CAPITOLUL I FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE-

DEFINITIE SI CARACTERISTICI

1.1. Contextul european

Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul

de acordare a fondurilor si programelor europene trebuie sa cunoastem contextul care le
genereaza. Dupa cum se stie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin
intermediul politicii regionale a acesteia. Competetia in crestere dintre diferite regiuni,
implicit activitatile desfasurate in cadrul acestora, atat in interiorul Uniunii Europene cat
si in afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii "globalizate" in care traim. Nota
distincta pe care UE o realizeaza, in tot acest peisaj, consta in atentia pe care o acorda
faptului ca nu toate regiunile se bucura de aceleasi conditii economice, geografice si
sociale si, ca urmare a acestei realitati, nu toate pot concura de pe aceleasi pozitii.
Pentru multi ani, disparitatile regionale din punctul de vedere al nivelului de
dezvoltare si al calitatii vietii faceau obiectul politicilor nationale ale Statelor Membre.
Multe imbunatatiri au putut fi observate din momentul in care Uniunea Europeana a
initiat politica de reducere a lor.Politica de coeziune este definita prin scopul sau si
anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre
mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate. Politica de coeziune isi
are baza legala primara in textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea Economica si
Sociala"). Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit
in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii
Europene. Mai specific, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru
dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de "a reduce disparitatile intre nivelurile
de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni
sau insule, inclusiv zone rurale".

1
 Inainte de toate, Politica regionala a UE este despre Solidaritate: este astfel
conceputa incat sa asigure la nivelul comunitatii asistenta pentru ca cele mai
dezavantajate regiuni sa depaseasca handicapurile pe care le au. in perioada 2000-2006, o
treime din bugetul comunitatii, realizat din contributiile statelor membre au fost cheltuiti
prin intermediul acestei politici, adica redistribuite catre regiunile care aveau nevoie de
aceste fonduri pentru a se dezvolta.
Statele Membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si
Uniunea Europeana isi vor continua eforturile intreprinse pentru reducerea decalajelor an
dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate in declin, pentru diversificarea
activitatilor in mediul rural si pentru imbunatatirea zonelor urbane aflate in declin.
Necesitatea promovarii unei dezvoltari echilibrate prin reducerea disparitatilor
dintre diferite regiuni si sprijinirea celor mai putin dezvoltate in recuperarea diferentelor a
fost observata chiar din preambulul Tratatului de la Roma (1957). S-au pus bazele
Fondului Social European si a Bancii Europene de Investitii. Alte instrumente au fost
create in timp, concomitent constructiei europene si cresterii numarului de noi State
Membre.
Politica de coeziune a Uniunii Europene are drept scop reducerea diferentelor de
dezvoltare dintre regiuni, incurajarea unei dezvoltari echilibrate a intregului teritoriu al
UE si promovarea egalitatii de sanse pentru toti.Fondurile Structurale si de Coeziune vor
contribui la trei obiective :
Convergenta: sprijinirea regiunilor ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii
economice;
Competitivitate regionala si ocupare: sprijinirea regiunilor, altele decat cele ramase
in urma ca dezvoltare, pentru indeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona (strategie
europeana cu orizont de timp 2010, pentru crestere economica si locuri de munca);
Cooperare teritoriala europeana: promovarea unei dezvoltari echilibrate a intregului
teritoriu al Uniunii, prin incurajarea cooperarii si a schimbului de bune practici intre toare
regiunile UE.Romania este eligibila pentru doua obiective: Convergenta si Cooperare
teritorialaeuropeana.
Politicile Uniunii Europene sunt sustinute printr-o serie de fonduri si
programe. Politica de coeziune este pusa in aplicare prin Instrumentele Structurale -

2
Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social
European) si Fondul de Coeziune.
Politica Agricola Comuna este finantata prin Fondul Agricol European pentru
Dezvoltare Rurala, iar Politica Comuna de Pescuit prin Fondul European pentru pescuit
Programarea si implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune au la baza
urmatoarele documente: Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada 2007 - 2013 -
un document strategic european, adoptat de Consiliul UE pentru politica de coeziune,
Cadrul Strategic National de Referinta – un document national de referinta pentru
programarea fondurilor structurale si de coeziune si Programele Operationale -
instrumentele prin care se realizeaza prevederile Cadrului Strategic National de Referinta.

1.2.Fondurile Uniunii Europene-definitie si caracteristici

Fondurile Uniunii Europene sunt acordate tarilor,atat : pre-aderare,cat si,

post-aderare

1.2.1.Fondurile si Programe Uniunii Europene de pre-aderare

1.PHARE (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique)

Incepând cu anul 2000, Uniunea Europeana sprijina statele candidate din

Europa Centralå si de Est1) în eforturile acestora de pregåtire pentru aderare prin trei
instrumente financiare: Phare, Ispa si Sapard.
Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia æi Ungaria, primele
doua tari din regiune care au renunœat la comunism si economia centralizata. Scopul såu
era de a ajuta aceste doua tari în procesul de tranzitie de la regimul comunist la cel
democratic (de aici si numele sau: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the
Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstructia Economiei).
Pe masura ce alte state din centrul si estul Europei au trecut la un regim democratic,
acestea au fost incluse, de asemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau
fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia), Albania, Bosnia-

3
Herœegovina æi Fosta Republica Iugoslava, Macedonia.
Phare este instrumentul financiar al strategiei de pre-aderare, scopul final
fiind integrarea în Uniunea Europeană a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est.
Fondurile Phare se concentrează complet asupra pre-ascensiunii priorităţilor subliniate în
Hărţile şi Parteneriatele de Dezvoltare care formează priorităţile generale pe care ţările
trebuie să le suplinească pentru a pregăti creşterile şi resursele disponibile pentru a le
ajuta să facă astfel. Programul Naţional pentru Adoptarea Câştigului este orarul ţării
candidate pentru pregătirea aderării. El estimează sincronizarea şi costurile paşilor
necesari pentru pregătirea ţării pentru aderare, implicările de personal şi resursele
financiare.
Obiective

1. Întărirea administraţiilor şi instituţiilor publice pentru funcţionarea eficientă întru

Uniunea Europeană.

2. Promovarea convergenţei cu legislaţia vastei legislaţii a Uniunii Europene (acquis

communautaire) şi reducerea nevoilor de perioade de tranziţie.

3. Promovarea coeziunii economice şi sociale.

Priorităţi:

 construcţia instituţională: 30% din bugetul PHARE;

 investiţiile legate de transpunerea şi implementarea acquis-ului: 70% din
bugetul PHARE.

Prima dintre cele două priorităţi, respectiv “construcţia instituţională”, pentru

care se alocă aproximativ 30% din buget, este definită ca fiind procesul de sprijinire a
ţărilor candidate în vederea dezvoltării structurii, strategiilor, resurselor umane şi a
abilităţilor manageriale necesare consolidării capacităţii lor economice, sociale,
legislative şi administrative. În acest context a fost introdus şi instrumentul de twinning
(înfrăţire instituţională), care presupune ca în instituţiile publice din ţările candidate să
lucreze experţi din statele membre.

4
 Cea de a doua prioritate - investiţiile legate de transpunerea şi implementarea
acquis-ului (pentru care se alocă 70% din bugetul total al programului Phare) - constă din
două tipuri principale de activităţi:

 Cofinanţarea investiţiilor în cadrul legislativ al ţării candidate, cu scopul

de a consolida infrastructura legislativă necesară asigurării conformităţii cu acquis-ul.
 Cofinanţarea investiţiilor în coeziunea economică şi socială, iniţiată în
programele Phare 2000, prin măsuri similare celor sprijinite în Statele Membre prin
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) şi Fondul Social European
(FSE). Această cofinanţare susţine funcţionarea economiei de piaţă şi capacitatea de a
face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din interiorul Uniunii.

Prin programul Phare sunt sprijinite acum şi investiţiile în coeziunea

economică şi socială. Aceste noi activităţi au ca scop pregătirea ţărilor candidate în
vederea viitoarei lor participări la Fondurile Structurale. Există trei categorii principale de
proiecte: dezvoltarea resurselor umane (care corespunde Fondului Social European),
dezvoltarea IMM şi infrastructura de afaceri.

2. ISPA(Instrument for Structural Policies for Pre-Accession -Instrumentul pentru

Politici Structurale de Preaderare)

ISPA ofera sprijin financiar în vederea alinierii standardelor de mediu ale

RomAniei la cele ale Uniunii Europene, urmareste extinderea si conectarea retelelor de
transport ale României cu cele trans-europene si are în vedere familiarizarea tarilor
beneficiare cu politicile si procedurile aplicate în cadrul Fondurilor Structurale si de
Coeziune ale
Uniunii Europene.
Programul Ispa a demarat la 1 ianuarie 2000. Initial a fost derulat în 10 state
candidate si noi state membre ale Uniunii situate în Centrul si Estul Europei: Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia,
Slovenia. Din 2004, beneficiaza de asistenta Ispa numai Romania si Bulgaria.

5
 Ispa furnizează sprijin financiar pentru investiţii în domeniile mediului
înconjurător şi al transporturilor, în scopul accelerării alinierii legislaţiei ţărilor candidate
la legislaţia europeană în vigoare în aceste două sectoare, pe o perioadă de şapte ani
(2000-2006). Bugetul prevăzut pentru această perioadă este de aproximativ 7 miliarde de
euro.
Obiectivele Ispa sunt următoarele:

 Să sprijine ţările beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu

la cele ale Uniunii Europene.
 Să extindă şi să conecteze reţelele de transport proprii cu cele
transeuropene.
 Să familiarizeze ţările beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate de
Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.
Ca urmare a aprobării de către Consiliul UE a Regulamentului Ispa (Nr. 1267, din
21 iunie 1999), Comisia Europeană a propus o alocare indicativă a resurselor Ispa pentru
fiecare ţară beneficiară. România este a doua ţară după Polonia, în ceea ce priveşte
dimensiunea resurselor alocate, cu o valoare a finanţării nerambursabile de peste 250
milioane € pe an) împărţite aproximativ egal între proiectele de infrastructură
Sectoarele care beneficiaza de asistenta :

MEDIU: Alinierea standardelor de mediu ale ţărilor candidate la cele ale UE

Ţările candidate vor trebui să aloce investiţii substanţiale pentru a putea fi capabile să
implementeze legislaţia UE şi să atingă standardele comunitare în domeniul mediului.
Programul Ispa se va concentra pe “investiţii masive” legate de directivele de mediu a
căror implementare solicită costuri importante. Aceste domenii sunt următoarele:
 rezerva de apă potabilă,
 tratarea apelor reziduale,
 administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase şi
 poluarea aerului.
Implementarea acestor directive este strâns legată de îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii
vieţii populaţiei şi are un impact pozitiv în procesul de coeziune economică şi socială al
ţărilor candidate.

6
 TRANSPORT: Extinderea reţelelor de transport trans-europene catre tarile
candidate
Construirea şi reabilitarea infrastructurii în ţările candidate şi legarea la reţelele de
transport ale Uniunii Europene reprezintă un obiectiv important pentru ţările candidate.
Acesta este un element-cheie al strategiilor de dezvoltare economică în ţările candidate şi
va fi de asemenea crucial pentru integrarea cu succes a acestor ţări pe piaţa internă
comunitară şi pentru promovarea eficacităţii şi eficienţei pe această piaţă.
Se încurajează finanţarea:
 proiectelor care sprijină forme durabile ale circulaţiei persoanelor şi a bunurilor,
în special proiectele de interes pentru Uniunea Europeană (identificate la
conferinţele de la Helsinki şi Creta);
 proiectelor care permit ţărilor candidate să întrunească obiectivele Parteneriatului
de Aderare. Aceasta va include extinderea Reţelelor de Transport Trans-europene
în vederea asigurării de legături bune între Uniunea Europeană şi ţările candidate.
Ispa va contribui prin urmare la finanţarea reabilitării şi dezvoltării căilor ferate,
drumurilor, porturilor şi aeroporturilor, cu scopul clar de a aduce infrastructura ţărilor
candidate la standardele Uniunii Europene, ţinând cont de cerinţele impuse pentru un
transport durabil cu impact direct asupra dezvoltării economice.

Strategii ISPSA :
Autorităţile române au fost solicitate să pregătească strategii pentru programul Ispa care
să identifice zonele prioritare de intervenţie în domeniul transportului şi al mediului şi
care să servească drept reper important în procesul de selectare a proiectelor. Aceste
strategii trebuie agreate de către Comisia Europeană. În conformitate cu aceste strategii,
autorităţile române asigura portofoliul de proiecte care să acopere în întregime suma
alocată pentru cei şapte ani de funcţionare a programului Ispa în România (2000-2006),
pentru ambele domenii, transport şi mediu.
Aceste strategii sunt actualizate periodic, pentru a reflecta cele mai noi priorităţi din
domeniu, in conformitate cu Planul Naţional de Dezvoltare inclus în Strategia
Guvernamentală. Comisia Europeană aprobă strategiile pentru programul Ispa.

Beneficiari

7
Beneficiarii programului Ispa pot fi autorităţile locale şi centrale (ministerele de resort,
consiliile judeţene, primăriile), regiile autonome şi companiile naţionale care sunt
capabile să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare, cum ar fi Compania
Naţională a Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale şi Compania Naţională de Căi Ferate.

Etape:

1. Ideile de proiect, care pot veni din surse diferite (municipalităţi, companii etc.),
trebuie propuse Coordonatorului Naţional ISPA al ţării candidate utilizând
formularul standard ISPA.

2. Coordonatorul National ISPA (în România, Ministerul Integrării Europene) trimite

propunerile direct Comisiei Europene, care efectuează o evaluare amănunţită a
proiectelor, urmând procedura stabilită pentru Fondul de Coeziune. Criteriile de
evaluare sunt: conformitatea cu obiectivele prioritare, fezabilitatea, modul de
finanţare (rata asistenţei) şi capacitatea instituţională.

3. Propunerea este trimisă Comitetului de Management al ISPA, alcătuit din responsabili

ai Statelor Membre.

4. Comisia decide pe baza opiniei exprimate de acest Comitet; Memorandumurile de

Finanţare sunt pregătite spre a fi semnate de Comisie şi de ţările beneficiare, după
care începe implementarea proiectelor.

Valoarea minimă a unei investiţii este de 5 milioane de euro, dar dimensiunea

efectivă a unui proiect poate fi mai mică în cazul în care sunt grupate mai multe proiecte.
În general, proiectele au valori semnificative: 6 - 100 milioane de euro pentru proiecte de
mediu şi 6 - 300 milioane de euro pentru proiectele în domeniul transporturilor. ISPA
poate finanţa asistenţa tehnică acordată pe durata întregului ciclu al proiectului: pregătire,
management şi supervizare.

8
 3.SAPARD(Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural
Development-Programul special de aderare pentru agricultură şi Dezvoltare
Rurala)

Programul special de aderare pentru agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD),

care furnizează o contribuţie financiară a Comunităţii Europene, a fost stabilit prin
reglementarea Comisiei Europene (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999 privind sprijinul
Comunităţii Europene pentru măsurile de preaderare în domeniulAgriculturii şi
Dezvoltării rurale în ţările candidate din centrul şi estul Europei în perioada de
preaderare.

Principalele obiective ale SAPARD sunt:

 sa finanteze proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale;
 sa imbunatateasca activitatile de prelucrare si comercializare a produselor
agricole si pescaresti;
 sa dezvolte si sa imbunatateasca infrastructurile rurale;
 sa dezvolte economia rurala (investitii in companiile cu profil agricol;
 sa dezvolte resursele umane (instruire profesionala; asistenta tehnica,
inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de
informare si publicitate).

Priorităţi:
Programul SAPARD în România a fost adoptat de Comisia Europeană pe
12 decembrie 2000, pe baza Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
(PNADR). Măsurile din programul SAPARD au ca scop principal facilitarea
implementării Acquis-ului Comunitar, reducerea unor lipsuri ce caracterizează agricultura
în România.Conform prevederilor Reglementării (CE) 1268/1999 privind Instrumentul de
Preaderare SAPARD din totalul de 15 măsuri eligibile pentru sectorul public şi privat,
PNADR a programat implementarea a 11 măsuri de intervenţie în spaţiul rural, grupate
pe patru mari obiective, denumite generic « axe prioritare » după cum urmează:
· Îmbunătăţirea competitivităţii în prelucrarea şi comercializarea produselor
agricole şi piscicole;

9
 · Îmbunătăţirea infrastructurilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală;

· Dezvoltarea economiei rurale;

· Dezvoltarea resurselor umane.

Programul Sapard este implementat complet descentralizat, ceea ce implică

responsabilitatea exclusivă a autorităţilor din statul beneficiar în gestionarea fondurilor. O
Agenţie Sapard a fost creată în fiecare dintre statele beneficiare.
Este pentru prima dată când Comisia aplică un sistem complet descentralizat de
administrare a unui program de asistenţă externă. Principala raţiune a acestei abordări
este de a oferi viitoarelor state membre posibilitatea de a câştiga experienţă în aplicarea
regulilor şi procedurilor UE. Practic, Agenţiile Sapard operează într-o manieră similară cu
agenţiile de plată din statele membre şi, după aderare, ele vor putea îndeplini acelaşi
rol.În plus, programul implică un număr mare de proiecte şi ar fi fost aproape imposibil,
din punct de vedere administrativ, să se efectueze de către Comisie o verificare prealabilă
a alocării fondurilor (aşa cum se întâmplă cu Phare şi Ispa).
Agenţia Sapard (ca Autoritate Contractantă) este responsabilă cu activitatea de
informare şi comunicare privind acest program, cu organizarea licitaţiilor şi cu
contractarea, precum şi cu managementul administrativ şi financiar al acestuia. Agenţia
Sapard ia toate deciziile fără aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

Toate proiectele de tip SAPARD sunt co-finanţate cu fonduri de la Uniunea Europeană

şi bugetul naţional al României.

Regulile de co-finanţare sunt diferite pentru beneficiarii privaţi şi respectiv cei publici:

 pentru măsurile din domeniul privat: minim 50% contribuţia

beneficiarului şi 50% contribuţie publică (din care 25% bugetul naţional şi 75%
contribuţie comunitară);
 pentru măsurile din domeniul public: contribuţie publica 100% din care,
25% de la bugetul naţional şi 75% contribuţie comunitară. Proiectele publice sunt
proiecte de infrastructura care nu generează venituri substanţiale, în consecinţă,
contribuţia publică fiind de 100% din bugetul eligibil total al proiectului.

10
Pentru beneficiarii privaţi sunt stabilite următoarele criterii generale de eligibilitate:

 proiectele trebuie să fie amplasate în zonele rurale şi numai în cazul în

care se referă la modernizarea sau extinderea unor capacităţi deja existente
pot fi plasate în zone urbane;
 proiectele trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei în zonele în care
sunt localizate;
 trebuie demonstrată viabilitatea economică şi financiară a proiectului prin
intermediul unui studiu de fezabilitate şi/sau a unui plan de afaceri; acesta
din urmă va fi cerut numai în situaţia în care bugetul total eligibil pentru
proiectul respectiv va depăşi 50.000 EURO;

 solicitantul sau angajaţii acestuia, responsabili tehnici cu proiectul, trebuie

să-şi dovedească cu documente experienţa profesională relevantă pentru
respectivul proiect;
 proiectele trebuie să corespundă standardelor U.E. şi româneşti privind
protecţia mediului înconjurător;
 beneficiarii nu trebuie să fi înregistrat pierderi financiare sau să aibă
datorii către bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale.

Conformitatea proiectelor se realizează pe baza verificării documentelor

justificative anexate la Cererea de finanţare. Documentele necesare pentru depunerea şi
acceptarea proiectelor sunt prezentate în Ghidul solicitantului. Pentru fiecare măsură în
parte sunt stabilite criterii de selecţie şi criterii de eligibilitate. Evaluarea şi selecţia
proiectelor se face pe baza acestor criterii generale şi specifice.

1.2.2.Fondurile post-aderare

Fondurile post aderare sunt fonduri alocate de Uniunea Europeana pentru

reducerea disparitatilor economice dintre tarile europene si tarile nou aderate. Aceste
fonduri sunt o continuare a fondurilor de pre-aderare, care la noi in tara s-au derulat prin
intermediul programelor Phare, ISPA, Sapard.

11
 Pentru perioada 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute sub
denumirea de Fonduri structurale, respectiv:

 Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), care sustine

dezvoltarea economica durabila prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea
structurilor economice in domenii precum: cercetare si dezvoltare tehnologica,
inovare si antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului,
turism, energie;
 Fondul Social European (FSE), care contribuie la sporirea
adaptabilitatii fortei de munca si a firmelor, cresterea accesului pe piata fortei de
munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de
participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor, sprijinirea incluziunii sociale a
persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii;
 Fondul de Coeziune (FC), prin care se finanteaza: proiecte in
domeniul protectiei mediului si retelelor de transport transeuropene, proiecte in
domeniul dezvoltarii durabile, precum si proiecte care vizeaza imbunatatirea
managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban,
dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal.

si doua Actiuni Complementare (care continua programul SAPARD):

 Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR),

care finanteaza investitii pentru cresterea competitivitatii in agricultura si silvicultura,
protectia mediului, ameliorarea calitatii vietii si diversificarea activitatilor economice in
spatiul rural;
 Fondul European pentru Pescuit (FEP), care sustine dezvoltarea
durabila a sectorului de pescuit si a zonelor de coasta unde acest sector este preponderent.

Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul

Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Fondurile Structurale nu
finanteaza proiecte individuale separate. Ele finanteaza programe de dezvoltare regionala
multianuale trasate impreuna de regiuni, State Membre si Comisie, pe baza orientarii
propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana.Ajutorul structural reprezinta

12
efectiv, in acest fel, o valoare adaugata pentru teritoriile eligibile; statele membre sunt
obligate sa mentina angajamentele financiare la acelasi.

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt:

 Obiectivul Convergent:: promoveaza dezvoltarea si ajustarile structurale ale

regiunilor care inregistreaza intrzieri in dezvoltare. Este finantat prin FEDR, FSE,
Fond de Coeziune;
 Obiectivul Competitivitate : regionala si ocuparea fortei de munca: sprijina
regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta. Este finantat de
FEDR si FSE;
 Obiectivul Cooperare teritoriala europeana : sprijina regiuni, judete si zone
transnationale. Este finantat de FEDR.

Domeniile de interventie a fondurilor structurale si de coeziune sunt :

1. Cercetare, dezvoltare tehnologica, (CDT) inovare si antreprenoriat
2. Societatea informationala
3. Transport
4. Energie
5. Protectia mediului si prevenirea riscurilor
6. Turism
7. Cultura
8. Regenerare urbana si rurala
9. Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si firmelor, a intreprinderilor si
antreprenorilor
10. Cresterea accesului la ocupare si a sustenabilitatii pe piata muncii
11. Cresterea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate
12. Imbunatatirea capitalului uman
13. Investitii in infrastructura sociala
14. Mobilizarea pentru reforme in domeniul angajarii si incluziunii
15. Consolidarea capacitatii institutionale la nivel national, regional si local
16. Reducerea costurilor aditionale care impiedica dezvoltarea regiunilor extreme
17. Asistenta Tehnica

13
 Principiile care stau la baza fondurilor structurale

1.Principiul aditionalitatii

Aditionalitatea reprezinta nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii

Europene il realizeaza din surse proprii, pe parcursul perioadei de programare, pentru
aceleasi tipuri de masuri finantate din fondurile structurale, inclusiv cofinantarea publica
aferenta acestor masuri. Fondurile Structurale si de Coeziune de care beneficiaza statele
membre ale Uniunii Europene sunt menite sa completeze si nu sa inlocuiasca efortul
national.
2.Principiul rambursarii

Spre deosebire de PHARE si ISPA, Fondurile Structurale si de Coeziune opereaza pe

principiul rambursarii, ca si SAPARD. Aceasta implica faptul ca Beneficiarii Finali
efectueaza plata furnizorilor de lucrari sau servicii din fonduri proprii, iar ulterior, pe
baza facturilor platite si a ordinelor de plata in baza carora s-a facut plata, se solicita
rambursarea cheltuielilor efectuate.

3.Regula n+3/ n+2

N este anul angajamentului, n+3 este anul pana la sfarsitul caruia fondurile angajate in
anul “n” trebuie cheltuite. Sumele necheltuite in intervalul mentionat se pierd. In perioada
2007-2010 se aplica regula n+3 iar in perioada 2011-2013 regula n+2.

4.Principiul parteneriatului

Principiul parteneriatului joaca un rol fundamental in implementarea

Fondurilor Structurale. Conform Regulamentului General privind FEDR, FSE si FC,
Statele Membre si Comisia trebuie sa traseze actiunile comunitare in stransa consultare,
iar in timpul tuturor fazelor (programare, monitorizare, evaluare) trebuie sa implice cele
mai reprezentative organisme la nivel national, regional, local. Acestea trebuie sa includa
parteneri economici, sociali, sectoriali, teritoriali, inclusiv ONG-uri, si trebuie sa ia in

14
considerare principiul promovarii sanselor egale intre barbati si femei si dezvoltarea
durabila prin integrarea protectiei mediului.

1.2.2.1. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

Articolul 160 din Tratat prevede ca Fondul European de Dezvoltare Regionala

(FEDER) este destinat sa redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate.
Astfel, FEDER contribuie la reducerea diferentei intre nivelurile de dezvoltare a
diferitelor regiuni si la recuperarea decalajului de catre regiunile cele mai putin
favorizate, inclusiv zonele rurale si urbane, zonele industriale in declin, precum si
regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare si
zonele muntoase, zonele cu densitate mica a populatiei si regiunile de frontiera.
Regulamentrul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului
din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de
abrogare.Regulamentului (CE) nr. 1783/1999" stabileste principalele tipuri de investitii ce
vor fi finantate prin FEDR, dupa cum urmeaza:
FEDER contribuie la finantarea:
 Investitiilor productive care contribuie la crearea si salvgardarea locurilor
de munca durabile, in special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investitiile
efectuate indeosebi in IMM-uri;
 Investitiilor in infrastructuri;
 Dezvoltarii potentialului endogen prin masuri de sustinere a dezvoltarii
regionale si locale. Aceste masuri cuprind asistenta si serviciile pentru intreprinderi,
in special pentru IMM-uri, crearea si dezvoltarea instrumentelor de finantare precum
capitalul de risc, fondurile de imprumut si de garantie, fondurile de dezvoltare locala,
subventiile la dobanda, conectarea la retea, cooperarea si schimbul de experienta intre
regiuni, orase si factorii sociali, economici si de mediu relevanti;
 Asistentei tehnice.

15
Convergenţă
În regiunile care se află sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor
economice, precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile. Acţiunile
întreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii:
 cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT);
 inovare şi spirit antreprenorial;
 societate informaţională;
 mediu;
 prevenirea riscurilor;
 turism;
 cultură;
 transporturi;
 energie;
 educaţie;
 sănătate.

Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă

Priorităţile obiectivului „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” se
concentrează asupra a trei aspecte:
 inovare şi economia cunoaşterii: consolidarea capacităţilor regionale în materie de
cercetare şi dezvoltare tehnologică, stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile
legate de economia cunoaşterii;
 mediu şi prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea
eficacităţii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante şi
elaborarea de planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi
tehnologice;
 acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general.

16
Cooperare teritorială europeană
În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează în jurul a trei axe:
 dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere;
 stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală
între regiunile maritime;
 consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională, prin realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi
de experienţă între autorităţile regionale şi locale.

Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară în scopul corectării principalelor decalaje între nivelurile de
dezvoltare a diferitelor regiuni. Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt
adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune, astfel:

1.Investiţii în infrastructură

Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic,

dezvoltare, adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile
în regiunile selectate pentru Obiectivul 1. Totodată include şi investiţii care contribuie la
crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene în sectoarele transporturilor,
telecomunicaţiilor şi energiei, ţinând cont de necesitatea de interconectare a regiunilor
centrale ale comunităţii, cu cele care prezintă dezavantaje structurale, care derivă din
poziţia insulară, lipsa căilor de acces şi situarea la periferie.

În regiunile sau zonele care intră în Obiectivele 1 şi 2, FEDR poate participa la finanţarea
investiţiilor în domeniul infrastructurii zonelor industriale în declin, renovarea zonelor
urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente
de pescuit. În acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă,
inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură.

2.Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea

forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii prin

17
intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia
măsurilor finanţate de Fondul Social European).

Altfel spus, FEDR susţine în particular următoarele sectoare:

 mediul productiv, în special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale întreprinderilor mici şi mijlocii, şi pentru creşterea capacităţii de
atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor;
 cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în scopul favorizării dezvoltării de noi
tehnologii;
 dezvoltarea societăţii informaţionale;
 dezvoltarea turismului şi a investiţiilor în patrimoniul cultural, inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural, cu condiţia de a crea locuri de muncă;
 protecţia şi ameliorarea mediului ţinând cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive în sprijinul dezvoltării economice, utilizării depline şi eficace a
energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile;
 susţinerea egalităţii şanselor între bărbaţi şi femei prin crearea de întreprinderi şi
infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea
profesională.

Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici:

 Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a

regiunilor cu dificultăţi. Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din
Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIB/cap de locuitor
este inferior nivelului de 75% din media comunitară. El include în afară de acestea,
regiunile ultraperiferice, departamentele franceze de peste mări, ş.a. Comisia
Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică
Obiectivul 1.
 Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor
cu dificultăţi structurale. Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au
probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt
semnificative. Ele cuprind zone care se află în faze de schimbări economice şi sociale

18
 în sectoarele industriale şi de servicii, zonele rurale în declin, zonele urbane aflate în
dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc într-o situaţie de criză.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritoriale. Acţiunile întreprinse în cadrul FEDR încearcă să
atenueze problemele economice, sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile
urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele
muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament
privilegiat. Zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de un ajutor specific al
FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de îndepărtarea lor geografică.

1.2.2.2.Fondul Social European (FSE)

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a

dispozitiilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social
European si Fondul de coeziune introduce cadrul in care se inscrie actiunea Fondurilor
structurale si a Fondului de coeziune si stabileste in principal obiectivele, principiile si
normele de parteneriat, de programare, de evaluare si de gestiune. in consecinta, este
oportun sa se defineasca misiunea Fondului Social European (FSE) in raport cu atributiile
care ii sunt consacrate in conformitate cu articolul 146 din Tratat si in cadrul actiunii
statelor membre si a Comunitatii care are ca obiectiv elaborarea unei strategii coordonate
pentru ocuparea fortei de munca in conformitate cu articolul 125 din Tratat.
Fondul Social European (FSE) este destinat să îmbunătăţească calitatea locurilor
de muncă şi posibilităţile de ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europeană. Acesta
intervine în cadrul obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea
forţei de muncă”.

FSE sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii:

 adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor; sisteme de învăţare pe toată durata

vieţii, conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;
 îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de
muncă, a persoanelor inactive, a femeilor şi a emigranţilor;

19
  integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de
discriminare pe piaţa muncii;
 consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de
învăţământ şi prin activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ.

FSE contribuie la prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste intensificarea coeziunii

economice si sociale prin imbunatatirea ocuparii fortei de munca si a posibilitatilor de
angajare, prin incurajarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si o
imbunatatire cantitativa si calitativa a ocuparii fortei de munca. in acest scop, FSE
sprijina politicile statelor membre al caror scop este de a realiza ocuparea intregii forte de
munca, precum si calitatea si productivitatea muncii, de a promova asimilarea sociala, in
special accesul persoanelor defavorizate la angajare si de a reduce disparitatile nationale,
regionale si locale in domeniul ocuparii fortei de munca.
In special, FSE sustine actiunile conforme cu masurile pe care statele membre le
adopta pe baza liniilor directoare din cadrul strategiei europene pentru ocuparea fortei de
munca, astfel cum au fost incorporate in liniile directoare integrate pentru ocuparea si
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, precum si al recomandarilor care le
insotesc.
Pentru indeplinirea misiunii FSE sustine prioritatile Comunitatii in ceea ce
priveste necesitatea consolidarii coeziunii sociale, a cresterii productivitatii si
competitivitatii si incurajarii cresterii economice si a dezvoltarii durabile. in acest proces,
FSE tine seama de prioritatile si obiectivele pertinente ale Comunitatii din domeniul
educatiei si formarii profesionale, al cresterii participarii persoanelor inactive din punct
de vedere economic la piata muncii, al combaterii excluderii sociale - in special aceea a
categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovarii egalitatii intre
barbati si femei si al nediscriminarii.
Tipurile de măsuri astfel finanţate au în vedere :

 reintegrarea profesională a şomerilor pe termen lung;

 integrarea profesională a şomerilor tineri;
 integrarea profesională a persoanelor excluse de pe piaţa muncii;
 promovarea egalităţii de şanse în accesul la piaţa muncii;

20
  acţiuni specifice de îmbunătăţire a accesului femeilor la piaţa muncii;
 îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare;
 concentrarea de potenţial uman în domeniile cercetării şi dezvoltării.
În acelaşi timp şi prin toate aceste măsuri, FSE acoperă şi trei aspecte orizontale ale
politicilorUE:
o promovarea iniţiativelor locale de ocupare a forţei de muncă,
o dimensiunea socială şi ocuparea profesională în societatea informaţională,
o crearea de oportunităţi egale între femei şi bărbaţi.

1.2.2.3. Fondul de Coeziune (FC)

Scopul acestui Fond este acela al intensificarii coeziunii economice si sociale in

cadrul Comunitatii, in perspectiva promovarii unei dezvoltari durabile.
Fondul intervine pentru actiuni din domeniile enumerate in continuare, respectand un
echilibru corect si tinand seama de necesitatile de investitie si de infrastructura specifice
fiecarui stat membru beneficiar:
1. Retelele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes
comun enumerate in Decizia nr. 1692/96/CE;
2. Mediul face parte din prioritatile politicii comunitare de protectie a mediului,
astfel cum au fost definite in programul de politica si de actiune din domeniul
mediului. in acest context, Fondul poate sa intervina, de asemenea, in domenii
legate de dezvoltarea durabila care prezinta avantaje clare pentru mediu, precum
eficacitatea energetica si energiile regenerabile, iar in ceea ce priveste transportul
care nu are legatura cu retelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe
caile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal si
interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian, transporturile
urbane specifice si transporturile publice;
3. Echilibrul corect al asistentei se defineste p rin parteneriat intre statele membre si
Comisie.

Proiecte majore

21
Prin intermediul acestui fond pot fi finantate si proiectele majore, prin proiect major
intelegandu-se proiectul care include un ansamblu de lucrari, activitati sau servicii
destinate sa indeplineasca o functie indivizibila cu caracter economic sau tehnic clar, care
urmareste obiective identificate clar si al carui cost total depaseste 25 de milioane EUR
pentru mediul inconjurator si 50 de milioane EUR pentru alte domenii.
In cazul unor astfel de intiative, Statul Membru sau Autoritatea de Management
furnizeaza Comisiei urmatoarele informatii privind proiectele majore:
 Informatii privind organismul care va fi responsabil pentru aplicare;
 Informatii privind natura investitiilor si descrierea lor, precum si pachetul
financiar si localizarea sa;
 Rezultatele studiilor de fezabilitate;
 Un calendar de executie si, in cazul in care perioada de aplicare a operatiunii in
cauza ar trebui sa fie mai lunga decat perioada de programare, transele pentru care
se cere o cofinantare comunitara pe perioada de programare 2007-2013;
 O analiza costuri-beneficii care contine o analiza a riscurilor, precum si impactul
previzibil asupra sectorului in cauza si asupra situatiei socio-economice a statului
membru si/sau a regiunii si, daca este posibil, dupa caz, a altor regiuni din
Comunitate;
 O analiza a impactului de mediu;
 Justificarea participarii publice;
 Planul de finantare care contine suma totala a resurselor financiare prevazute si
suma prevazuta pentru contributia din Fonduri, a BEI, a FEI si din orice alta sursa
de finantare comunitara, inclusiv planul indicativ anual al contributiei financiare
din FEDER sau din Fondul de Coeziune pentru proiectul respectiv.

Comisia evalueaza proiectul major, consultandu-se, dupa caz, cu experti externi,

inclusiv cu BEI, verificand coerenta acestuia cu prioritatile programului operational,
contributia la realizarea obiectivelor acestor prioritati si coerenta cu celelalte politici
comunitare si adopta o decizie in termen de cel mult trei luni de la prezentarea unui
proiect major de catre statul membru sau autoritatea de gestiune.

1.2.2.4.Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala(FEADR);

22
 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala va putea fi accesat
dupa aprobarea Programului National pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Investitiile care
vor putea primi fonduri nerambursabile prin FEADR nu sunt stabilite cu exactitate, in
acest moment exista propuneri pentru stabilirea acelor investitii eligibile.
Politica Agricolă Comună, pe care şi ţara noastră o va urma odată cu integrarea în
Uniunea Europeană constă într-o serie de măsuri, majoritatea legate de dezvoltarea rurală.

Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii

agricole comune s-au creat două fonduri europene pentru agricultură, numite FEGA
(Fondul European de Garantare Agricolă) pentru finanţarea măsurilor de marketing şi
FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru
finanţarea programelor de dezvoltare rurală. În anul 2004, Comisia Europeană a propus
pentru perioada 2007 – 2013 crearea Fondului European pentru Pescuit. Acest fond va
înlocui Instrumentul Financiar pentru Orientare în Pescuit care acoperă anii 2000 – 2006.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/27 februarie 2006 a fost înfiinţată Agenţia
de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Noua structură, pe lângă derularea
Programului SAPARD, va asigura implementarea tehnică şi financiară a Fondului
European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi a Fondului European
pentru Pescuit (FEP). Modul în care aceste fonduri vor finanţa concret investiţiile este dat
de către Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, document aflat în
stadiul de elaborare la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

In acest moment, în urma definitivării Planului National Strategic 2007 – 2013 s-au
conturat patru direcţii prioritare pentru finanţare prin FEADR. Astfel, se va urmări
restructurarea şi dezvoltarea producţiei agricole şi silvice, dar şi a industriilor
prelucrătoare aferente. Toate acestea vor ţine cont de îmbunătăţirea competenţelor
profesionale, de un management durabil şi de respectarea exigenţelor de mediu. O
componentă asupra căreia Uniunea Europeană pune accent este cea de biodiversitate şi
conservare a naturii, care se va materializa prin sprijinirea conservării şi dezvoltării
pădurii, asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului şi dezvoltarea practicilor de
managemnt durabil al terenurilor agricole şi forestiere.

23
 1.2.2.5 Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Pe data de 16 iunie 2006, Consiliul ministrilor cu responsabilitati in domeniul pescuitului

a adoptat Regulamentul privind Fondul european pentru pescuit (FEP). Acest Fond
inlocuieste de la 1 ianuarie 2007 Instrumentul financiar de orientare pentru pescuit
(IFOP).

Ce este FEP?

Fondul european pentru pescuit este instrumentul financiar al Uniunii Europene,

conceput pentru a asigura dezvoltarea durabila a sectorului european de pescuit si
acvacultura.

Principalele obiective ale FEP

 sustinerea obiectivelor majore ale politicii comune in domeniul pescuitului, in

special asigurarea exploatarii durabile a resurselor de peste (asigurarea unui
echilibru stabil intre aceste resurse si capacitatea flotei comunitare de pescuit);

 intarirea competitivitatii si viabilitatii operatorilor din sector;

 promovarea metodelor de pescuit si de productie care respecta mediul (ecologice);

 asigurarea unui sprijin adecvat persoanelor angajate in sector;

 favorizarea dezvoltarii durabile a zonelor de pescuit.

In perioada 2007-2013, valoarea totala a creditelor alocate FEP este de 3,8 miliarde
euro.

FEP intervine complementar actiunilor nationale, regionale si locale.

Fiecare stat membru adopta un plan strategic national in care prezinta actiunile,
resursele financiare si termenele necesare pentru realizarea obiectivelor definite. Acest
plan este transmis Comisiei. In plus, fiecare stat membru trebuie sa prezinte Comisiei un
program national, compatibil cu planul strategic, destinat punerii in practica a politicilor
si prioritatilor care urmeaza sa fie finantate prin FEP.

24
Comitetele de monitorizare, compuse din reprezentanti la nivel regional, national si
comunitar sunt responsabile pentru supravegherea si evaluarea intermediara a fiecarei
actiuni.

Finantarea actiunilor e guvernata de doua principii:

 cofinantarea (se cere o contributie minima a autoritatilor regionale sau nationale

sau, dupa caz, a beneficiarului privat;
 interventia diferentiata in functie de regiune

.
Participarea financiara comunitara este de maxim 75% din cheltuielile publice totale
cofinantate prin FEP in regiunile eligibile in cadrul obiectivului Convergenta si de maxim
50% pentru celelalte regiuni.

Regiunile ultraperiferice vor beneficia de o cota de cofinantare mai mare (contributia

Comunitatii poate ajunge pana la 85%) din cauza dificultatilor specificeacestor regiuni.

Spre deosebire de IFOP, FEP nu face parte din familia “Fondurilor structurale”. Bugetul
FEP ca linie bugetara distincta, intitulata “Conservarea si gestiunea resurselor naturale”.

Beneficiarii potentiali

FEP este deschis tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv Romaniei si
Bulgariei.

.
FEP este structurat pe 5 axe prioritare:

 Adaptarea flotei comunitare de pescuit

 Acvacultura, pescuitul intern, procesare si marketing
 Masuri de interes comun
 Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti
 Asistenta tehnica

25
 CAPITOLUL II:PROGRAME ALE UNIUNII EUROPENE-
DEFINITIE SI CARACTERISTICI
1.1. Programele comunitare

Programele comunitare sunt instrumente financiare de implementare şi / sau de susţinere

a aplicării unor politici ale Uniunii Europene, prin promovarea acţiunii conjugate, la nivelul
statelor membre si al Comunităţii Europene.

Sunt programe cu caracter tematic, fiind destinate domeniilor cu valoare adăugată maximă
pentru performanţele economice europene, în context global, sau unor domenii mai
sensibile – din perspectiva cetăţeanului european – ale dezvoltării comunitare.

Programele comunitare nu se substituie programelor naţionale din domeniile respective, dar

pot amplifica rezultatele acestora prin promovarea excelenţei, dezvoltarea sinergiilor la nivelul
Uniunii, evitarea paralelismelor, etc.

Specificitatea lor – comparativ cu celelalte instrumente financiare cum sunt fondurile structurale
şi fondul de coeziune – derivă din faptul că nu includ nici un fel de criterii naţionale de
acordare a sumelor disponibile.

Un punct important pe agenda Consiliului şi a Parlamentului European îl constituie adoptarea

programelor comunitare care urmează să fie implementate, marea majoritate, în perioada anilor
2007 – 2013 (următorul Cadru financiar al Uniunii Europene).

1.1.2.Tipuri de programe comunitare

Un punct important pe agenda Consiliului şi a Parlamentului European îl constituie

adoptarea programelor comunitare care urmează să fie implementate, marea majoritate, în
perioada anilor 2007 – 2013 (următorul Cadru financiar al Uniunii Europene).

Aceste programe, pentru care în prezent se fac pregătiri în vederea adoptării actelor
legislative de funcţionare (reglementări şi / sau directive) şi a Acordului Inter-
instituţional (care precede negocierii prevederilor financiare), sunt:

26
  CIP – Programul cadru pentru Competitivitate şi Inovare (2007-2013);

 PC 7 / FP 7 – al 7-lea Program cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi

activităţi demonstrative al Comunităţii Europene (2007-2013);

 PC 7- EURATOM – al 7-lea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru

Energia Atomică, EURATOM, pentru activităţi de cercetare si formare în
domeniul nuclear (2007-2013);

 „LIFE+” – Instrumentul Financiar pentru Mediu (2007-2013);

 Programul „Învăţare Permanentă” (2007-2013);

 Programul „Tineri în Acţiune” (2007-2013);

 PROGRESS - Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială

(2007-2013);

 Programul „Cultura 2007” (2007-2013);

 Programul “Cetăţeni pentru Europa” (2007-2013);

 Media 2007 – Programul de susţinere a sectorul audiovizual european (2007 –

2013);

 Programul cadru în domeniile Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorilor (2007-

2013).

1.1.3.PROGRAME OPERATIONALE

Cadrul Strategic National de Referinta descrie strategia care sprijina Programele

Operationale, care vor fi co-finantate de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala,
Fondul European Social si Fondul de Coeziune.
Intregul teritoriu al Romaniei va fi eligibil pentru finantare in cadrul Obiectivului de
Convergenta. Aceasta sectiune include o prezentare generala a programelor operationale
din cadrul acestui obiectiv. Romania va beneficia, de asemenea, de finantare in cadrul
Obiectivului de Coop Teritoriala Europeana.

27
CSNR se implementeaza prin Programele Operationale, conform obiectivului
"Convergenta" si "Cooperare Teritoriala Europeana".

Defalcarea finantarilor de coeziune pe Prioritati Tematice si, in subsidiar, pe Programe

Operationale si pe Fonduri a fost stabilita pe baza mai multor factori:
 Stadiul de dezvoltare al economiei romanesti;
 Decalajele generale si sectoriale/regionale in comparatie cu nivelurile UE;
 Integrarea Strategiei Lisabona revizuite in modelul de dezvoltare al Romaniei;
 Valoarea imensa a necesarului de investitii pentru infrastructura de baza;
 Nevoia de a spori competitivitatea economica;
 Corelarea sprijinului pentru cresterea competitivitatii cu dezvoltarea unor resurse
umane suficiente si bine calificate;
 Costurile aferente conformarii la acquis-ul comunitar dupa aderare;
 Modelele de alocare a Instrumentelor Structurale folosite in UE, in special in
noile state membre, al caror stadiu de dezvoltare este mai apropiat de situatia
existenta in Romania.;
 Alocarea Fondului de Coeziune de 1/3 din anvelopa financiara.

Alocarile anuale din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)
si Fondul European pentru Pescuit sunt incluse in scop informativ, in conformitate cu
cerintele Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006.
Alocarea CSNR in cadrul Obiectivului "Convergenta" si Fondului de Coeziune necesita o
cofinantare nationala estimata la 5,53 mld Euro, constituita atat din surse publice (77%
din totalul cofinantarii), cat si din surse private (23%).

1.1.3.1. Programul Operational Sectorial - Cresterea

Competitivitatii Economice (POS-CCE)

Programul operational sectorial "Cresterea competitivitatii economice"

reprezinta principalul instrument pentru realizarea primei prioritati tematice a Planului
National de Dezvoltare 2007 - 2013 - Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea

28
unei economii bazate pe cunoastere. POS CCE contribuie de asemenea la implementarea
celor cinci prioritati ale Cadrului National Strategic de Referinta.
Odata cu aderarea la UE, dezvoltarea Romaniei va urmari convergenta cu politicile
comunitare atat in termeni reali cat si ca valori absolute. Procesul reducerii decalajelor
inseamna pentru Romania mentinerea unor ritmuri de crestere sustinute in perioada 2007
- 2013, pastrandu-se in acelasi timp, echilibrele macroeconomice la nivele cat mai stabile.
Factorul determinant al cresterii economice, pe o piata deschisa unei puternice
concurente, este acela de crestere a competitivitatii economice. In plus, valorificarea
avantajelor competitive trebuie sa fie un obiectiv permanent, tinand seama atat de
tendintele europene, cat si de provocarile globalizarii.
Cresterea competitivitatii nu trebuie privita ca un proces de exploatare a avantajelor pe
termen scurt (de ex: costul redus al fortei de munca), ci ca un proces de construire a unei
structuri economice bazate pe investitii de capital si pe procese de cercetare, dezvoltare si
inovare. Altfel spus, articularea unei perspective de convergenta pe termen mediu si lung
trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.
In ciuda progreselor inregistrate in privinta privatizarii, eficientizarii si reglementarii
sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramane inca foarte limitat. Utilizarea unor
tehnologii si echipamente cu durata de viata depasita, energo-intensive reduce drastic
productivitatea in majoritatea sectoarelor economice.
Sectorul IMM este poate cel mai afectat, datorita orientarii reduse catre
activitati productive, asa dupa cum rezulta din analiza situatiei actuale. In ciuda unei
dinamici pozitive, inregistrate, in ultimii ani, atat in orientarea mai mare catre domeniul
productiv, cat si in resursele spiritului antreprenorial autohton, contributia IMM la PIB
ramane inca scazuta, ceea ce demonstreaza necesitatea stimularii cresterii cantitative si
calitative a sectorului IMM.
Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti
pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o
crestere medie anuala a productivitatii de cca. 5,5 % pana in 2015. Aceasta va permite
Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Axe Prioritare
1. Axa 1: Un sistem inovativ de productie

29
2. Axa 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate
3. Axa 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public
4. Axa 4: Cresterea eficientei energetice si nivelul de securitate al alimentarii cu energie,
in contextul combaterii schimbarii climaterice
5. Axa 5: Asistenta Tehnica

1.1.3.2 Programul Operational Sectorial - Transport (POS-T)

Programul Operational Sectorial - Transport este unul dintre cele sapte programe
operationale din cadrul Obiectivului "Convergenta". Prin cresterea si imbunatatirea
calitativa a investitiilor in capital fizic, se urmareste accelerarea convergentei Romaniei
prin imbunatatirea conditiilor favorabile cresterii si ocuparii fortei de munca.
POST este instrumentul care dezvolta obiectivele Cadrului National Strategic de
Referinta, stabilind prioritati, deziderate si alocarea de fonduri pentru dezvoltarea
sectorului transporturilor in Romania.
In paralel cu SOP pentru Infrastructura de Transport, a fost dezvoltat PO pentru
Dezvoltare Regionala. Ambele programe se integreaza intr-o strategie comuna de
dezvoltare pentru realizarea unui sistem de transport coerent care sa asigure coeziunea
spatiala si interoperabilitatea cu sistemele de transport ale Uniunii Europene.

Obiectivul global al programului este de a promova un sistem sustenabil de transport in

Romania, care va facilita transportul in siguranta, rapid si eficient al persoanelor si
bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atat la nivel national cat
si European si international.
Obiective specifice:
 Promovarea circulatiei internationale si de tranzit a persoanelor si bunurilor in
Romania prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru portul Constanta, precum
si pentru trazitul de personae dinspre EU catre Sud, prin modernizarea si
dezvoltarea retelelor TEN-T relevante, aplicand principiile de protectie a mediului
necesare.

30
  Promovarea circulatiei eficiente a persoanelor si bunurilor intre regiunile
Romaniei si transferul acestora din interiorul tarii catre axele prioritare prin
modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale si TEN-T, in accord cu principiile
dezvoltarii sustenabile.
 Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport modal echilibrat, bazat pe
respectarea avantajului competitive al fiecarui tip de transport, prin incurajarea
dezvoltarii transportului feroviar al celui naval si al celui inter-modal.
 Promovarea dezvoltarii durabile, cu precadere prin minimizarea efectelor adverse
ale transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei acestuia.

POS-T acopera numai proiectele de transport finantate de Guvernul Romaniei impreuna

cu FC si FEDR. POS-T nu va include proiecte co-finantate de terti, inclusiv IFI.
Acest POS-T acopera finantarea proiectelor de transport din primul si al doilea val ce vor
fi implementate in perioada bugetara 2007 - 2013. De asemenea acopera finantarea
pregatirii de proiecte in perioada 2007-2013, proiecte propuse pentru implementare in
urmatoarea perioada bugetara 2014-2020.
In vederea realizarii obiectivului POST se propune alocarea fondurilor din sursele UE si
Bugetul de Stat relevante pentru transporturi pentru implementarea urmatoarelor axe
prioritare:
 Axa prioritara 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul
dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor
europene de transport.
 Axa prioritara 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de
transport in afara Axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a
sistemului national de transport;
 Axa prioritara 3: Dezvoltarea durabila a sectorului de Transport, la un nivel mai
inalt de protectie a mediului, a sanatatii oamenilor si a sigurantei pasagerilor;
 Axa prioritara 4: Asistenta Tehnica pentru POST.

Fiecare axa prioritara a POST poate fi finantata fie din FC fie din FEDR, dar nu din
amandoua, si va fi sustinuta de una sau mai multe operatiuni. La randul ei, fiecare
operatiune va consta dintr-un proiect sau dintr-un grup de proiecte.

31
1.1.3.3Programul Operational Sectorial de Mediu (POS-Mediu)

Programul Operational Sectorial de Mediu este strans corelat cu obiectivele nationale

strategice prevazute in Planul National de Dezvoltare (PND) si se bazeaza pe principiile
si practicile Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput incat sa reprezinte un
catalizator pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare
regionala mai echilibrata.
POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu si ia in
considerare programele de dezvoltare initiate in cadrul asistentei de preaderare (Phare si
ISPA). POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale
Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei cat si interesele
specifice nationale.
POS Mediu dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltare 2007 - 2013,
"Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului". Prioritatile POS Mediu tin seama de
necesitatile de dezvoltare ale Romaniei si se bazeaza pe experienta acumulata in
dezvoltarea programelor de pre-aderare in sectorul de mediu. Din perspectiva
internationala, acestea au la baza Strategia Europeana de Dezvoltare Durabila si al 6-lea
Program de Actiune pentru Mediu.

Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania

cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare
a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste".
Obiectivul global al POS Mediu consta in protectia si imbunatatirea calitatii mediului si
a
standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului
de mediu.
Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania
cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare
a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste".
Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

32
 1. Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor
urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apa/apa uzata.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea
managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in
minimum 30 de judete pana in 2015.
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor
climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati
pana in 2015.
4. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura
2000.

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin

implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015 Programul
Operatonal Sectorial de Mediu a fost structurat pe 6 axe prioritare:
5. Axa prioritara 1 - "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata";
6. Axa prioritara 2 - "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si
reabilitarea siturilor contaminate istoric";
7. Axa prioritara 3 - "Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor
climatice prin
restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea
tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare";
8. Axa prioritara 4 - "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protectia naturii";
9. Axa prioritara 5 - "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale in zonele cele mai expuse la risc";
10. Axa prioritara 6 - Asistenta Tehnica.

1.1.3.4. Programul Operational Regional (POR)

Scopul POR este de a atinge obiectivul strategic si obiectivele specifice prin completarea
interventiilor national sectoriale cu actiuni cu specific regional si subregional, in vederea

33
sprijinirii si promovarii cresterii economice durabile. Printr-o mai buna coordonare se va
realiza complementaritatea actiunilor regionale cu cele sectoriale si se va realiza un efect
sinergic.
POR va sustine promovarea actiunilor care vor contribui la imbunatatirea standardelor de
siguranta, reducerea efectelor ngative asupra mediului, diminuarea schimbarilor
climatice, protectia infrastructurii de transport fata de calamitatile naturale, precum si
eliminarea punctelor periculoase de trafic.
Spre deosebire de actiunile individuale (imbunatatirea drumurilor) care provoaca
cresterea cantitatii gazelor ce produc "efect de sera", alte interventii (imbunatatirea
transportului public, modernizarea facilitatilor de productie, eliminarea blocajelor din
trafic) pot contribui la reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a reduce consumul
de energie si emisia de gaze ce provoaca schimbari climatice, prin utilizarea celor mai
bune metode existente.
Pentru solutionarea problemelor cheie si a punctelor slabe identificate Programul
Operational Regional va valorifica punctele tari si oportunitatile identificate in analiza, si
anume:
1. Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici
si mijlocii si cresterea investitiilor private, inclusiv investitii straine;
2. Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale;
3. Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare -
dezvoltare;
4. Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international, in toate
regiunile;
5. Forta de munca bine pregatita, relativ ieftina, flexibila, in curs de dezvoltare etc.

Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale,

echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si
resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin
imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din
regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a
le vizita, a investi si a munci.
Obiectivul strategic al POR este orientat spre:

34
  Crearea a 15.000 de noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015;
 Prevenirea cresterii disparitatilor interregionale in termeni de PIB/ locuitor, in
perioada 2007-2013.

Obiective specifice:
 Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia se
articuleaza in
jurul urmatoarelor obiective specifice:
 Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei
abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a
Regiunilor;
 Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor
urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare;
 Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor;
 Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri;
 Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Axe prioritare tematice la nivel national:

 Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de
crestere;
 Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport;
 Axa prioritare 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale;
 Axa Prioritara 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local;
 Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului;
 Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica.

Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii

economice si sociale promovate de Uniunea Europeana

1.1.3.5. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane (POS-DRU)
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileste
axele prioritare si domeniile majore de interventie ale Romaniei in domeniul resurselor
umane in vederea implementarii asistentei financiare a Uniunii Europene prin intermediul

35
Fondului Social European, in cadrul Obiectivului Convergenta, pentru perioada de
programare 2007 - 2013.
Elaborat in contextul Planului National de Dezvoltare 2007-2013 si in acord cu
Prioritatile Cadrului National Strategic de Referinta, POS DRU este un instrument
important in sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale. Mai mult,
investitiile in capitalul uman vor completa si vor conferi sustenabilitate cresterii
productivitatii pe termen lung. O forta de munca inalt calificata, cu un nivel de educatie
ridicat, avand capacitatea de a se adapta noilor tehnologii si nevoilor in schimbare ale
pietelor, este esentiala pentru o economie competitiva si dinamica.
Romania va promova politici active pe piata muncii pentru cresterea adaptabilitatii si
flexibilitatii fortei de munca. Se preconizeaza obtinerea unui nivel mai inalt de participare
pe piata muncii, ca fundament al unei economii competitive bazate pe cunoastere.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea
competitivitatii, prin conectarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata
muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare a 1.650.000 de
persoane pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva.
Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:
 Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si
continua,
inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
 Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii
muncii;
 Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;
 Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile, inclusive;
 Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele
rurale;
 Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;
 Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.

Interventia FSE in Romania va sprijini atingerea obiectivului general privind cresterea

economica si crearea locurilor de munca mai multe si mai bune si a obiectivelor specifice

36
din domeniul dezvoltarii resurselor umane, contribuind in mod real la implementarea
Strategiei Europene de Ocupare.

. Axele prioritare sunt urmatoarele:

 Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii
economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere
 Axa Prioritara 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
 Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
 Axa Prioritara 4: Modernizarea serviciului public de ocupare
 Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare
 Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale
 Axa Prioritara 7: Asistenta tehnica

1.1.3.6. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii

Administrative (POS-DCA)

PO-DCA contribuie la implementarea celei de-a patra prioritati de dezvoltare nationala

din PND 2007-2013 "Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii
sociale si intarirea capacitatii administrative" pentru a avea un impact pozitiv asupra
administratie publice, pentru a stimula dezvoltarea economica.
Necesitatea existentei unui PO DCA rezida in urmatoarele:
 Eficienta serviciilor publice duce la o productivitate crescuta in economie, de
exemplu prin proceduri mai rapide, servicii imbunatatite pentru clienti, valoarea
banilor utilizati etc.;
 Institutiile administratiei publice care functioneaza bine sunt o preconditie pentru
formularea si implementarea eficienta a politicilor, pentru a promova dezvoltarea
socio-economica si a contribui la cresterea economica si crearea de locuri de
munca;

Capacitatea institutionala si administrativa eficienta este factorul cheie pentru buna

guvernare - un element esential al Strategiei Lisabona

37
Tema centrala a Programului Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative consta
in Cresterea increderii in Administratia Publica.
Obiectiv general este acela de Crestere a eficientei administratiei publice in beneficiul
socio-economic al societatii romanesti.
Obiective specifice :
1. Imbunatatirea managementului ciclului de politici publice;
2. Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor.

O definitie imporatanta este necesara in acest context, cea a capacitatii administrative ca

ansamblul resurselor materiale, institutionale si umane de care dispune o unitate
administrativ-teritoriala, precum si actiunile pe care le desfasoara aceasta pentru
exercitarea competentelor stabilite prin lege (L195/2006).
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii adminstrative va fi implementat prin
intermediul a trei axe prioritare importante incluzand aici si asistenta tehnica.
Axa prioritara 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de
politici publice. Domenii majore de interventie:
-Cresterea responsabilizarii administratiei publice prin:
-Imbunatatirea sistemelor de raportare a performantei;
- Dezvoltarea unei culturi a evaluarii la nivel central si local.
1. Imbunatatirea eficacitatii organizationale

Axa prioritara 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu

accentul pus pe descentralizare.
Domenii majore de interventie:
1. Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor

Axa prioritara 3: Asistenta tehnica

Domenii majore de interventie:
1. Sprijinirea strategiei de comunicare si promovare a PO DCA.

Sprijinirea managementului general al PO DCA, inclusiv pregatirea urmatorului exercitiu

de programare; Sprijinirea procesului de descentralizare a serviciilor
sectorialeImbunatatirea procesului de luare a deciziei la nivel politico-administrativ.

38
1.1.3.7.Programul Operational de Asistenta Tehnica (PO-AT)

Programul Operational de Asistenta Tehnica (PO AT) are drept obiectiv general
asigurarea unui proces de implementare a instrumentelor structurale in Romania in
conformitate cu principiile si regulile de parteneriat, programare, evaluare, management,
inclusiv management financiar, monitorizare si control pe baza responsabilitatilor
impartite intre Statele Membre si Comisia Europeana, in concordanta cu prevederile
stipulate in Regulamentele Generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala,
Fondul Social European si Fondul de Coeziune.
La nivel national, obiectivul Programului Operational de Asistenta Tehnica (PO AT) este
de a asigura sprijin pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale in
Romania, de a asigura un sistem fiabil de management si de monitorizare pentru aceste
instrumente si de a asigura o comunicare corespunzatoare la adresa publicului general cu
privire la interventiile finantate prin fondurile europene nerambursabile.

Obiectivul global al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a

asigura sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare corecta, eficienta,
eficace si transparenta a instrumentelor structurale in Romania.
Obiectivul principal al acestui Program se va realiza prin intermediul a doua obiective
specifice:
 Asigurarea sprijinului necesar si a instrumentelor corespunzatoare unei
implementari si absorbtii eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru
perioada 2007-2013 si pregatirea viitoarelor interventii prin instrumentele
structurale.
 Asigurarea unei cunoasteri la nivel general in randul publicului a rolului
sprijinului comunitar si a intelegerii interventiilor instrumentelor structurale in
randul potentialilor aplicanti.

Programul Operational de Asistenta Tehnica este structurat pe 3 axe prioritare dupa cum
urmeaza:

39
 Axa prioritara 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale si
coordonarea programelor;
 Axa prioritara 2: Dezvoltari viitoare si sprijin pentru functionarea Sistemului
Informatic Unic de Management;
 Axa prioritara 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor
structural

40