Standardizarea

Iunie 2017  •  www.asro.ro

Revista Organismului Naţional de Standardizare

„ECONOMIA
de ARGINT“
STANDARDIZAREA
ASRO ISSN 1220-2061

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A
ASOCIAŢIEI
DE STANDARDIZARE
DIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIE
Prof. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea
Cuprins
Tehnică Cluj Napoca
Prof. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu –
UP Bucureşti
Prof. Dr. Ing. Constantin Militaru –
UP Bucureşti
STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea

REDACŢIE
unui sistem de management în conformitate
Speranţa Stomff
Maria Bratu cu SR ISO 37001:2017����������������������������������������������������������������������������������������������������� 1
Jeni Toma
Participare românească la standardizarea europeană
COPERTA ŞI TEHNOREDACTARE în domeniul homeopatiei������������������������������������������������������������������������������������������� 3
Ştefania Kraus

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE
Foto coperta
Fotolia Noutăţi legislative apărute în luna mai 2017��������������������������������������������������� 5

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul European de Standardizare 2017�������������������������������������������������� 7

„Economia de argint”. Standardizarea sectorială������������������������������������������� 9

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ASRO – Editura STANDARDIZAREA Îmbătrânirea populaţiei: o oportunitate��������������������������������������������������������� 12

Str. Mendeleev 21-25
Tel: 021/316 77 24 Economia de argint������������������������������������������������������������������������������������������������������ 14
Fax: 021/317 25 14
www.asro.ro Roboţii ne vin în ajutor!��������������������������������������������������������������������������������������������� 20
www.standardizarea.ro
DIRECŢIA STANDARDIZARE Chirurgia estetică vă redă tinereţea şi frumuseţea!���������������������������������� 29
Tel/Fax: 021/312 47 44
DIRECŢIA COMERCIALĂ Revizuirea standardului ISO 31000, Managementul riscului,
Redacţie – Marketing avansează cu paşi repezi������������������������������������������������������������������������������������������� 34
Tel: 021/316 99 74
VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTE
Serviciul Marketing-Vânzări
Tel: 021/316 77 25
Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88
© Toate drepturile rezervate ASRO
STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Promovarea unei politici anti-mită

prin implementarea unui sistem
de management în conformitate
cu SR ISO 37001:2017
Diana Iorga, expert standardizare, Departament Neelectric, Direcţia Standardizare, ASRO

Organizaţiile se confruntă cu riscuri semnificative de luare/dare de mită. Aceste riscuri

cresc din cauza legislaţiei şi a aplicării sancţiunilor care combat acest fenomen social.
În cazul în care angajaţii unei organizaţii sau o terţă parte, care acţionează în numele
organizaţiei, comit o infracţiune de luare de mită, atât organizaţia, cât şi angajatul sunt
supuşi riscului de urmărire penală şi de condamnare.
Ca urmare a acesteia, organizaţia poate fi exclusă din
alte activităţi. Angajatul poate fi întemniţat sau îşi poate
pierde slujba. Ambele părţi vor suferi daune ale reputaţiei
şi, eventual, amenzi. În cazul în care o organizaţie este vic-
timă a luării/dării de mită, ea poate suferi pierderi financi-
are semnificative. Mituirea comisă de către organizaţii sau
împotriva lor poate avea repercusiuni externe cu conse-
cinţe grave. Este esenţial deci ca organizaţiile să reducă la
minimum riscul de implicare în luarea/darea de mită.
Pentru a reduce la minimum aceste riscuri, încă din anul
2011, Institutul de standardizare din Marea Britanie –
BSI – a publicat standardul BS 10500: Specification for
an Anti-bribery Management System. Un an mai târziu
BSI a lansat o propunere de temă nouă la ISO, intitulată
Anti-bribery management system. Requirements. Opt
state s-au opus atunci acestui proiect, motivându-şi de-
cizia prin dificultatea de a elabora un document care să
se aplice la nivel internaţional din cauza diversităţii legis- în aplicare a măsurilor prevăzute. Publicarea standardelor
laţiei în acest domeniu. Dar, întrucât alte 19 state fost în internaţionale ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001 re-
favoarea propunerii, în aprilie 2013 a fost aprobată la ISO feritoare la managementul calităţii, al mediului și, respec-
stabilirea unui nou comitet de proiect (PC) intitulat Sis- tiv, al siguranţei şi securităţii ocupaţionale, a contribuit în
teme de management anti-mita – Cerinţe. Secretariatul mod considerabil la furnizarea unei măsuri internaţionale
a fost alocat BSI şi s-au înscris ca membri participanţi or- uniforme. Se consideră că un standard internaţional care
ganisme de standardizare din 32 de ţări. Au fost necesari combate mita va avea acelaşi rezultat benefic.
trei ani pentru a se depăşi divergenţele referitoare la textul Standardul ajută organizaţiile să respecte legislaţia anti-
documentului dar, în octombrie 2016 s-a reuşit atingerea corupţie. O astfel de conformitate necesită introducerea
consensului şi publicarea standardului ISO 37001:2016. în cadrul organizaţiei a unor programe eficiente anti-
Printre avantajele introducerii pe piaţă a unui astfel de stan- mită, interne, care includ elemente precum: evaluarea ris-
dard menţionăm: un standard ISO este bine cunoscut şi se curilor, mecanismele de control şi monitorizare, precum
bucură de credibilitate profesională; documentul oferă un şi funcţiile de răspuns şi de remediere, iar documentul
instrument complet pentru diverse dimensiuni şi tipuri prevede toate acestea. SR ISO 37001:2017 ajută o organi-
de organizare, iar aplicarea lui conduce la creşterea trans- zaţie să demonstreze că posedă un program anti-mită şi
parenţei şi a încrederii publicului în organizaţii, oferind sporeşte reputaţia corporativă.
un mijloc rentabil de măsurare a practicilor anti-mită ale Ca standard ISO anti-mită, ISO 37001:2016 este interna-
unei organizaţii. Un standard convenit la nivel internaţio- ţional, verificabil, independent, bine cunoscut şi se bucură
nal permite atât asigurarea internă, cât şi externă a punerii de credibilitate profesională. El reprezintă deci un ajutor
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 1
considerabil pentru agenţiile de achiziţii şi pentru alte
părţi interesate atunci când se evaluează sistemele de con-
ducere ale întreprinderilor în ceea ce priveşte mita.
Departamentele guvernamentale, dezvoltatorii şi finanţa-
torii de proiecte, precum şi alte organizaţii, sunt din ce în
ce mai dornici să se asigure că contractorii, subcontrac-
tanţii, furnizorii şi consultanţii care construiesc un pro-
iect sau care furnizează echipamente sau servicii, sunt or-
ganizaţii integre, care iau măsuri pentru a preveni mita.
Furnizarea de către aceştia a unor dovezi că au implemen-
tat un sistem de management conform cu un standard in-
ternaţional ar ajuta la garantarea că ei au aplicat controale
anti-mită, într-un mod similar cu o cerere de a oferi asi-
gurarea conformităţii furnizată de alte standarde pentru
sisteme de management, cum ar fi standardele de cerinţe
pentru sisteme de management al calităţii, al mediului,
sau al siguranţei şi securităţii ocupaţionale etc.
Fiind structurat pe principiile generale ale unui standard
pentru sisteme de management, SR ISO 37001:2017 in-
clude măsuri pentru ca una sau mai multe dintre urmă-
toarele condiţii să fie îndeplinite:
• personalul este conştient de faptul că organizaţia are o
toleranţă zero la mituire;
• persoanele sunt verificate înainte să fie angajate;
• personalul este instruit cu privire la riscurile de luare/
dare de mită şi la eventualele penalizări;
• se efectuează investigaţii preventive rezonabile (due
diligence) privind partenerii de afaceri ai organizaţiei,
astfel încât să se evite afacerile cu parteneri potenţial
corupţi;
• se instituie controale comerciale pentru a preveni mi-
tuirea;
• se instituie controale financiare şi audituri, cu scopul de
a preveni şi de a detecta posibila luare/dare de mită;
• se facilitează raportarea mituirii, chiar dacă este doar
suspectată;
• sunt instituite sancţiuni în cazul descoperirii faptelor
de luare/dare de mită.
Standardul defineşte o categorie de persoane denumite
persoane publice oficiale, (public officials) ca fiind per-
soane care exercită o funcţie legislativă, administrativă sau
judiciară, printr-o numire, alegere sau succesiune, orice
persoană care exercită o funcţie publică, inclusiv pentru
o agenţie publică sau o întreprindere, orice reprezentant
sau agent al unei organizaţii publice naţionale sau inter-
naţionale sau orice candidat la o funcţie publică. Traduce-
rea termenului în limba română a avut în vedere diferenţa
faţă de funcţionarul public, definit în Legea nr. 188 din 8
decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici ca
persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică.
SR ISO 37001:2017 ajută o
organizaţie să demonstreze că
posedă un program anti-mită şi
sporeşte reputaţia corporativă
2
În sensul standardului, termenul de persoană publică ofi-
cială poate include următoarele categorii:
a) deţinătorii de funcţii publice la nivel naţional, statal/
provincial sau municipal, inclusiv membrii organelor legis-
lative, deţinătorii de funcţii publice executive şi judiciare;
b) reprezentanţii oficiali ai partidelor politice;
c) candidaţii la funcţii publice;
d) angajaţi guvernamentali, inclusiv cei ai ministerelor, ai
agenţiilor guvernamentale, ai tribunalelor administrative
şi ai consiliilor publice;
e) funcţionari ai organizaţiilor publice internaţionale, de
exemplu Banca Mondială, Naţiunile Unite, Fondul Mone-
tar Internaţional;
f ) angajaţi ai întreprinderilor de stat, cu excepţia cazului
în care întreprinderea funcţionează în regim comercial
normal de piaţă, adică într-un regim foarte apropiat de cel
al unei întreprinderi private, care nu beneficiază de sub-
venţii preferenţiale sau de alte privilegii.
Prin urmare, desemnarea acestei categorii de persoane
ca funcţionari publici ar fi exclus reprezentanţii oficiali ai
partidelor politice şi candidaţii la funcţii publice.
Ca şi în alte standarde pentru sisteme de management, se
pune un accent deosebit pe identificarea şi evaluarea ris-
curilor, în acest caz fiind vorba, evident, de riscul de mi-
tuire. Organizaţia trebuie să realizeze în mod regulat una
sau mai multe evaluări ale riscului de mituire, care trebuie
să identifice riscurile de mituire pe care ea ar putea să le
anticipeze în mod rezonabil, să analizeze, să evalueze şi să
stabilească cu prioritate riscurile de mituire identificate.
De asemenea, aceasta trebuie să determine adecvarea şi
eficacitatea controalelor existente pentru diminuarea ris-
curilor de mituire evaluate.
Pentru a se conforma cerinţelor din standard, organiza-
ţia trebuie să stabilească natura şi amploarea riscurilor
de mituire referitoare la: categorii specifice de tranzacţii,
proiecte sau activităţi, la relaţii planificate sau actuale cu
categorii specifice de parteneri de afaceri sau riscuri referi-
toare la categorii specifice de personal în anumite posturi,
pentru care ea a identificat un risc de mituire mai mare
decât cel considerat ca fiind scăzut. Această evaluare tre-
buie să includă toate investigaţiile preventive rezonabile
necesare pentru a obţine informaţii suficiente.
Orice caz de mituire sau de încălcare a politicii anti-mită
sau a sistemului de management anti-mită, care este ra-
portat, detectat sau rezonabil suspectat trebuie investigat
în mod confidenţial şi trebuie întreprinse acţiuni adecvate,
dacă este cazul. Cei care realizează investigaţia trebuie
să aibă autoritatea şi resursele necesare şi este necesară
cooperarea întregului personal.
Având în vedere cele expuse, dar şi faptul că simpla con-
formare cu acest document nu poate să dea asigurări că
nu a avut loc sau nu va avea loc vreo faptă de mituire care
implică organizaţia, întrucât nu este posibilă eliminarea
completă a riscului de luare/dare de mită, reiese clar că
standardul SR ISO 37001:2017 o poate ajuta să prevină, să
detecteze şi să lupte împotriva mituirii prin implementa-
rea de măsuri rezonabile şi proporţionate.
Participare românească
la standardizarea europeană
în domeniul homeopatiei
Valentina Dincă, expert standardizare, Departament Neelectric, Direcţia Standardizare, ASRO

În ultimii ani, activitatea de standardizare s-a extins şi în domeniul serviciilor medicale

precum: osteopatie, chiropractică şi chirurgie estetică.Organismul naţional de standar-
dizare din Austria a propus o temă nouă de standardizare în domeniul homeopatiei în
anul 2013, având în vedere necesitatea de a elabora standarde comune în acest do-
meniu, necesitate identificată de organizaţiile profesionale European Committee for
Homeopathy (ECH) şi Liga Medicorum Homoeopathica Internationalis (LMHI).

Tema nouă a fost aprobată la CEN, mai întâi la nivelul
consiliului tehnic, apoi la cel al comitetului tehnic, cu
majoritate de voturi exprimate şi cu angajamentul iniţial
de participare la elaborarea standardului a experţilor de la
organismele naţionale de standardizare din Spania (AE-
NOR), Austria (ASI), România (ASRO), Bulgaria (BDS),
Belgia (NBN), Elveţia (SNV), Turcia (TSE) şi Republica
Cehă (UNMZ).
România a nominalizat ca experţi pe doamna doctor
Ileana Rîndaşu – Societatea Română de Homeopatie
(SRH) şi pe domnul doctor Sorin Dan Cadar – Asociaţia
Română de Homeopatie Clinică (ARHC).
La nivel european, a luat fiinţă noul comitet tehnic CEN/
TC 427, Project Committee - Services of Medical Doc-
tors with additional qualification in Homeopathy, iar în
România s-a înfiinţat comitetul tehnic-oglindă ASRO/
CT 386, Homeopatie.
Prima şedinţă a CEN/TC 427 a avut loc pe 9-10 ianua-
rie 2014, la Viena. Delegaţia României a fost alcătuită din:
doamna Valentina Dincă – ASRO, doamna doctor Ileana
Rîndaşu – SRH şi domnul doctor Sorin Dan Cadar –
ARHC. România a fost ţara cu cea mai mare participare
la elaborarea standardului, cei doi experţi nominalizaţi
înscriindu-se în patru din cele cinci grupuri de lucru defi-
nite (corespunzător celor cinci capitole ale standardului)
şi preluând, prin intermediul doamnei doctor Rîndaşu,
preşedinţia unui grup de lucru.
Proiectul de lucru prezentat de iniţiator a fost dezvoltat de
experţii din grupurile de lucru până când s-a ajuns la un
consens asupra conţinutului, acest document devenind
astfel primul proiect de comitet.
El a fost supus analizei şi votului membrilor TC 427 (in-
clusiv transmitere de comentarii generale, tehnice şi
editoriale), prin intermediul organismelor naţionale de

STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 3

standardizare, respectiv al comitetelor tehnice naţionale-
oglindă.
Proiectul a fost deci supus studiului membrilor ASRO/
CT 386. Observaţiile exprimate de domnul doctor Adrian
Alecu au fost analizate şi discutate într-o şedinţă ASRO/
CT 386, în care s-a decis forma finală a comentariilor care
trebuiau comunicate la CEN/TC 427. România a trimis
trei comentarii (două tehnice şi unul editorial).
Apoi s-au studiat toate comentariile primite la nivel eu-
ropean şi s-a construit punctul de vedere naţional cu care
delegaţia României a participat la următoarea şedinţă eu-
ropeană.
Au fost discutate toate observaţiile comunicate la CEN/
TC 427 şi s-a decis acceptarea sau respingerea lor în cadrul
şedinţei comitetului tehnic din 19-20 noiembrie 2014, de la
Bruxelles. Delegaţia României a fost alcătuită din: doamna
Valentina Dincă – ASRO, doamna doctor Ileana Rîndaşu
– SRH şi domnul doctor Adrian Alecu – UMF Tg. Mureş/
ARHC. Toate comentariile transmise de România au fost
luate în considerare şi au condus la modificări în text.
După soluţionarea comentariilor primite şi realizarea
modificărilor aferente în text, proiectul de standard a fost
trimis în anchetă, fiind supus din nou analizei şi votului
membrilor CEN/TC 427 (şi în această etapă sunt posibile
comentarii generale, tehnice şi editoriale).
Pe 18 decembrie 2015, a avut loc şedinţa ASRO/CT 386
pentru analiza tuturor observaţiilor primite la nivel euro-
pean şi construirea punctului de vedere naţional al dele-
gaţiei României pentru următoarea şedinţă europeană.
Toate comentariile au fost discutate şi s-a decis în privinţa
lor în cadrul şedinţei CEN/TC 427, din 14-15 ianuarie
2016, la Paris. Delegaţia României a fost alcătuită din:
doamna Valentina Dincă – ASRO şi domnul doctor Sorin
Dan Cadar – ARHC şi a primit felicitări de la câţiva parti-
cipanţi pentru intervenţiile realizate.
Participarea expertului standardizare – reprezentantul
ASRO – la toate cele trei şedinţe europene menţionate
mai sus a fost sponsorizată de ARHC.
Proiectul de standard european actualizat a fost supus
din nou analizei şi votului membrilor CEN/TC 427, s-au
soluţionat comentariile primite, documentul ajungând la
nivel de standard în forma finală şi urmând să fie supus
aprobării şi publicării.
4
Standardul EN 16872:2016, Services of Medical Doctors
with additional qualification in Homeopathy (MDQH) -
Requirements for health care provision by Medical Doc-
tors with additional qualification in Homeopathy a fost
publicat de CEN şi a devenit disponibil în octombrie 2016,
urmând ca, obligatoriu – conform procedurii – în lunile
următoare, să fie adoptat la nivel naţional în toate statele
membre CEN (inclusiv România), fie în limba naţională,
fie în una din cele trei limbi oficiale (engleză, franceză,
germană).
Colaborarea standardizare-homeopatie la nivel naţional a
inclus şi participarea expertului standardizare responsabil
pe domeniu la al XXXI-lea Congres Naţional de Homeo-
patie, cu tema „Homeopatia de la Honigberger în mile-
niul III”, organizat de SRH şi AMH la Braşov, în perioada
12-14 mai 2016. Cu această ocazie, a fost susţinută pre-
zentarea „Standardizarea astăzi. Participarea specialiştilor
români la standardizarea europeană în domeniul homeo-
patiei”, urmată de discuţii. Expertul de standardizare – re-
prezentant al ASRO – a luat parte la acest congres dato-
rită sponsorizării SRH şi AMH.
Colaborarea nu s-a oprit însă aici. Membrii ASRO/
CT  386 au decis să sprijine în continuare activitatea de
standardizare în acest domeniu şi să ofere tuturor celor
interesaţi posibilitatea de a utiliza cât mai eficient şi mai
uşor standardul, prin susţinerea şi adoptarea standardului
european ca standard român direct prin elaborarea şi pu-
blicarea versiunii în limba română.
Traducerea primară în limba română a documentului a
fost realizată de către ERAN CATT, sub supravegherea
atentă a expertului de standardizare responsabil şi cu
sprijinul financiar al ARHC. Apoi, reprezentanţii mem-
brilor ASRO/CT 386 au lucrat la verificarea tehnică a tra-
ducerii standardului şi la finalizarea versiunii române, cu
contribuţia deosebită a domnului doctor Adrian Alecu şi
a doamnei doctor  Ileana Rîndaşu.
Întreaga activitate s-a concretizat în aprobarea şi publica-
rea de către ASRO, la 31 mai 2017, a SR EN 16872:2017,
Servicii de sănătate oferite de medici care au calificare
suplimentară în homeopatie (MCSH). Cerinţe pentru
îngrijirile de sănătate furnizate de medici care au ca-
lificare suplimentară în homeopatie, versiune în limba
română.
 LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute

în luna iunie 2017
Mihaela Vorovenci, consilier juridic, ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al
României, care fac referire la standarde, din luna iunie 2017.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări
– redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin
referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-
tate a standardului înlocuit:
1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului,
privind echipamentele hertziene şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocă a conformităţii
acestora şi a Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind armonizarea legislaţiei statelor mem-
bre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio şi de abrogare a Directivei 1999/5/CE (Publicarea
titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în
JOUE C 180/5 din 08.06.2017.
1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2014/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
privind armonizarea legislaţiilor statelor membre, referitoare la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării
în atmosfere potenţial explozive (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii
în materie de armonizare), publicată în JOUE C 183/1 din 09.06.2017.
1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului,
privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor
armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 183/14 din 09.06.2017.
1.1.4 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului Euro-
pean şi al Consiliului, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de
abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (Publicarea referinţelor documentelor de evaluare europene în conformi-
tate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011), publicată în JOUE C 183/105 din 09.06.2017.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul delegat (UE) 2017/959 al Comisiei din 24 februarie 2017, privind clasificarea performanţelor de
tasare orizontală şi de absorbţie a apei pe termen scurt ale produselor termoizolante formate  in-situ  pe bază de celu-
loză în vrac pentru umplere (LFCI), care fac obiectul standardului EN 15101-1, în conformitate cu Regulamentul (UE)
nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 145/1 din 08.06.2017.
1.2.2 Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1014 a Comisiei din 15 iunie 2017, privind publicarea referinţelor stan-
dardelor europene EN 13869:2016 privind cerinţele pentru brichete referitoare la siguranţa copiilor şi EN 13209-2:2015
privind port-bebe în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului, publicat în JOUE L 153/36 din 16.06.2017.

STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 5

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3078/2017, din
24/05/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-
strucţii Societatea Comercială Electric Products Certification Independent Body - OICPE - S.R.L. în vederea notificării la
Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 419 din 07/06/2017.

2.2 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3079/2017, din
24/05/2017, privind desemnarea Laboratorului de Încercări pentru Certificarea Produselor Electrice – LICPE, aparţinând
Societăţii Comerciale Electric Products Certification Independent Body – OICPE - S.R.L., în vederea notificării la Comi-
sia Europeană pentru realizarea funcţiei de laborator de încercări ale produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 419 din 07/06/2017.

2.3 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3080/2017, din
24/05/2017, privind extinderea desemnării Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dez-
voltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei de
laborator de încercări ale produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 419, din 07/06/2017.

2.4 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3081/2017, din
24/05/2017, privind extinderea desemnării organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor
pentru construcţii Societatea Comercială Institutul de Cercetări în Transporturi INCERTRANS – S.A. în vederea notifi-
cării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 419, din 07/06/2017.

2.5 Ordinul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nr. 449/2017, din 30/05/2017, privind proce-
dura de acordare, suspendare şi retragere a statutului de prestator de servicii de încredere calificat în conformitate cu Re-
gulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014, publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 459, din 20/06/2017.

6
 STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul european
de standardizare 2017
Electrotehnică
Cabluri electrice cu limitele expunerii umane la câmpurile electrice şi elec-
În 2017, CLC/TC 20 (Cabluri electrice) va continua să elabo- tromagnetice şi un standard care evaluează echipamentul
reze standarde pentru caracterizarea materialelor utilizate electronic şi electric în raport cu limitele expunerii umane la
la accesoriile pentru cabluri electrice. Pe baza activităţii in- curenţii electrici, magnetici, EMF, induşi şi de contact.
ternaţionale, TC 20 va elabora amendamente pentru stan-
dardele europene referitoare la încercările efectuate asupra Alte standarde care vor fi elaborate în 2017
cablurilor electrice şi a cablurilor cu fibre optice supuse la
foc şi va finaliza standardul referitor la metodele de încer- Iluminat
care privind cablurile electrice şi cablurile cu fibre optice. În 2017, grupul de coordonare referitor la iluminat al CEN/
CEN/TC 213 elaborează standarde pentru sisteme de tuburi CENELEC îşi va finaliza programele de lucru pentru standar-
subterane de protecţie a cablurilor electrice. Comitetul va dele cerute în baza mandatului M/485 , M/495 şi M/519.
finaliza un EN care va furniza o metodă de încercare pen-
tru conţinutul de halogen. TC 213 va finaliza două rapoarte
tehnice: unul cu privire la sisteme de tuburi de protecţie
pentru direcţionarea cablajului cu rezistenţă intrinsecă la
foc şi altul care se referă la caracteristicile electromagnetice
ale acestor sisteme liniare.

Compatibilitate electromagnetică (EMC)

CLC 210 (EMC), în colaborare cu IEC/TC 77 (Compatibilitate
electromagnetică) şi cu Comitetul internaţional special cu
privire la interferenţa radio (CISPR), elaborează o gamă largă
de standarde generice, de bază, standarde EMC şi standarde
cu privire la familii de produse. Pe baza activităţilor CISPR, în
2017, TC 210 va elabora amendamente pentru standardele
EMC generice, care includ standarde referitoare la limitele
pentru emisii de curenţi armonici. În plus, TC 210 răspunde
cererii provenite de la Comisia Europeană pentru standarde
care să respecte cerinţele noilor directive pentru Compa-
tibilitate Electromagnetică şi pentru Echipamentul Radio.
De aceea, TC 210 revizuieşte numeroase standarde, multe
dintre ele referitoare la metode şi aparate privind măsura-
rea perturbaţiilor radio şi a imunităţii.

Câmpuri electromagnetice (EMF)

CLC/TC 106 X elaborează standarde europene ca răspuns la
mandatul M/351, în sprijinul Directivei Câmpuri electromag-
netice, care îşi propune să protejeze lucrătorii expuşi la ris-
curi generate de câmpuri electromagnetice. Acestea includ
un standard european care furnizează un mijloc de evaluare
a aparatelor electrice acasă şi la locul de muncă în raport

STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 7

 Mediu
În afară de rolul său de consultant, CLC/TC 11 X elaborează
standarde pentru a reduce impacturile dăunătoare ale acti-
vităţilor, produselor şi sistemelor electromagnetice asupra
mediului. Toate organismele tehnice de la CEN şi CENELEC
trebuie să ia în consideraţie aspectele de mediu în activi-
tatea lor. Un set de instrumente şi servicii-suport precum
platforma de sprijin CEN sunt disponibile pentru a ajuta co-
mitetele tehnice din toate sectoarele cu privire la modul în
care să trateze aspectele de mediu în standarde.
Adaptarea la schimbările climatice
În 2017, CEN şi CENELEC vor finaliza programul de lucru
preliminar ca urmare a cererii care sprijină strategia UE cu
privire la adaptarea la schimbările climatice. Programul de
lucru va stabili o listă de 20 de standarde esenţiale care tre-
buie să fie elaborate sau revizuite în fiecare sector prioritar
(transporturi, energie, construcţii).
Calitatea aerului
TC 264 are sarcina de a armoniza diferitele practici din Uniu-
nea Europeană prin stabilirea unei liste a cerinţelor minime
pentru poluanţii specificaţi în standardele europene, care
să acopere paşii de măsurare, planurile de măsurare, eşanti-
onare, condiţionarea eşantioanelor, analiza/cuantificarea şi
raportarea datelor. Fiecare metodă de măsurare standardi-
zată include date de validare pentru variabilitate (repetabili-
tate şi reproductibilitate), ataşate la rezultatele măsurătorilor.
În 2017, TC 264 va completa standardele pentru măsurarea
conţinutului de particule din mediul înconjurător, ajutând
la implementarea legislaţiei cu privire la calitatea aerului
ambiant, sisteme automate de măsurare a concentraţiei
de particule, cu o metodă-standard pentru măsurarea NO3-,
SO4-2, CI-, NH4+, Na+, K+, Mg2+, Ca2+ în PM 2,5 depuse pe filtre
şi cu măsurarea carbonului elementar şi a carbonului orga-
nic, depuse pe filtre.
Deşeuri electronice
În domeniul deşeurilor de echipamente electrice şi elec-
tronice (WEEE), TC 111 X va elabora două noi specificaţii
tehnice: una pentru colectarea şi logistica WEEE şi una cu
privire la procesarea finală a fracţiilor de cupru şi de metale
preţioase din WEEE. Acestea vor fi publicate ca parte a unei
serii de standarde şi specificaţii tehnice elaborate în baza
mandatului M/518, pentru sprijinirea Directivei WEEE.
Caracterizarea de mediu a matricelor solide
TC 444 va revizui standardul referitor la încercări de perco-
lare în curent ascendent pentru a sprijini legislaţia Uniunii
Europene cu privire la deşeuri. Un nou standard despre de-
terminarea bifenililor policloruraţi (PCB) din deşeurile solide
prin cromatografie cu captură de electroni sau prin spectro-
metrie de masă va fi publicat, de asemenea, în 2017.
8
Alte standarde care vor fi publicate în 2017
Managementul anvelopelor ajunse la sfârşitul ciclului de
viaţă (ELT) devine o activitate semnificativă de valorificare
a deşeurilor, cu impact potenţial atât asupra economiei, cât
şi a mediului. CEN/TC 366, Materiale obţinute din anvelopele
ajunse la sfârşitul ciclului de viaţă, standardizează proprie-
tăţile fizice şi chimice relevante ale materialelor provenite
din anvelope, cu scopul de a îmbunătăţi potenţialul pentru
reciclarea ELT.
Apa
CEN/TC 230 (Analiza apei) elaborează metode de încercare
standard pentru examinarea fizică, chimică, biochimică,
biologică şi microbiologică a calităţii apei. Sunt incluse aici
şi metode de eşantionare, asigurare a calităţii, clasificare
şi cerinţe de performanţă pentru echipamentul de
monitorizare.
Sol şi nămoluri
CEN/TC 308 (Caracterizarea şi managementul nămolurilor)
elaborează standarde generice pentru nămoluri, referitoare
la utilizarea şi eliminarea acestora. CEN/TC 345, Caracteriza-
rea solurilor, se ocupă de standardizarea în domeniul calită-
ţii solurilor, inclusiv metodele de eşantionare şi de evaluare
şi definire a termenilor. Alte activităţi de standardizare din
acest domeniu vor fi realizate de TC 444.
S-a înregistrat o creştere a cererii de amelioratori de soluri
şi substraturi de cultură începând din 1990, în agricultură,
horticultură şi grădinărit. Standardele din acest domeniu se
află sub responsabilitatea CEN/TC 223, Amelioratori pentru
soluri şi substanţe de cultură. Următoarea revizuire a Regle-
mentării cu privire la îngrăşăminte 2003/2003 va intensifica
activitatea de standardizare în acest domeniu.
Economia circulară
CEN şi CENELEC sprijină Strategia Comisiei Europene referi-
toare la economia circulară. Până la sfârşitul lui 2017, va fi fi-
nalizată o evaluare a gradului în care standardizarea actuală
sprijină eficienţa resurselor în economia circulară în Uniu-
nea Europeană. Scopul constă în identificarea modurilor în
care activităţile de standardizare pot fi îmbunătăţite pentru
a sprijini aceste politici şi a elabora un plan strategic prin
care lipsurile identificate în activităţile de standardizare pot
fi eliminate.
Substanţe chimice
În 2017, CEN va elabora un nou Ghid CEN, care va furniza
un sprijin comitetelor tehnice cu privire la modul de a ela-
bora cerinţe în standardele pentru produse care să ajute la
reducerea la minimum a utilizării substanţelor periculoase
în produse, micşorând astfel riscurile pentru sănătate şi me-
diu, provenite din expunerea la substanţe chimice.
„Economia de argint”.
Standardizarea sectorială
Amandine Ibled

Apariţia economiei de argint reprezintă un eveniment esenţial care trebuie fructificat

de toţi factorii, indiferent de sectorul lor de activitate. Standardizarea lucrează pentru
toate domeniile, cu scopul de a conferi coerenţă unei oferte care răspunde specifi-
caţiilor dedicate. Statele în care populaţia îmbătrâneşte în număr mare se situează la
înălţimea provocării?

Abordarea „durată de viaţă” pune accentul pe

mai multe elemente: necesităţile fundamentale
(a se hrăni, a se deplasa etc), cadrul de viaţă,
sănătatea

Persoanele de peste 60 de ani vor reprezenta o treime din
populaţia franceză în 2050. Astăzi, ele sunt în număr de
15 milioane, în toată Franţa. Este o adevărată oportuni-
tate pentru întreprinderi deoarece este vorba despre o
piaţă în continuă dezvoltare. Gérard-François Dumont,
geograf şi preşedinte al grupului de lucru cu privire la
„economia de argint” la AFNOR (GRSE) denumeşte acest
fenomen „dezvoltare gerontologică”. AFNOR – organiza-
ţia franceză de standardizare – este un factor-cheie în a
ajuta întreprinderile să-şi susţină competenţa la nivel in-
ternaţional şi să participe activ la activitatea comitetului
de inovare, reluat anul trecut de la filiera „economia de
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017
argint”. La ora actuală, nu există o activitate de standardi-
zare dedicată în mod specific seniorilor. Există standarde
în toate sectoarele, care se referă în mod direct la seniori
sau persoane cu dizabilităţi permanente sau temporare:
calitatea serviciilor de asistenţă la distanţă, servicii fur-
nizate la domiciliu, cămine pentru persoane în vârstă sau
pentru persoane dependente (EHPAD), Cartea albă cu
privire la accesibilitatea digitală, accesibilitatea şi calita-
tea serviciilor de transport, cărucioare cu rotile, interfaţa
cu utilizatorul, accesibilitatea în clădiri de interes public
(ERP), evacuarea persoanelor cu dizabilităţi din ERP etc.
Totuşi, „este necesară o adevărată coerenţă între sectoare
9

Alarmele, sistemele de protecţie împotriva căderii,
sunt elemente ale unui lanţ vast
pentru a pune de acord aceste idei noi, aceste necesităţi
emergente, care au nevoie să fie structurate”, declară Va-
lérie Bernat, responsabil în domeniul dezvoltării la AF-
NOR. De la publicarea raportului GRSE, intitulat „Stan-
dardizarea, un instrument strategic pentru „economia de
argint”, în 2016, au fost organizate mai multe acţiuni.
Reactivarea comitetului cu privire la asistenţa la
distanţă
Comitetul de standardizare „Servicii de asistenţă la dis-
tanţă” a fost reactivat în ianuarie 2016 pentru urmărirea
lucrărilor europene. Alexandre Farnault, responsabil al
polului Ambulatoriu, la Agenţia regională pentru sănă-
tate (ARS) Ile de France a fost numit preşedinte al aces-
tui comitet, redenumit Lanţul de servicii de „asistenţă la
distanţă” pentru persoane. Termenii „asistenţă la distanţă”
rămân în mod voit între ghilimele întrucât membrii co-
mitetului au încă dubii cu privire la o utilizare pe care o
consideră desuetă.
„Astăzi, asistenţa la distanţă nu înseamnă doar dispoziti-
vul de protecţie împotriva căderii, purtat la gât întocmai
ca un medalion, ci cuprinde toate serviciile electronice în
domeniul sănătăţii”, precizează Catherine Protic, şef de
proiect la AFNOR. De exemplu, lanţurile de servicii pri-
vind alarmele pentru îngrijire personală la nivel european
(CEN/TC 431, Lanţ de servicii pentru alarme de îngrijire
socială). Suedia a adoptat o strategie proactivă, propu-
nând încă din 2014 înfiinţarea acestui comitet tehnic eu-
ropean, al cărui secretariat îl asigură. Franţa va participa
la lucrări prin intermediul unui comitet-oglindă, care a
fost înfiinţat de curând.
Subiectele de lucru ale comitetului de standardizare se
referă în principal la vocabularul care trebuie armonizat
între diferitele state, la managementul de urgenţă, la un
ghid pentru achiziţionarea serviciilor de telecomunicaţii
(stabilirea caietului de sarcini cu operatorul de telefonie
pentru asigurarea serviciului 24 de ore din 24, 7 zile din
7), confidenţialitatea şi securitatea informaţiei datelor
personale.
10
Tot mai multe persoane vor beneficia în mod potenţial de
aceste servicii. „Obiectivul acestui comitet este de a valo-
rifica experienţa franceză în ceea ce priveşte organizarea
calităţii sistemului la nivel european (CEN/TC 431 refe-
ritor la procesele lanţului de servicii de îngrijire în dome-
niul tehnologiei), pentru a aborda cu încredere „virajul”
asistenţei la distanţă în anii următori”, continuă Catherine
Protic.
Calitatea îngrijirilor pentru persoanele în vârstă la
domiciliu şi în cămine
Suedia propune, prin intermediul organismului său de
standardizare – SIS, crearea unui nou comitet tehnic eu-
ropean intitulat Calitatea îngrijirilor la domiciliu şi în
cămine pentru persoanele în vârstă, care este în curs de
validare. Aceste lucrări îşi propun să dezvolte un program
de standardizare destinat să garanteze serviciile şi să secu-
rizeze îngrijirile propuse pentru persoane în vârstă, luând
în considerare „grija pentru propria persoană” şi necesita-
tea reeducării.
Pe de altă parte, a fost creat un grup de lucru franco-chi-
nez pentru valorificarea competenţei franceze în China în
legătură cu tematica calităţii îngrijirilor personale la do-
miciliu şi în cămine. În sfârşit, o propunere IWA a fost
făcută de BSI – organismul de standardizare britanic –
împreună cu HIP din Tokyo. Acordul internaţional al gru-
purilor de lucru, lansat de BSI, cu privire la serviciile de
sănătate şi îngrijirile dedicate persoanelor în vârstă, a fost
finalizat în ianuarie 2016. A fost abordat aspectul îngriji-
rilor, în vreme ce acela al însoţirii nu a fost menţionat în
cursul redactării sale. Mai mulţi factori interesaţi din gru-
pul de lucru cu privire la economia de argint al AFNOR
au participat la această activitate internaţională.
Termenii „asistenţă la distanţă”
rămân în ghilimele în mod voit
întrucât membrii comitetului
au încă dubii în legătură cu o
utilizare pe care o consideră
desuetă
Internetul obiectelor se aplică în toate sectoarele
Ideea subadicentă a acestei acţiuni: dezvoltarea unei ac-
tivităţi de standardizare cu privire la Internetul obiecte-
lor (IoT). În decembrie 2016, a fost creat un nou comitet,
constituit din două grupuri de lucru având ca obiectiv
activitatea cu privire la arhitectura şi interoperabilitatea
obiectelor. Acest comitet îşi propune să participe activ
la activităţile internaţionale care se desfăşoară în cadrul
grupurilor de lucru WG 7, Reţele de captatori, şi WG 10,
Internetul obiectelor, ale ISO/IEC/JTC 1.
Japonia şi China: state în care populaţia îmbătrâneşte
masiv
Din motive demografice evidente, Japonia este, incontes-
tabil, ţara cea mai avansată în ceea ce priveşte standar-
dizarea pentru persoanele în vârstă şi cele cu dizabilităţi.
Ţara Soarelui Răsare se confruntă cu îmbătrânirea popu-
laţiei sale de mai multă vreme decât Europa. Majoritatea
locurilor publice sunt adaptate pentru persoanele fragile
(persoane în vârstă şi cu dizabilităţi, femei însărcinate)
etc.
China se ocupă şi ea în mod activ de îmbătrânirea popula-
ţiei sale. În 2025, vor exista peste 400 de milioane de per-
soane de peste 60 de ani în China. În faţa acestei provocări
demografice, autorităţile chineze au ales să colaboreze cu
operatori francezi precum Orpea, DomusVi şi Colisée,
care au aderat la Clubul Sănătăţii din China. Franţa se
bucură de o reputaţie bună în ceea ce priveşte îngrijirea
persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi. Autorităţile
chineze prevăd, în cadrul celui de-al 12-lea Plan cincinal,
să sporească de la 3 la 9 milioane numărul paturilor în
căminele pentru persoanele în vârstă. Piaţa internaţională
a ofertei îngrijirilor pentru persoane în vârstă dependente
prezintă perspective de creştere majore care vor avea con-
secinţe foarte importante pentru activitatea economică,
crearea de locuri de muncă şi cercetare.
În Europa, Suedia face parte din statele cele mai avansate
în domeniul protecţiei sociale, aceasta fiind foarte bine
dezvoltată şi având deja o tradiţie. Cât despre Germania,
acesta este cel de-al doilea stat european mai avansat în
ceea ce priveşte acest subiect. Este o ţară în care populaţia
îmbătrâneşte în număr mai mare şi mai repede decât în
Franţa, dar care dispune de o industrie extraordinar de
bine dezvoltată.
Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 374, mai 2017
Există standarde pentru servicii la domiciliu,
cămine, asistenţă la distanţă
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017
Cuvântul specialistului
Gérard-François
Dumont
Preşedinte al grupului de lucru
cu privire la economia de ar-
gint, la AFNOR (GRSE)
„Nu vom elabora standarde
dedicate în exclusivitate
seniorilor”
Standardizarea nu trebuie să se refere în mod spe-
cific la persoanele în vârstă. În schimb, în toate
standardele trebuie să ţinem seama de dimensiu-
nea economiei de argint. Standardele trebuie să
încorporeze acest segment al populaţiei al cărei
număr creşte şi care se confruntă cu dificultăţi în
ceea ce priveşte capacitatea.
Economia de argint îşi face loc în numeroase sec-
toare. În mod logic, nu vom crea standarde dedi-
cate în exclusivitate seniorilor pentru că aceste do-
cumente pot fi utile şi altor categorii ale populaţiei.
De exemplu, standardele pentru servicii la domici-
liu privesc adesea copiii şi adulţii care utilizează un
scaun cu rotile, care suferă de dizabilităţi în mod
temporar (handicap temporar) sau care necesită
îngrijiri în urma unei internări în spital.
AFNOR participă la numeroase lucrări în curs de
desfăşurare la nivel internaţional. Cele mai remar-
cabile rămân lucrările franco-chineze, fiind vorba
de o acţiune bilaterală. China vrea să profite de
competenţa franceză în domeniul calităţii îngriji-
rilor la domiciliu şi în cămine. Celelalte lucrări in-
ternaţionale la care AFNOR participă se referă la
diverse tematici precum alarmele pentru îngrijiri
personale (secretariat asigurat de Suedia), accesi-
bilitatea pentru toţi, problema aplicaţiilor feroviare,
cu necesitatea de a face posibilă circulaţia pe calea
ferată pentru persoanele cu mobilitate redusă.
Acest subiect nu s-a concretizat încă în standarde.
Participarea Franţei rămâne semnificativă întrucât
contribuţia ei constituie o bază pentru activitatea
tuturor acestor grupuri de lucru.
11
STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Îmbătrânirea
o oportunitate
Lumea cunoaşte schimbări demografice majore, care
implică provocări noi pentru a răspunde necesităţilor şi
aspiraţiilor societăţii noastre, ai cărei membri îmbătrânesc
în număr mare.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), po-
Foto : SA

pulaţia mondială îmbătrâneşte. Numărul de persoane de

peste 60 de ani va atinge 2 miliarde în 2050, adică de 3 ori
mai mult comparativ cu anul 2000.

Australia nu se abate de la această tendinţă. Să fie clar!

Ţara se va confrunta cu o creştere a populaţiei sale în anii
următori. În 2016, 15% din populaţia australiană (adică
3,7 milioane de persoane) avea 65 de ani. Această popu-
laţie va atinge 8,7 milioane în 2056 (22%), culminând cu
cifra de 12,8 milioane în 2096 (24%).

Ca şi în alte state industrializate, îmbătrânirea demografică

a Australiei este de acum înainte un subiect larg studiat şi
dezbătut pe plan politic. Acesta are un impact important
asupra planificării forţei de muncă, asupra bugetului gu-
vernului, precum şi asupra competitivităţii industriei. Se
constituie în acelaşi timp şi pieţe noi, care oferă perspec-
tive de dezvoltare şi oportunitatea importantă de îmbună-
tăţire a sănătăţii şi a stării de bine a cetăţenilor.

„Economia de argint” nu încetează să se dezvolte datorită

puterii de cumpărare a persoanelor de peste 65 de ani. Ea
cuprinde cheltuieli directe pentru bunuri şi servicii des-
tinate persoanelor în vârstă, dar şi activitatea economică
generată de cheltuielile şi de necesităţile lor mai largi.

Trebuie să ne concentrăm pe problemele concrete care

Bronwyn Evans, director la Organizaţiei Australiene
de Standardizare şi vicepreşedinte al ISO (finanţe)
12
preocupă seniorii, identificând produsele şi mediile care
le sunt adaptate, integrând principiul „proiectării univer-
sale”, care se adresează tuturor categoriilor de vârstă şi
tuturor capacităţilor fizice sau necesităţilor specifice ale
 populaţiei:
persoanelor. Întreprinderile care adoptă acest demers bi- al APEC, care a avut loc în aprilie 2017 la Sydney şi care
nevoitor faţă de vârstnici pot beneficia de pieţe noi, ofe- a pus bazele elaborării de standarde care vor stimula dez-
rite de bunurile şi serviciile conexe. voltarea „economiei de argint”.

În faţa apariţiei acestei pieţe formidabile, nu trebuie să
subestimăm necesitatea de a elabora noi standarde care se
înscriu într-un model de activitate economică mai largă.
Trebuie să considerăm „economia de argint” o oportuni-
tate de a elabora standarde care îmbunătăţesc calitatea
vieţii, stimulează dezvoltarea economică şi susţin inovaţia
şi competitivitatea.
Iată de ce organizaţia de standardizare din Australia (Stan-
dards Australia) a lansat iniţiative atât pe plan naţional,
cât şi regional, pentru a exploata potenţialul „economiei
de argint”.
Standards Australia colaborează cu guvernul australian,
în mod deosebit cu Ministerul industriei, al inovaţiei şi al
ştiinţei pentru rea-lizarea proiectului „Rolul standardelor
şi al inovaţiei ca „motor” al „economiei de argint”, împre-
ună cu alţi membri ai Organizaţiei de Cooperare Econo-
mică Asia-Pacific (APEC). Acest proiect reuneşte diverse
părţi interesate majore ale „economiei de argint” din ca-
drul APEC (întreprinderi, universităţi, consumatori, orga-
nisme naţionale de standardizare, guverne şi autorităţi de
reglementare) cu scopul de a îmbina punctele de vedere
cu privire la rolul standardelor şi al inovaţiei, ca pilon de
dezvoltare a „economiei de argint”.
Strategia de standardizare pe care Australia o adoptă as-
tăzi va influenţa anvergura şi dezvoltarea acestei economii
pe cale de a se constitui. Iată de ce trebuie să fie pus accen-
tul pe colaborare şi pe inovare dacă vrem să profităm de
noile pieţe oferite de „economia de argint”.
Colaborând cu organismele naţionale de standardizare,
cu întreprinderile şi cu guvernele, ISO poate deveni lider
în demonstrarea adevăratei valori a populaţiei care îmbă-
trâneşte.
Cum va arăta lumea în 2060? Ea va fi cu siguranţă diferită
de cea de azi, mai bătrână, dar şi mai înţeleaptă… Unii
dintre noi vom trăi poate până atunci. Dacă aşa vor sta
lucrurile, sper că standardele elaborate astăzi vor lăsa o
amprentă pregnantă asupra generaţiilor viitoare. Sunt
necesare angajamentul generaţiilor actuale şi investiţii pe
termen lung. Să lucrăm deci împreună pentru atingerea
obiectivului nostru. La urma urmei, nu întinerim!
Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 121, martie-aprilie 2017, revista Organizaţiei Inter-
naţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.
iso.org). Editor: gasiorowski@iso.org. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-
mente: sales@iso.org

În mai 2016, Standards Australia a găzduit o misiune de

studiu a Comitetului de standardizare a „economiei de
argint” a SPRING Singapore, care prevedea organizarea
unui seminar cu tema „Dialog cu privire la standarde şi
inovaţie: pilonii „economiei de argint”. Iniţiativa, care a
subliniat experienţa statelor Australia şi Singapore în ceea
ce priveşte îmbătrânirea populaţiei, a identificat impor-
tante observaţii şi căi de lucru, precum şi rolul jucat de
viitoarele standarde şi aplicarea lor.

În cursul anului 2016, Standards Australia a difuzat o an-

chetă în rândul membrilor APEC cu scopul de a redacta
un studiu care a fost publicat în februarie 2017. Aceste
instrumente au servit la stabilirea conţinutului work-
shop-ului „Standardele şi inovaţia în „economia de argint”
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 13
ECONOMIA
de argint
La 80 de ani, avem viaţa în faţa noastră! O evoluţie demo-
grafică ce favorizează apariţia „economiei de argint”, o nouă
filieră economică axată pe o nouă categorie de consumatori
cu o putere de cumpărare considerabilă. În acest articol, ne
vom ocupa de noi produse şi servicii destinate a răspunde
necesităţilor şi aşteptărilor persoanelor în vârstă şi de rolul
pe care standardele îl vor putea juca în acest sens.
14

Întreprinderile se
pregătesc să întâmpine
„valul” consumatorilor de
vârsta a treia
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017
După ce a parcurs 22,5 km cu bicicleta într-o oră, Robert Marchand,
ciclist de peste 105 ani, a declarat: „Nu sunt un fenomen. Încerc să fac
progrese. Când ajungi la 100 de ani, nu glumeşti cu aceste lucruri. În
această seară, voi sărbători cu toţi prietenii mei!” Iată un model de ur-
mat.
Domnul Marchand nu este un caz izolat. El face parte din milioanele
de francezi de peste 60 de ani care înţeleg să profite din plin de viaţă
– inclusiv la venerabila vârstă de 105 ani! Evoluţia demografică din ul-
timii ani indică faptul că Franţa intră de acum înainte în grupul ţărilor
care „îmbătrânesc”. Potrivit Institutului naţional de statistică şi de studii
economice (INSEE), 15 milioane de francezi au peste 60 de ani la ora
actuală. În 2030, această cifră va ajunge la 20 milioane, iar în 2060, la 24
de milioane.
Franţa nu este în nici un caz o excepţie. Numeroase state sunt pe cale
de a reinventa şi de a revizui conceptul de „pensionare” şi chiar şi cel
de „bătrâneţe” datorită numărului record de persoane din generaţia
15
 baby-boom care împlinesc în acest an 65 de ani. Această
schimbare demografică are efecte care depăşesc perfor-
manţa realizată de acest recordman centenar.

Impactul economic al îmbătrânirii

Populaţia mondială evoluează într-o măsură care ar fi fost

de neimaginat în urmă cu o generaţie şi într-un ritm fără
precedent în istorie. Un raport recent al Naţiunilor Unite
cu privire la îmbătrânirea populaţiei, în lume, indică fap-
tul că, între 2015 şi 2030, numărul de persoane în vârstă
de 60 de ani va creşte cu 56%, trecând de la 901 milioane
la 1,4 miliarde. Până în 2050, populaţia lumii din această
categorie de vârstă se va dubla comparativ cu 2015, atin-
gând 2,1 miliarde de persoane.
Îmbătrânirea populaţiei se datorează în mare parte creş-
terii speranţei de viaţă, un fenomen recent, care a început
să se manifeste începând cu anii ’70. În plus, indicele de
fecunditate, în statele dezvoltate, a scăzut în asemenea
măsură încât aceste state se confruntă cu o lipsă a mâinii
de lucru şi a consumatorilor tineri.
Profesorul universitar Gérard-François Dumont, de la
Sorbonna (Paris) declară că marea majoritate a popula-
ţiei, în lume, va trăi până la 70 de ani, o vârstă considerată
altădată incredibil de avansată. Forma tradiţională a „pira-
midei vârstelor”, cu numeroase persoane tinere la bază şi
puţine persoane vârstnice la vârf, s-a schimbat.
„Numărul consumatorilor în vârstă în societatea noastră
este în creştere”, afirmă domnul Dumont, menţionând
schimbările semnificative intervenite în structura de vâr-
stă a populaţiei. „Această evoluţie va modifica economia
mai mult ca niciodată”.
Majoritatea profesorilor universitari sunt de acord cu
faptul că îmbătrânirea populaţiei slăbeşte coeficientul de
creştere pe termen lung al unei economii, menţionând
exemplul concret al Japoniei pentru a ilustra acest feno-

Ne aflăm la o cotitură a
men. Şi dacă demografia are incontestabil o influenţă im-
portantă şi durabilă asupra economiei, generând provo-
cări evidente pe termen lung pentru autorităţile publice,
istoriei omenirii, în care ea este şi o sursă de oportunităţi.

Apariţia unor pieţe noi

îmbătrânirea populaţiei se
Această constatare ne determină să abordăm noile per-
traduce printr-o evoluţie spective ale „economiei de argint” – piaţa produselor şi
serviciilor destinate persoanelor de peste 65 de ani. Este

pozitivă
„efectul pozitiv” al îmbătrânirii populaţiei, care oferă
numeroaselor sectoare de activitate posibilitatea de a se
adresa unor clienţi noi.
Potrivit Forumului Economic Mondial (WEF), care a pu-
blicat recent un raport intitulat : Longevitatea în secolul
XXI va crea pieţe şi va stimula dezvoltarea economică,
întreprinderile de toate dimensiunile au început să-şi pri-
vească planurile strategice prin intermediul acestei prisme
noi. „Longevitatea devine o oportunitate comercială care
alimentează creşterea cifrei de afaceri şi asigură beneficii,
încurajează adaptarea mâinii de lucru la locul de muncă,
astfel încât să impulsioneze productivitatea şi oferă un
mijloc de a stimula valoarea împărtăşită şi parteneriatele
durabile cu autorităţile publice şi cu societatea civilă”.
Întreprinderile se pregătesc să întâmpine „valul” consuma-
torilor de vârsta a treia. Şi pe drept cuvânt. Baby-boomers,
16
astăzi seniori, sunt înstăriţi şi sănătoşi. Spre deosebire de
generaţia care şi-a atins majoratul în timpul celui de-al doi-
lea război mondial, aceşti seniori au cunoscut o perioadă în
care locurile de muncă erau stabile şi permanente. Puterea
lor de cumpărare este importantă.
Potrivit anchetei guvernului american cu privire la chel-
tuielile pentru consum, în Statele Unite, generaţia baby-
boom cheltuieşte în fiecare an cu 400 de miliarde de dolari
americani mai mult pentru produse şi servicii decât cele-
lalte generaţii. Se observă un fenomen similar în alte state
dezvoltate, în care un mare procent din venitul disponibil
este deţinut de categoria de vârstă a celor de peste 60 de
ani. Bine structurate, pieţele pot beneficia de îmbătrânirea
populaţiei, care devine în aceste condiţii „un motor” pen-
tru aceste pieţe, potrivit raportului WEF.
Cum vor aborda întreprinderile această piaţă potenţial lu-
crativă? În realitate, numeroase întreprinderi sunt pe cale
de a arăta restului lumii cum să profite de această piaţă în
plin avânt. Unele privesc „îmbătrânirea societăţii” ca pe o
axă strategică esenţială a obiectivelor lor comerciale. În
acelaşi mod, numeroase întreprinderi consideră longevi-
tatea o adevărată oportunitate de dezvoltare a produselor
şi serviciilor pentru consumatorii seniori, în vreme ce al-
tele acumulează cunoştinţele şi experienţa unei mâini de
lucru mai mature.
Beneficii pentru întreprinderi
În realitate, îmbătrânirea populaţiei reprezintă o formida-
bilă oportunitate de dezvoltare pentru întreprinderi, care
vor putea să se adreseze unei pieţe mai largi. Dar aceasta
nu este totul. Dacă este eficient exploatată, această nouă
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017
situaţie demografică va stimula creşterea cifrei lor de vân-
zări.
„Dezvoltarea gerontologică va permite stimularea inova-
ţiei”, declară profesorul Dumont, care este şi preşedinte al
grupului de lucru cu privire la „economia de argint”, con-
dus de AFNOR – membru al ISO pentru Franţa – care
reprezintă unul din principalele sectoare identificate în
Strategia franceză de standardizare 2016-2018. „Este
vorba despre adaptarea sau inventarea de produse şi de
servicii care corespund necesităţilor persoanelor în vârstă
în toate sectoarele. Trebuie să ne gândim însă şi la pro-
duse şi servicii oferite persoanelor mai tinere şi care să le
fie utile când acestea vor îmbătrâni”.
Produsele şi serviciile adaptate consumatorilor mai în
vârstă pot fi de folos tuturor. Luaţi, de exemplu, Amazon
Echo, un asistent vocal inteligent care are un excelent po-
tenţial de a ajuta seniorii. Această inovaţie tehnologică se
compară cu dispozitivele de recunoaştere vocală precum
aplicaţia Siri pe i-Phone.
La prima vedere, am putea crede că asistentul Echo (de-
numit şi Alexa) nu este decât un dispozitiv tehnic în plus.
Examinându-l mai îndeaproape, veţi vedea că acest „di-
fuzor” inteligent ar putea îmbunătăţi calitatea de viaţă a
pacienţilor în vârstă, care suferă de boala Alzheimer, de
demenţă senilă şi de mobilitate scăzută.
Datorită unei simple comenzi vocale, un senior ar putea
aprinde cu uşurinţă lumina sau ar putea regla de la dis-
tanţă temperatura într-o cameră. În acelaşi mod, el ar pu-
tea cere unui aparat să pornească muzica sau să citească o
carte audio. Fără acest dispozitiv, el ar fi obligat să apeleze
la o terţă persoană care să facă aceste gesturi curente. Şi
dacă oamenii, indiferent de vârstă, au multe de câştigat
17
PIAŢA SENIORILOR
Populaţia lumii îmbătrâneşte: segmentul celor peste 60 de ani progresează
extrem de rapid. Iată de ce el oferă o nouă oportunitate de dezvoltare

PUTERE DE CUMPĂRARE

Generaţia baby-boom cheltuieşte

în fiecare an cu
400 de miliarde
de dolari americani mai mult
decât celelalte
pentru produse şi servicii
Sursa

BOGĂŢIE GLOBALĂ

În SUA,
din venitul disponibil
se va afla în mâinile
populaţiei de peste 60 de ani
Sursa : WEF Global Agenda Council on Ageing.

INTERESUL PENTRU TEHNOLOGII

Folosirea Internetului de către

americanii de 65 de ani
a crescut cu
@ din cei care
navighează pe Internet
fac acest lucru în fiecare zi

între 2009 şi 2011, ceea

utilizează reţelele
ce înseamnă o adevărată
sociale
explozie
18 pentru un grup Sursa : Pew Research Center

demografic
de pe urma acestei îmbunătăţiri a accesibilităţii, a alegerii
sau a comodităţii asigurate de aceste produse şi servicii
noi, rămân nişte semne de întrebare în ceea ce priveşte
protecţia consumatorilor. Este vorba aici de o provocare
considerabilă pentru persoanele în vârstă.
O nouă categorie de consumatori
Luarea în calcul a necesităţilor persoanelor care îmbătrâ-
nesc nu este o noutate în standardizare. În urmă cu 20 de
ani, în 1999, Comitetul ISO pentru Politica în Domeniul
Consumului (ISO-COPOLCO) a organizat o Zi de stu-
diu cu privire la standardele de interes pentru persoa-
nele în vârstă, evidenţiind evoluţia demografică mondială
şi prezicând că, „în 2025, o persoană din patru, în ţările
industrializate, va depăşi vârsta de 60 de ani, iar nume-
roase state în curs de dezvoltare vor trebui să soluţioneze
provocarea creată de creşterea numărului persoanelor
în vârstă în cadrul populaţiilor lor”. Această activitate a
permis să se concluzioneze că este esenţial să se abordeze
provocările referitoare la calitatea vieţii, la autonomie, la
îngrijirile în domeniul sănătăţii şi la securitate pentru ca
ţările să poată crea întreaga infrastructură indispensabilă
pentru a face faţă necesităţilor unei societăţi pe cale de a
îmbătrâni.
Consumers International, care lucrează alături de orga-
nismul european omolog, ANEC, militează de mai mulţi
ani pentru elaborarea de standarde care fac produsele şi
serviciile sigure şi accesibile pentru toţi consumatorii, in-
diferent de vârsta şi de capacitatea lor. Sadie Homer, care
reprezintă Consumers International, consideră că „stan-
dardele ISO au, în acest sens, un rol important de jucat.
Trebuie să asigurăm că toate părţile interesate sunt luate
în calcul la elaborarea standardelor pentru ca întreprinde-
rile să le poată utiliza pentru a furniza produse şi servicii
care să răspundă necesităţilor tuturor consumatorilor, in-
diferent de modul în care au acces la ele”.
ISO, Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) şi Uni-
unea Internaţională pentru Telecomunicaţii (ITU) şi-au
unit forţele pentru a elabora o declaraţie de politică co-
mună cu privire la standardizare şi accesibilitate, formu-
lându-şi angajamentul pentru ca toate standardele viitoare
să contribuie la a face produsele şi serviciile mai accesibile
tuturor.
Publicată în 2014, astfel încât să coincidă cu revizuirea
Ghidului ISO/IEC 71, Ghid pentru integrarea accesibi-
lităţii în standarde, această rezoluţie pune accentul pe
unele aspecte esenţiale precum importanţa proiectării ac-
cesibile sau universale, participarea seniorilor şi a persoa-
nelor cu dizabilităţi la elaborarea standardelor pentru a-şi
apăra interesele şi formarea de experţi de standardizare
care să trateze accesibilitatea în standarde.
Dacă persoanele în vârstă, care suferă de o formă de diza-
bilitate sau de o deficienţă fac parte din grupurile de con-
sumatori vulnerabili, acest tip de fragilitate poate privi şi
alte persoane din societate, la orice vârstă.
Acesta este motivul pentru care o propunere de standard
care are ca scop să ajute întreprinderile să ţină seama de
necesităţile consumatorilor vulnerabili, care sunt cei mai
expuşi când sunt confruntaţi cu practici defectuoase, este
în curs de elaborare de către COPOLCO. Ea se va inspira
din standardul naţional britanic BS 18477:2010, Furniza-
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017
rea de servicii cu caracter general. Cerinţe pentru iden-
tificarea şi luarea în calcul a vulnerabilităţii consuma-
torilor.
Până la urmă, standardele şi ghidurile elaborate pen-
tru consumatori îi vor proteja pe aceştia din urmă, dar
vor contribui şi la prosperitatea întreprinderilor”, afirmă
doamna Homer.
„Ţinând seama de numărul tot mai mare de consumatori
de vârsta a treia existenţi pe piaţa mondială, întreprinde-
rile trebuie să asigure că standardele pe care le utilizează
au luat în considerare şi au inclus necesităţile tuturor con-
sumatorilor, astfel încât să poată garanta un nivel de servi-
ciu constant pentru toţi clienţii”, adaugă ea. „Acest aspect
este cu atât mai important pentru standardele în curs de
elaborare, care sunt destinate consumatorilor vârstnici”.
Viitorul generaţiei baby-boom
Ne situăm la un moment de cotitură al istoriei omenirii,
în care îmbătrânirea populaţiei, la nivel mondial, se tra-
duce printr-o evoluţie pozitivă. Sarcina este departe de a
fi încheiată însă rămân şi semne de întrebare importante.
Care sunt necesităţile şi aşteptările persoanelor în vârstă
faţă de diferitele tipuri de produse şi servicii? Cum ar tre-
bui să ţină seama standardele de necesităţile lor? Cum ar
trebui ele să evolueze pentru a răspunde tendinţelor care
reies din aceste noi date demografice?
Profesorul Gérard-François Dumont consideră că rolul
standardelor este esenţial. „Standardele sunt deosebit de
importante în „economia de argint” întrucât aceasta din
urmă cuprinde un număr considerabil de factori diferiţi,
precum întreprinderile private, profesioniştii din dome-
niul medico-social, colectivităţile locale şi organismele de
protecţie socială. Această diversitate de factori face esen-
ţial faptul ca ei să se poată regăsi în standardele împărtă-
şite”.
Particularitatea inedită a acestui potenţial de dezvoltare
legat de îmbătrânirea populaţiei constă în lipsa frontiere-
lor. Nici un stat nu este scutit de acest fenomen şi, dacă
întreprinderile vor să supravieţuiască pe termen lung, ele
vor trebui să aibă în vedere această curbă demografică ca
o oportunitate de a cuceri piaţa neexploatată a seniorilor.
Această piaţă nouă va asigura prosperitatea şi durabilita-
tea lor, alimentând o întreagă gamă de produse şi servicii
şi va genera un cerc virtuos de standarde şi de inovaţie
permanentă.
Nu-mi mai rămâne decât să îmi scot pălăria în faţa dum-
neavoastră, domnule Marchand! Continuaţi să profitaţi
din plin de viaţă fără a vă face probleme în legătură cu
vârsta. La urma urmei, la 80 de ani nu avem viaţa în faţa
noastră?
Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 121, martie-aprilie 2017, revista Organizaţiei Inter-
naţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.
iso.org). Editor: gasiorowski@iso.org. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-
mente: sales@iso.org
19
Roboţii
ne vin în
ajutor!
20
 Romeo este un robot umanoid de
140 cm, destinat a explora şi a
aprofunda cercetările cu privire
la sprijinul acordat persoanelor
în vârstă sau care şi-au pierdut
autonomia

STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 21

Curând, roboţii vor face parte din viaţa noastră de zi cu zi.
În scurt timp, ei vor răspunde tuturor necesităţilor noastre.
Aceştia ne vor ajuta, vor comunica cu noi şi ne vor ţine
companie, contribuind la autonomia noastră pe măsură ce
avansăm în vârstă. Am intrat în era interacţiunii om-robot
şi experienţa noastră cu privire la îmbătrânire este total
modificată în bine datorită lor.

Roboţii pot rezolva problemele pe care le ridică îmbătrâ-

nirea unui mare număr al membrilor societăţii? Cercetă-
rile în curs de desfăşurare lasă să se creadă că răspunsul
este afirmativ. Astăzi, roboţii pot scoate pubelele, vă pot
ajuta să mergeţi şi să vă faceţi cumpărăturile. Ei pot glumi,
pot recunoaşte emoţiile şi pot chiar învăţa. Chiar dacă
roboţii cu scopuri terapeutice, pe deplin operaţionali, nu
vor apărea mâine, specialiştii în robotică şi medicii prezic
apariţia, în anii următori, a noi progrese în domeniul teh-
nologiilor robotice informatizate, care vor permite per-
soanelor în vârstă să rămână mai mult timp la domiciliu.
Totul a început în Japonia, unde prelungirea duratei de
viaţă şi scăderea indicelui de natalitate constituie cauza
unei reduceri alarmante a numărului populaţiei active şi a
unor cereri crescânde de personal de îngrijire. Pentru re-
zolvarea acestor probleme, japonezii şi-au îndreptat aten-
ţia către domeniul pe care-l stăpânesc cel mai bine: tehno-
logia. Întrucât longevitatea este mai ridicată ca niciodată,
Uniunea Europeană (UE) investeşte zeci de milioane de
euro în fiecare an în cercetare în domeniul roboticii axate
pe îngrijirile gerontologice.
„Studiile ne arată că, la nivel naţional şi european, costu-
rile îngrijirilor în domeniul sănătăţii, provocate de îmbă-
trânire, nu încetează să crească. „UE şi-a luat deci anga-
jamentul strategic de a favoriza durabilitatea datorită teh-
nologiei”, declară Jorge Dias, de la Universitatea din Co-
imbra (Portugalia), care lucrează la proiectul GrowMeUp,
finanţat de UE. Această iniţiativă promovează robotica
pentru a ajuta persoanele în vârstă să rămână active şi să
se menţină în formă. „Obiectivul GrowMeUp este să arate
că un sistem robotizat poate spori eficacitatea îngrijirilor
în domeniul sănătăţii, îmbunătăţind în acelaşi timp calita-
tea vieţii. Sperăm că acest proiect va permite menţinerea
persoanelor în vârstă la domiciliu cât mai mult timp posi-
bil, evitând ca acestea să meargă la cămin, pentru primi-
rea de îngrijiri”.
22
 160 de seniori Până acum, proiectul experimental cel mai important din
lume a fost desfăşurat în cadrul Robot-Era. Acest proiect
îşi propunea să încerce eficacitatea şi acceptabilitatea ser-
au participat viciilor robotizate pentru persoanele în vârstă. În Italia şi
Suedia, 160 de seniori au participat la acest proiect-pilot

în Italia şi în timp de patru ani, în cadrul căruia roboţii făceau cumpă-

rături, scoteau pubelele şi asigurau securitatea, detectând
riscurile – uşi deschise sau scurgeri de gaze, de exemplu.
Suedia la acest „Sunt fericită că un sistem robotizat poate facilita acti-
vităţile mele de zi cu zi”, a declarat Wanda Mascitelli, o

proiect-pilot, participantă entuziastă la acest proiect. „Întrucât trăiesc

singură, sunt mai relaxată şi mă simt în siguranţă acasă”.
Acest verdict nu este surprinzător; chiar şi cei mai sceptici
care a durat dintre noi admit că progresele roboticii contribuie la au-
tonomizarea persoanei într-o societate în care un număr

patru ani mare de oameni îmbătrânesc.

STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 23

 Un robot pe nume Romeo

Roboţii sunt un mijloc de a păstra autonomia per-

soanelor care înaintează în vârstă. Romeo, un robot
umanoid elaborat de SoftBank Robotics, a fost proiec-
tat special în acest scop. Acest robot de asistenţă de
1,40 m înălţime este capabil să urmărească programul
dumneavoastră zilnic, să vă amintească să cumpăraţi
lapte şi să vă indice posologia medicamentelor pe care
trebuie să le luaţi. El vă va da sfaturi care vă vor ajuta în
activitatea dumneavoastră de zi cu zi, asigurându-se
că nu uitaţi să stingeţi aragazul.
„Robotul nostru poate fi util în trei domenii-cheie:
să se asigure că clienţii noştri sunt în securitate la ei
acasă, să întărească relaţia cu familia şi să ducă la bun
sfârşit sarcini curente, la domiciliu”, declară Rodolphe
Gelin, director al echipei Inovaţie şi cercetare în în-
treprindere.
O reţea de îngrijiri Pentru o persoană în vârstă, unul din marile avantaje
pe care le are trăind alături de un robot este că acesta

virtuale încurajează din urmă învaţă să-i cunoască obiceiurile, precum

numărul de ore de somn necesare sau orele de masă.
Robotul poate identifica deci o problemă potenţială şi
socializarea utilizatorilor o poate aduce la cunoştinţa familiei sau a personalului
îngrijitor. O reţea de îngrijiri virtuale încurajează so-

şi facilitează sarcina cializarea utilizatorilor şi facilitează sarcina celor care

se ocupă de persoana în vârstă. „Îmbunătăţim calitatea
vieţii persoanelor în vârstă şi a celor care o înconjoară,
celor care se ocupă de reducând numărul îngrijirilor acordate.”
Şi nu suntem decât la început. Numeroase alte ini-

persoana în vârstă ţiative sunt în curs de desfăşurare, care au obiective

similare. În cadrul proiectului IronHand, de exemplu,
suntem pe cale de a proiecta şi de a încerca o mănuşă
robotizată care va permite compensarea pierderii for-
ţei de prindere la subiecţii în vârstă, la efectuarea unor
gesturi banale precum deschiderea unei sticle sau pre-
gătirea unei mese. Hocomba, una din întreprinderile
care participă la proiect, este pionieră în domeniul
tehnologiilor medicale inovatoare pentru a stimula
mobilitatea funcţională. „Soluţiile noastre ajută perso-
nalul de îngrijire să facă faţă provocărilor demografice
şi economice actuale, îmbunătăţind terapia şi sporind
efectele acesteia, declară responsabilul sectorului Cre-
aţie, Mark Fuhrmann. „Andago, de exemplu, este uti-
lizat pentru a ajuta persoanele care au fost victime ale
unei căderi sau ale unui accident vascular cerebral să
poată merge din nou. Proiectul IronHand marchează
un progres suplimentar”.

24
Tovarăş de încredere, Pepper poate comunica cu dumneavoastră datorită interfeţei celei mai intuitive pe care
o cunoaştem: vocea, atingerea şi emoţiile
Către o dezumanizare a persoanelor în vârstă?
Care va fi reacţia persoanelor în vârstă în faţa înmulţirii
numărului de dispozitive? Suntem pe cale de a le aliena?
Domnul Gelin nu crede acest lucru: „dimpotrivă, în că-
mine, robotul se situează în centrul atenţiei. El generează
conversaţii şi apropie oamenii. Aceste maşini întăresc le-
găturile sociale, permiţând bunicilor să menţină un con-
tact mai strâns cu nepoţii. Până la urmă, vorbim de dispo-
zitive de asistenţă care compensează incapacităţile şi pe
care utilizatorii le consideră mai puţin degradante decât
un baston sau un scaun cu rotile, de exemplu”. Expertul
în domeniul roboticii este de acord cu faptul că ar fi de
preferat compania unei infirmiere sau a unui membru al
familiei, dar, din cauza ritmului nostru de viaţă trepidant,
acest lucru nu este totdeauna posibil. „Este mai bine să
dispui de serviciile unui robot decât să fi singur”.
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017
Robotica se interesează şi de roboţii de companie. Hasbro
a pus la punct pisici robotizate, proiectate pentru a ţine
companie persoanelor în vârstă şi a combate sentimentul
de singurătate pe care acestea îl simt. De asemenea, Pep-
per, un alt robot cu formă umanoidă, realizat de SoftBank
Robotics, poate recunoaşte emoţiile şi poate răspunde la
ele. Ludic şi accesibil, el este utilizat deja în zeci de cămine
în Europa pentru a informa şi a distra rezidenţii.
Robotica permite, de asemenea, combaterea dezechili-
brului provocat de reducerea mâinii de lucru. Aeroportul
Haneda din Tokyo lucrează cu întreprinderea japoneză de
robotică şi tehnologie Cyberdine pentru a echipa perso-
nalul său cu exoschelete, oferind un sprijin lombar per-
soanelor de o anumită vârstă pentru ca acestea să poată
efectua sarcini dificile, de obicei rezervate persoanelor
tinere, precum ridicarea bagajelor.
25
 Trebuie să credem cu toţii în potenţialul
„Motorul” „economiei de argint”
După cum indică toate aceste realizări, tehnologia va de-
veni „un motor” important al „economiei de argint” – piaţa
pe cale de a se constitui – pentru bunuri şi servicii desti-
nate seniorilor. Pentru aceasta, trebuie însă să elaborăm
standarde. „Dintre toate obstacolele cu care ne confrun-
tăm în a pune robotica în serviciul persoanelor în vârstă,
unul dintre cele mai importante este lipsa standardelor şi
a reglementărilor detaliate pentru a comercializa aceste
produse şi a le face accesibile societăţii”, declară domnul
Dias. „Trebuie să abordăm problemele de siguranţă şi de
securitate şi, pentru aceasta, este nevoie de standarde şi
de omologări, dacă vrem să introducem în domeniul în-
grijirilor de sănătate roboţi autonomi, care să aibă un rol
social. Standardele internaţionale au aici un rol important
de jucat”.
Până recent, roboţii erau utilizaţi în principal pentru apli-
caţii industriale şi nu intrau în contact cu lucrătorii. „Nu
eram gata pentru o interacţiune fizică om-robot”, declară
profesorul Gurvinder Singh Virk, coordonator al grupului
de lucru al ISO care a elaborat primul standard referitor la
roboţi pentru îngrijiri personale. „În vreme ce cercetarea
se ocupa de o nouă generaţie de roboţi capabili să ajute
persoanele în viaţa lor de zi cu zi, trebuia să ne asigurăm
că puteam controla şi atenua riscurile legate de interacţiu-
nile strânse cu oamenii”. „Numeroşi roboţi noi pentru ser-
vicii nu erau nici dispozitive industriale, nici medicale. În
consecinţă, ei nu erau „acoperiţi” de standardele existente,
mai ales în ceea ce priveşte siguranţa. Pentru investitori,
această situaţie constituia o sursă de incertitudine. Ce s-ar
întâmpla dacă, după ce au investit milioane de dolari, s-ar
dovedi că produsele sunt periculoase sau pot cauza acci-
dente, conducând la litigii contra fabricanţilor?
ISO a intervenit alături de experţii universitari, alături
de întreprinderi specializate în proiectarea roboţilor, de
organisme guvernamentale şi alte părţi interesate pentru
a pune la punct standardul ISO 13482, primul standard
referitor la cerinţe de securitate pentru roboţii destinaţi
îngrijirilor personale. Acest standard ne ajută să facem
faţă riscurilor, limitând mişcările şi forţa robotului, evi-
tând muchiile ascuţite şi emisiile periculoase etc. Nu este
de mirare că Japonia a fost unul dintre primele state care
au adoptat acest standard.
„Este dificil de evaluat dacă un produs nou este „bun” sau
„defectuos”, explică domnul Gelin. „Indicând un nivel de
performanţă, standardele internaţionale ne ajută să facem
o comparaţie, să ne raportăm la un termen de referinţă.
Standardele de securitate au o importanţă crucială. Uti-
lizatorul trebuie să poată avea încredere în robotul pe
care-l are acasă şi faptul că ştie că robotul este conform cu
standardele îl linişteşte”.
26
pe care-l oferă robotica
Înainte de publicarea standardului internaţional ISO 13482,
SoftBank Robotics utiliza doar standardul IEC 60950, re-
feritor la dispozitivele de prelucrare a informaţiei pentru
că sistemele robotice ale întreprinderii funcţionau ca un
calculator. „Acum, că ISO 13482, referitor la cerinţele de
securitate pentru roboţii destinaţi îngrijirilor personale
este disponibil, îl vom aplica”, afirmă domnul Gelin. „Din
unele puncte de vedere, el este mai exigent, dar sperăm
să-l utilizăm întrucât standardele specifice precum acesta
vor facilita lucrurile în domeniul nostru”.
Mark Fuhrmann încuviinţează: „Hocomba a efectuat o ac-
tivitate de pionierat integrând o tehnologie inovatoare în
domeniul medical şi suntem mândri să partipăm la lucră-
rile de standardizare ale ISO. Utilizăm standarde precum
ISO 13485 (calitatea dispozitivelor medicale), ISO 14971
(aplicarea managementului riscului la dispozitivele medi-
cale) şi seria IEC 60601 (securitatea de bază şi performan-
ţele esenţiale ale aparatelor electromedicale). Ne asigurăm
că soluţiile noastre pot fi utilizate în deplină securitate de
persoane singure, acasă, indiferent de restricţiile legate de
dizabilităţi sau de vârstă”.
Un element care schimbă situaţia
Standardul ISO 13482 nu este decât o primă etapă. Re-
cent, ISO şi-a grupat toate lucrările în domeniul roboticii
în cadrul unui comitet specializat pentru a răspunde mai
bine necesităţilor tot mai mari într-un domeniu în expan-
siune. Tehnologia evoluează şi acelaşi lucru se poate spune
despre standardele care reglementează acest sector.
Profesorul Virk priveşte viitorul cu entuziasm: „ceea ce fa-
cem la ISO poate stimula dezvoltarea unei pieţe de masă
în robotică. Una dintre cele mai mari probleme rămâne
costul ridicat de fabricaţie. Standardele ar putea schimba
însă acest lucru. La ora actuală, facem eforturi pentru a fa-
cilita realizarea de componente robotice gata de utilizare,
elaborând standarde referitoare la modularitate, destinate
roboţilor pentru servicii, pentru a îmbunătăţi competiti-
vitatea şi accesibilitatea sectorului. Acest lucru ar putea
schimba situaţia”.
Nu suntem decât la începutul aventurii roboticii. Pentru
unii, elaborarea standardelor va indica direcţia de urmat
pentru a progresa. Trebuie să credem cu toţii în potenţia-
lul pe care îl oferă robotica şi să decidem ce rol vrem ca ea
să joace în viaţa noastră.
Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 121, martie-aprilie 2017, revista Organizaţiei Inter-
naţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.
iso.org). Editor: gasiorowski@iso.org. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-
mente: sales@iso.org
Andago este un robot mobil dotat cu un sistem de suspensie a greutăţii corpului, pentru antrenament la mers,
cu mâinile libere, într-un mediu deschis
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 27
28
Chirurgia estetică
vă redă tinereţea
şi frumuseţea!
Considerând că niciodată nu este prea târziu, tot mai mulţi
seniori optează pentru diverse intervenţii de chirurgie
estetică. Care sunt însă standardele pe care se bazează
acest sector? Cum pot avea pacienţii certitudinea că
vor beneficia de cele mai bune îngrijiri? Vă invităm să
descoperiţi ultimele tendinţe în domeniul chirurgiei
estetice, practicată pe pacienţi cu o vârstă înaintată!
La 75 de ani, Hanna Groch se simte mai tânără decât re- aceste remarci”. Doamna Groch trăieşte în Polonia şi în
zultă din certificatul său de naştere. Este o persoană foarte Franţa şi, în urmă cu doi ani, a suferit o intervenţie chi-
activă: lucrează ca agent imobiliar cu normă întreagă, ur- rurgicală a pleoapelor. La ora actuală, ea mai are în vedere
mează cursuri de engleză şi de informatică şi se plimbă încă două: una pentru a-şi netezi ovalul feţei şi alta pentru
regulat cu cei doi nepoţi. a-şi întinde pielea de pe gât.
Un singur detaliu mai rămâne de îmbunătăţit: înfăţişa- „Dacă nu vă place imaginea dumneavoastră în oglindă şi
rea sa. „Sunt mai activă decât majoritatea persoanelor dacă există soluţii pentru a arăta mai bine, de ce să vă pri-
de vârsta mea şi mă simt în plină formă, însă, uneori, mi vaţi de ele?”, se întreabă ea. „M-aş fi operat în urmă cu
se spune: „Pari obosită. Ai faţa trasă” şi m-am săturat de câţiva ani, dar atunci nu existau posibilităţile de astăzi”.

STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 29

De ce să optăm pentru chirurgia estetică?

Doamna Groch nu este singura care a luat această de-

cizie. Ea nu este decât un exemplu printre numeroasele
persoane între 60 şi 80 de ani care doresc să arate mai
tinere şi care optează pentru o intervenţie chirurgicală în
Numărul
acest scop. Cele mai apreciate de seniori sunt tratamen-
tele pentru combaterea îmbătrânirii precum liftingurile şi intervenţiilor
blefaroplastiile.
Potrivit Societăţii americane de chirurgie estetică, peste
1 milion de intervenţii chirurgicale şi nechirurgicale în
chirurgicale şi
scopuri estetice au fost practicate pe pacienţii de peste
65 de ani în 2014. Această cifră a crescut cu 63% în ultimii nechirurgicale
cinci ani şi cu peste 320% în ultimii 15 ani.
Experţii afirmă că există foarte multe motive pentru care
pacienţii în vârstă apelează la chirurgia estetică. Unele
în scopuri
persoane trăiesc mai mult timp, sunt sănătoase şi doresc
să pună de acord aspectul lor cu starea psihică – precum estetice a
doamna Groch. Altele caută un loc de muncă şi vor să fie
considerate nişte candidaţi dinamici. Cel mai adesea însă,
seniorii recurg la chirurgia estetică pentru că aceasta le
crescut cu 320%
conferă mai multă încredere în propria lor persoană.
Olivier Pégorier, un chirurg din Franţa, membru al Consi- în ultimii 15 ani
liului european de chirurgie estetică, are printre pacienţii
săi foarte mulţi seniori. „Imaginea a devenit foarte impor-
tantă. De aceea, chirurgia estetică atrage foarte multe per-
soane de vârsta a treia, care vor să-şi împrospăteze şi să-şi

30
întinerească înfăţişarea. Se recurge tot mai des
la chirurgia estetică şi din cauza evoluţiei cul-
turale şi economice, în mod deosebit pentru
că vârsta de pensionare a crescut şi speranţa
de viaţă s-a prelungit. În plus, întrucât s-au
îmbunătăţit condiţiile de viaţă, pacienţii vor ca
aspectul lor să le reflecte vitalitatea interioară.
„Datorită evoluţiei tehnicilor chirurgicale mai
puţin invazive şi a creşterii duratei şi a calităţii
vieţii, nu mai există o vârstă maximă pentru
Pacienţii se aşteaptă să fie trataţi
a apela la o intervenţie chirurgicală în scopuri
estetice”, afirmă doctorul Pégorier, specialist în de medici competenţi în clinici
chirurgia estetică şi reparatoare. „Vedem tot
mai multe persoane de 60 şi de 70 de ani care
par cu mult mai tinere”.
care să prezinte siguranţă
Seniorii sunt conştienţi că a îmbătrâni frumos
este tot atât de important ca a trăi mai mult.
Acum, când tot mai mulţi oameni se pregătesc
să treacă sub bisturiu, se pune problema secu-
rităţii. O operaţie estetică nu este un tuns, ci
un adevărat act chirurgical, cu toate riscurile
şi complicaţiile potenţiale asociate.

O premieră în domeniul estetic

Fie că se operează în ţara lor sau în străinătate,

pacienţii se aşteaptă să fie trataţi de practicieni
competenţi, într-o clinică ce oferă o securi-
tate maximă şi să primească toate informaţiile
pertinente în ceea ce priveşte intervenţia lor,
inclusiv riscurile. În mod paradoxal, puţine
standarde s-au referit până acum la serviciile
de chirurgie estetică. Acum, aceste aşteptări
sunt luate în calcul de noul standard european
cu privire la aceste servicii.
În urmă cu doi ani, Comitetul European de
Standardizare (CEN) a publicat un standard
referitor la acestea (EN 16372). Domeniul ex-
clusiv de aplicare al acestui standard acoperă
întregul serviciu: înainte, în timpul şi după
practicarea intervenţiei.
Anne Hayes, responsabil în domeniul dezvol-
tării pieţei pentru conducere şi riscuri la BSI,
organismul naţional de standardizare din Ma-
rea Britanie şi membru al ISO pentru ţară, este
convinsă că standardul va permite uniformi-
zarea „regulilor jocului” în Europa: „Chirurgii
esteticieni din Europa au văzut că pacienţii
dispun de puţine standarde pentru a alege un
chirurg, o clinică sau un spital“, declară ea.
„Standardul EN 16372 este destinat a crea un
cadru de referinţă în ceea ce priveşte calitatea
aşteptată în caz de intervenţie în domeniul
chirurgiei estetice“.
Standardul EN 16372 a fost elaborat în sco-
pul îmbunătăţirii nivelului serviciilor în acest
sector pentru a spori securitatea şi satisfacţia
clienţilor şi a reduce riscurile de complicaţii.
Obiectivul este să se promoveze cerinţe de ca-
litate constante pentru prestatorii de servicii
de chirurgie estetică în întreaga Uniune Euro-
peană.
STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 31
Cum se va aplica standardul? Care vor fi
avantajele pentru clienţii care se operează
în străinătate? Doamna Hayes consideră că
standardul va oferi pacienţilor o indicaţie
cu privire la calitatea serviciului pe care şi-l
doresc. „În acest mod, în ţările în care nu
există o reglementare în domeniul chirurgiei
estetice, pacienţii vor fi mai bine protejaţi”,
adaugă ea.

Viitorul

EN 16372 se va aplica în orice stat membru

al Uniunii Europene al cărui organism naţio-
nal de standardizare este membru al CEN,
inclusiv în Marea Britanie, dar şi în alte state
europene, de la Polonia la Portugalia şi de la
Finlanda la Franţa. Standardul se va aplica în
serviciile de chirurgie estetică, în 31 de state
membre.
Intensificarea turismului în scopuri medicale
creşte preocuparea pentru securitatea şi ca-
litatea produselor, a procedurilor şi a practi-
cienilor. Dacă majoritatea medicilor care îşi
exercită profesiunea în acest sector respectă
standardele cele mai exigente, pacienţii pot
fi (şi sunt) uneori confruntaţi cu practici de-
fectuoase. Elaborarea de standarde pentru
servicii în acest domeniu va permite redu-
cerea riscurilor la care vor fi expuşi pacienţii
când se vor deplasa în străinătate pentru a se
opera.
Acum, când există un standard european, se
pune întrebarea dacă se va elabora şi unul
internaţional. Se pare că mai este nevoie de
timp, însă unii speculează în legătură cu fe-

În 2014, peste
zabilitatea sa.
„Un standard internaţional ar oferi mai multă
protecţie pacienţilor care se operează în nu-
măr tot mai mare în străinătate”, afirmă Anne
Hayes, menţionând avântul rapid al pieţei tu- 1 milion de
intervenţii
rismului în scopuri medicale. „El ar facilita,
de asemenea, dezvoltarea de programe de
formare şi de calificare în domeniul chirur-
giei estetice care să fie recunoscute la nivel
internaţional”. chirurgicale şi
nechirurgicale în
Domnul Pégorier consideră că este de dorit să
apară un standard internaţional. „Am putea
compara atunci practicile medicale din lumea
întreagă, mai ales bunele practici aşteptate de
toţi chirurgii care practică chirurgia estetică”, scopuri estetice
au fost practicate
adaugă el. „Dezvoltarea turismului în scopuri
medicale va face acest standard internaţional
indispensabil”.

Dezbaterea continuă pe pacienţi de

Dacă chirurgia estetică intră încet-încet în
obiceiuri, părerile cu privire la subiect rămân
peste 65 de ani
împărţite. Partizanii săi consideră că ea per-
mite îmbunătăţirea părerii, a stimei faţă de
sine şi a calităţii vieţii, în timp ce detractorii
32
 declară că cei care recurg la ea resping bătrâneţea.
Oricum ar sta lucrurile, oricare ar fi punctul dumneavoas-
tră de vedere, un lucru este sigur: chirurgia estetică are un
viitor luminos. Ea nu este rezervată celor tineri, bogaţi şi
celebri. Seniorii lansează o sfidare societăţii în legătură cu

Seniorii cer schimbarea

semnificaţia termenului „pensionare”. Ei sunt activi şi cei
mai mulţi dintre ei doresc să lucreze până la 70-80 de ani.
Aceşti pacienţi potenţiali pentru chirurgia estetică sunt
semnificaţiei termenului hotărâţi să pară mai tineri şi mai dinamici decât rezultă
din certificatul lor de naştere.

„pensionare”
Hanna Groch rezumă bine situaţia: „Până la urmă, singu-
rul lucru care mă interesează este să ştiu să sunt pe mâini
bune. Restul nu mai contează”.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 121, martie-aprilie 2017, revista Organizaţiei Inter-
naţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.
iso.org). Editor: gasiorowski@iso.org. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-
mente: sales@iso.org

STANDARDIZAREA  |  iunie 2017 33

Revizuirea standardului
ISO 31000, Managementul riscului,
avansează cu paşi repezi
ISO 31000:2009, cu privire la managementul riscului, este destinat persoanelor care creează şi protejează valoarea în cadrul
unei organizaţii, prin gestionarea riscurilor, luarea deciziilor, stabilirea şi atingerea obiectivelor şi îmbunătăţirea perfor-
manţelor. Procesul de revizuire a standardului introduce simplitatea în managementul riscului.
Revizuirea ISO 31000:2009, Managementul riscului. Principii şi linii directoare, a parcurs o nouă etapă şi a atins sta-
diul de proiect de standard internaţional (DIS), proiect devenit acum disponibil pentru public, în vederea formulării de
observaţii. Ce înseamnă acest lucru? Şi ce s-a petrecut cu procesul de revizuire care, în martie 2015, se afla în stadiul de
proiect de comitet?
Activitatea de revizuire are un obiectiv specific: să facă lucrurile mai uşoare şi mai clare, utilizând un limbaj simplu, coerent
şi care să fie înţeles de către toţi utilizatorii pentru a exprima ideile fundamentale ale managementului riscului.
Standardul furnizează linii directoare cu privire la avantajele şi valorile unui management eficace al riscului şi va ajuta or-
ganizaţiile să înţeleagă şi să trateze mai bine incertitudinile cu care se confruntă în urmărirea obiectivelor lor.
Activitatea a constat în a găsi un echilibru între furnizarea unor linii directoare suficient de precise şi redactarea unui ma-
nual. Călăuziţi de această idee, experţii au redus textul la conceptele sale fundamentale, pentru a crea un document mai
scurt, mai clar şi mai concis, mai uşor de citit, şi cu aplicabilitate largă.
Aceasta nu înseamnă însă că semnificaţiile specifice sau termenii sectoriali importanţi pentru unii utilizatori au dispărut.
Din contră, unul dintre aspectele de bază ale revizuirii a fost de a oferi detalii suplimentare şi informaţii precise.
Pentru a evita ca standardul să devină prea greoi sau prea complex, s-a decis limitarea terminologiei ISO 31000 la con-
ceptele esenţiale şi mutarea unor termeni în Ghidul ISO 73, Managementul riscului. Vocabular, consacrat terminologiei
managementului riscului; ghidul va trebui citit împreună cu standardul ISO 31000.
Întărit prin calitatea sa de text generic, standardul pune bazele unei încrederi reînnoite între experţi şi utilizatorii finali,
confruntaţi cu toţii cu provocări specifice în ceea ce priveşte riscul, dar care au nevoie să înţeleagă şi alte părţi interesate şi
să comunice cu ele. Ca atare, articolul referitor la crearea unui cadru organizaţional de management al riscului, care con-
ţine linii directoare relevante pentru orice tip de utilizator, a fost completat cu diverse concepte sau exemple suplimentare
proprii unor ţări sau sectoare.
„Grupul nostru doreşte să ceară cititorului proiectului de standard internaţional să efectueze o evaluare critică a proiectului
actual şi să spună dacă acesta din urmă poate furniza liniile directoare necesare, rămânând în acelaşi timp relevant pentru
toate organizaţiile, indiferent de ţară. Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu suntem pe cale de a redacta un standard
american sau european sau un standard destinat serviciilor publice sau financiare, ci un standard internaţional generic”,
declară Jason Brown, preşedinte al ISO/TC 262, Managementul riscului, comitetul tehnic al ISO care are sarcina elaborării
standardului.
Eliminarea unui mare număr de formule complexe ne permite să sperăm că cititorul va găsi acest text mai simplu de înţeles
pentru că este mai puţin voluminos şi mai precis. Noul proiect este mai scurt decât proiectul de comitet, dar este mai clar,
mai precis şi se citeşte cu mai multă uşurinţă. Acesta cuprinde şi îmbunătăţiri demne de semnalat, cum ar fi importanţa
factorilor umani şi culturali în atingerea obiectivelor unei organizaţii. El insistă şi asupra integrării managementului riscu-
lui în procesul de luare a deciziilor. Mesajul global al ISO 31000 rămâne neschimbat: integrarea managementului riscului
într-un sistem de management strategic şi operaţional.
Etapa următoare a procesului va consta în finalizarea activităţii de revizuire pentru a ajunge la stadiul de proiect final de
standard internaţional (FDIS). Noua ediţie a ISO 31000 va fi publicată la sfârşitul lui 2017 sau la începutul lui 2018.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO/2017

34
 Deveniţi membru ASRO ACUM !
FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO
ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFE

…… 25% din preţul abonamentului la

standardele române, indiferent de
mărimea acestuia
…… 30% din preţul aplicaţiei la
achiziţionarea produsului
InfoStandard WEB REDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN
COMITETELE TEHNICE ALE ASRO
…… 30 % din preţul unei perioade de
acces la produsul Catalog CLOUD.
…… 57 lei+TVA (faţă de 510 lei+TVA) pentru
La lansarea produsului Catalog
persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia
CLOUD membrii ASRO vor primi
persoanelor juridice fără scop lucrativ care
o lună de acces gratuit la acest
promovează şi apără interese cu caracter social
produs. Accesul se acordă în urma
(de protecţie a muncii, familiei, copilului, a
unei solicitări prealabile.
intereselor consumatorilor etc.), cultural, de
…… 10% din valoarea tarifului pentru protecţie a mediului,
cursurile organizate de ASRO,
…… 226 lei+TVA (faţă de 510 lei+TVA) pentru
inclusiv în sistem e-learning
persoane juridice constituite în vederea
…… 25% din tariful perceput desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.
la certificarea unui produs
* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO
(acordarea dreptului de www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire
utilizare a mărcilor naţionale membru in CT ASRO.
de conformitate cu standardele
naţionale, respectiv marca SR sau
marca SR-S) pentru următoarele PRODUSE/SERVICII GRATUITE
etape: solicitare iniţială, elaborare
şi semnare contract, analiza …… Pentru membrii persoane juridice cu scop pa-
documentaţiei solicitantului, trimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a
redactare raport final, eliberare, căror cotizaţie este de 2.000 lei/an) se acordă un
eliberare Licenţă pentru serviciu anual ce constă în punerea la dispoziţie a
certificare. Revistei Standardizarea – format electronic
…… În limita sumei de 5 % din
valoarea cotizaţiei anuale, …… Reclamă instituţională în revista “Standardizarea”
achitată integral pentru anul (în limita a şase pagini de revistă/număr)
în curs, membrul ASRO poate …… Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio-
beneficia gratuit, o dată pe an, nale pentru câte un reprezentant din partea fie-
la solicitarea acestuia, de orice cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-
serviciu oferit de ASRO (preţul teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor
standardelor române comandate şi funcţionării lui.
la ASRO, aplicaţia Infostandard,
Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea
Revista Standardizarea etc.). integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREA

Telefon : 021-316 99 74, e-mail: editura@asro.ro , www.standardizarea.ro
Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără
acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.
Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus
ORGANISME INTERNAŢIONALE
DE STANDARDIZARE
ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare CEN – Comitetul European de Standardizare
(înfiinţată în 1947) (înfiinţat în 1961)
Domenii de activitate: elaborare de
standarde pentru produse şi servicii în
domeniul neelectric (servicii, construcţii,
chimie, agricultură, standarde fundamentale,
produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică,
materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate,
mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi
tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare
şi acreditare.
Număr de membri: 165 membri
Număr de comitete tehnice: 238
Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493
IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională
(înfiinţată în 1907)
Domenii de activitate: elaborare de
standarde pentru produse şi servicii în
domeniul electric (standarde generale
în electrotehnică, electronică, inginerie electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme
electrică), sisteme de certificare şi acreditare. de certificare şi acreditare.
Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţi
Număr de comitete şi subcomitete tehnice: 174
Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178
ITU – Uniunea Internaţională pentru
Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)
Domeniu de activitate: telecomunicaţii
Număr de membri: 193 de state membre, peste 700
de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100
de membri afiliaţi
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASRO
Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA
www.asro.ro
e-mail: vanzari@asro.ro, marketing@asro.ro
www.standardizarea.ro
http://magazin.asro.ro
http://standardizare.wordpress.com/
ORGANISME EUROPENE
DE STANDARDIZARE
Domenii de activitate: elaborare de
standarde pentru produse şi servicii în
domeniul neelectric (servicii, construcţii,
chimie şi agricultură, standarde
fundamentale, produse pentru casă şi timp liber,
inginerie mecanică, materiale metalice, materiale
nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport
şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.
Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţi
Număr de comitete tehnice: 313
Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615
CENELEC – Comitetul European de Standardizare
pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)
Domenii de activitate: elaborare de
standarde pentru produse şi servicii în
domeniul electric (standarde generale în
Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţi
Număr de comitete tehnice: 68
Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372
ETSI – Institutul European de Standardizare
pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)
Domenii de activitate: elaborare de
standarde pentru produse şi servicii
în domeniul telecomunicaţiilor şi
sisteme de certificare şi acreditare.
Număr de membri: peste 800 din 64 de ţări
Număr de comitete tehnice: 32
Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601
Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96
Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25,
Fax: 021/312 94 88
Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191
Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185
Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74
© ASRO 2017
Editura Standardizarea 2017