FONDURI SI PROGRAME

ALE

UNIUNII EUROPENE

- 2010 -

0
 Cuprins

Capitolul I ………………………………………………………………………..2
Concepte privind fondurile si programele Uniunii Europene……… ………..2
1.1 Fonduri de postaderare………………………………………………….3
Capitolul II…………………………………………………………………….….4
Fonduri ale Uniunii Europene…………………………………………………..4
2.1 Fonduri structurale………………………………………………...……....4
2.1.1. Fondul European de Dezvoltare Regionala-FEDR……….…...6
2.1.2.Fondul Social European - FSE …………………………………7
2.2 Fondul de Coeziune-FC..............................................................................7
2.3.Fonduri complementare-FEADR si IFOP..................................................9
2.3.1.Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală.................9
2.3.2.Fondul European Pentru Pescuit..............................................10
Capitolul III.........................................................................................................11
Programe ale Uniunii Europene........................................................................11
3.1 Programe de preaderare..............................................................11
3.2 Programe de postaderare............................................................14

Concluzii..............................................................................................................19

Bibliografie..........................................................................................................20

1
 Capitolul I

Concepte privind fondurile si programele Uniunii Europene

Uniunea Europeană desi la origine a fost creată pentru a realiza un obiectiv politic
pacificator, aspectul economic a fost totuşi cel care a reuşit să dinamizeze şi să
încununeze cu succes această construcţie europeană.
La ora actuală, tendinţele demografice în UE nu sunt foarte favorabile, în
comparaţie cu celelalte state ale lumii. De aceea, statele membre trebuie să se apropie tot
mai mult pentru a asigura creşterea economică şi pentru a se menţine competitive la nivel
mondial. Niciun stat membru nu este pregătit să facă faţă, singur, concurenţei pe plan
mondial în domeniul comerţului. Astfel, piaţa unică le oferă întreprinderilor europene o
platformă vitală, asigurându-le competitivitatea pe pieţele mondiale.
Aceasta are consecinţe pozitive asupra cetăţenilor europeni: prin urmare, atunci
când cetăţenii din unele regiuni ale Europei sunt victime ale inundaţiilor sau ale altor
calamităţi naturale, bugetul UE prevede fonduri de asistenţă în acest sens. Fondurile
structurale, gestionate de Comisia Europeană, încurajează şi sporesc eforturile depuse de
autorităţile naţionale şi locale ale ţărilor membre pentru a reduce inegalităţile între
diversele regiuni ale UE.
Pentru promovare unor regiuni si contribuirea la stimularea schimburilor comerciale
intre statele membre trebuiesc imbunatatite prin mijloace de finantare din bugetul UE si
prin creditele oferite de Banca Europeana de Investitii infrastructura de transporturi cum
sunt estinderea autostrazilor si infrastructurii feroviere. Astfel, succesul economic al UE
se va manifesta, în parte, prin capacitatea pieţei sale unice, de 500 de milioane de
consumatori, de a satisface interesele unui număr cât mai mare de consumatori şi
întreprinderi1.

1
www.europa.eu/abc/12lessons/lesson_1/index_ro.htm

2
1.1 Fonduri de postaderare
Până în 2007, prin programele Phare, beneficiarii au fost obișnuiți cu alocarea
sau implementarea proporțională.Din momentul aderarii unui stat situatia era intr.un mod
mai diferit, beneficiarul va primi o plată în avans, dupa care, prin propia cheltuială, va
realiza activități, plăți, solicitând apoi decontarea facturilor.Chiar si in ceea ce priveste
realizarea proiectelor eligibile s-a realizat o mare schimbare,regulile devenind mult mai
dure, astfe, orice finantare din fondurile publice, accesarea fondurilor nu inseamna
alocarea unei sume de bani fără a implica anumite obligații și din partea beneficiarului.
Acestea reprezintă un angajament contractual, ale cărui conditii și termene de realizare
trebuie respectate cu strictețe, pentru a nu se ajunge la dezangajarea automată de către
Comisia Europena a sumelor alocate. Conform regulii “n+2” / “n+3”, banii alocați de
Comisia Europeana pentru un program în anul n, trebuie cheltuiți până la sfarșitul anului
n+2/n+3, în caz contrar banii vor fi pierduți sau realocați altui program2.
După ce Comisia Europeană a aprobat Cadrul Strategic Național de Referință
2007-2013, autoritățile române au lansat propunerile de finanțare, au definitivat legislația
internă pentru proiectele eligibile, asigurând totodată traininguri și informare cu privire la
procedurile specifice pentru potențialii aplicanți.Spania, Portugalia sua Suedia, spre
exemplu au ales un model de implementare descentralizat, in care atributiile de
gestionare a politicii redionale sunt partajate intre autoritatilecentrale si cele regionale sau
locale,fata de România care a ales un model centralizat de implementare a politicii
structurale, în care programele operaționale sunt gestionate de ministere și implementate
de autoritățile deconcentrate din teritoriu.

2
Abc-ul Fondurilor Structurale, Ministerul Integrării Europene, 2006

3
 Capitolul II
Fonduri ale Uniunii Europene

2.1 Fonduri structurale

Pentru țările membre ale Uniunii Europene, principalul instrument financiar îl
reprezintă fondurile structurale. Acestea constituie a doua linie bugetară a Uniunii
Europene în importanța și sunt rezultatul negocierilor complexe la nivel european.
Procedura se poate rezuma după cum urmează: comisia europeană formulează
propunerile generale în vederea perioadei viitoare de programe a fondurilor structurale.
Conducerea este asigurată de Direcția Generală a Afacerilor Regionale
(DGREGIO) a Comisiei europene, urmată de Direcția Generală pentru Angajare și
Afaceri Sociale (DGEMPL). Comisia propune imediat reglementări pentru a da efect
propunerilor. Ele iau forma unei reglemetări generale, însoțite de regelementări mai
scurte referitoare la diferite fonduri. Odată reglementările aprobate de Consiliu de
Miniștri, de Parlament și de Comisie, ele capătă forță legală. Pentru perioada 2007-2013,
orientările politice au fost de asemenea publicate. Statele membre fac publice proiectele
lor referitoare la utilizarea fondurilor. Aceste documente poartă numele de „Planuri
naționale de dezvoltare”.
Obiectivul global al fondurilor structurale se sprijină pe trei obiective specifice,
respectiv creșterea competitivității pe termen lung a economiei, dezvoltarea la standarde
europene a infrastructurii de bază, precum și perfecționarea și utilizarea mai eficientă a
capitalului uman. Alocarea fondurilor structurale se face în funcție de obiective. Găsim
mai jos obiectivele fondurilor structurale precum și o comparație între 2000-2006
(coloana din stânga) și 2007-2013 (coloana din dreapta).
Convergența este un obiectiv finanțat cu 80% din bugetul destinat fondurilor
structurale și de coeziune, care vizează regiunile din statele membre ale Uniunii
Europene care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară și regiunile
care intră sub așa numitul "efect statistic";

4
 Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă este al doilea obiectiv,
finanțat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune, care vizează
regiunile care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergență;
Cooperarea teritorială europeană este obiectivul finanțat cu doar 5% din bugetul
destinat fondurilor structurale și de coeziune se referă la cooperarea transnațională,
cooperarea transfrontalieră și cea interregională. Pentru acest obiectiv au fost alocate la
nivelul Uniunii Europene 7,39 miliarde EUR3.
Obiectivul Convergenţă şi Competitivitate regională 2007 – 2013

Sursa: www.europa.eu

Sursa: www.europa.eu

3
Portalul “Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane”, www.fseromania.ro

5
2.1.1. Fondul European de Dezvoltare Regionala-FEDR
Susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local
prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor
economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică,
inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-uri,
protecţia mediului, turism, energie.
A fost înfiiţat în 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a
Comunităţii Europene. Obiectivele FEDR sunt, în principal: promovarea dezvoltării şi
ajustării structurale a regiunilor a căror dezvoltare este rămasă în urmă şi susţinerea
reconversiei economice, redezvoltarea şi dezvoltarea zonelor cu probleme structurale,
inclusiv regiunile industriale în declin, zonele urbane în dificultate, zonele aflate în criză,
precum şi zonele dependente de pescuit sau de servicii.
Prin FEDR vor fi finanţate investiţii productive care să contribuie la crearea şi
salvarea de locuri de muncă, în principal prin investiţii cu prioritate în IMM-uri, investiţii
în infrastructură, dezvoltarea potenţialului autohton prin măsuri de sprijin la nivel
regional şi local.
Acţiuni care vor fi finanţate prin FEDR sub obiectivul Convergenţa: cercetare şi
dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea capacităţilor de
cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona Europeană de cercetare,
inclusiv infrastructura, îmbunătăţirea legăturii între IMM-uri, educaţia universitară şi
centrele de cercetare-dezvoltare; dezvoltarea de reţele de afaceri, a parteneriatelor public-
privat, sprijin pentru furnizarea de servicii grupurilor de IMM-uri, hrănirea
antreprenoriatului şi a inovării.
Acţiuni care vor fi finanţate prin FEDR sub obiectivul Cooperare europeană
teritorială:
1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale trans-frontaliere prin elaborarea de
strategii comune pentru dezvoltare teritorială durabilă.
2. Dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperare bilaterală între
regiunile maritime prin finanţarea reţelelor şi a acţiunilor care să conducă la dezvoltarea
teritorială.

6
2.1.2.Fondul Social European - FSE
Contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a
întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă,
prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de
participare pe piaţa muncii a femeilor şi a migranţilor, sprijinirea
incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea
discriminării.
A fost înfiinţat în 1958 în scopul de a întări coeziunea economică şi socială şi de a
contribui la implementarea "Strategiei europene privind ocuparea forţei de muncă", FSE
are ca sarcină îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare pentru şomeri şi muncitori în
Piaţa Unică, prin creşterea mobilităţii lor şi prin facilitarea adaptării la schimbările
industriale, în particular prin instruire vocaţională şi reinstruire, precum şi prin sistemele
de recrutare.
Prin intermediul său se acordă susţinere financiară acţiunilor de formare şi
reconversie profesională ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncă.
În cadrul obiectivelor "Convergenţă" şi "Competitivitate regională şi ocuparea
forţei de muncă", FSE va sprijini acţiuni legate de:
1. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor, a întreprinderilor şi antreprenorilor în
vederea anticipării şi aplicarea unui management al schimbării economice.
2. Îmbunătăţirea accesului la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a
persoanelor inactive, prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în rândul
tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate.
3. Întărirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate în vederea integrării
durabile a acestora pe piaţa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe
piaţa muncii.
4. Întărirea resurselor umane.
2.2 Fondul de Coeziune-FC
Finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor
de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile
precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului

7
traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban,
dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
Programele Phare și programele de preaderare au avut ca scop pregătirea pentru
regulile europene, Fondurile Structurale de Coeziune au scopul de a reduce diferențele de
dezvoltare în plan social și economic între regiuni și între statele membre ale Uniunii
Europene.
Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap
de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre
nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta
susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi
reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.
Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări:
Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica
Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie,
deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea
Europeană cu 15 state membre.
Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:
 reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes
european definite de Uniunea Europeană;
 mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în
proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă
avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie
regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea
transporturilor publice etc.
Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de coeziune nu cofinantează
programe, ci furnizează finanțare directă pentru proiectele individuale, care sunt clar
identificate de la început. Decizia de a finanța un proiect este luată de Comisie , în acord
cu Statul membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autoritățile
naționale.

8
 2.3.Fonduri complementare-FEADR si IFOP
2.3.1.Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument
de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea
Politicii Agricole Comune. Fondurile europene destinate dezvoltării rurale vor putea fi
accesate de beneficiari în baza Programului Naţional de Dezvoltării Rurale, aflat în
responsabilitatea Ministerului Agriculturii. Programul cuprinde fonduri importante
destinate realizării de investiţii în ferme, unităţi de procesare şi prelucrare produse
agroalimentare, investiţii în activităţi non agricole, turism şi înfiinţarea de
microîntreprinderi.
Accesarea banilor se va realiza prin încheierea de contracte de finanţare între
Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (fosta SAPARD) şi agenţi economici
în calitate de beneficiari, în funcţie de tipul investiţiei solicitate. Prin intermediul acestui
program zonele rurale vor primi aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 și
până în 2013. Fondurile de 7,5 miliarde de Euro acordate prin Feadr reprezintă o
adevarată oportunitate pentru finanțarea spațiului rural din România. Prin Feadr
se acordă finanțare 50-70% din valoare eligibilă a proiectului. Există o serie de
condiții pe care proiectele trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de fondurile
nerambursabile acordate prin FEADR.
Prin intermediul Politicii Agricole Comune, Uniunea Europeană a stabilit anumite
măsuri ce țin de dezvoltarea rurală și pe care și țara noastră trebuie să le respecte. Cele
două politici europene legate de finanțarea politicii agricole comune stabilite prin
Reglementarea Consiliului Europei nr. 1290/2005 sunt FEGA (Fondul European de
Garantare Agricola) – ce privesc finanțarea măsurilor de marketing – și FEADR (Fondul
European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) – ce privesc finanțarea programelor
de dezvoltare rurală.

9
2.3.2.Fondul European Pentru Pescuit
Este propus de către Comisia Europeană drept un instrument nou de programare
pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii Europene 2007 -2013.
FEP înlocuieşte actualul Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP)
care este în vigoare pentru perioada 2000 - 2006. Această propunere vizează modificarea
Regulamentului CE nr. 1263/ 1999 a Consiliului din 21 iunie 1999, referitoare la
instrumentul financiar de orientare a pescuitului şi a Regulamentul nr. 2792/1999 al
Consiliului din 17 decembrie 1999 care defineşte modalităţile şi condiţiile pentru
acţiunile structurale ale Comunităţii în sectorul de pescuit.
FEP, la fel ca si instrumentul precedent, are la bază Politica Comuna pentru Pescuit
(PCP). Printre altele, FEP va contribui la implementarea schimbărilor aduse PCP de la
ultima reformă, din 2002. Având în vedere evoluţia sectorului şi ultima extindere a
Uniunii Europene, FEP va ajuta efectuarea unui pescuit durabil şi diversificarea
activităţilor economice în zonele de pescuit.
Pentru a asigura realizarea PCP, FEP poate acorda un sprijin financiar pentru
atingerea obiectivelor economice, de mediu şi sociale, în vederea:
- asigurării perenităţii activităţii de pescuit şi de exploatare durabilă a resurselor
halieutice;
- reducerii presiunii stocurilor echilibrînd capacitatea flotei comunitare în raport cu
resursele marine disponibile;
- întăririi dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit şi
dezvoltarea structurilor de exploatare a resurselor mult mai competitive;
- favorizării conservarii şi protecţiei mediului şi resurselor marine;
- încurajării dezvoltării durabile în zonele costiere, maritime si lacustre unde se
desfăşoară activităţi de pescuit şi acvacultură şi ameliorării condiţiilor de muncă în aceste
zone;

10
- valorificarea resurselor umane şi promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei, care îşi
desfăşoară activitatea în sectorul de pescuit.
Unul dintre obiectivele principale ale FEP este simplificarea alocării şi gestionării
fondurilor. Resonsabilităţile Comisiei şi a Statelor Membre vor fi precizate pe baza
principiului subsidiarităţii. După discuţii cu partenerii implicaţi, Statele Membre vor
elabora un plan strategic naţional care indică obiectivele specifice şi priorităţile naţionale
pentru implementarea PCP. Acţiunile susţinute prin FEP, în conformitate cu orientările
strategice ale Comunităţii pentru dezvoltarea PCP, vor servi drept cadru de referinţă
pentru programare. Acest plan strategic, care cuprinde intervenţiile, participarea
financiara a FEP şi a altor resurse, va servi ca bază pentru stabilirea programelor
operaţionale.
Consiliul stabileşte orientările strategice pentru dezvoltarea durabilă a sectorului de
pescuit şi a zonelor costiere în vederea definirii priorităţilor de intervenţie pentru perioada
de programare 2007 - 2013. Orientările strategice vor fi adoptate prin procedura
prevăzută la art. 37 din Tratatul instituind Comunităţile Europene, cel târziu 3 luni după
intrarea în vigoare a regulamentului propus.
Programul financiar IFOP prevede pentru perioada 2000 - 2006 finanţarea a
maximum 3,7 miliarde euro pentru UE-15 şi cele 10 state care au devenit membre în mai
2004. Noul instrument financiar FEP propune o alocare financiara de 4,963 miliarde euro
pentru Europa lărgită la 27 state membre.

Capitolul III
Programe ale Uniunii Europene
3.1 Programe de preaderare

Progamul SAPARD

Este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeana pentru a ajuta statele

candidate (tarile care si-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeana) in procesul
de pre-aderare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.
Agentia SAPARD Romania implementeaza Programul National pentru Agricultura
si Dezvoltare Rurala (PNADR). Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare

11
Rurala este documentul de baza care va contribui la implementarea aquis-ului comunitar
in perioada de pre-aderare a Romaniei si este elaborat conform Reglementarii (C.E.)
1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si
dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare
si Reglementarii 2759/1999 care stabileste regulile pentru aplicarea Reglementarii
1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si
dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare.
In viitor accentul in agricultura si in spatiul rural se va pune pe prioritatile
identificate pentru perioada de pre-aderare, cum ar fi: imbunatatirea structurilor de
prelucrare si marketing a produselor agricole si piscicole, controlul calitatii alimentelor,
ca si controlul veterinar si fito-sanitar; imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare
rurala si agricultura; dezvoltarea economiei rurale si a resurselor umane. Va fi esential sa
fie finantate proiecte de devoltare rurala integrate, care sa fie aplicate la nivel de comuna
(NUTS 5), asigurandu-se astfel premise pentru un nou comportament antreprenorial si
pentru desfasurarea unor activitati in acord cu cerintele de mediu. Fondurile acordate
conform reglementarilor UE, asigura pregatirea treptata a fermierilor si procesatorilor
romani pentru a putea opera pe piata UE.
Scopul principal este de a asigura crearea unor produse competitive si de a se evita
efectele negative ce pot aparea daca Romania nu este pregatita din punct de vedere
econoElaborarea prioritatilor in cadrul strategiei de dezvoltare rurala se bazeaza pe
urmatoarele doua principii importante:
- puternica corelare intre prioritati, coreland masurile corespunzatoare fiecarei
prioritati, mai ales in vederea obtinerii unor rezultate cumulate care sa asigure
dezvoltarea lantului de productie, stabilizarea pietei agroalimentare si implicit o
dezvoltare integrata a spatiului rural;
- promovarea prealabila a anumitor prioritati, care sa asigure dezvoltarea unor
resurse in zonele cu potential, precum si o buna orientare si administrare a fondurilor
programului.
Programul ISPA

Programul Ispa (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul

dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila (impreuna cu Phare si Sapard)

12
care vor sprijini tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Ispa va finanta in perioada 2000-2006 proiecte in domeniul infrastructurii de transport si
de mediu. Programul a demarat la 1 ianuarie 2000 si se deruleaza in urmatoarele state din
Centrul si Estul Europei: Romania si Bulgaria in Republica Ceha, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia (state membre ale Uniunii Europene de la
1 mai 2004).
Obiective generale
- Sa sprijine Romania in vederea alinierii standardelor sale de mediu la cele ale
Uniunii Europene.
- Sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele trans-europene.
- Sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile
Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.
Ca urmare a aprobarii de catre Consiliul UE a Regulamentului Ispa (Nr. 1267, din
21 iunie 1999), Comisia Europeana a propus o alocare indicativa a resurselor ISPA pentru
fiecare tara beneficiara. Romania este a doua tara dupa Polonia, in ceea ce priveste
dimensiunea resurselor alocate (240 milioane € pe an) impartite aproximativ egal intre
proiectele de infrastructura de transport si cele de mediu.
Peogramul PHARE

Este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanţat de către Uniunea
Europeană pentru a asista ţările candidate din Europa Centrală şi de Est candidate la
aderarea la Uniune.
Creat iniţial în 1989 pentru a asista Polonia şi Ungaria, programul PHARE acoperă
la ora actuală zece ţări. El asistă cele opt state membre noi: Republica Cehă, Estonia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia, precum şi Bulgaria şi România
într-o perioadă de restructurare economică şi schimbare politică masivă.
Până în 2000 ţările din Balcanii Vestici (Albania, fosta Republică Macedonă
iugoslavă şi Bosnia-Herzegovina) erau, de asemenea, beneficiare PHARE. Însă, din 2001
programul CARDS (Community Assistance for Reconstruction, Development and
Stability in the Balkans) a început să ofere asistenţă financiară acestor ţări.
In urma invitaţiei făcute de Consiliul de la Copenhaga în 1993 ţărilor din Europa
Centrală şi de Est să aplice pentru aderarea la comunitate, sprijinul PHARE a fost

13
reorientat în acest sens, incluzând o expansiune pronunţată pentru sprijinul investiţiei în
infrastructură. Focarul total de pre-dezvoltare al PHARE a fost realizat în 1997, ca
răspuns privind lansarea procesului prezent de expansiune al Consiliului de la
Luxemburg. Fondurile Phare se concentrează complet asupra pre-ascensiunii priorităţilor
subliniate în Hărţile şi Parteneriatele de Dezvoltare care formează priorităţile generale pe
care ţările trebuie să le suplinească pentru a pregăti creşterile şi resursele disponibile
pentru a le ajuta să facă astfel. Programul Naţional pentru Adoptarea Câştigului este
orarul ţării candidate pentru pregătirea aderării. El estimează sincronizarea şi costurile
paşilor necesari pentru pregătirea ţării pentru aderare, implicările de personal şi resursele
financiare.

Obiective:
1. Întărirea administraţiilor şi instituţiilor publice pentru funcţionarea eficientă întru
Uniunea Europeană.
2. Promovarea convergenţei cu legislaţia vastei legislaţii a Uniunii Europene
(acquis communautaire) şi reducerea nevoilor de perioade de tranziţie.
3. Promovarea coeziunii economice şi sociale.

3.2 Programe de postaderare

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE)

Programul Operațional Sectorial CCE răspunde primei priorități a PND (creșterea

competivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere), și celei de a
doua priorități a CSNR (îmbunătățirea competitivității pe termen lung a economiei
românești), contribuind, în același timp, şi la implementarea celorlalte 3 priorități ale
CSNR.
Obiectivul general al POS CCE este creșterea productivității întreprinderilor
românești și reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul
UE. Alte obiective: consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului
productiv; crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a
întreprinderilor; creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D),

14
stimularea cooperării între instituţii de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI)
şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;
valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi
aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat
(întreprinderi, cetăţeni); creşterea eficienţei energetice și dezvoltarea
durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de
energie.

Programul Operaţional Regional (POR)

POR vizează toate cele patru domenii prioritare ale Cadrului Strategic Național de
Referință (CSNR), având drept obiectiv general accelerarea creșterii economice a tuturor
regiunilor României, în special, a celor mai slab dezvoltate, astfel încât, la sfarșitul
perioade 2007-2013, raportul dintre cea mai dezvoltată și cea mai slab dezvoltată regiune,
în termen de dezvoltare a infrastructurii și mediului de afaceri să se diminueze. Acest
lucru conduce la o alocare diferențiată de fonduri, pe regiuni, în funcție de gradul de
dezvoltare a acestora, în stransă legatură cu celelalte programe operaționale. Principalele
caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaţionale, sunt:
● are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice
din punct de vedere local şi valorificarea resurselor şi oportunităţilor locale;
● dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă şi mai puţin dezvoltate, pentru a
le asigura un set minim de precondiţii de creştere, neavând, în sine, un scop redistributiv;
● domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare domeniilor de intervenţie
ale celorlalte Programe Operaţionale, şi se aşteaptă să opereze în sinergie cu acestea;
● promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a
fost elaborat în cadrul unui larg proces partenerial. Prin aceste consultări s-a urmărit:
obţinerea acordului partenerilor în stabilirea obiectivelor prioritare de dezvoltare;
asigurarea transparenţei în procesul de elaborare; creşterea angajamentului şi implicării

15
partenerilor. La elaborarea POS DRU 2007-2013 s-a ţinut cont de Planul Naţional de
Dezvoltare 2007-2013 şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, care au
integrat în strategiile lor obiectivele tuturor documentelor relevante în domeniul
dezvoltării resurselor umane.
Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi
creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul
vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă,
flexibilă şi inclusivă, pentru 1 650.000 de persoane. Obiective specifice ale POS DRU
sunt: promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, inclusiv a
învăţământului superior şi cercetării; promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea
calităţii şi productivităţii muncii; facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;
dezvoltarea unei pieţe a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă; promovarea (re)inserţiei
pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în mediul rural; imbunătăţirea Serviciului
Public de Ocupare; facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa
muncii.

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (POSDCA)

Programul contribuie la implementarea priorității 4 din PND, Dezvoltarea

resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității
administrative, și a priorității CSNR, constituirea unei capacități adminitrative eficiente.
Obiectivul programului urmăreste creșterea performanței administrației publice
din România. Obiective specifice : îmbunătățirea managementului ciclului de politici
publice; îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor.O definiție imporatantă
este necesară în acest context, cea a capacității administrative ca ansamblul resurselor
materiale, instituționale și umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială,
precum și acțiunile pe care le desfașoară aceasta pentru exercitarea competențelor
stabilite prin lege (L195/2006).
Necesitatea existenței unui PODCA rezidă în următoarele: eficiența serviciilor
publice duce la o productivitate crescută în economie, de exemplu prin proceduri mai
rapide, servicii îmbunătățite pentru clienți, valoarea banilor utilizați etc.; instituțiile
administrației publice care funcționează bine sunt o precondiție pentru formularea și

16
implementarea eficientă a politicilor, pentru a promova dezvoltarea socio-economică și a
contribui la creșterea economică și crearea de locuri de muncă; capacitatea instituțională
și administrativă eficientă este factorul cheie pentru buna guvernare - un element esențial
al Strategiei Lisabona.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu
obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi
Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile şi
practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput încât
să reprezinte un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun şi o
dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu continuă programele de dezvoltare a
infrastructurii de mediu şi ia în considerare programele de dezvoltare iniţiate în cadrul
asistenţei de preaderare (Phare şi ISPA) și se bazează pe obiectivele şi priorităţile
politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale
României cât şi interesele specifice naţionale.
POS Mediu a fost elaborat de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
(MMDD), în calitate de Autoritate de Management pentru acest program şi în
coordonarea Ministerului Economiei şi Finanţelor, în calitatea sa de coordonator al
procesului de pregătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale şi de
Coeziune pentru perioada 2007-2013. Obiectivul global al POS Mediu îl constituie
protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, vizând
în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Obiectivul constă în reducerea
decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de
mediu atât din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze
în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi
a principiului “poluatorul plăteşte”.
POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct
de vedere al alocării financiare, pentru implementarea axelor prioritare prezentate
dispunând de o alocare financiară de aproximativ 4,5 miliarde Euro din Fondul European

17
de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune, la care se adaugă şi cofinanţarea
naţională de aproximativ 1 miliard Euro.

Programul Operaţional Sectorial de Transport (POST)

Programul Operațional Sectorial - Transport este unul dintre cele șapte programe
operaționale din cadrul Obiectivului "Convergența". Prin creșterea și îmbunătățirea
calitativă a investițiilor în capital fizic, se urmărește accelerarea convergenței României
prin îmbunătățirea condițiilor favorabile creșterii și ocupării forței de muncă.
POST este instrumentul care dezvoltă obiectivele Cadrului Național Strategic de
Referință, stabilind priorități, deziderate și alocarea de fonduri pentru dezvoltarea
sectorului transporturilor în România.
Obiectivul global al programului este de a promova un sistem sustenabil de
transport în România, care va facilita transportul în siguranță, rapid și eficient al
persoanelor și bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atât la
nivel național cat și European și internațional.
Obiective specifice:
 Promovarea circulației internaționale și de tranzit a persoanelor și bunurilor în
România prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru portul Constanța, precum și pentru
trazitul de persoane dinspre EU către Sud, prin modernizarea și dezvoltarea rețelelor
TEN-T relevante, aplicând principiile de protecție a mediului necesare.
 Promovarea circulației eficiente a persoanelor și bunurilor între regiunile
României și transferul acestora din interiorul țării către axele prioritare prin modernizarea
și dezvoltarea rețelelor naționale și TEN-T, în accord cu principiile dezvoltării
sustenabile.
 Promovarea dezvoltării unui sistem de transport modal echilibrat, bazat pe
respectarea avantajului competitive al fiecărui tip de transport, prin încurajarea
dezvoltării transportului feroviar al celui naval și al celui inter-modal.
 Promovarea dezvoltării durabile, cu precădere prin minimizarea efectelor adverse
ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței acestuia.

18
 Concluzii

Fondurile si programele UE sunt alimentate prin bugetul Uniunii Europene, al căror

scop este să acorde sprijin statelor membre. Sunt susţinute investiţiile în educaţie,
cercetare, agricultură, infrastructură, dezvoltarea IMM-urilor şi măsuri pentru dezvoltarea
zonelor rurale. O atenţie deosebită primesc regiunile mai puţin dezvoltate în scopul de a
se consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană.
Datorita formarii anumitor programe de finantare permite părţilor interesate sa
solicite acest sprijin răspunzând la cererile de propuneri, astfe datorita fondurilor Uniunii
Europene solicitanti acelor programe ifi pot dezvolta sau forma o afacere doar daca
reusesc sa raspunda cerintelor impuse.

19
 Bibliografie

1. Brezeanu Petre, Finanţe Europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007

2. Friptu Gabriel, ABC-ul fondurilor structurale pentru administraţia publică
locală, Editura Ministerul Integrării Europene, Bucureşti 2006
3. Ionescu C., Toderaş Nicolae, Politica de dezvoltare regională, Editura Tritonic,
Bucureşti 2007
4. Stoica Ovidiu, Integrare financiar-monetară europeană, Editura Junimea, Iaşi
2003
5. Voinea Liviu, Instituţii ale Uniunii Europene, integrare, europenizare,
regionalizare, Editura Politeia, SNSPA 2007

Site-uri:
1. www.europa.ro

2. www.europeanprojects.ro

3. www.fonduri-eu.ro

4. www.eufinantare.info

20