9

Q=2
-1
(b
-1
+2
-1
{b
-2
+2
-1
[b
-3
+ .... + 2
-1
(b
-m+1
+2
-1
b
-m
)]})
1x2+0=2P
1
= 22 x 2 + 1 = 5 P
2
= 55 x 2 + 1 = 11 P
3
= 1111 x 2 + 0 = 22 P
4
= 2222 x 2 + 1 = 45 P
5
= 4545 x 2 + 1 = 91 P
6
= 9191 x 2 + 0 = 182 P
7
= 182182 x 2 + 1 = 365 P
8
= 365365 x 2 + 1 = 731 P
9
= 731731 x 2 + 1 = 1463 P
8
= 1463deci: 10110110111
B
= 1463
Z
Pentru conversia binar-zecimal
ă
a unui num
ă
r binar frac
ţ
ionar se folose
ş
temetoda împ
ă
r
ţ
irii repetate cu 2. Pentru a justifica, se
consider
ă
num
ă
rul binar frac
ţ
ionar
Q
dat de:Q = b
-1
2
-1
+b
-2
2
-2
+ .... + b
-m
2
-m
care poate fi pus
ş
i sub forma:
Q
1
de unde rezult
ă
algoritmul conversiei numerelor binare
frac
ţ
ionare în numere zecimale:
o
pentru a ob
ţ
ine m
ă
rimea intermediar
ă
Q
1
se împarte cifra cea mai pu
ţ
insemnificativ
ă
(de rang minim) cu 2, ad
ă
ugând urm
ă
toarea cifr
ă
semnificativ
ă
;
o
pentru a ob
ţ
ine m
ă
rimea intermediar
ă
Q
2
se împarte Q
1
cu 2 ad
ă
ugând atreia – a treia cifr
ă
de la dreapta spre stânga – cifr
ă
semnificativ
ă
;
o
se continu
ă
acest algoritm pân
ă
când împ
ă
r
ţ
irea care corespunde cifrei 0de la stânga
virgulei a fost efectuat
ă
;
o
num
ă
rul ob
ţ
inut este echivalentul zecimal al num
ă
rului binar dat.
EXEMPLU
S
ă
se transforme num
ă
rul binar frac
ţ
ionar 0,001101111 în echivalentul s
ă
u zecimal:1 : 2 + 1 = 1,5 Q
1
= 1,51,5 : 2 + 1 = 1,75 Q
2
= 1,751,75 : 2 + 1 = 1,875 Q
3
= 1,8751,875 : 2 + 0 = 0,9375 Q
4
= 0,93750,9375 : 2 + 1 = 1,46875 Q
5
= 1,468751,46875 : 2 + 1 = 1,734375 Q
6
=
1,7343751,734375 : 2 + 0 = 0,8671875
Q
7
= 0,8671875

100,8671875 : 2 + 0 = 0.4335937 Q
8
=
0,43359370,4335937 : 2 + 0 = 0,216796
8Q
9
= 0,2167968deci: 0,001101111
B
= 0,2167968
Z
Dac
ă
se cere conversia unui num
ă
r binar care are atât parte întreag
ă
cât
ş
i partefrac
ţ
ionar
ă
în echivalentul s
ă
u zecimal, se aplic
ă
p
ă
r
ţ
ii întregi algoritmul corespunz
ă
tor conversiei numerelor întregi, iar p
ă
r
ţ
ii frac
ţ
ionare algoritmul corespunz
ă
tor p
ă
r
ţ
iifrac
ţ
ionare.
1.3.2. Conversia zecimal-binar
ă

Conversia zecimal-binar
ă
a numerelor întregi se face dup
ă
metoda împ
ă
r
ţ
iriirepetate prin 2. Pentru a
justifica aceasta, se consider
ă
num
ă
rul întreg
N
în baza 10, care poate fi exprimat în
func
ţ
ie de puterile lui 2 sub urm
ă
toarea form
ă
:N=a
n-1
2
n-1
+a
n-2
2
n-2
+ .... + a
1
2
1
+a
0
2
0
sau: N = (a
n-1
2
n-2
+a
n-2
2
n-3
+ .... + a
1
)2+a
0
=N
1
2+a
0
Din ultima egalitate rezult
ă
c
ă
cifra cea mai semnificativ
ă
a
0
din reprezentarea binar
ă
anum
ă
rului N constituie restul împ
ă
r
ţ
irii lui N cu 2.În mod analog, num
ă
rul N
1
se poate exprima prin : N = (a
n-1
2
n-3
+a
n-2
2
n-4
+ .... + a
2
)2+a
1
=N
2
2+a
1
Adic
ă
a
1
, care reprezint
ă
cifra semnificativ
ă
de rang imediat urm
ă
tor în reprezentare binar
ă
, constituie restul împ
ă
r
ţ
irii lui N
1
cu 2.De aici rezult
ă
algoritmul conversiei numerelor întregi
zecimale în numere binare:
o
se împarte num
ă
rul întreg în baza zece N prin 2; se ob
ţ
ine câtul N
1

ş
irestul a
0
;
o
se împarte câtul N
1
prin 2; se ob
ţ
ine câtul N
2

ş
i restul a
1
;
o
se continu
ă
aceast
ă
opera
ţ
ie pân
ă
se ajunge la un cât N
n
egal cu zero;
o
resturile ob
ţ
inute sunt cifrele num
ă
rului binar (bi
ţ
ii), a
0
fiind cifra ceamai pu
ţ
in semnificativ
ă
,a
1
cifra urm
ă
toare
ş
. a. m. d.
EXEMPLU
S
ă
se transforme num
ă
rul zecimal 53 în echivalentul s
ă
u binar.53 : 2 = 26 + 1 a
0
= 126 : 2 = 13 + 0 a
1
=0
1113 : 2 = 6 + 1 a
2
= 16 : 2 = 3 + 0 a
3
= 03 : 2 = 1 + 1 a
4
= 11 : 2 = 0 + 1 a
5
= 1Deci 53
10
= 110101
2
Folosind acela
ş
i algoritm se prezint
ă
un alt mod de aranjare a calculelor, în a
ş
afel, ca la sfâr
ş
itul opera
ţ
iei s
ă
se ob
ţ
in
ă
direct num
ă
rul binar f
ă
r
ă
a fi necesar
ă
rescriereasa. În acest sens, se a
ş
eaz
ă
succesiunea calculelor dup
ă
schema prezentat
ă
mai jos, undeal
n
-lea cât este ultimul cât, egal cu zero
:Cât n
←
Cât (n –1)
←
Cât (n –2)
←
.... Cât 2
←
Cât 1
←
Num
ă
r Rest n Rest (n-
1) .... Rest 3 Rest 2 Rest 1Considerând
acela
ş
i exemplu se ob
ţ
ine :0 1 3 6 13 26 531 1 0 1 0
1Conversia zecimal-binar
ă
a numerelor frac
ţ
ionare se face dup
ă
metoda înmul
ţ
iriirepetate cu 2. Pentru a justifica, se
consider
ă
num
ă
rul frac
ţ
ionar zecimal
M
, care poatefi exprimat în func
ţ
ie de puterile num
ă
rului 2 prin :M = a
-1
2
-1
+a
-2
2
-2
+ .... + a
-m
2
-m
Prin înmul
ţ
irea ambelor p
ă
r
ţ
i ale ecua
ţ
iei de mai sus cu 2, se ob
ţ
ine :2 M = a
-1
+ (a
n-2
2
-1
+ .... + a
-m
2
-m+1
)=a
-1
+M
1
partea dreapt
ă
a egalit
ăţ
ii fiind format
ă
din num
ă
rul întreg a
-1
, care reprezint
ă
cifra ceamai semnificativ
ă
a num
ă
rului binar subunitar
ş
i frac
ţ
ia M
1
. Aplicând acela
ş
i procedeului M
1
, rezult
ă
:2 M
1
=a
-2
+ (a
n-3
2
-1
+ .... + a
-m
2
-m+2
)=a
-2
+M
2
adic
ă
se ob
ţ
ine urm
ă
toarea cifr
ă
semnificativ
ă
a
-2
a num
ă
rului frac
ţ
ionar binar
ş
i frac
ţ
iaM
2
.Cu aceasta, algoritmul conversiei
numerelor frac
ţ
ionare zecimale în numerefrac
ţ
ionare binare este urm
ă
torul:
o
se înmul
ţ
e
ş
te num
ă
rul zecimal frac
ţ
ionar M cu 2; rezult
ă
bitul a
-1

ş
i partea frac
ţ
ionar
ă
M
1
;
o
se înmul
ţ
e
ş
te partea frac
ţ
ionar
ă
M
1
cu 2; rezult
ă
bitul a
-2

ş
i parteafrac
ţ
ionar
ă
M
2
;
12
o
se continu
ă
aceast
ă
opera
ţ
ie pân
ă
când M
m
devine egal cu zero sau nelimit
ă
m la un num
ă
r de cifre binare în func
ţ
ie de precizia impus
ă
.
EXEMPLU
1. S
ă
se transforme num
ă
rul 0,40625 în echivalentul s
ă
u binar.0,40625 x 2 = 0,81250 a
-1
= 00,8125 x 2 = 1,6250 a
-2
= 10,625 x 2 = 1,250 a
-3
= 10,25 x 2 = 0,5 a
-4
= 00,5 x 2 = 1,0 a
-5
= 1deci 0,40625
z
= 0,01101
b
2. S
ă
se transforme num
ă
rul zecimal 0,7 în echivalentul s
ă
u binar.0,7 x 2 = 1,4 a
-1
= 10,4 x 2 = 0,8 a
-2
= 00,8 x 2 = 1,6 a
-3
= 10,6 x 2 = 1,2 a
-4
= 10,2 x 2 = 0,4 a
-5
= 00,4 x 2 = 0,8 a
-6
=
0...........................................................de
ci 0,7
10
= 0,101100....
2

1.4. Baza de numera

ţ
ie opt (sistemul octal)
Utilizatorii primei genera
ţ
ii de calculatoare au întâmpinat dificult
ăţ
i înmanevrarea cifrelor binare, întrucât
un num
ă
r exprimat în sistemul binar are o
lungimede circa trei ori mai mare decât
în exprimarea zecimal
ă
. Din acest motiv, s-a c
ă
utat unsistem de numera
ţ
ie mai apropiat de baza zece, cu o
contingen
ţă
direct
ă
cu sistemul binar. Cunoscând c
ă
8 este o putere întreag
ă
a lui 2 (2
3
= 8), aceste calit
ăţ
i sunt întrunitede sistemul de numera
ţ
ie octal, care are opt cifre pentru
exprimare, de la 0 la 7 inclusiv.Ca
urmare, conversia binar octal
ă

ş
i octal binar
ă
se poate face direct, în primul
cazînlocuind un grup de trei cifre binare
socotite de la dreapta
ş
i de la stânga virgulei prinechivalentul
lor octal, iar în al doilea caz înlocuind
fiecare cifr
ă
octal
ă
printr-un grup detrei cifre binare.
EXEMPLU
1. S
ă
se transforme num
ă
rul binar 10111,00 11 în echivalentul s
ă
u octal.
010 111, 001 100
2
= 27,1