
grade C, cu concentrație redusă de săruri și puțin radioactivă.
Conditii cazare copii:
• până la vârsta de 3 ani-GRATUITATE( cazare și masă);
• între 4 și 9 ani-80 lei/noapte (pensiune completă) dacă nu se solicită pat suplimentar,
dacă se solicită pat suplimentar 140 lei/noapte cu pensiune completă;
• peste 10 ani sau a III-a persoana adultă- 140 lei/noapte cu pensiune completă.
Tabel 11
Cazare cu masă și tratament
Tarif/ loc în cameră Hotel President (1persoană)/noapte
20
Perioada EXTRASEZON
03.01 - 31.05 SEZON
Tabel 12
Tarif / Apartament / Noapte
Perioada EXTRASEZON
03.01 - 31.05 SEZON
Apartament Standard
147 141 136 163 158 153
Apartament 3 pers - DP
Euro Euro Euro Euro Euro Euro
181 176 170 198 192 187
Apartament 3 pers - PC
Euro Euro Euro Euro Euro Euro
159 153 148 176 170 164
Apartament 4 pers - DP
Eur Euro Euro Euro Euro Euro
205 199 194 221 216 210
Apartament 4 pers - PC
Euro Euro Euro Euro Euro Euro
Apartament Superior
21
169 163 158 186 180 175
Apartament 3 pers - DP
Euro Euro Euro Euro Euro Euro
203 198 192 220 215 209
Apartament 3 pers - PC
Euro Euro Euro Euro Euro Euro
181 176 170 198 192 187
Apartament 4 pers - DP
Euro Euro Euro Euro Euro Euro
227 221 216 244 238 232
Apartament 4 pers - PC
Euro Euro Euro Euro Euro Euro
Tratament Balnear /
10 Euro/ Pers. / Zi 12 Euro/ Pers. / Zi
Persoana
22
kinetoterapie, piscine interioare cu apă termală curativă pentru tratament, saună uscată
finlandeză și saună umedă, fântână de gheață, masaj, tratamente cosmetice cu produse
BABOR și GEROVITAL.
23
hidroterapie, electroterapie, termoterapie (împachetări cu băi cu nămol, parafină),
hirokinetoterapie, kinetoterapie
Divertisment - seri tematice cu specific tradițional și internațional, program de animație
la piscine (aquagym, aquazumba, jocuri și activități pentru copii), petreceri cu spumă la
piscină.
24
Unde scurte 15 Lei / 10 min
Curenți diadinamici 15 Lei / 10 min
Magnetoterapie 15 Lei / 10-20 min
Drenaj limfatic mecanic 20 Lei
Drenaj limfatic mecanic 20 Lei
Băi galvanice 4 celulare 15 Lei / 10 min
Băi Stanger 20 Lei / 10 min
Parafină 25 Lei / 10 min
Galvanizare 20 Lei / 10 min
Curent Trabert 20 Lei / 10 min
25
neasigurat. Turiștii neasigurați în sistemul de aigurări CNAS vor achita o diferență pentru
efectuarea tratamentului de 11 Lei/zi/adult; (se încasează de luni până vineri).
Divertisment - seri tematice cu specific tradițional și internațional, program de animație
la piscine (aquagym, aquazumba, jocuri și activități pentru copii), petreceri cu spumă la
piscină.
Tabel 17
Sejur tratament balnear Baile Felix Hotel Mureș 12 nopți
Perioadă Preț/sejur/persoană/tip cameră
Cameră single Cameră dublă
19 Martie – 31 Martie 2290 lei 2015 lei
01 Aprilie – 14 Iunie 2400 lei 2085 lei
15 Iunie – 15 Septembrie 2760 lei 2325 lei
16 Septembrie–15 Octombrie 2400 lei 2085 lei
16 Octombrie-23 Decembrie 2290 lei 2015 lei
Complexul POIANA VILE a fost construit în anul 1966 și are o capacitate de cazare
de 80 de locuri în 40 de camere duble. Unitatea de cazare este clasificată la categoria 1 stea.
În cadrul acestui complex se află pensiunea – restaurant FELIX cu o capacitate de 400 de
locuri și un bar de zi cu 28 de locuri.
27
- parcare închisă;
- mic dejun;
- sală conferinţă 20 persoane;
- saună, masaj;
- agrement: se află la cca 200m de ştrandul cu apă termală Apollo şi la cca 1 km de
baza hipică.
Pensiunea Casa Porojan - Este situată la intrarea în staţiunile Băile Felix şi Bǎile 1
Mai. Pensiunea Casa Porojan dispune de 28 de locuri de cazare în camere de 2 şi 3 locuri
astfel: 2 camere de trei locuri (dotate cu baie proprie, tv. etc ) şi 9 camere duble (dotate cu
baie proprie, tv. etc ) şi 2 camere duble dar cu baia la comun. Pensiunea Casa Porojan dispune
de bucătărie pentru clienţi complet utilată 2 sali de mese, parcare, internet, frigider loc pentru
grătar.
4.2. Structurile de primire cu funcțiuni de alimentație din stațiunea Băile Felix sunt:
Restaurantul Clubul Art este situat ȋn inima staţiunii balneoclimaterice Bǎile Felix,
este locul ideal pentru recreere şi relaxare ȋntr-un anturaj prietenos şi familiar. Ȋn incinta
restaurantului turiştii pot savura mâncǎruri tradiţionale româneşti, cât şi internaţionale.
Caracteristici:
- Mâncare tradiţionalǎ Aer condiţionat Servicii grupuri
- Mâncare internaţionalǎ Salǎ separatǎ Acces handicapaţi
- Specific românesc Specialitǎţi de peşte Muzica live
- Specific unguresc Muzicǎ tradiţionalǎ Parcare
- Specific Italian Loc pentru fumǎtori Parcare pǎzitǎ
INDICATII TERAPEUTICE
Efectele benefice ale apelor termale din stațiunea Băile Felix sunt folosite pentru
următoarele afecțiuni:
- Afecțiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrită reumadoidă, spondiloză anchilozantă);
-Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală și lombară,
poliartroză);
- Afecțiuni reumatismale abarticulare;
- Afecțiuni post-traumatice;
- Afecțiuni neurologice periferice;
- Afecțiuni neurologice centrale;
- Afecțiuni ginecologice;
- Afecțiuni asociate (boli de nutriție și metabolism, boli endocrine).
Tipuri de proceduri:
- Kinetoterapie;
- Băi calde cu ape minerale în căzi și bazine;
- Electroterapie;
- Hidroterapie;
30
- Aerohelioterapie în bazine deschise cu apă termală;
- Aerosoli;
- Gimnastică medicală;
- Băi de lumină;
- Saună;
- Cosmetică.
Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afecțiuni pot fi dăunătoare și
contraindicate pentru alte afecțiuni. Aceste afecțiuni sunt:
- Boli infecto-contagioase;
- Boli venerice;
- Tumori maligne;
- Hemoragii;
- Boli psihice;
ATRACȚII TURISTICE
Lacurile artificiale termale din Băile Felix au lotuși aclimatizați, întâlniți în India și
Pakistan (Nelurnuncifera), Africa (Nymphea zanzibarena), Asia și Africa (Aeibornia
crasepis). Excursii în împrejurimi Municipiul Oradea: muzeul Țării Crișurilor, Catedrala
Romano-Catolică (cea mai mare biserică în stil baroc din țarå), ruinele Cetății Oradea
(construită între anii 1114 și 1131), Catedrala Episcopală Ortodoxă Română, Biserica cu Lună
(cu un mecanism unic în Europa, ce indică fazele lunii), Palatul și Pasajul „Vulturul Negru”
(monument de arhitecturå în stil secession). Biharia: vestigiile Cetåții Biharea, centru politic
al voievodatului lui Menumorut (sec. al X-lea). Batår: parc dendrologic (specii de arbori
exotici valoroși). Chișcău: Peștera Urșilor. Stâna de Vale: punct de plecare în excursii în
Munții Apuseni. Valea Iadului (cascade: Iadolina, Moara Dracului, lacul de acumulare Leșu).
Vadu Crișului: punct de plecare în excursii în Munții Pădurea Craiului, Defileul Crișul
Repede, zona carstică Vadu Crișului.
Programele de tratament aplicate sunt renumite şi ele combină în mod ideal metode
moderne cu cele tradiţionale, în hotelurile care pot fi considerate adevărate temple ale
sănătăţii şi relaxării. Astfel, în cadrul bazelor de tratament ale hotelurilor Termal,
Internaţional, Poieniţa, Unirea, Mureş şi Lotus, turiştii pot beneficia de proprietăţile curative
de excepţie ale apelor termale. Echipamentele de tratament de ultimă generaţie se
completează perfect cu profesionalismul personalului medical pentru a reda tonusul şi pofta
de viaţă. Factorii naturali de cură specifici zonei favorizează tratamentul cu ape
termominerale care au temperaturi cuprinse între 20 şi 49 de grade C. Elementele active din
ape au un efect benefic asupra întregului organism, creînd reacţii lente, plăcut suportabile. Din
punct de vedere chimic, apare o concentraţie de săruri redusă, de aproximativ un gram la litru
şi un grad uşor de radioactivitate, undeva sub 10 nanocurie. Ca indicaţii terapeutice, cele mai
importante sunt de menţionat afecţiunile reumatice inflamatorii, degenerative, afecţiunile
posttraumatice, afecţiunile sistemului nervos central şi periferic şi bolile asociate.
La ora actuală Băile Felix este cea mai mare staţiune cu funcţionare permanentă din
România. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade Celsius. Datorită conţinutului
31
ridicat de săruri minerale medicii internişti recomandă pacienţilor tratamentele sau curele cu
ape din băi.
A. Potențialul turistic antropic:
Edificii culturale
Cel mai important monument architectonic din zonă este reprezentat de Cetatea Oradei.
Aceasta este o construcţie caracteristică stilului renascentist transilvan, a fost construită între
anii 1114 – 1131 şi avea ca punct de atracţie palatul din centrul ei, din care astăzi au rămas
însă numai ruine; era înconjurată de un şanţ de apă fierbinte şi a fost principala fortificaţie de
apărare din vestul Transilvaniei. Cetatea a fost distrusă în anul 1241 de către invaziile
tătarilor.
Monumentul istoric Colonel Buzoianu aflat pe teriroriul satulul Haieu, ridicat ȋn cinstea
eroilor cǎzuţi pentru apǎrarea hotarelor strǎmoşeşti, este dovada cǎ locuitorii din Sânmartin şi
satele aparţinǎtoare comunei , au participat la revoluţii şi rǎscoale.
Palatul Baroc-Oradea, cea mai mare constructie în stil baroc din România, (1762-1770),
foarte asemănătoare cu Palatul Belvedere din Viena. În centrul acestui palat cu 365 de
ferestre, reprezentând numărul zilelor anului, se află o impresionantă sală festivă;
Biblioteca-Oradea, deţine peste 300.000 de volume, printre care carţi rare, fiind găzduită
într-o construcţie ce îmbină stilurile din Europa Renaşterii cu cel baroc şi rococo;
Şirul Canonicilor-Oradea, construit în 1773 în stil baroc, este format dintr-un culoar de
peste 100 m lungime, străjuit cu peste 50 de arcade romanice;
Palatul Justiţiei-Oradea, construită în 1901;
Palatul episcopal greco-catolic – Oradea, construit în anul 1903;
Muzeul Ţării Crişurilor - Oradea, dispune de secţii de: istorie, artă (colecţia de gravuri
ale lui A.Durer), ştiinţe naturale (colecţie ornitologică, valoroasă colecţie de ouă, unicǎ în
felul ei, care numără peste 10.000 de piese), dar şi de o bibliotecă documentară cu peste
10.000 de volume.
Edificii religioase
Catedrala romano-catolică, monument istoric, a fost ridicată în anul 1991, la rangul de
bazilică de către Papa Ioan Paul al II-lea. Edificiul a fost construit între anii 1752-1780, după
planurile realizate de meşterul arhitect italian Ricca. Frescele interioare au fost executate de
către pictorul austriac Francisco Storno. Este cea mai mare catedrală în stil Baroc din ţara
noastră.
Capela de la Haieu, o impresionantǎ biserică - sală de sorginte medievală (sec. XIV), în
care se mai pot observa elementele arhitecturale romanice, cisterciene şi gotice (a fost
restaurată în anul 1977).
Bazilica romano-catolică - Oradea, înălţată între 1752-1780, cea mai mare biserică în stil
baroc din România, construită din marmură de Carrara şi Vascău, inspirată dupa construcţiile
baroce ale Italiei de Nord;
Biserica ortodoxă 'Cu Lună'-Oradea (1784-1790), îmbină elemente ale stilului baroc cu
cele ale stilului neoclasic. Sub orologiul din turnul bisericii se află o sferă, cu diametrul de 3
m acţionată de un mecanism original care, în rotirea sa, arată toate fazele Lunii;
Biserica de lemn din Bǎile Felix (adusǎ din Brusturi), 1785. Bisericile din lemn sunt
declarate monumente de arhitectură populară. Compuse din cele trei încaperi clasice (tindă,
32
naos şi absida altarului), ele sunt acoperite cu şindrilă şi încununate de turnuri zvelte. Ȋn
biserica din lemn din Baile Felix (anul trecut s-a început construirea a încǎ unei biserici de
acest fel, tot în această staţiune) se desfaşoară slujbe religioase, turiştii străini care o vizitează,
declarând că este o minune arhitectonică nemaiîntâlnită în alte ţări.
Biserica romano catolică Sf. Treime-Beiuş (1752);
Biserica Sf. Dumitru-Tinăud, (1658);
Biserica din lemn-Abram (1700);
Biserica din lemn-Rieni (lângǎ Beiuş, pe DN 76).
Muzee, case memoriale; instituţii de cultură şi artă
Cel mai important muzeu din împrejurimile staţiunii Băile Felix este Muzeul Țării
Crişurilor; acesta este găzduit în fostul palat episcopal, monument de arhitectură, in stil
baroc, construit în 1762 (arhitect Anton Frantz Hillebrandt). Cuprinde secţii de: istorie, artă,
etnografie, stiinţele naturii, muzee memoriale subordonate: Iosif Vulcan şi Ady Endre,
laboratoare de restaurare: pictură, metal, textile, ceramică, os, piele şi obiecte etnografice.
Casa memorială „Ady Endre” din Oradea, conţine cărţi, documente şi manuscrise legate
de activitatea acestui clasic al poeziei maghiare şi universale, militant neobosit pentru
prietenia româno-maghiară.
Casa memorialǎ 'Iosif Vulcan' - Muzeul memorial "Iosif Vulcan" a fost inaugurat în anul
1965 cu prilejul organizării festivităţilor de aniversare a unui veac de la apariţia revistei
"Familia". Este situat în centru oraşului pe o stradă cu acelaşi nume, foarte aproape de malul
Crişului Repede, de care îl desparte doar un mic parc unde se află şi statuia marelui cărturar
român. Clădirea a fost construită pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, fără etaj, doar cu un
subsol boltit, posibil fostă cramă a casei la origine.
33
Cetăţile Ponorului-în Munţii Bihor (la o orǎ de la cabana Galbenei), o rezervaţie
naturală complexă alcătuită din 3 avene uriaşe, o peşteră şi un râu subteran (ce curge printr-un
tunel lung de 4 km, după care revine la suprafaţă în Izbucul Galbenei). În acest complex
carstic, unic în Europa, apa a lucrat cu frenezie formând o lume cu ascunse minunăţii
(prăpăstii ameţitoare, cascade şi lacuri adânci);
Lacul Peţa - Băile 1 Mai, rezervaţie floristică formată dintr-un complex lacustru (4 ha),
fiind singurul loc din Europa unde nufărul tropical creşte în mod spontan. Acest lac nu
îngheaţă niciodată datorită izvoarelor termale (30oC-40oC) care ȋl alimenteazǎ;
Izbucul de la Călugări-(la 12 km de Vaşcău, la sud de Ponoarele), o rezervaţie geologică
la limita cu judeţul Bihor (400 m altitudine), include un vestit izvor carstic intermitent,
cunoscut şi datorită calitaţilor sale curative. Ritmicitatea apariţiilor izbucurilor este legată de
anotimp, la 3-4 minute după ploile abundente de primăvara;
Poiana cu narcise sălbatice - rezervaţie floristică (lângă Gorneşti);
Zona carstică Vaşcău - cu ponoare, peşteri, izbucuri;
Gheţarul Focul Viu - (la 2 ore de cabana Padiş, mers pe jos, la 1.120 m altitudine),
include un gheţar cu un volum de 25.000 m3-al doilea din România, care strǎluceşte în lumina
soarelui datorită unei 'ferestre' din tavan care luminează peştera, dând impresia feerică de 'foc
viu';
Peştera Meziad - (DN 76 pană la Beiuş, apoi abatere 16 km), rezervaţie speologică din
Munţii Pădurea Craiului, una din cele mai mari peşteri din România (4.750 m lungime şi mai
multe nivele). Se vizitează numai cu ghid.
CONZLUZII
Stațiunea Băile Felix se bucură de statutul celei mai mari stațiuni balneo-climaterice din
România .
Staţiunea beneficiazǎ de baze de tratament moderne, având toate dotǎrile necesare pentru
bǎi ȋn cadǎ sau bazin cu ape minerale, kinetoterapie ȋn bazine cu apǎ mineralǎ termalǎ,
ȋmpachetǎri cu nǎmol cald, fizioterapie, inhalaţii şi aerosoli etc., care permit un tratament
eficient chiar şi ȋn anotimpurile reci.
Băile Felix este una dintre cele mai căutate stațiuni baneoclimaterice din România datorită
tipurilor de proceduri efectuate precum kinetoterapie, băi calde cu ape minerale în căzi și
bazine, electroterapie, hidroterapie, aerohelioterapie în bazine deschise cu apă termală,
aerosoli, gimnastică medicală, băi de lumină, saună, cosmetică, dar și datorită numărului
mare de unități de cazare. Este singura stațiune care se bucură de singurul hotel de 5 * din
România.
34
Bibliografie:
http://statistici.insse.ro/shop/
http://www.turismfelix.eu/FELIXARIUM/SF_FELIX_LOTUS.pdf
http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/02/Master-Plan-
pentru-dezvoltarea-Turismului-Balnear_faza-I-si-II-ptr-PaginaWeb.pdf
http://www.bailefelix.ro/ro/cazare.html
http://www.tratamentbalnear.ro/baile-felix
http://www.turismfelix.eu/FELIXARIUM/SF_FELIX_LOTUS.pdf
http://www.mdrap.ro/userfiles/publicatii_ghid_statiuni_balneare.pdf
35